ECHIPAMENT ELECTRIC SI ELECTRONIC AUTO: SISTEMUL DE ALIMENTARE

3.2.10.4. Punerea in functiune a bateriilor incarcate cu electrolit(IE)

Aceasta operatie nu mai este necesara. Ea a fost facuta deja la producator.
Acumulatorul se trateaza ca orice baterie in functionare. Este indicat insa sa se
controleze nivelul electrolitului si sa se complecteze cu apa distilata daca este cazul.
Se verifica deasemenea densitatea si daca este mai scazuta se pune la incarcat la
redresor (v. #3.2.11).

3.2.11. Incarcarea acumulatoarelor cu plumb

Acumulatoarele cu plumb reprezinta doar niste elemente de stocare sub
forma chimica a energiei electrice. Dupa ce acumulatoarele au alimentat
consumatorii, ele trebuie reincarcate. La bordul vehiculului incarcarea se face de
catre generator,sub controlul regulatorului de tensiune (RT). In situatii speciale
(punere in functiune, regim de lucru defavorabil pe vehicul, defectarea sistemului de
incarcare pe vehicul, etc.), incarcarea bateriilor se poate face si in garaj, la statii
speciale de incarcare. Deoarece in majoritatea cazurilor, in statiile de incarcare nu
este disponibila decit tensiunea industriala alternativa monofazata
220V/50Hz(pentru puteri mici) sau trifazata 380V/50Hz (pentru puteri mai mari),
instalatiile de incarcare trebuie sa faca o adaptare catre tensiunea continua de 6V
sau 12V a bateriei. Aceste aparate poarta numele generic de redresoare. Din
punctul de vedere al incarcarii acumulatoarelor (valabil si la cele alcaline, cu unele
modificari), se disting urmatoarele directii de abordare pentru incarcarea
acumulatoarelor: modalitate de conectare, metode si mijloace de incarcare.

3.2.11.1.Modalitatea de conectare
Orice redresor are doua borne de iesire, notate plus (+) si minus (-). La
incarcare borna (+) a redresorului trebuie conectata la borna (+) a bateriei si
borna (-) a redresorului la borna (-) a bateriei. In acest caz modelul ansamblului
este dat de figura 3.11, iar curentul de incarcare este dat de relatia (3.3). In cazul
unei conectari gresite, modelul va fi ca in figura 3.15, unde parametrii redresorului
au indicii R, iar valoarea curentului este:

Ieroare = (ER + EB)/(RR + RB) (3.20)

Daca se considara o simpla aplicatie numerica, punind ER=14V, EB=13,5V,

RR=RB=0,1, rezulta curentul de incarcare normal, dat de (3.3), Ii= 2,5A, iar
curentul de eroare, dat de relatia (3.20), este Ieroare=137,5A, apropiat de curentul
de scurtcircuit. Deoarece bateria functioneaza la demaraj in regimuri apropiate de
scurtcircuit, ea nu va avea de suferit. In schimb redresorul, care are curenti maximi
de ordinul 10-20A, se poate distruge si atunci trebuie protejat la supracurenti
(v.#3.2.11.3).
In privinta curentului de incarcare,II, el este in jur de 0,1CN . O valoare mai mica
mareste excesiv timpul de incarcare, iar o valoare mult mai mare duce la o uzura
mai mare a acumulatorului. Bateriile de tractiune sint construite sa suporte curenti
mari de incarcare, deoarece ele se descarca puternic, iar operatia de incarcare este
la intervalemici. Timpul de imobilizare al vehiculului trebuie redus.

73
 3: BATERIA DE ACUMULATOARE

Din relatia (3.3) se

vade ca valoarea curentului
Id + de incarcare depinde de multi
UB UG factori: starea de incarcare a
EB EG
bateriei (prin EB), starea de
RB RG uzura sau sulfatare si
+ capacitatea bateriei (prin RB).
Singurul mod prin care
incarcatorul poate varia
Fig.3.15.Baterie conectata gresit curentul de incarcare este
tensiunea sa electromotoare
Ei. Analiza unor posibile moduri de variatie a tensiunii electromotoare se face in
paragraful urmator.
In anumite situatii la o statie de incarcare se pot conecta doua sau mai multe
baterii. Acest lucru se intimpla fie la producatorul de baterii fie intr-o societate cu
parc auto mare. In acest fel scade durata totala de incarcare. Exista cel putin doua
moduri de conectare a bateriilor la o statie de incarcare:

a)conexiunea serie a bateriilor. In acest caz borna (-) a unei baterii se

conecteaza la borna (+) a celei urmatoare s.a.m.d. iar incarcatorul se conecteaza cu
borna (+) la borna (+) a primei baterii si borna (-) la borna (-) a ultimei baterii din
lantul serie de baterii. Conexiunea este caracterizata de faptul ca valoarea
curentului este aceeasi peste tot. Asta inseamna:
-pentru redresor:-curentul maxim sa fie mai mare decit curentul comun de
incarcare:

Iredresor max > Ii (3.21)

-tensiunea electromotoare a redresorului sa fie mai mare decit

suma tensiunilor bateriilor:

Eredresor > EBk (3.21')

-pentru baterii: -sa aiba acelasi curent de incarcare, deci sa aiba aceeasi
capacitati apropiate.

EXEMPLUL 3.2)Fie ca una dintre baterii este de 44Ah si alta de 135Ah. Daca
curentul de incarcare este 4,4A a doua baterie nu se va incarca suficient (in
cazul de fata se va incarca chiar foarte putin), iar daca curentul este 13,5A
prima baterie se va incarca foarte repede, apoi va fierbe accentuat, va pierde
multa apa si se va uza mai repede.

74
 ECHIPAMENT ELECTRIC SI ELECTRONIC AUTO: SISTEMUL DE ALIMENTARE

b)conexiunea paralel a bateriilor. Toate bornele (+)ale bateriilor se leaga la

borna (+) a redresprului si toate bornele (-) ale bateriilor la borna (-) a redrsorului.
Conexiunea presupune:
-pentru redresor:-o valoare a curentului maxim mai mare decit suma
curentilor bateriilor:

Iredresor max > IBk (3.21''')

-o tensiune electromotoare mai mare decit tensiunea

electromotoare a unei baterii;
-pentru baterii: -o variatie foarte mica a parametrilor lor (ele trebuie sa aiba
aproximativ aceeasi capacitate si sa aiba aproximativ aceeasi stare de incarcare). In
caz contrar:- daca redresorul nu este conectat apar curenti de circulatie intre baterii
care o descarca pe cea mai puternica;
- daca redresorul este pornit, determina o incarcare mai puternica a
bateriei mai puternice (cu rezistenta interna mai mica), caz care iar nu este
favorabil.

3.2.11.2. Metode de incarcare a acumulatoarelor

Acest topic se refera la modul cum evolueaza si se coreleaza in timp
tensiunea si curentul la bornele bateriei. O analiza mai atenta arata ca saracina
electrica este introdusa in baterie de curent. Cu cit curentul este mai mare, cu atit
bateria se incarca mai repede. Un curent prea mic inseamna timp de incarcare
mare, deci o imobilizare a bateriei si a statiei de incarcare mare. Un curent prea
mare de incarcare poate sa insemne o deteriorare rapida a bateriei si o pierdere
accentuata de apa.
Pe de alta parte, "pompa" care pune in miscare sarcinile electrice si
genereaza curentul il reprezinta tensiunea electromotoare. In multe cazuri este mai
complicat de controlat curentul si se face un control direct de tensiune, curentul
rezultind indirect. Ca urmare se pot considera urmatoarele metode:

a)Metode simple de incarcare:

a1)incarcare la tensiune constanta. In acest caz tensiunea la borne este
constanta. Caracteristica de incarcare arata ca in figura 3.16. Daca bateria este
foarte descarcata, accepta initial greu curent. Explicatia se datoreaza stratului gros
de sulfat ce izoleaza electrozii de electrolit. Dupa ce atinge un maxim curentul
incepe sa scada. Scaderea curentului se explica pornind de la relatia (3.8). Pe
masura ce bateria se incarca creste densitatea electrolitului si conforma relatiei (3.9)
creste si tensiunea electromotoare, ceea ce determina scaderea curentului. Metoda
are avantajul ca este relativ simpla si nu necesita aparate scumpe. Ea se utilizeaza
pe autovehicule, cind regulatorul de tensiune (RT) tine tensiunea la borne
constanta. Metoda este avantajoasa si pentru restul consumatorilor de pe vehicul.
Valoarea constanta a tensiunii se alege pe baza unui compromis. Tensiunea este
suficient de mare, ca sa asigure incarcarea rapida a bateriei, dar suficient de mica
sa limiteze curentul rezidual, cind bateria s-a incarcat. Pentru tensiunea nominala

75
 3: BATERIA DE ACUMULATOARE

de 12V se alege tensiunea pe vehicul 14V0,4. Metoda nu asigura o incarcare

100% a bateriei, iar timpul de incarcare este mai mare.
U U
EI UI

UB

IB IB

I I

Fig.3.16.Incarcare la Ui=const. Fig.3.17.Incarcare la t.e.m.=const

a2)incarcare la tensiune electromotoare constanta. Este metoda aplicata la

redresoarele de garaj(v. #3.2.11.3.1). Caracteristica ei care se mai denumeste
"caracteristica W" este prezentata in figura 3.17. Curentul la fel scade in timp pe
masura incarcarii (in figura nu s-a considerat o baterie complet descarcata). Se
constata deasemenea o crestere a tensiunii la borne, datorita cresterii prin incarcare
a tensiunii electromotoare a bateriei. Metoda are avantajul ca este foarte simpla si
ieftina. Pentru a asigura o incarcare mai rapida si completa a bateriei, tensiunea
electromotoare creste in jur de 15V, dar asta implica supravegherea incarcarii si
deconectarea redresorului cind incarcarea s-a terminat. Exista si redresoare care
fac o supraveghere automata, dar pretul lor creste.
a3)incarcare la curent constant. In cadrul acestei metode se supravegheaza
continuu curentul de incarcare. La orice modificare, se variaza tensiunea, astfel incit
curentul sa revina la valoarea prescrisa. Caracteristica si implicit metoda au fost
analizate in paragraful 3.2.8 si figura 3.14. Metoda are avantajul scaderii timpului de
incarcare, insa necesita supraveghere continua, mai ales catre terminarea
incarcarii. Asta inseamna fie personal de supraveghere, fie mai curind echipament
mai scump, care sa faca o reglare si un control automat.

c)Metode mixte de incarcare

Acestea sint cele mai eficiente metode si cauta sa compenseze pe portiuni
deficientele metodelor simple. S-au dezvoltat multe astfel de metode, inclusiv
aparatura care sa le materializeze.
c1)Caracteristica IU este o metoda foarte raspindita, mai ales in cazul
bateriilor fara intretinere. Incarcarea se face la curent mare si constant (deci rapid)
pina se ajunge la tensiunea de gazare (eliminarea de gaze devine importanta si
evidenta; se intimpla pe la 2,4V/element). Dupa acest moment tensiunea ramine
constanta pina la sfirsitul incarcarii. Corespunzator curentul scade (prin incarcare,
dupa cum am aratat), iar curentul rezidual devine nesemnificativ. Metoda este foarte
rapida (cam 5ore) si este specifica bateriilor fara intretinere, la care controlul
curentului final este esential, pentru a nu avea curent rezidual important. O versiune
moderna este varinata in 3 etape (stagii), din fig.3.18, luata din [3.1]. Prima etapa
(stagiul 1) este la curent constant si permite incarcarea pina la 70%. Apoi pentru

76
 ECHIPAMENT ELECTRIC SI ELECTRONIC AUTO: SISTEMUL DE ALIMENTARE

menajarea bateriei se trece la tensiune constanta, ca la varianta anterioara (UI

clasic). O problema este alegerea tensiunii la care se comuta intre cele doua etape.
Pentru bateriile de tip nou asigurarea unei vieti lungi impune o micsorare a tensiunii
de comutare catre 2.3-2.35V/celula, dar creste timpul de incarcare. Ultima etapa
(stagiul 3) este o etapa de stabilizare, care asigura doar mentinerea starii de
incarcare si compenseaza auto-descarcarea bateriei. Ea se foloseste daca bateria
este tinuta mai mult timp la incarcator. Tesniunea de mentinere se coboara catre
2,25-230V/cel si este functie de temperatura exterioara.

c2)Metoda clasica de
incarcare. Aceasta metoda
este relativ simpla si este inca
recomandata de multi
producatori. Ea este de fapt o
metoda de curent constant,
dar pe portiuni. Incarcarea
incepe pe treapta intii cu un
curent I1 = 0,1*CN. Incarcarea
se face in acest regim pina
tensiunea ajunge la valoare de
gazare (2,4V/element). In
acest moment se trece pe
treapta a
doua de curent la o valoare
Fig.3.18. Caracteristica complexa de incarcare in 3 I2=0,05*CN, care continua pina
etape[3.1] la sfirsitul incarcarii.
c3)Metode de
depolarizare. Polarizarea creste puterea pe care o debiteaza un redresor. In cazul
redresoarelor care functioneza la putere mare, aceasta crestere devine
semnificativa in valoare absoluta si justifica economic utilizarea unor metode mai
complexe de depolarizare automata. Una dintre ele este injectarea din timp in timp a
unui curent de depolarizare prin schimbarea un timp foarte scurt a semnului
tensiunii redresorului.

OBSERVATII:3.23) Sfirsitul incarcarii se recunoaste mereu prin faptul ca tensiunea,

curentul si densitatea nu mai variaza timp de 1-2ore. Orice alte criterii, cum ar fi
faptul ca tensiunea a ajuns la 2,7V/element, faptul ca apar gaze multe, etc. nu
sint complect edificatoare.
3.24)Unele firme producatoare recomanda ca incarcarea sa se faca doar pe
treapta intii, la I1=0,1*CN, reducind timpul de incarcare (care este cam 24ore). In
astfel de cazuri este bine sa se consulte foaia tehnica a bateriei. Daca nu exista
aceste informatii, metoda de la punctul c2) este cea mai indicata.

3.2.11.3.Mijloace pentru incarcarea bateriilor

77
 3: BATERIA DE ACUMULATOARE

La ora actuala exista o mare diversitate de mijloace pentru incarcarea

bateriilor. Ele difera foarte mult functie de putere, principiu de functionare,
caracteristica la iesire, tehnologia utilizata si pretul de cost, etc. In continuare se va
prezenta o structura foarte simpla, utilizata inca pe scara foarte larga, adaptata
situatiilor cu parc mic dar variat de vehicule si anume REDRESORUL UNIVERSAL.

3.2.11.3.1.Redresorul universal
Acesta este un redresor cu mai multe trepte, cu comutatie manuala. Schema
lui se prezinta in fig.3.19 in care se disting urmatoarele:

ST CTN
IA +
CP
E
R
F
TR
A
-
Fig.3.19. Redresor universal simplu

ST- steker monofazat cu contact de protectie (SCHUKO),

F-siguranta fuzibila ,
CTN-comutator tensiune nominala (in primar),
TR-transformator cu mai multe prize in primar si secundar,
CP-comutator prize secundar,
ER-element redresor( seleniu, Ge, Si ) ,
IA-intrerupator automat ,
(+) si (-) - borne de iesire.

Redresorul universal se alimenteaza de la reteaua industriala obisnuita

monofazata de curent alternativ ( la noi 220V/50Hz) printr-un steker cu contact de
protectie (tip SHUKO). De multe ori se prevede fir separat de impamintare. In
privinta tensiunii de alimentare, trebuie spus ca distribuitorul (la noi ENEL)
garanteaza livrarea ei la o valoare nominala Un=220V in jurul careia se admit
abateri intre +10% si -15%. In alte tari insa, aceasta valoare poate diferi, iar
aparatura de export trebuie sa se adapteze la cit mai multe situatii. Adaptarea
priveste in principal transformatorul si impune ca acesta sa conserve inductia
magnetica in miez si tensiunea in secundar indiferent de tensiunea nominala de
alimentare. Acest lucru este echivalent cu pastrarea constanta a tensiunii pe spira.
De aceea primarul se bobineaza cu mai multe prize si un comutator al tensiunii
nominale (CTN). Daca tensiunea retelei este mare se ia o priza cu multe spire, daca
este mai mica se ia una cu mai putine spire. Odata insa adaptarea facuta, CTN nu
isi mai modifica pozitia. Transformatorul coboara tensiunea de la valoarea retelei (
la noi 220V) la o valoare mica, adaptata acumulatorului ( intre 6-17Vca). Aceasta
valoare se poate varia prin comutatorul de prize CP, functie de fluctuatiile tensiunii
primare, de capacitatea bateriei, de gradul de incarcare, etc. Apoi aceasta tensiune
alternativa este redresata de elementul redresor (ER)( construit initial din seleniu, iar
mai nou din siliciu) si transformata intr-o tensiune continua scoasa la bornele de

78
 ECHIPAMENT ELECTRIC SI ELECTRONIC AUTO: SISTEMUL DE ALIMENTARE

iesire, (+) si (-), unde se leaga bateria. Evident ca aceasta tensiune este si ea
functie de tensiunea alternativa secundara, deci de pozitia lui CP. Tinind cont ca in
majoritatea cazurilor intereseaza curentul debitat, aparatul prezinta un ampermetru
indicator (magnetoelectric), A. Pentru protectie pe iesire, redresorul individual poate
avea tot o siguranta fuzibila sau un intrerupator automat, IA (v.Anexa 2). Avantajele
sigurantei sint costul ei initial scazut si deconectarea sigura. Inlocuirea fuzibilului
dupa defect este obligatorie si asta creste costurile de exploatare si face depanarea
mai anevoioasa. Intreruptorul automat este mai scump initial, dar se poate re-arma
dupa defect, deci este comod si nu mai necesita o cheltuia ulterioara in exploatare.
Ca atare in locurile cu defecte estimate dese se pun intreruptoare automate, iar in
celelalte sigurante. Aici se pune un IA. Pe de alta parte este evident ca un element
de protectie protejaza doar la depasiri ale curentului ce trece prin el si nu poate
sesiza alte defecte. In cazul de fata intrerupatorul simte defecte produse in iesira
redresorului (scurtcircuite provocate de atingerea accidentala a cablurilor, conectare
gresita a bateriei, etc) care sint frecvente, datorate unei utilizari incorecte sau unor
defecte in baterie. Acest curent este insa simtit si de siguranta. Faptul ca si
siguranta simte defecte in iesire se explica prin faptul ca fluxul de energie vine
dinspre retea. Un scutcircuit la iesire inseamna un consum marit de energie, care se
simte pe tot traseul pe unde vine energia. Intr-adevar, se stie ca la un transformator
raportul curentilor primar/secundar este invers proportional cu raportul tensiunilor,
sau al numarului de spire.

Exemplu 3.3): Daca transformatorul este conectat in raportul 220/15V atunci la un

curent secundar de 15A, in primar se simt 1.02A (daca se neglijeaza curentul de
magnetizare). Daca in secundar sint 150A in primar se vor simti 10,2A.

Pentru a nu deconecta ambele elemente in caz de defect se aplica principiul

protectiei selective. Daca se considera curentul nominal al aparatului In=12A se
alege curentul nominal al intreruptorului In=15A (majorat cu 20% pentru a evita
deconectari parazite pe de o parte si a asigura o protectie adecvata pe de alta). In
acest caz pentru ca siguranta sa nu deconecteze pe acelasi defect cu intreruptorul,
trebuie ca aceasta sa aiba un curent nominal (tinind cont si de factorul de reducere
al transformatorului) mai mare, de exemplu 2.5A. Acesta tine cont si de curentul de
magnetizare.
Siguranta protejaza suplimentar la toate defectele interne ale aparatului ( in
transformator, redresor, etc), inclusiv defecte in intreruptor. Deoarece insa aceste
defecte sint foarte rare s-a adoptat siguranta. Se observa deasemenea ca elementul
de protectie este chiar la intrare astfel inchit sa nu existe practic defecte fara
protectie.
Redresorul universal descris permite incarcarea atit la tensiune
electromotoare constanta, in care caz se mentine C nemodificat tot timpul incarcarii,
sau la curent consatant, cind se modifia periodic prizele lui C, urmarind valoarea
curentului la ampermetru. A doua metoda este mai eficienta, insa presupune
supravegherea continua a operatiei de incarcare. Datorita numarului mare de prize,
redresorul poate fi utilizat pentru toata gama de curenti intre 0 si 12A, deci practic

79
 3: BATERIA DE ACUMULATOARE

pentru toate acumulatoarele curente (pina la 135Ah-150Ah). De aceea se cheama

universal.

3.2.11.3.2.Scheme de redresare
Se pot utiliza mai multe scheme de redresare pentru ER , dar cele mai
comune sint: a) redresor monofazat monoalternanta; b) redresor monofazat in punte
(bialternanta). In continuare vom studia functionarea acestor doua montaje in doua
cazuri: 1)pe sarcina rezistiva ;2) pe tensiune electromotoare, t.e.m., cum este cazul
bateriei.
ud
a1)Redresor monofazat monoalternanta cu
Rtr sarcina rezistiva, RMMR. Schema echivalenta
a montajului se prezinta in figura 3.20.
RS Presupunem transformatorul redus la o tensiune
~ e us electromotoare (t.e.m.) alternativa, e si o
i rezistenta interna Rtr. Deoarece de obicei Rtr
este de ordinul 0,1, ea se poate neglija fata de
Fig.3.20.RMMR
rezistenta de sarcina, Rs 1. In aceste conditii
se pot scrie urmatoarele relatii in marimi
instantanee:
e
Em
t2 e = u d + us (3.22)
t1 t
us = i * Rs (3.22')

Avem un sistem de 3 ecuatii ( (3.22),

us, is Em-VF (3.22') si caracteristica U-I a diodei) cu trei
t necunoscute (ud, i, us ). Acesta este si un
t1 t2 exemplu de modul cum se analizeaza un
montaj cu diode. Se vor arata si modificarile ce
Fig.3.21.Forme unda RMMR cu VF
apar in cazul utilizarii altor aproximatii ale
diodei.
A)Pentru inceput se considera
caracteristica simplificata a diodei( fig.1.8b ), formata din 2 portiuni liniare, cu
tensiunea de deschidere, VF. Pe fiecare portiune sistemul initial este liniar si
rezolvarea rezulta imediata. Consideram momentele cind e egaleaza VF si le notam
cu t1 si t2.
1)pentru timpi intre 0 si t1 si mai mari de t2, tensiunea de alimentare este
insuficienta sa deschida dioda (ramura orizintala a caracteristicii), deci i =0. Rezulta
din relatia (3.22), ud =e si din (3.22'), us =0.
2) pentru timpi intre t1 si t2, dioda se deschide (ramura verticala din caracteristica),
iar ud este constanta, ud=VF. Din relatia (3.22) rezulta us=e-VF, iar din relatia (3.22')

80
 ECHIPAMENT ELECTRIC SI ELECTRONIC AUTO: SISTEMUL DE ALIMENTARE

rezulta i= (e-VF)/Rs. Variatia in timp a marimilor importante pentru acest montaj se

prezinta in fig.3.21, unde Em este amplitudinea tensiunii electromotoare (e) a
transformatorului. Din relatia (3.22') se vede ca intre i si us este o relatie de
proportionalitate motiv pentru care s-au reprezentat pe acelasi grafic. Valoarea
medie a tensiunii pe sarcina se poate afla plecind de la definitia valorii medii (1.28)
si exprimarea analitica, pe portiuni a formelor de unda ce rezulta. Ea poate fi un bun
exercitiu de calcul pentru cititor.
B)Daca se neglizeaza tensiunea de
e deschidere, VF, se obtine caracteristica
Em
simplificata a diodei din fig.1.8c. Utilizind
aceasta dependenta impreuna cu relatiile
t
(3.22) si (3.22') se rezolva montajul de
redresare. Se obtin formele de unda din
fig.3.22. In acest caz valoarea medie si eficace
Em a tensiunii pe sarcina sint:
us, is
t Us-med = Em /  (3.23)
Fig.3.22.Forme unda RMMR cu VF =0
Us-ef = Em / 2 (3.23')

iar factorii de forma si ondulatie sint (v.(1.61), (1.62)):

kf =  /2 = 1,57 si ko = 1,21 (3.23'')

OBSERVATII: 3.25) La un redresor se doreste transformarea marimii de intrare

alternative in marime de iesire continua. Asta inseamna ca se doreste
accentuarea componentei continue si anihilarea celor alternative. La diverse
montaje redresoare, acest deziderat este realizat intr-o proportie diferita, ceea
ce da eficienta montajului. In cazul redresorului monoalternanta se vede ca
ponderea componentelor alternative este mai mare decit a celei continue(kf >1),
deci performantele sint destul de slabe. Cu toate acestea montajul de fata are o
singura dioda, ele este simplu si ieftin si se utilizeaza in practica la aplicatiile
nepretentioase. Daca se doreste o diminuare mai mare a componentelor
alternative, ele trebuie filtrate cu un filtru trece jos (FTJ). Se va arata ca pe
automobil, cel mai bun FTJ este bateria. In cazuri speciale (radio, aparataj de
masurare sau telecomunicatii imbarcat si alimentat de la automobil, etc.) se pot
pune filtre suplimentare.
3.26) In cazul redresorului auto, VF=1V reprezinta 5% din Em. Daca o astfel
de eroare este acceptabila, VF poate fi neglijat. In cele ce urmeaza, mai ales in
didactic,pentru intelegerii functionarii schemelor se va adopta aceasta formula
simplificata. O analiza cantitativa mai corecta, bazata pe un model mai exact al
diodei poate fi apoi realizata ca un exercitiu de cititor.

81
 3: BATERIA DE ACUMULATOARE

Rezolvarea circuitului prezentat anterior, permite dimensionarea si eventual

echivalarea componentelor montajului. Mersul de calcul de proiectare va fi:
a)se impun prin tema valoarea tensiunii de alimentare a sarcinii (Us-med) si
puterea ei, deci curentul Is-med, respectiv Rs (valori medii);
b)stiind valoarea medie si forma tensiunii pe sarcina se calculeaza valoarea
maxima a tensiunii de alimentare sinusoidale, Em si valoarea ei eficace, Eef;
c)stiind tensiunea nominala a retelei, UN si valoarea eficace in secundar, Eef,
se dimensioneaza transformatorul;
d) stiind valoarea medie si forma curentului prin dioda, si valoarea maxima a
tensiunii inverse pe dioda se alege dioda. De obicei dioda se dimensioneaza la o
tensiune de doua ori mai mare decit maximul tensiunii de functionare. Pentru curent
se adopta deasemenea un coeficient de siguranta pina in 2.

OBSERVATIE:3.27)Forma curentului
Rtr RS printr-o dioda redresoare este cel mai
ud adesea un puls semisinusoidal. Acest
uS RSup lucru justifica definirea curentului
e mediu redresat, IFAV, la puls
i ES semisinusoidal (v. #1.5.1)
Fig.3.23.Schema RMME a2)Redresor monofazat
monoalternanta cu t.e.m.(acumulator),
e ES RMME. Schema echivalenta este data in
ES fig.3.23. Bateria de acumulatoare se
t0 t1 t2 modeleaza cu t.e.m. Es si rezistenta interna
Rs . Deoarece Rs este cel putin cu un ordin
mai mica fata de Rtr ea se poate neglija in
(Em-ES)/Rtr prima faza a analizei. Daca se noteaza cu N
id
numarul de celule si cu d densitatea
t electrolitului, se obtine (v. relatia (3.9)):

ud t Es =N*( 0,84+ d ) = ct (3.24)

-ES-Em In acest caz se pot scrie ecuatiile :

e = i*Rtr +ud +us (3.25)

uS ES
us = Es +i*Rs (3.26)
t

Rs= 0 (3.27)
Fig.3.24Functionarea RMME
Acest sistem permite rezolvarea pe

82
 ECHIPAMENT ELECTRIC SI ELECTRONIC AUTO: SISTEMUL DE ALIMENTARE

portiuni intr-un mod asemanator cazului a1). Folosind modelul c) de aproximare a

diodei (v. observatia (3.26)) se obtin formele de unda din fig.3.24.
1)Pentru timpi intre t0 si t1 sursa poate deschide dioda si ud=VF=0. Atunci din
relatiile (3.25) si (3.26) rezulta i= (e- Es)/Rtr.
2)In rest sursa nu poate tine dioda deschisa si i=0. Rezulta atunci din relatiile
(3.25) si (3.26): ud= e-Es.

OBSERVATII: 3.28)Se vede efectul de netezire al bateriei asupra tensiunii de

iesire, ceea ce determina micsorarea factorilor de forma si mai ales de
ondulatie. Daca in paralel cu bateria se conecteaza un consumator(de
rezistenta Rsup, mai mare decit cea a bateriei, ceea ce se intimpla in majoritatea
cazurilor) tensiunea se pastreaza aproximativ constanta. Acest efect de netezire
(filtrare) al bateriei este foarte important mai ales pe vehicul. De aceea nu se
recomanda functionarea fara baterie.
3.29)Dioda conduce (si implicit transferul de energie de la sursa se face)
doar intre t0 si t1. Dioda este mai putin timp solicitata dar mult mai intens. Asta
face ca in proiectare sa trebuiasca sa fie redusa cu 20-50% incarcarea pe
dioda.
3.30)Daca se ia in considerare prezenta reala a rezistentei bateriei (se
anuleaza relatia (3.27)), atunci din relatia (3.26) se vede ca tensiunea sarcinii
nu mai ramine consatanta ci are niste pulsatii cu frecventa retelei (desenat
punctat in fig. 3.24) care se pot vedea si la osciloscop. Acestea sint cu atit mai
puternice cu cit bateria este mai slaba in raport cu sursa (Rs creste fata de Rtr).

b1) Redresor monofazat in punte cu sarcina rezistiva, RMPR. Modelul se

id 1 a iS
ie
d1 d2
uS d1 d2

p
e q RS

d3 d4
V1>V2
b Fig.3.26.Diode cu
c a to d c o m u n
Fig.3.25.Schema RMPR
prezinta in fig.3.25. Pentru explicarea functionarii demonstram urmatoarea
propozitie: pentru mai multe diode conectate cu catodul comun , va conduce cea cu
anodul mai pozitiv. Fie in acest scop doua diode, d1 si d2 si potentialele electrozilor
V1, V2 si V3 ca in fig.3.26. Consideram diodele identice si fie ca V1 >V2.
Presupunem prin absurd ca va conduce d2. In acest caz V3 =V2 -VF. Atunci insa
are conditii de conductie si d1 (V1>VF+V3) care se deschide. Apar niste curenti de

83
 3: BATERIA DE ACUMULATOARE

circulatie intre d1 si d2 care ridica potentialul V3 catre V1 si ca urmare V2-V3 < VF si

d2 se blocheaza, deci contrazice ipoteza facuta si demonstreaza propozitia initiala.
La fel, pentru diodele conectate cu anodul
e comun, conduce dioda cu catodul mai
Em
t negativ. Sa revenim la fig.3.25 si sa
consideram functionarea pe portiuni:
1)cind e>0, adica pentru timpul cuprins
ie intre t0 si t1. Dintre (d1 si d2) conduce d1, iar
Im
t
dintre (d3,d4) conduce d4. Daca neglijam
diodele ce nu conduc schema echivalenta
devine asemanatoare cu cea din fig.3.20, in
id
care sint insa 2 diode in serie in conductie.
Im=Em/Rs Ele echivaleaza cu o singura dioda cu
t caderea de tensiune 2VF. Oricum aceasta
cadere de tensiune se neglijeaza. Rezulta
ud t
forme de unda asemanatoare cu punctul a1)
de mai sus.
-Em
2)cind e<0, adica pentru timpul cuprins
u S , iS intre t1 si t2. Intra in conductie in acest caz d2
si d3. Schema ramine asemanatoare, iar
sensul curentului si tensiunii pe sarcina nu se
Im
t modifica, cu toata modificarea tensiunii sursei.
Se vede cum diodele joaca rolul unui
comutator automat electronic de polaritate.
Fig.3.27.Functionarea RMPR Formele de unda se prezinta in fig.3.27.
Principalii indicatori sint:
Us-med = 2 * Em /  (3.28)

Us-ef = Em /2 (3.28')

kf =  / (2 * 2) = 1,11 iar ko = 0,482 (3.28'')

OBSERVATII:3.31)La aceeasi valoare a tensiunii de alimentare, tensiunea la iesire

este dubla fata de montajul monoalternanta. Asta face ca la acceasi sarcina sa
se poata alege un transformator mai mic, deci mai ieftin.
3.32)Schema are eficienta mult mai mare reducind drastic armonicile
(coeficient de ondulatie mult subunitar). Eliminarea acestor armonici este
benefica si pentru transformator (este incarcat mai putin, deci se poate lua unul
mai mic), dar si pentru sarcina, nemaifiind nevoie de filtrari suplimentare.
3.33)Schema are dezavantajul ca utilizeaza patru diode. La ora actuala insa
pretul componentelor electroniece este in scadere, pe cind pretul materialelor,
cum ar fi fierul si cuprul este in crestere. Deci pretul transformatorului are
tendinte de crestere. Mai mult, la ora actual au aparut punte monofazate sau
trifazate sub forma hibrida, toate diodele fiind puse in aceeasi carcasa. Pretul

84
 ECHIPAMENT ELECTRIC SI ELECTRONIC AUTO: SISTEMUL DE ALIMENTARE

unei punti este astfel sub pretul a doua diode. De aceea acest dezavantaj
devine neglijabil. Schema este cea mai utilizata.

id 1 a iS b2) Redresor monofazat in punte

ie cu t.e.m, RMPE. Schema este prezentata
d1 d2
uS in fig.3.28. Functionarea se deduce imediat
din cazurile anterioare si este rezumata de
p formele de unda din fig.3.29. Diodele
e q RS conduc in pereche ca si inainte, dar doar
cind tensiunea transformatorului depaseste
d3 d4
ES t.e.m. a bateriei. Considerentele de la
b
punctul b1) se pastreaza. Se remarca ca o
Fig.3.28.Schema RMPE dioda conduce mai putin de o
semialternanta, prin transformator curentul
este alternativ, iar prin sarcina curentul este
ES
e continuu, cu doua alternante. In ceea ce
Em t priveste tensiunea inversa ea se calculeaza in
doua situatii.
-ES
1)cind tensiunea de alimentare
ie depaseste t.e.m., de exemplu in prima
t
semiperioada. In acest caz doua diode
id conduc, in acest caz, d1 si d4 iar tensiunea pe
t ele este 0. Atunci potentialul punctului a, va fi
acelasi cu al lui p si la fel al lui b cu q. Diodele
ud t
d2 si d3 sint blocate. Tensiunea pe dioda d2 se
-(Em+Es)/2 poate insa scrie:

ud2 = Vq - Va = Vb - Va = -e (3.29)
iS
t adica tensiunea pe o dioda blocata este minus
tensiunea de alimentare.
2)cind tensiunea de alimentare este
uS
ES sub t.e.m. a bateriei. Toate cele patru diode
t sint blocate, curentii prin transformator si
sarcina sint nuli. Daca scriu insa torema II-a a
lui Kirchhoff pe un ochi ce cuprinde
Fig.3.29.Functionarea RMPE transformatorul, d1, sarcina si d4 se poate
scrie:

e = ud1 + I*Rb + Es +ud4 = ud1 +ud4 + Es (3.30)

Daca diodele sint identice tensiunile pe ele sint egale cu:

85
 3: BATERIA DE ACUMULATOARE

ud = ( e - Es)/2 (3.31)

Daca se neglijeaza rezistenta interna a bateriei, tensiunea la bornele ei este

constanta, egala cu tensiunea electromotoare. Daca se in consideratie situatia
reala, cind rezistenta interna a bateriei este mica dar nenula, tensiunea pe baterie
se indica cu linie subtire. Ea este egala cu tensiunea electromotoare a bateriei cind
diodele sint blocate si urmareste tensiunea sursei (transformatorului) cind diodele
conduc.

[3.1]. https://batteryuniversity.com/learn/article/charging_the_lead_acid_battery,
consultata pe 21.04.2020

e
Em

Em
us, is
t

Fig.3.21.Forme unda RMMR cu VF =0

86