Mihai Eminescu

“1850 — La 15 ianuarie se naste, la Botosani, Mihai Emminovici, cel ce va deveni Mihai Eminescu,
poetul.
Eminescu trece in registrul Junimii data de 20 decembrie 1849, iar la gimnaziul unde a studiat data de 14
decembrie 1849.

Numele de Eminovici pare sa vina de la numele unui stramos, Iminu, care prin slavonizare la
hirotonisirea ca preot devine Iminovici, si de aici Eminovici.
Familia sa, dupa tata, pare sa se traga din Transilvania, de unde au emigrat in Bucovina. Tatal, Gheorghe
Eminovici, nascut la 1812 in Calinesti, judetul Suceava, fiul lui Vasile Eminovici. Este facut caminar de
Voda Mihail Sturza.
Mama, Raluca Iurascu, nascuta la 1816, este fiica stolnicului Vasile Iurascu din Joldesti. Casatorita in
1840 cu Gheorghe Eminovici.
Mihai este botezat la 21 ianuarie in biserica Ospenia. Nasul sau este Vasile Iurascu. Este al saptelea copil
al familiei Eminovici. Fratii mai mari sunt Serban, Nicolae, George, Ilie, iar surori Ruxandra si Maria.

1852 — Se naste Aglaia, cel de-al optulea copil.

1854 — Se naste Henrieta (Harieta), cel de-al noualea copil.

1856 — Se naste Matei, cel de-al zecelea copil.

Anul de nastere al celui de-al unsprezecelea copil, Vasile, nu este cunoscut.
1857 — Gheorghe Eminovici conduce la studii la Cernauti cinci copii. Nu este cunoscut ce cursuri a urmat
in acest an poetul.

1858-1859 — Mihai urmeaza clasa a III-a la „National Hauptschule" din Cernauti.

1859-1860 — Urmeaza clasa a IV-a. Se clasifica al 5-lea dintre cei 82 elevi.

1860-1861 — Se inscrie la Ober-Gymnasium din Cernauti.

1861-1862 — Urmeaza clasa a II-a.

1862-1863 — Repeta clasa. Pleaca in vacanta de Paste la Ipotesti, la mosia cumparata de tatal sau in
1848.
Dupa terminarea vacantei nu mai revine la scoala. Moare Ilie, student la scoala de medicina a lui Davila
din Bucuresti.

1864 — Face cerere pentru bursa ca sa urmeze gimnaziul din Botosani, dar este refuzat. Pleaca la
Cernauti, unde dadea reprezentatii trupa de teatru Fanny Tardini-Vladicescu. In octombrie devine
practicant la tribunalul din Botosani. Este copist la comitetul permanent judetean.

1865 — In martie demisioneaza din postul de copist. Solicita pasaport pentru trecere in Bucovina. In
Bucovina se afla la Cernauti, in gazda la profesorul sau Aron Pumnul, ingrijind de biblioteca acestuia.
Situatia sa scolara era de „privatist".

1866 — La 12/24 ianuarie se stinge din viata Aron Pumnul. Invataceii tiparesc o brosura Lacramioare
invataceilor.... la mormantul prea iubitului lor profesoriu. Mihai scrie o oda funebra, semnata: M.
Eminovici, privatist.
Revista "Familia" din Pesta ii publica poezia De-as avea... Directorul revistei, Iosif Vulcan ii schimba
numele de familie. Din Eminovici devine Eminescu.
Publica tot acolo poeziile: O calarire in zori, Din strainatate, La Bucovina, Speranta, Misterele noptii.
In iunie se stabileste la Blaj. Intentioneaza sa-si reinceapa studiile. Revista ii publica nuvela Lantul de aur,
tradusa din scriitorul suedez Onkel Adam. Participa la adunarea anuala a „Astrei" de la Alba-Iulia.
In toamna paraseste Blajul si se duce la Sibiu apoi vine la Bucuresti.

1867 — Se angajeaza in trupa lui Iorgu Caragiale. Detine rolul de sufleur si de copist. Face turnee la
Braila, Galati, Giurgiu, Ploiesti.
Citeste mult din Schiller. Traduce din acesta poezia Resignatiune. Apare in aprilie, in "Familia" Ce-ti
doresc eu tie, dulce Romanie, apoi in iunie La Heliade.

1868 — Il gasim in Bucuresti. Angajat sufleur in trupa lui Mihai Pascaly care face un turneu in Ardeal la
Brasov, Sibiu, Lugoj, Timisoara, Arad si in alte orase banatene.
Publica tot in "Familia" poeziile La o artista si Amorul unei marmure.
Lucreaza la Genui pustiu, Muresanu.
Stabiliti in Bucuresti, face cunostinta cu I. L. Caragiale.
Pascay, il angajeaza ca sufleur si copist al Teatrului National. Se obliga sa traduca pentru marele
actor Arta reprezentarii dramatice – Dezvoltata stiintific si in legatura ei organica de profesorul dr. Enric
Theodor Rötscher.
1869 — La 1 aprilie infiinteaza impreuna cu alti tineri cercul literar „Orientul". Cercul urmarea strangerea
basmelor, poeziilor populare si a documentelor privitoare la istoria si literatura nationala. La 29 iunie
sunt fixate comisiile de membri ale „Orientului" care trebuiau sa viziteze diferite provincii. M. Eminescu
era repartizat pentru Moldova.
Scrie poezia La o artista. Vara publica La moartea principelui Stirbey.
Pleaca in turneu cu trupa Pascaly in Moldova si Bucovina.
Ii apare Junii corupti si Amicului F. I. Incepe sa lucreze la poema Poveste, inspirata de casatoria regelui
Carol.
Tatal il trimite la Viena pentru studii. La 2 octombrie se inscrie la Facultatea de filozofie. Aici face
cunostinta cu I. Slavici. Se inscrie in cele doua societati studentesti care se contopesc in una – „Romania
juna".

1870 — Urmeaza aproape cu regularitate cursurile.

Publica in "Albina" din Pesta articolul O scrisoare critica, luand apararea lui Aron Pumnul impotriva unei
brosuri a lui D. Petrino din Cernauti.
Publica in "Familia" Repertoriul nostru teatral.
Sub pseudonimul Varro publica in "Federatiunea" din Pesta trei articole cu tenta nationalista: Sa facem
un congres, In unire e taria si Echilibrul.
La 15 aprilie "Convorbiri literare" ii publica celebra poezie Venere si Madona, care starneste admiratia lui
Titu Maiorescu. La 15 august aceeasi revista fi publica Epigonii.
Semneaza ca secretar un apel pentru strangerea de fonduri pentru serbarea de la Putna.
Expediaza povestea Fat-Frumos din lacrima pe care "Convorbiri literare" o publica in numerele de la 1 si
15 noiembrie.
Afiandu-se la Viena, Iacob Negruzzi destainuieste impresia puternica ce au produs-o in sanul „Junimii"
versurile poetului publicate in paginile "Convorbirilor literare". Il sfatuieste ca dupa studii sa se
stabileasca la Iasi.
Cu alti colegi il viziteaza pe fostul domnitor Alexandru Ioan Cuza la Döbling.

1871 — Continua studiile la Viena.

Trimite poezia Mortua est! pe care "Convorbiri literare" o publica la 1 martie. La 15 iunie fi va
publica Inger de paza si Noaptea.``