Sunteți pe pagina 1din 7

Universitatea de Stat ,,Alecu Russo’’ din Bălţi

Facultatea de Științe Reale, Economice și ale Mediului

Catedra de Ştiinţe Economice

Proiect de сercetare la unitatea de curs:


,,Marketing”
Cu tema: Analiza pieței în Republica Moldova.

A elaborat studentul:
Lavric Oleg
Specialitatea: CT21Z
Coordonator: dr.,lect. univ. Slutu R.

Bălți,2019
Cuprins

Întroducere................................................................................................................................................3
1. Analiza situației pe piața muncii din Republica Moldova..............................................................4
2. Analiza subutilizării forței de muncă...............................................................................................5
3. Analiza deficitului forței de muncă..................................................................................................5
4. Efectuarea prognozelor tendințelor indicatorilor de ocupare a forței de muncă pentru
perioada 2020-2025....................................................................................................................................6
5. La analiza impactului pandemiei COVID-19 asupra pieței muncii din Republica Moldova.......6
Concluzie....................................................................................................................................................7
Întroducere
Piața muncii din Republica Moldova se caracterizează printr-o prevalență a forței de
muncă de o calitate scăzută și a locurilor de muncă slab plătite - de multe ori în economia
informală. Cu o populație care îmbătrânește și scade într-un ritm rapid, precum și cu rate înalte
ale emigrării legate de muncă, Moldova trebuie să asigure faptul, că resursele de forță de muncă
de care dispune sunt utilizate cât mai productiv posibil. Însă, o mare parte a populației adulte din
Moldova nu se află în câmpul muncii, tranziția tinerilor de la studii la muncă este lentă, iar
productivitatea locurilor de muncă existente este slabă. Tendințele arată că ocuparea de succes a
forței de muncă este determinată nu numai de educație, calificări și competențe profesionale, dar
de asemenea, de competențe generale și experiență complementară. Odată cu dezvoltarea rapidă
a tehnologiilor și schimbarea organizării muncii angajatorii preferă angajați universali, flexibili
și experimentați din punct de vedere tehnologic. Învățarea pe tot parcursul vieții și îmbunătățirea
competențelor va continua să fie importantă pentru a se integra sau a rămâne pe piața forței de
muncă.
Piața muncii a Republicii Moldova se ciocnește cu provocări atât din punct de
vedere a cantității, cât și calității forței de muncă. Principalele de menționat sunt ratele joase
de participare și ocupare a populației, care sunt cauzate de mai mulți factori, precum migrația
externă, îmbătrânirea populației, structura economică și a ocupării nefavorabilă ș.a. De
asemenea, acumularea capitalului uman este influențată negativ de calitatea sistemului
educațional, discrepanța dintre oferta și cererea forței de muncă calificată, migrația ș.a. Cu
timpul constrângerile pentru piața muncii doar se intensifică, fapt confirmat de datele
recensământului populației din 2014.
O provocare sensibilă pentru piața muncii din Republica Moldova a fost
declanșarea pandemiei COVID - 19 în martie 2020. Pe lângă efectele asupra sănătății,
pandemia COVID-19 are consecințe sociale și economice negative semnificative. Situația
excepțională, declarată în Republica Moldova în martie-mai 2020, a condus la constrângeri pe
piața forței de muncă, a lovit în afacerile locale și a afectat grupurile vulnerabile, inclusiv
persoanele care mizează pe remitențe.
În pofida tendințelor negative și acumulării constrângerilor pe piața muncii, nu
există o analiză sistemică a acestui domeniu. Până la momentul actual au fost făcute mai multe
studii și analize privind piața muncii a Republicii Moldova, dar nici unul din ele nu a cuprins
toate problemele și aspectele într-un format sistemic. Acest fapt nu permite de văzut situația în
ansamblu și de ierarhizat problemele și constrângerile după gravitatea lor și prioritatea de
intervenții. De asemenea, calitatea analizelor pieței muncii a fost influențată și de statistica
oficială, care nu reflecta obiectiv numărul real al populației în țară. Odată cu ajustarea în anul
2019 a statisticii la rezultatele recensământului din 2014, apare oportunitatea de a efectua o
analiză a pieței muncii, care să reflecte situația reală.

1. Analiza situației pe piața muncii din Republica Moldova.


Analiza situației pe piața muncii din Republica Moldova a scos în evidență următoarele
tendințe:
• Potențialul demografic al Republicii Moldova este într-un proces de erodare constantă și
care a luat amploare în ultimii ani. Conform noilor date demografice, ajustate la rezultatele
recensământului din 2014, numărul populației totale s-a redus estimativ cu aproximativ 25% în
perioada 2004 – 2019, de la 3,6 (populație stabilă) la 2,7 (populație cu reședință obișnuită)
milioane de oameni. Cauzele principale a diminuării rapide a numărului populației sunt migrația
externă și sporul natural negativ.
• Cererea forței de muncă a scăzut gradual și a fost relativ imună atât față de șocurile
economice, cât și față de perioadele de creștere mai rapidă a economiei. Rata de ocupare a
populației a coborât pe parcursul ultimilor două decenii până la nivelul de aproximativ 40% în
ultimii ani, fără a se înregistra o oarecare îmbunătățire vizibilă la acest capitol.
• Oferta forței de muncă, spre deosebire de cerere, a fost mai sensibilă la ciclurile
economice. Ratele de șomaj creșteau brusc după crizele din 1998, 2009 și 2015, după care se
diminuau gradual în perioadele de creștere economică. Către 2019 șomajul a scăzut sub 4%,
nivelul minim istoric din ultimele decenii.
• Dinamica agregată a ocupării atât a celei formale, cât și a celei informale a fost
influențată de schimbările structurale în economia națională. În perioada 2003 – 2018 a scăzut
semnificativ numărul populației ocupate în agricultură, cu peste 200 mii de persoane (calculat în
baza populației stabile). Volumul forței de muncă eliberat din agricultură nu a fost, însă, absorbit
de restul activităților economice, care cumulativ au asigurat o creștere doar de 28 mii persoane în
aceeași perioadă.
• Pe parcursul perioadei 2007 – 2018 structura ocupării pe principalele grupuri de
ocupații nu a suferit schimbări majore. O ușoară diminuare a avut loc doar în grupurile de
ocupații ce necesită competențe joase, dar în aceste grupuri continuă să activeze aproximativ
50% din totalul populației ocupate din Republica Moldova.
• Schimbările structurale în cererea forței de muncă au dus și la modificări esențiale în
structura ofertei după nivelul de instruire, care au fost însă destul de dezechilibrate. Aspectul
pozitiv a constat în faptul că s-a majorat esențial ponderea populației cu studii superioare și s-a
diminuat numărul celor care au studii finalizate doar la nivel de școală primară sau fără studii.
• Schimbările structurale și în nivelul de instruire a ocupării au contribuit pozitiv la
dinamica productivității muncii, care a crescut destul de semnificativ. Totodată, productivitatea
muncii la nivel agregat a crescut practic sincron cu nivelul de salarizare, ceea ce este un factor
pozitiv pentru păstrarea competitivității economiei naționale. În perioada 2003 – 2018 atât
productivitatea muncii agregate, cât și câștigul salarial mediu pe economie au crescut
aproximativ de 2,2 ori. Totodată, această creștere a productivității muncii a fost înregistrată doar
în sectorul formal al economiei, iar în cel informal productivitatea a stagnat.
• Îmbătrânirea rapidă a populației este una din cauzele principale a diminuării activității
economice agregate a populației din ultimele decenii. Totodată, în deceniul 2008 – 2018 a
crescut semnificativ numărul tinerilor (15 – 34 ani), care nu erau implicați nici în activități 6
economice, dar nici în studii – grupul NEET (din engleză ”Not in Employement, Education or
Training). Deci, atragerea tinerilor în piața muncii rămâne a fi o provocare.
• Pe parcursul ultimilor două decenii s-au amplificat decalajele pe piața muncii în profil
regional și mediu de reședință. Diferențele între regiunile urbane și cel rurale au crescut
preponderent nu la indicatorii cantitativi, dar la cei calitativi. Se evidențiază creșterea rapidă a
ocupării informale în zonele rurale, în timp ce în orașe tendința este descendentă. Ratele de
activitate mai joase ale populației din mediul rural sunt cauzate și de migrația intensă. Decalajele
se amplifică sau se mențin și între diferite regiuni ale țării.
• Piața muncii din Republica Moldova se caracterizează prin prezența unor decalaje de
gen, unele din ele amplificându-se doar cu timpul. Bărbații sunt mai activi pe piața muncii și
primesc în medie un nivel de salarizare mai înalt decât femeile. Totodată, activitatea economică
mai sporită a bărbaților rezultă și în rate mai mari de migrație externă în comparație cu femeile,
dar și într-un nivel mai înalt de ocupare informală.
• Analiza tendințelor pe piața muncii este îngreunată prin faptul că există diferențe în
datele statistice din diferite surse și întreruperi de serii de timp. De exemplu, există diferențe
între datele pe numărul salariaților publicate de către Biroului Național de Statistică și Casa
Națională de Asigurări Sociale, deși tendințele sunt similare în ultimii ani. Astfel, este necesar un
efort de colaborare instituțională pentru a identifica sursa diferențelor și numărul real de salariați.

2. Analiza subutilizării forței de muncă.


Analiza subutilizării forței de muncă a reliefat următoarele tendințe și volum de
mobilizare a forței de muncă:
• Sursele ușoare de mobilizare a forței de muncă sunt practic epuizate, fiind necesare
măsuri de stimulare a populației economic inactive și reforme structurale. Rezerve potențiale mai
mari sunt doar în populația economic inactivă, în special gospodăriile casnice care produc pentru
consum propriu, femeile casnice și o parte de emigranți de scurtă durată. Rezervele potențiale
din aceste surse pot să atingă un număr de 152 mii persoane (calculat în baza populației stabile).
• O potențială schimbare structurală în economia națională ar duce la majorarea ofertei
forței de muncă din contul agriculturii cu aproximativ 40 mii persoane (calculat în baza
populației stabile).

3. Analiza deficitului forței de muncă.


Analiza deficitului forței de muncă a scos în evidență următoarele dezechilibre între
cererea și oferta forței de muncă:
• Piața muncii din Republica Moldova a cunoscut o creștere mai rapidă a cererii decât a
ofertei forței de muncă în ultimii ani. Către 2019 stocul locurilor vacante în economia națională a
crescut tocmai cu 83% față de 2015, iar numărul șomerilor înregistrați a scăzut la un nivel minim
din ultimele două decenii. Aceste tendințe au dus la excedentul cererii față de ofertă în mărime
de aproximativ 5000 locuri vacante. Totodată, cererea s-a concentrat doar în câteva activități
economice (auto, comerțul și tehnologia informației), geografic crescând în continuare
importanța mun. Chișinău. De asemenea, excedentul cererii la nivel agregat este pentru locurile
de muncă ce nu necesită un nivel avansat de studii, deci pentru competențe joase.
• Dezechilibrul dintre cererea și oferta forței de muncă se reflectă în dinamica salarizării,
care a crescut semnificativ în termeni reali. În perioada 2015 – 2018 câștigul mediu salarial pe
economie a crescut în termeni reali cu 28%. Această majorare a salariilor a fost cauzată de așa
factori precum : creșterea economică, majorarea salariilor în sectorul public și deficitul forței de
muncă în unele domenii ale economiei naționale.
4. Efectuarea prognozelor tendințelor indicatorilor de
ocupare a forței de muncă pentru perioada 2020-2025.
Efectuarea prognozelor tendințelor indicatorilor de ocupare a forței de muncă pentru
perioada 2020-2025 , cu utilizarea modelelor econometrice, a permis să concluzionăm
următoarele:
• Republica Moldova a intrat în criză provocată de COVID-19 cu un anumit deficit al
forței de muncă. În 2020, din cauza recesiunii provocate de răspândirea pandemiei, deficitul va
dispărea. Oferta de muncă va scădea puțin, însă cererea se va diminua semnificativ din cauza
comprimării activității economice. Drept urmare, numărul salariaților din sectorul real se va
reduce cu 12,7% (circa 59,4 mii persoane), iar pe piață va apărea un surplus semnificativ al forței
de muncă, caracterizat, inclusiv, prin creșterea șomajului. Anticipăm că în 2020 numărul
șomerilor s-ar putea apropia de 100 mii persoane.
• În perioada 2021-2023, deși economia se va relansa și cererea pentru forța de muncă va
crește, se va menține un surplus al forței de muncă. Abia, în 2024 la nivelul întregii economii se
va atesta din nou un deficit al forței de muncă. Totodată, la nivel de activități economice apariția
deficitului se va produce în perioade diferite. De exemplu, în agricultură și industria
prelucrătoare, deficitul va apărea în 2023, iar în construcții și comerț neajunsul forței de muncă
va fi resimțit în anul 2025.

5. La analiza impactului pandemiei COVID-19 asupra pieței


muncii din Republica Moldova.
La analiza impactului pandemiei COVID-19 asupra pieței muncii din Republica Moldova
s-au tras următoarele concluzii:
• Pandemia COVID – 19 este unul din cele mai mare șocuri pentru economia națională
din ultimele decenii. Ca și în cazul crizei din 2009, factorii principali, care vor afecta piața
muncii, vor fi: (I) scăderea cererii pentru forța de muncă din cauza factorilor interni și externi;
(II) scăderea remiterilor și reîntoarcerea emigranților.
• În primele luni ale 2020 impactul prealabil al pandemiei COVID – 19 asupra pieței
muncii este comparabil cu efectele crizei din 2009, dar există și unele semne de îngrijorare.
Efectele crizei pandemiei au început să fie resimțite doar din aprilie 2020, ceea ce a dus la o
creștere a numărului șomerilor înregistrați cu tocmai 48% față de luna precedentă. Se
prognozează că criza, cauzată de COVID – 19, va duce la o majorare mai pronunțată a populației
inactive de 25 – 60 ani, care va crește în 2020 tocmai cu 30% f-a-p.
• Pandemia COVID – 19 va avea un impact major și de durată asupra pieței muncii din
Republica Moldova, fiind necesar un răspuns prompt și de anvergură din partea statului pentru a
diminua consecințele. Printre principalele propuneri de politici de combatere a crizei cauzate de
COVID – 19 pot fi: măsuri de susținere a companiilor, măsuri de menținere a locurilor de
muncă, acordarea suportului social populației ocupate și măsuri de valorificare a potențialului
economic a emigranților.
Concluzie
Pe parcursul ultimilor două decenii indicatorii principali, ce descriu situația pe piața
muncii, au suferit schimbări semnificative atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ. În
pofida unor oscilații în valorile acestor indicatori, în unele perioade destul de impresionante, pe
piața muncii s-au cristalizat câteva tendințe principale. Tendințele acestea au mai mult un
caracter negativ și pot fi interpretate ca provocări pentru creșterea economică pe termen mediu și
lung. Astfel, printre principalele tendințe și provocări, identificate pe piața muncii a Republicii
Moldova, pot fi enumerate următoarele:

1. Îmbătrânirea populației și declinul demografic.

2. Nivelul jos de activitate economică a populației.

3. Progrese nesemnificative în promovarea ocupării calitative și productive.

4. Concentrarea ocupării în întreprinderile micro și în activitățile necomercializabile.

5. Păstrarea și amplificarea decalajelor regionale.

6. Creșterea deficitului și lipsa rezervelor accesibile a forței de muncă.

7. Impactul semnificativ și de durată al pandemiei COVID – 19 asupra pieței muncii.