Activitatea extracurriculară

“Omagiu Poetului Grigore Vieru’’

Responsabil:Brega Rodica

Grup țintă: elevii claselor primare

14 februarie 2018
1
 Grigore Vieru – Om, Poet
Cetăţean - patrimoniu al naţiunii.
PROPUNĂTOR: Brega Rodica
DATA : 14 februarie 2018
LOCUL DESFĂŞURĂRII: Gimnaziul “Adrian Păunescu”
Scopul activității:
 dezvoltarea limbajului, a expresivităţii acestuia prin recitarea poeziilor și
interpretarea cântecelor;
 devoltarea sentimentelor de dragoste şi preţuire pentru valorile naţionale.:
 formarea şi cultivarea gustului pentru lectură;
 familiarizarea elevilor cu creaţia lui Grigore Vieru.
 motivare elevilor în implicarea activităţilor extracurriculare.

Grupul ţintă: elevii claselor I-a - a IV-a;

Sala este amenajată cu imagini, expoziția de desene în baza poeziilor lui Grigore
Vieru, fotografii legate de viața și activitatea poetului, citate scrise de Grigore
Vieru, expoziția de carte, masa pe care este portretul poetul, pâinea pe un prosop,
candela care arde.

Elevii sunt aranjaţi în semicerc.

2
 Motto:

Slave, slave, tricolore,

Astăzi s-a născut Grigore,
Lacrimi, lacrimi incolore...
Ne-ai lăsat singuri, Grigore.
(Isidor Doctoreanu)

P1 - Dragi elevi, profesori! Suntem în miez de făurar şi poetul neamului nostru

Grigore Vieru, astăzi ar fi împlinit 83 de ani. Cu mare regret, noi îi vom aduce
omagiu poetului.

P2 - „Nimic nu se uita sub semnul unei Cruci” căci” Vreme trece, vreme vine”
S-a stins lumânarea poetului- tribun Grigore Vieru, care ne-a lăsat un tezaur
inestimabil, ne-a lăsat speranța marilor noastre puteri naționale, devenind prin
acestea, cheia de boltă a neamului românesc.”

P1 - Sunt câțiva ani de când poetul nu-și mai așteaptă oaspeți la ziua Domniei
Sale, dar aceștia vin să-i adreseze urmatorul mesaj :
“Numele tau e și numele meu, e și numele nostru, al Basarabiei al Bucovinei și al
României întregi. Rugăciunile pentru mama, pe care le-ai rostit cu lacrima
sufletului, sunt şi ale mele, ale noastre, ale mamelor ce duc dorul copiilor cărora
le-au dat viaţă. Mă bucur că ”Steaua de vineri” ți-a luminat chipul, ți-a luminat
sufletul prea plin de răni, de cuvinte, ce ne lumineză calea prin noaptea durerilor şi
a visurilor neîmplinite. Izvorul şi clipa s-au cutremurat la trecerea ta în nefiinţă.
“Strigat-am către tine” şi simțeam cum “Rădăcina de foc” a poeziei tale îmi
pătrundea întreaga ființă. Şi așa va fi “Acum și în veac” pentru că ,,Hristos nu are
nici o vină”, pentru că are “Taina care mă apără".

P2 - Poete, n-ai putut fi niciodată mai simplu decât iarba, de aceea, ca firul de
iarbă vei sparge peste veacuri betonul prostiei celor mulți care te-au atacat si te-au
ponegrit de atâtea ori fără milă. Dar „Un verde ne vede” dinspre viața cea veșnică.
Şi Domnia Ta, aflat la loc de verdeață, de unde a dispărut durerea şi suspinarea, ne
vei veghea ființarea într-un cuvânt românesc și credință românească.

Vremea trece,vremea vine...se vizionează viaţa şi activitatea poetului.

P1 - Grigore Vierul a fost copil de la sat, de aceea poetul nu a fost indiferent faţă
de omul truditor de la ţară.
Pâinea

de Grigore Vieru

Pâinică frumoasă,
Din cuptor scoasă,
3
Pâiniţă cuminte,
Cu faţa fierbinte
Cu faţa măicuţei,
Cu mâna tăicuţei,
Ca soarele-n vară,
Ca bulgăru-n ţară!

P2 - Recitalul care urmează îţi este dedicate, Mărite Poet, de pe malul Prutului în
lacrimi…

Grigore Vieru - Formular

-Numele si prenumele?
-Eu.

-Anul de nastere?
-Cel mai tânar an
când se iubeau
parintii mei.

-Originea?
-As si seman
Dealul acela din prelungirea codrilor.
Stiu toate doinele.

-Profesiunea?
-Ostenesc în ocna cuvintelor.

-Parintii?
-Am numai mama.

-Numele mamei?
-Mama.

-Ocupatia ei?
-Așteaptă.

-Ai fost supus

Judecății vreodata?
-Am stat niște ani închis
În sine.

-Rubedenii peste hotare ai?

-Da. Pe tata. Îngropat.
În pamânt strain. Anul 1945. 

4
 P1 - De multe ori Grigore Vieru a fost întrebat de elevi:
-De unde vă vin versurile?
La care Domnia sa adesea răspundea:
-Din copilăria voastră, din dragostea de mamă, din murmurul izvoarelor, din tot ce
este frumos.

Se audiază „Cântecul de leagăn”interpretat de Fuego

P2 - Grigore Vieru nu a murit. Şi-a dat întâlnire cu mama sa de care-i era dor... Şi-
a luat un răgaz, o clipă de veşnicie să mai fie cu ea.
Pentru poetul nostru, mama, este ființa cea mai dragă și cea mai scumpă. Dragostea
pentru mamă, cea mai frumoasă si cea mai sfântă, poetul o reda în numeroase
versuri ale sale.
Faptura mamei Grigore Vieru -
Ușoară, maică, ușoara, 
C-ai putea sa mergi călcând
Pe semințele ce zboară
Intre ceruri si pământ.
În priviri c-un fel de teamă, 
Fericită totuși ești
Iarba știe cum te cheamă, 
Steaua știe ce gândesti. 

Cuvântul mama Grigore Vieru -

Pruncii îl zuruie.
Batrânii îl visează.
Bolnavii îl soptesc.
Mutii îl gândesc.
Fricosii îl striga.
Orfanii îl lacrima.
Ranitii îl cheama.
Iar ceilalti îl uita.
O, Mama! O, Mama! 

P1 - „Pierzând pe mama, îți rămâne Patria, dar nu mai ești copil”. A avut grijă
poetul sa ne simțim copii. Măria sa ne-a mângâiat pe creștet fiind copii de gradiniță
din paginile „Albinuței„. Şi astăzi trăim copilaria evocând magicele versuri care ne
fac să fim optimiști.
video - recită poezii copiii de la grădiniță.

P2 – Ce aveți mai scump pe lumea asta?

Cum vă sunt părinții?
Părinții sunt frumoși ca sfinții
Frumoşi ca sfinţii

5
O, ce frumoşi ne sunt părinţii,
Părinţii mei, părinţii tăi!
Aşa frumoşi sunt numai sfiinţii,
Numai fiinţa lacrimii!

Putem trăi în voie bună

Şi fără aur sau argint.
E greu să nu ai un prieten,
Străin eşti fără de părinţi.

Noi ştim că ei de dragul nostru

Îşi poartă crucea bucuroşi,
Viaţă lungă dă-le, Doamne,
Şi ţine-i veşnic sănătoşi.

P1 - Într-un interviu Grigore Vieru a fost intrebat :

Al cui discipol vă considerați?..
Al limbii, al limbi noastre, a răspuns poetul.
Limba este cel mai de seama ajutor al sciitorului, nimeni nu ne poate încuraja atât
de mult ca ea, iar după mama, care ne-a dat viață, este singura ființă care nu ne
abandonează în pustiul singurătății, mărturisea Grigore Vieru.

In limba ta Grigore Vieru -

In aceeasi limba
Toata lumea plange, 
In aceeasi limba
Rade un pamant.
Ci doar in limba ta
Durerea poti s-o mangai, 
Iar bucuria
S-o preschimbi in cant.

In limba ta
Ti-e dor de mama, 
Si vinul e mai vin, 
Si pranzul e mai pranz.
Si doar in limba ta
Poti rade singur, 
Si doar in limba ta
Te poti opri din plans.

Iar cand nu poti

Nici plange si nici rade, 
Cand nu poti mangaia
Si nici canta, 
6
Cu-al tau pamant, 
Cu cerul tau in fata, 
Tu taci atuncea
Tot in limba ta. 

Cântec - Graiul meu

Limba noastră cea română

de Grigore Vieru

Sărut vatra şi-al ei nume

Care veşnic ne adună,
Vatra ce-a născut pe lume
Limba noastră cea română.

Cânt a patriei fiinţă

Şi-a ei rodnică ţărână
Ce-a născut în suferinţă
Limba noastră cea română.

Pe pământ străvechi şi magic

Numai dânsa ni-i stăpână:
Limba neamului meu dacic,
Limba noastră cea română.

În al limbilor tezaur
Pururea o să rămână
Lomba doinelor de aur,
Limba noastră cea română.

Scrisoare din Basarabia

de Grigore Vieru

Cu vorba-mi strâmbă şi pripită

Eu ştiu că te-am rănit spunând
Că mi-ai luat şi grai şi pită
Şi-ai năvălit pe-al meu pământ.

În vremea putredă şi goală

Pe mine, frate, cum să-ţi spun,
Pe mine m-au minţit la şcoală
Că-mi eşti duşman, nu frate bun.

Din Basarabia vă scriu,

Dulci fraţi de dincolo de Prut.
Vă scriu cum pot şi prea târziu,
Mi-e dor de voi si vă sărut.

7
Credeam ca un noroc e plaga,
Un bine graiul cel sluţit.
Citesc azi pe Arghezi, Blaga –
Ce tare, Doamne-am fost minţit!

Cu pocăinţă nesfârşită
Mă rog iubitului Isus
Să-mi ierte vorba rătăcită
Ce despre tine, frate, am spus.

Din Basarabia vă scriu,

Dulci fraţi de dincolo de Prut.
Vă scriu cum pot şi prea târziu,
Mi-e dor de voi şi vă sărut.

Aflând că frate-mi eşti, odată

Scăpai o lacrimă-n priviri
Ce-a fost pe loc şi arestată
Şi dusă-n ocnă la Sibiri.

Acolo-n friguroasa zare,

Din drobul mut al lacrimii
Ocnaşii scot şi astăzi sare
Şi nu mai dau de fundul ei.

Din Basarabia vă scriu,

Dulci fraţi de dincolo de Prut.
Vă scriu cum pot şi prea târziu,
Mi-e dor de voi şi vă sărut.

P2 - Grigore Vieru compară mama cu Patria. Patria este căsuța părintească și satul
natal.
Am o casă printre ramuri,
Am un sat întreg de neamuri.
Am un codru, o câmpie,
Am un grai ce-mi place mie

 Am un plai ca din poveste 

 Altul mai frumos nu este,
 Presurat cu palme rare
 Și lumini strălucitoare.

Țărișoara mea -CÂNTEC

P1- Poezia de dragoste ocupă un loc important în creaţia poetului. Ne vom

convinge de justeţea afirmaţiei ascultând poezia ”Singurătate”.
8
Grigore Vieru - Singuratate
Afara ploua ca si toamna si-i urît, 
Ma uit pe geam ca dupa tine, si atît.
În mine toate amintirile te-asteapta, 
De-aceea mi-i privirea stranie si dreapta.
Ca-ntr-un copil ce-a adormit plîngînd, 
În mine nu mai este nici un gînd.
Vreau sa traiesc si-mi cad din mîna cartile;
Ma împresoara chipul tau din toate partile.
Mîna ce mi-a-mprastiat parul si gîndurile
Îmi amesteca pe carte toate rîndurile.
Ramîn uitandu-ma pe geam ca dupa tine, 
Si tot astept pe cineva si nu mai vine. 

P2- Modestia şi seninătatea poetului o descoperim în poezia”Nu am moarte cu

tine nimic”
Video – recită Grigore Vieru

P1 - Sunt pline de înţelepciune aforismele poetului:

„E bine să înveţe un popor de la altul, însă nu e bine să înveţe un popor pe altul”
„Dacă n-ar fi iubirea, m-aş teme de viaţă”
„Dintre toate regulile, cea mai frumoasă este mama”
„Patria este ca un copil:dacă uiţi de ea, poate să plece de acasă”
Cum la fel sunt pline de înțelepciune și cărțile lui, pe care ni le va prezenta doamna
bibliotecară a gimnaziului.
Prezentarea de cărți pentru copii.
A lăsat pentru generaţii întregi cărţi pentru copii. Alarma, Chişinău, 1957
(versuri); Poezii de seama voastră, Chişinău, 1967; Abecedarul (în colab.),
Chişinău, 1970; Albinuţa (abecedar), Chişinău, 1979 (ed. a II-a, Buc., 1994); Să
facem cunoştinţă, versuri pentru cei mici, Chişinău, 1989; Spune-i soarelui o
poezie, versuri pentru copii, Chişinău, 1989. 
P2 - Poezia lui Grigore Vieru este bogată si variată, noi astăzi am gustat doar un
strop din ea, dar cred că v-am trezit în suflet frumusețea si înțelepciunea ei. Căci
trebuie să vă spun poeziile lui G.Vieru cuceresc publicul pretutindeni unde răsună
limba noastră: la Chişinau sau la Bucureşti, la Hotin sau Vatra Dornei, în Franța
sau în SUA.

9
Cinstirea proverbelor (este recitată de către învățătoarele claselor primare)
1-Tu, fiule, să nu te superi
Că-ţi dau mereu poveţe.
Nu-i rea povaţa niciodată,
Nici chiar la bătrîneţe.
 
Prin roua Patriei cea dulce
Întîiul fă cărare,
Că cel sculat mai dimineaţă,
Acela e mai mare.
 
2-Trăieşte-ţi clipa în picioare
Cum bradul şi-o trăieşte,
Ca rîul cel de munte-aleargă
Şi zboară vultureşte.
 
De aur să nu-mbraci vreodată
Cununi strălucitoare,
De n-ai purtat întîi pe frunte
Cunună de sudoare.
 
 
3-Cu grijă fii pe drum, căci răul
Îşi schimbă faţa-ntruna,
De gît cînd nu te poate strînge,
Mieros îţi strînge mîna.
 
Tu cu urechile ascultă,
Cu ochii vezi întruna
Şi taci, cînd trebuie, cu gura,
Dar nerăbdînd minciuna.
 
4-Te bucură: răsare soare,
Mai sunt pe apă lotuşi.
Cinsteşte clipa ce ţi-e dată,
Frumoasă-i clipa totuşi!
 
Cinsteşte pe strămoşi cu fapta,
La fel şi ziua nouă.
Trăieşte, fiule, o viaţă
Şi cu a morţii două.

Activitatea se încheie cu dansul și cântecul “Alunelul”

10