§ 1 Notiune de ordin al elementului dupa
un modul.Ordinul clasei de resturi
Fie (Z,+,*) inelul nr intregi,atunci m –
modulul,m>1,m ϵ N, a ϵ Z, (a,m)=1
Def.: Se numeste ordin al elementului a
dupa modulul m,cel mai mic nr natural ≠ 0.
Notam ea ,pentru care aea≡1(m)
Proprietati:
1) a≡b(m), ea = eb,(a,m)=1
Din propr. 1) rezulta ca orice element
dintro clasa reciproc prima cu modulul
poseda acelasi ordin,acest nr si poarta
numele de ordinul clasei de resturi.
2) Daca a si m sunt reciproc prime obtinem
urmatoarea echivalenta:
(a,m)=1, aα≡aβ (m)  α ≡β ( ea)
3) Daca (a,m)=1,atunci φ(m) ⁞ ea
4) (a,m)=1, ea ,a^1,a^2, ... ,a^ea
a^i ≡/ a^j(m); i,j ϵ{1,2, ... , ea }
5) ea= φ(m) , a^1,a^2, ... ,a^ φ(m) – sistem
redus de resturi dup modulul m
§ 2 Notiune de radacina primitiva dupa
un modul .Indice dupa un modul
prim.Tabelul Indicilor
Fie a ϵ Z,m>1,m ϵ N, (a,m)=1, ea – ord a
Def.: Daca ordinul lui a este egal cu φ(m)
(ea =φ(m)) ,atunci a este radacina
primitiva dupa modulul m.
Def.: Se numeste indice al numarului a
dupa modulul p, exponentul la care trebuie
ridicata radacina primitiva g, pentru a obtine
un nr congruent cu a dupa modulul p.
Se noteaza: ind a, indg a
Proprietati:
1) a ≡ b(p) => ind a ≡ ind b(p-1)
2) ind a= α
ind b= β
=> ind(a*b) ≡ ind a+ ind b(p-1)
Consecinta: ind an=n ind a(p-1)
3) ind (a/b)=ind a – ind b(p-1),a/b ϵ Z
§ 3 Aplicarea indicilor la rezolvarea
congruentelor liniare ,binoame si
exponentiale
1) ax≡b(p), m=p
ind ax=ind b (p-1)
ind a +ind x ≡ ind b (p-1)
ind x ≡ ind b- ind a (p-1)
Tabelul indicilor:
ind b =n1 , ind a =n2
ind x ≡n1-n2(p-1)
Tabelul antiindicilor: gasim x
2) Congruenta de forma axn≡b(m) se
numeste congruenta binoama.
a,bϵZ;nϵ N*
Daca m=p-prim,atunci congruenta poate fi
rezolvata cu ajut indicilor.
axn≡b(m)
ind(axn) ≡b(p-1)
ind a+ n ind x≡ind b(p-1)
n ind x≡ind b- ind a(p-1)
y=ind x; c = ind b- ind a;
ny≡c(p-1) – o rezolvam prin
una din cele 4 metode cunoscute anterior.
Dupa aflarea valorilor lui y, revenim la
substitutia y=ind x, utilizind tabelul
antiindicilor,aflam valorile lui x .
3) Congruenta de forma cax≡b(m) se
numeste congruenta exponentiala.
a,b,c ϵ Z; xϵ N*
Daca m=p-prim,atunci congruenta poate
fi rezolvata cu ajut indicilor.
ind c+ x ind a≡ind b(p-1)
ind c, ind a, ind b – din tabelul indicilor
n1x≡n2(p-1)
Rezolvam congruenta liniara si aflam
valorile lui x.
La sfirsit m= p-1
§ 4 Criteriul lui Pascal de
divizibilitate.Aplicatii ale congruentelor la
demonstratia criteriilor de divizibilitate.
Teorema: (Criteriul lui Pascal)
Nr a este divizibil prin m,daca si numai
daca Rm⁞m.
Demonstratie:
Nec: a⁞m => a ≡ 0(m) => Rm ≡0(m) =>
Rm ⁞m
Suf: Rm ⁞m=> Rm ≡0(m) => a ≡ 0(m) =>
a⁞m
Teorema : (Criteriul necesar si suficient de
divizibilitate 7,11,13)
Nr natural a este divizibil prin 7 sau 11 sau
13 daca si numai daca diferenta formata din
nr alcatuit din ultimile 3 cifre ale nr a si nr
alcatuit din cifrele ramase este divizibila
prin 7 sau 11 sau 13.
Demonstratie: aϵ N,arbitrar
Nr a poate fi reprezentat sub forma a=
1000n+b, unde b reprezinta nr alcatuit din
ultimile 3 cifre ale nr a,iar n nr alcatuit din
cifrele ramase.
a=1000n +b=1001n-n+b=1001n+(b-n)
1001 ⁞ 7,11,13 => a ⁞ 7,(11),(13) 
(b-n) ⁞ 7,(11),(13)
§ 11 Operatii asupra operatorilor liniari
§ 5 Aplicarea congruentelor la aflarea
lungimii perioade fractiilor zecimale
Fie dat a/b ϵ Q,a/b >0 ( in caz contrat –a/b)
a<b (daca a>=b , a/b=q+a1/b)
(a,b)=1
I) b=2α*5β , notam prin γ= max(α,β)
(10^γ) * a/b =2α*5β * (a/2α*5β)=
=2 γ -α*5 γ -β * a
Observam ca nr a se obtine din nr natural
2 γ -α*5 γ -β * a micsorindul de (10^γ) ori,adica
mutind virgula in partea stinga cu γ cifre.
Observatie: Astfel in acest caz nr a/b
,transformat in fractie zecimala reprezinta o
fractie zecimala finita care are γ cifre dupa
virgula.
II) (b,10)=1
Astfel in acest caz nr a/b ,(b,10)=1;
reprezinta o fractie zecimala periodica
simpla avind in perioada n cifre,unde n –
ordinal nr 10 dupa modulul b. e10=n.
III) (b,10) ≠1
b=2α*5β *b1,(b1,10)=1;γ= max(α,β); α,β ϵ N
(10^γ) * a/b =2 γ -α*5 γ -β * b1 (b1,10)=1
a/b se obtine din nr 2 γ -α*5 γ -β * b1 mutind
virgula spre stinga cu γ cifre.
Astfel in acest caz a/b reprezinta o fractie
zecimala periodica mixta avind γ cifre intre
virgula si perioada, si n1 cifre in perioada
n1= e10 dupa modulul b1

Notam Tn multimea tuturor operatorilor

liniare asupra spatiului vectorial V in el
insasi,dim V=n.
1) Adunarea operatorilor
˅ φ1, φ2 ϵ Tn (φ1+φ2)(x)= φ1(x)+
φ2(x)
Teorema 1:Suma a doi operatori liniari este
operator liniar.
2) Inmultirea la scalar
˅ α ϵ P; ˅ φ ϵ Tn , α φ; (φα) (x)= α φ(x)
Teorema 2: α φ- operator liniar
3) Produsul operatorilor liniari
˅ φ1, φ2 ϵ Tn ; φ1, φ2:V→V
(φ1φ2)(x)= φ1(φ2(x)), ˅ x ϵ V
Teorema 3: Produsul a doi operatori liniari
este operator liniar.
Teorema 4: Multimea operatorilor liniari ai
spatiului vectorial V formeaza spatiu
vectorial peste cimpul P
§ 6 Notiune de operator liniar al spatiului
vectorial.Exemple.Proprietati
Fie dat spatiul vect V peste cimpul P
Consideram φ:V→V o aplicatie a spatiului
vectorial V in V.
Def.: φ se numeste operator liniar a
spatiului V, daca sunt verificate urm 2
conditii:
1) φ(a+b)= φ (a)+φ(b)
2) φ(α a)= α φ(a) , ˅ α ϵ P; ˅ a,b ϵ V
Proprietati:
1) ˅ φ, φ(0)=0
2) φ:V→V va fi operator liniar daca si
numai daca este verificata conditia:
φ(α a+ β b)= α φ(a) + β φ(b)
˅ α, β ϵ P; ˅ a,b ϵ V
3)Fie e1,e2, ... ,en – o baza a spatiului V
b1,b2, ... ,bn – un sistem arbitrat de vectori
din V.
Atunci exista un singur operator liniar
φ:V→V ,incit φ(ei)=bi, ˅ i=1,...,n
Concluzie:Din propr 3) rezulta ca orice
operator liniar al spatiului liniar este pe
deplin determinat de imaginile bazei si de
sistemul de vectori.
§ 8 Matricea de trecere de la o baza la
alta.Coordonatele vectorului in diferite
baze.Legatura dintre matricile
operatorului in diferite baze
Fie dat φ:V→V – operator liniar
e1,e2,...,en (1)
e1_,e2_,...,en_ (2) => 2 baze ale spatiului
V dim V =n
e1_=t11e1+t12e2+...+t1nen
e2_=t21e1+t22e2+...+t2nen
...
en_=tn1e1+tn2e2+...+tnnen
t11 t12 ... t1n
Tn t21 t22 ... t2n
...
tn1 tn2 ... tnn
Def. : Matricea T se numeste matrice de
trecere de la baza (1) la baza (2).
Fie x ϵ V,x – arbitrar
Notam prin (α1, α2,..., αn) coordonatele
vectorului x in baza (1) si prin
(β1, β2,..., βn) – in baza (2).
(β1, β2,..., βn)= (α1, α2,..., αn)T-1
Notam prin Aφ matricea op liniar φ in baza
(1), iar prin Āφ – in baza (2).
Āφ=T* Aφ* T-1
§ 9 Nucleul si imaginea operatorului
liniar
Fie dat spatiul vect V peste cimpul P
φ:V→V – operator liniar
Def.:Prin nucleu al operatorului liniar φ,
vom intelege multimea tuturor vectorilor
spatiului V,care se aplica in vectorul nul.
Se noteaza: ker φ
ker φ={x ϵ V, φ (x)=0}
Teorema 1: Nucleul oricarui operator liniar
este subspatiu al spatiului V.
Observatie: a) ker φ={0} atunci si numai
atunci cind φ(x)=0,x=0
b) ker φ={V} } atunci si numai atunci cind
φ(x)=0, ˅ x ϵ V
Teorema 2: dim (ker φ)=n-r, n=dim V,
r= rang Aφ.
Def.:Se numeste imagine a operatorului
liniar φ,multimea tuturor elementelor
spatiului V care poseda proimagine in raport
cu operatorul φ.
Teorema 3: Imaginea oricarui operator
liniar este subspatiu in V.
§ 10 Operatori liniari inversabili
Fie dat φ:V→V, φ – operator liniar
ε(x)=x, ˅ x ϵ V, ε - operator identic
Def.:Operatorul liniar φ se numeste
inversabil,daca exista ψ :V→V,astfel incit
φ ψ= ψ φ= ε.
Propr. 1: Daca φ este inversabil,atunci
inversul lui este unic.
Propr. 2: Inversul operatorului liniar este
operator liniar.
Teorema:(Conditia necesara si suf de
inversabilitate a operatorului liniar)
Operatorul liniar φ este inversabil daca si
numai daca matricea acestui operator este
nedegenerata(inversabila).
§ 12 Notiune de algebra liniara.
Izomorfismul dintre algebra matricilor
patrate de ord n si algebra operatorilor
liniari
Fie (P,+,*) – cimp,iar V- multimea in care
sunt definite oper. algebrice +,*
˅ α ϵ P; ˅ a ϵ V, αa ϵ V
Def.: Multimea V se numeste algebra
liniara peste cimpul P,daca sunt verificate
urm conditii:
1) V- spatiu vectorial peste cimpul P
a) (V,+) – grup comutativ
b) α(β(a))=(αβ)a
c) α(a+b)= αa+ αb
d) (α+ β)a= αa+βa
e) ea=a
2) a(bc)=(ab)c
3) a(b+c)=ab+ac
(a+b)c=ac+bc
4) α(ab)= (αa)b= a(αb)
˅ α, β ϵ P; ˅ a,b,c ϵ V
e – unitatea cimpului P
Fie V1,V2 – 2 algebre liniare peste cimpul P
Fie aplicatia μ:V→V.
Def.: Aplicatia μ se numeste morfism de
algebre daca sunt verificate urm conditii:
1) μ (a+b)= μ (a)+ μ (b)
2) μ (ab)= μ (a) * μ (b)
3) μ (α a)= α μ (a)
˅ α ϵ P; ˅ a,b ϵ V1
Daca μ – aplicatie bijectiva atunci algebrele
V1,V2 se numesc izomorfe.
Teorema 1: Algebra matricilor patrate de
ord n peste un cimp este izomorfa cu algebra
operatorilor liniari peste acelasi cimp.
§ 13 Vectori proprii si valori proprii.
Polinomul caracteristic al operatorului
liniar
Fie dat φ – operator liniar peste cimpul P;
φ:V→V, a ϵ V,a ≠ 0.
Def.:Vectorul nul a se numeste vector
propriu al operatorului liniar φ,daca exista
α ϵ P , astfel incit φ(a)= αa.
α – valoare proprie
Teorema 1: Multimea tuturor vectorilor
proprii ai op liniar φ corespunzatori valorii
proprii α impreuna cu vectorul nul formeaza
subspatiu in V.
Teorema 2: Daca α1, α2,..., αs sunt valori
proprii diferite ai op liniar φ ,atunci sistemul
de vectori proprii a1,a2,...,as corespunzator
valorilor proprii este liniar independent.
Consecinta: Orice op liniar φ poate avea
maximal n valori proprii diferite.
n=dim V
Def.: Se numeste polinom caracteristic al
op liniar φ expresia det(Aφ -xE),care
reprezinta un polinom de gradul n.
Def.: Determinantul det(Aφ -xE)=0 se
numeste ecuatia caracteristica a op liniar
φ.
Teorema 3: Polinomul caracteristic a op
liniar φ nu depinde de alegerea bazei.