Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ANUL II A.M.G.
Test M 18
(nutritie si dietetica)
2. Surse alimentare de lipide -surse alimentare bogate în lipide: uleiurile vegetale (de floarea
– soarelui, de soia) şi grăsimile animale (unt, untură de porc şi de pasăre).
Carnea, peştele şi produsele derivate conţin cantităţi variate de lipide. Brânzeturile, cu
excepţia celor obţinute din lapte degresat conţin cantităţi apreciabile de lipide.
În ouă, lipidele se găsesc numai în gălbenuş. Produsele alimentare obţinute prin utilizare
de grăsimi (cartofi prăjiţi,chips-uri, snacksuri, prăjituri, maioneză etc.) sunt surse alimentare
bogate în lipide.
5. Fructele-sunt alimente de origine vegetală, caracterizate prin bogăţia lor în apă, glucide
cu moleculă mică, celuloză, săruri minerale şi arome.Proteinele sunt în general sărac
reprezentate.Glucidele se găsesc în proporţie importantă, fiind unul dintre componentele cele
mai importante. Se găsesc sub formă de zaharuri simple (glucoză, fructoză, zaharoză), iar
dintre polizaharide sunt prezente amidonul (în cantitate mai mare în perioada de
prematurare, ulterior cantitatea diminuându-se), celuloza (sub formă de hemiceluloze), gume
şi substanţe pectice, în proporţii variabile în diferite fructe.
6. Rolurile apei in organism - apa este un element vital al corpului omenesc, motiv pentru
care hidratarea corespunzatoare nu trebuie sa fie influentata de activitatile pe care le
intreprinzi in anumite momente ale zilei. Astfel, trebuie sa te hidratezi constant, intrucat apa
este importanta pentru corp din urmatoarele puncte de vedere:
– mentine temperatura corporala;
– lubrifiaza incheieturile;
– protejeaza coloana vertebrala si tesuturile moi;
– contribuie la asigurarea unei digestii sanatoase;
– contribuie la eliminarea toxinelor din corp;
– ajuta la transportarea oxigenului si substantelor nutritive catre toate celulele organismului;
– ajuta la mentinerea unei presiuni sangvine normale si stabilizeaza bataile inimii;
– asigura producerea normala a salivei;
– umezeste membranele mucoase din plamani si cavitatea bucala;
– asigura mentinerea unui nivel optim de electroliti in corp.
Simptome ale deshidratarii
Este bine sa stii care sunt acestea, pentru a putea lua imediat masurile ce se impun:
• senzatie intensa si prelungita de sete
• oboseala
• incapacitate de coordonare
• confuzie
• iritabilitate
• uscarea si descuamarea epidermei
• cresterea temperaturii corpului
• reducerea cantitatii de urina.
8.Prânzul - trebuie luat în 15 - 20 de minute si reprezinta 50 - 60% din ratia zilnica. Desertul
sa fie pus în farfurie sau cupa. Nimeni nu trebuie sa astepte sau sa se deranjeze (sa fie
deranjat) în timpul mesei. Trebuie sa se faca un efort de prezentare - culori vii, cruditati
proaspete, crocante.
9.Comportamentul alimentar
Comportamentul alimentar reprezinta ansamblul conduitelor unui individ în ceea ce priveşte
consumul alimentelor.
Principala funcţie a comportamentului alimentar este asigurarea aportului de substraturi
energetice şi compuşi biochimici necesari metabolismului celular.
Reglarea fiziologică a comportamentului alimentar este parte componentă a homeostaziei
energetice care permite menţinerea constantă a unui nivel dat de masă adipoasă.
Totuşi, individul nu este niciodată singur în faţa farfuriei, reglarea fiziologică fiind modulată
de factori:familiali,sociali, de mediu.
10. Ratie alimentara -reprezinta cantitatea de alimente care permite satisfacerea necesităţilor
energetice, în macronutrimente (proteine, lipide, glucide), în micronutrimente (vitamine,
minerale) şi în apă, ale unui individ sau ale unui grup de persoane.Stabilirea unei raţii
alimentare ţine cont de repartiţia de macronutrimentelor: 12% aproximativ din aportul
energetic trebuie să fie furnizat de proteine (carne, peşte, lactate, soia, legume uscate), 30-
35% de către lipide (unt, margarină, ulei) şi 53-58% de către glucide din care maximum 10%
glucide rapide (alimente zaharate). Raţiile alimentare sunt stabilite plecând de la diferite grupe
de alimente : fructe şi legume, corpi graşi, produse lactate, cereale, legume uscate şi cartofi,
carne, peşte, ouă si prezinta modificari in funcţie de activitatea fizică a subiecţilor în cauză.