Тема 7.

Aprecierea valorii proteice, minerale si vitaminice a nutreţurilor

Scopul lucrării: A însuşi metodicele de apreciere a valorii nutritive proteice, vitaminice şi minerale
a nutreţurilor şi raţiilor.

Obiectivele lucrării:
1. Aprecierea valorii proteice a nutreţurilor şi raţiilor şi valoarea biologică a proteinelor din
nutreţuri.
2. Aprecierea valorii minerale a nutreţurilor şi raţiilor.
3. Aprecierea valorii vitaminice a nutreţurilor şi raţiilor.

Materiale şi utilaje: tabele cu compoziţia chimică şi valoarea nutritivă a nutreţurilor, tehnică de

calcul.

Explicații cu privire la realizarea lucrării de laborator:

Aprecierea valorii proteice a nutreţurilor se exprimă în cantitatea proteinei totale disponibile
(PTD), care ajunge în segmentul intestinului subţire. Proteina total disponibilă din intestinul subţire
este reprezentată de proteina nutreţului care nu a fost descompusă în rumen şi de proteina din
microorganizmele rumenului (PR), formată din partea proteinei furajere care a fost descompus sub
acţiunea enzimatică a microorganismelor ruminale cu concluzia asigurării cu energia necesară.
Prin valoarea biologică a proteinelor se subînţelege conţinutul diferitor proteine în
aminoacizi esenţiali (metionină, lizină, triptofan etc.).
În cercetările zootehnice, evaluarea proteinelor sub aspect nutriţional se caracterizează prin
valoare biologică, ce se poate calcula după relaţia:
N ingerat − ( N fecale + N urină )
x 100
VB = N ingerat − N fecale ,%

Cunoscând valoarea biologică a proteinelor şi coeficientul de digestibilitate a lor se poate

stabili aşa-zisa valoare netă a proteinelor (VNP) după relaţia:
VNP = VB x Coeficientul de digestibilitate
Studiind conţinutul de azot în nutreţuri şi eliminările animalului, bilanţul azotului se calculă
după relaţia:
Bilanţul N = Nnutreţ – (Nfecale + Nurine + Nproducţie)

Aprecierea valorii proteice a nutreţurilor

Sarcina 1. Comparaţi nutreţurile după valoarea proteică şi valorificare (tab. 1).
Tabelul 1
Îndeplinirea sarcinii:

uscată, %Substanţă
Se conţine în 1kg nutreţ, Se conţine în 1kg
g substanţă uscată, g

brutăproteină

brutăproteină
тtriptofan

тtriptofan
metionină

metionină
Nutreţ

Lizină
lizină
Masă verde de păşune cultivata 33,5 40 1,8 1,9 0,6 119,4 5,37 5,67 1,79
Făină din masa verde de lucernă 90 189 10,6 6,4 2,1 210 11,77 7,11 2,33
Siloz de porumb 25 25 0,5 0,8 0,3 100 2 3,2 1,2
Orz boabe 85 113 4,1 3,6 1,2 132,9 4,82 4,23 2,11
Porumb boabe galben 85 92 2,8 1,8 1,2 108,2 3,29 2,11 1,41
Turte de floarea soarelui 90 405 13,4 13,8 5,2 500 14,44 17,55 5,7
Făină de peşte degresata 90 621 49,7 26,1 7,8 690 55,22 29 8,66

DATELE SE IAU DIN INDICAȚIA METODICĂ COMPOZIȚIA CHIMICĂ A

NUTREȚURILOR

Sarcina 2. Calculaţi valoarea biologică a proteinei (VBP) în două raţii pentru suine (tab. 2)
şi comparaţi conţinutul de aminoacizi critici în raţii.
Tabelul 2
Raţii pentru porcine
Protein Aminoacizi, g
Nutreţuri, kg UN
ă brută Lizină Metionină + cistină Triptofan
Raţia 1
Porumb (boabe), 1,5 2,055 138 4,2 2,7 1,8
Şrot de soia, 0,5 0,725 219,5 15,85 5,95 1,95
Făină din masă verde de lucernă – 0,36 189 10,6 6,4 2,1
0,5
Total în raţie: 3,14 546,5 36,65 15,05 5,85
Raţia 2
Porumb (boabe), 1,5 2,08 138 4,2 2,7 1,8
Făină de peşte, 0,3 0,39 186,3 14,91 7,83 2,34
Făină din masă verde de lucernă – 0,36 189 10,6 6,4 2,10
0,5
Total în raţie: 2,81 513,3 29,71 16,93 6,24
 Tabelul 3
Rezolvare:
Indici Raţia I Raţia a II-a
Se conţine în raţie N, g 91,10 85,56
S-a eliminat mase fecale, kg 3,05 3,15
Conţinutul de N în masele fecale, % 0,66 0,64
S-a eliminat N cu masele fecale, g 18,3 20,16
S-a digerat N, g 53,9 55,14
Coeficientul de digestibilitate a N, % 56,16 64,44
S-a eliminat urină, l 4,20 4,10
Conţinutul de N în urină, % 0,45 0,30
S-a eliminat N cu urină, g 18,9 12,3
Bilanţul N, g 53,9 53,1
Valoarea biologică a proteinei, % 70,038 81,19
Notă: Proteina conţine 16,67% azot, 52,54% carbon.

DATELE SE IAU DIN INDICAȚIA METODICĂ COMPOZIȚIA CHIMICĂ A

NUTREȚURILOR

Sarcina 3. De determinat utilizarea proteinei digestibile de către o vacă cu o producţie de

lapte zilnică de 14kg, masa corporală 500kg, care consumă: fân de lucernă – 5,0kg; paie de grău de
toamnă – 2,0; siloz de porumb – 20,0; sfeclă furajeră -15,0; tărâţe de grâu – 2,0; macuh de soia –
1,0, sare de bucătărie – 0,08kg.

Tabelul 4
Utilizarea proteinei digestibile
Conţinutul de Coeficientul Conţinutul de
Administrare Conţinutul de
Furajele PB, g/nutreţ de PD, g/nutreţ
a zilnică, kg PB/kg, %
consumat digestibilitate consumat
1. fân de lucernă 5 15,3 765 76 581,4
2. paie de grău de 2 4,6 92 29 26,68
toamnă
3. siloz de 20 2,5 1000 56 560
porumb
4. sfeclă furajeră 15 1,3 195 70 136,5
5. tărâţe de grâu 2 15,7 314 83 260,62
(marunta)
6. srot de soia 1 40,8 408 90 367,2
7. sare de - - - -
bucătărie 0,08

În total 45.08 2774 - 1932,4

Notă: pentru întreţinerea vieţii – 70g proteină digestibilă la 100kg masă corporală;
pentru 1 kg lapte – 55 g proteină digestibilă.

Conţinutul de proteină digestibilă în raţie, g 1932,4

S-a utilizat proteina digestibilă pentru obţinerea laptelui, g 770;
pentru menţinerea vieţii, g 350;
Utilizarea proteinei digestibile, % 57,95;
 Aprecierea valorii minerale al nutreţurilor
Sarcina 4. Examinând anexa 2 transcrieţi conţinutul de Calciu şi Fosfor din nutreţuri şi calculaţi
raportul Ca : P. (tab. 5).
Tabelul 5
Conţinutul de Calciu şi Fosfor în nutreţuri
Nutreţuri Са Р Са : Р
Masă verde păşune de luncă 2,45 1.01 2,42:1
Masă verde lucernă 6,4 0,62 10,32:1
Fân de luncă 6,02 2,14 2,81:1
Fân de lucernă 17,73 2,19 8,09:1
Paie de ovăz 4,33 1,02 4,24:1
Siloz de porumb 1,49 0,54 2,75:1
Fânaj graminee+leguminaose 3,7 0,9 4,11:1
Sfeclă furajeră 0.40 0,35 1,14:1
Cartof 0,15 0,45 0,33:1
Borhot de sfeclă uscat 1,3 4,3 0,30:1
Ovăs (boabe) 1,43 3,33 0,42:1
Orz (boabe) 1,20 3.30 0,36:1
Porumb galben (boabe) 0,70 3 0,23:1
Mazăre (boabe) 1,37 3,65 0,37:1
Turte floarea soarelui 5,9 12,9 0,45:1
Tărâţe de grâu maşcate 2 9,6 0,20:1
Drojdii furajere 3,9 14,9 0,26:1
Făină de peşte grasă 58,72 32,55 1,80:1
Lapte de vacă integral 1,47 1,12 1,31:1
Zer proaspăt 0,44 0,39 1,12:1
Făină de carne+oase 94,92 47,83 1.98:1

Descrieţi complicaţiile apărute în organismul animal în caz de carenţă a elementului în raţie:

Calciul partcipa la :
- contracţia musculară
- coagularea sângelui
- permeabilitatea membranelor celulare şi capilare
- activitatea unor enzime
- excitabilitatea neuromusculară
- transmiterea influxului nervos
- secreţia unor hormoni
Hipocalcemia apare la oile gestante si la vacile lactante.Se manifesta prin: diminuarea contractilităţii
muşchilor netezi gastro-intestinali este asociată cu anorexia, stările de vomă şi constipaţia

■ diminuarea excitabilităţii neuromusculare poate provoca o insuficienţă locomotorie generalizată

■ semne nervoase - modificări de comportament, depresie şi chiar comă
■ intensificarea excitabilităţii miocardului şi diminuarea funcţiei sistolice ventriculare ↔ apariţia
unor sincope asociate cu anomalii ale ritmului miocardic.
■ În forme grave de hipercalcemii pot să apară chiar fibrilaţii ventriculare
La bovine apre boala numita febra vitulera.
D e asemenea este characteristic hipocalcemiei si rahitismul.
In caz de hipofosfatemie apare anomalii funcţionale ale celulelor sanguine (oboseală, letargie, stări de
vomă, anorexie) si deasemenea mialgii.

Sarcina 5. Utilizând datele din literatura de specialitate despre conţinutul macroelementelor şi

microlelementelor în nutreţ, calculaţi conţinutul de calciu, magneziu, potasiu, sodiu, fosfor, sulf, clor
în nutreţurile din raţiile pentru o vacă şi pentru o scroafă, raportul elementelor minerale cu reacţie
bazică şi acidă precum şi raportul Ca : P (tab. 5; 6).
Tabelul 5
Raţie pentru vacă lactantă

BaziceRaportul acide/
Elemente bazice, g Elemente acide, g
Ingerat în 24 ore

Са : РRaportul
Nutreţuri
Na K Mg Ca Cl S P

Fân de lucernă 3 kg 1,54 16,09 2,98 17,73 2,57 1,8 2,19

Paie de orz 2kg 1,02 13,89 1,12 4,33 4,35 1,72 1,02
Fânaj de măzăriche 10kg
+ovăz
Siloz de porumb 10kg
Sfeclă furajeră 10kg
Uruială de porumb 1kg
Şrot de răsărită 1kg
Polifosfat de sodiu 100g
Clorură de sodiu 80g
În total

Tabelul 6
Raţie pentru scroafă lactantă
acide/bazice

Са : РRaportul
Raportul
Ingerat în 24 ore

Elemente
Elemente bazice, g
acide, g
Nutreţuri

Na K Mg Ca Cl S P
 În total
Notă: Reacţia cenuşii furajere se caracterizează după raportul elementelor acide (P, S, Cl) şi a
elementelor bazice (Na, K, Ca, Mg), exprimate în gram-echivalente. Echivalent-gram al unei oarecare
substanţe se numeşte cantitatea moleculară este capabilă să înlocuiască un gram-atom al hidrogenului la
reacţia în cauză.

Raportul elementelor bazice la cele acide se calculă după relaţia:

44Na+25,6K+82Mg+50Ca
X=
28Cl+62S+80P ,

unde: Na, K, Mg, Ca, Cl, S, P – cantitatea de elemente chimice în nutreţ sau raţie, g.

Pentru elementele minerale susnumite gram-echivalenţii sunt egali cu:

Elemente Greutatea atomică Valenţa Gram-echivalent
Sodiu 23 1 23
Potasiu 39,1 1 39,1
Calciu 40,07 2 20,04
Magneziu 24,3 2 12,15
Fosfor 31,04 1 31,04
Sulf 32,07 2 16,03
Clor 35,46 1 35,46

Aprecierea valorii vitaminice al nutreţurilor

Sarcina 6. Daţi caracteristica nutreţurilor după conţinutul lor în vitamine la 1kg nutreţ.
Tabelul 7
Forma de îndeplinire a sarcinii:
Vitamina В12
Riboflavină (mg)
Vitamina Д (UI)

Vitamina Е

Acid pantotenic

Acid nicotinic
Caroten (mg)

(mkg)
(mg)

(mg)

(mg)

Nutreţ

Făină de masă verde de lucernă 200 100 93,5 9,1 40 2,2 -

Masă verde de lucernă 44 2,5 50 4 5 7,1 -
Fân de lucernă 49 360 134 6,3 19 15 -
Fîn de luncă 15 60 2 6 17 23 -
Siloz de porumb 20 46 0,7 1,8 10,4 1,3
Fânaj de lucernă 33,8 179 25,9 3,5 4,4 3,3 -
Ovăs (boabe) 1,3 - 12,9 1,1 13 13 -
Porumb galben (boabe) 0,4 - 15 1,4 16 4 -
Orz (boabe) 0,35 - 50 1,1 60 9,3 -
Tărâţe de grâu maşcate 2,6 - 20,9 2,9 150 23,5 -
Turte de floarea soarelui 2 5 11 3,4 220 14,9 -
Lapte de vacă integral 0,9 12,5 1,2 1,3 1,3 3 4,5
Făină de peşte 60% proteina - 70 15 5 75 13 270
Făină de carne - oase - - 1 4,2 46,4 3,6 12,3
Drojdii furajere 2,1 1000 21 2,7 146,4 20,5 -

Colncluzii referitor la conținutul vitaminelor în nutrețuri

Necesarul animalelor în vitamine depinde de vârstă, starea fiziologică, forma de
producţie, anotimp, calitatea nutreţului etc.
Sensibilitatea animalelor la carenţă este mare pentru toate speciile de animale şi este
diferită după specie,vârstă,stare fiziologică,felul vitaminei,sezon,regimul de întreţinere etc.
Hipovitaminozele se manifestă mai rar la erbivore, care consumă nutreţuri verzi, fânuri şi
silozuri de bună calitate. Pot să apară hipovitaminoze în cazul hrănirii cu subproduse de la industria
alimentară (borhoturi,tăiţei de sfeclă,sfeclă furajeră,silozuri de slabă calitate etc.).
Animalele în creştere şi cele gestante sunt mai sensibile la hipovitaminoze,
La rumegătoare nu se înregistrează carenţă în vitminele K,B,C.
Aportul optim de vitamine ,pe specii şi categorii de animale este destul de greu de stabilit.
Aportul optim este mult diferit de la o sursă la alta.
Trebuie de avut în vedere că orice depăşire a nivelului optim de vitamine,pe lîngă faptul că
nu este însoţit de o creştere a producţiei, se răsfrânge negativ asupra costului produselor
animale,preţul vitaminelor fiind ridicat.
Caroten şi vitamina A – nutreţurile verzi,morcovul.
Vitamina E – în leguminoasele verzi şi fânuri,germenii grăunţelor şi în seminţele de
oleaginoase.
Vitaminele hidrosolubile – făinurile proteice animale,nutreţurile verzi,produsele de
fermentaţie (drojdiile),tărâţele,seminţele de oleaginoase.
Toate vitaminele se produc şi prin sinteză sau biosinteză

DATELE SE IAU DIN INDICAȚIA METODICĂ COMPOZIȚIA CHIMICĂ A

NUTREȚURILOR