Sunteți pe pagina 1din 18

 

TEMA 6: SISTEMELE FISCALE ALE STATELOR DE TIP UNITAR 

6.1. Sistemul fiscal al Franţei


6.2. Sistemul fiscal al Belgiei
6.3. Sistemul fiscal al Japoniei

Studiind materialul temei date veţi putea:


Face
unitar;o caracteristică generală a sistemelor fiscale din statele dezvoltate de tip
• Enumera impozitele percepute în ţările acestea;
• Face o comparaţie a impozitelor principale şi a poverii fiscale pe seama
exemplelor unor state dezvoltate.

6.1. SISTEMUL FISCAL AL FRANŢIEI

Regimul fiscal aplicabil prevede:


- Localizarea оn Franţa a domiciliului fiscal după:
· locul de reşedinţă permanentă a persoanei şi familiei sale (183 zile)
· centrul de interes economic vital оn caz de dublă rezidenţă
·· dacă loculpersoanei,
cetăţenia de reşedinţă
dacăuzual şi centru
nu pot de interescelelalte
fi determinate nu poate fi determinat
criterii
Această regulă generală se aplică sub rezerva dispoziţiilor prevăzute de convenţiile
 bilaterale semnate de Franţa cu alte state.
- Impozitarea veniturilor salariale şi deducerea contribuţiilor sociale obligatorii;
- Impozitarea veniturilor prin aplicarea unor cote de impozitare progresive (0%,
5,5%, 14%, 30% şi 40%) şi funcţie de numărul persoanelor aflate оn оntreţinere,
după modelul:
· se оmparte venitul total net al familie la numărul de membrii ai familiei
· veni
venitu
tull rezu
rezult
ltat
at pe mebru
mebru al fami
famili
liei
ei se impo
impozizite
teaz
azăă оn
оn func
funcţi
ţiee de
de gri
grila
la
următoare.
- pină la 5 687 euro : 0%
- de la 5 687 la 11 344 : 5,50%
- de la 11 344 la 25 195 : 14,00%
- de la 25 195 la 67 546 : 30,00%
- de la 67 546 : 40,00%
- O fiscalitate in general, avantajoasă, privind veniturile realizate in Franţa, de către
salariaţii
salariaţii care nu sunt rezidenţi
rezidenţi fiscali оn Franţa şi care prevede in general,
general, reţinerea
la sursă;
- Optimizarea situaţiei expatriaţilor cu privire la contribuţiile sociale şi fiscalitate, оn
funcţie de data sosirii/plecării şi a structurii de renumerare;
- Mai multe posibilităţi de reducere a impozitării, cum ar fi:
· exonerarea
exonerarea de la impozitul
impozitul pe venit a suplimentu
suplimentului
lui din renumerare
renumerare acordat
acordat
 pentru expatriere, оncepвnd
aplică persoanelor care nu aucuavut
anuldomiciliul
instalării fiscal
şi următorii cincipeani.
оn Franţa, Facilitatea
parcursul se
anilor 
anteriori, sosirii lor;
1
 

· neimpozitare
neimpozitareaa primelor
primelor şi a altor categorii
categorii de venituri/ram
venituri/rambursări
bursări legate de
activităţi realizate in afara Franţei (ex. clauza “misiunii temporare” din contractul
de muncă);
· de
dedu
duce
cere
reaa de
de la
la imp
impoz
ozit
itare
are a con
contr
trib
ibuţ
uţii
iilo
lorr plă
plăti
tite
te de cătr
cătree eexp
xpat
atri
riaţ
aţii şi
şi
in
intr
trep
epri
rind
nder
eriile st
stră
răin
inee anga
angajjat
atoa
oare
re,, la si sist
stem
emee de asigasigur
urăr
ării şi pens
pensiiii,,
complementare. Dispozitivul se adresează persoanelor care nu au domiciliat din
 punct de vedere fiscal, оn Franţa, pe parcursul celor 5 ani precedenţi, sosirii lor;

· organ
deducer
dedu
organismcerea
ism ea prot
de deotec
pr la
ecţiimpozi
imp
ţie ozitar
tare
e soci
so alăăe adin
cial dicontri
nconţa
tribuţ
rabuţiil
ţara deiilor
ororig
plătit
plă
origin tite
e,e оn
ine, de cazu
către
cătzul
ca rel expatri
exp atriaţi
exis
existe aţiei launei
tenţ
nţei unun
ei
convenţii bilaterale, intre Franţa şi statul respectiv, cu privire la protecţia socială.

Impozitarea  în Franţa a unei societăţi străine


momentul în care o societate străină exersează în Franţa o
 Din momentul
activitate care produce beneficii, aceste beneficii sunt impozitate. Regulă se aplică
indife
indiferent
rent care este
este forma
forma de exploa
exploatare
tare a societ
societăţi
ăţii:
i: filia
filială,
lă, sucursală
sucursală,, sediul
sediul
 permanent.
  DeDeteterm
rmin
ina
area
rea sume
sumeii de im imp
poz
ozit
ita
at. Su
Sunt
nt supus
upusee
impozi
impozitul
tului
ui pe soc
societ
ietate
ate venit
venituri
urile
le din car
care
e se sca
scad
d elemen
elementel
tele
e
deductibile.
Veniturile sunt constituite din rezultatele în urma activităţii,
vânzările sau prestările de servicii.
Costurile deductibile sunt cele legate de activitatea exersată,
fi
fiin
indd vorba
vorba în princ
princip
ipal
al de : amort
amortiz
izăr
ări;
i; provi
provizi
zioa
oane;
ne; chiri
chiriii ale
ale imob
imobil
ilel
elor
or şi
materi
mat eriale
alelor
lor;; salarii
salarii;; taxe
taxe social
sociale;
e; cumpăra
cumpărarearea de materi
materiale
ale;co
;costu
sturil
rilee cu energi
energia;
a;
chletuieli de publicitate; comisioane financiare, etc.
Amortizări. Fondurile fixe sunt amortizate de o manier ă liniară
conform duratei probabile de utilizare. Când este vorba de materiale de producţie
achiziţionate în stare nouă, se pot aplica coeficienţi de accelerare de 1,25 la 2,25
asupra ratelor de amortizare liniare.
Materialele şi utilajele utilizate pentru operaţii de cercetare ştiinţifică şi
te
tehni
hnică
că,, ac
achi
hizi
ziţi
ţion
onat
atee înai
înaint
ntee de 1 ia
ianu
nuari
ariee 2004
2004,, bene
benefi
fici
ciaz
azăă de un si sist
stem
em de
amortizare degresiv majorat (coeficienţi de 1,5 la 2,5).
Materialele destinate economiei de energie,echipamentele de
producţie a energiilor regenerabile, vehiculele nepoluante (electrice, gaz natural,
GPL) se amortizează pe o durată de 12 luni.
Rata de impozitare. Rata standard este de 33,33 %. Intreprinderile mici (sunt
оntreprinderi
оntreprinderile
le оn care cel puţin
puţin 75% din acţiuni
acţiuni sunt deţinute
deţinute direct sau indirect
indirect de
 persoane fizice sau societăţi care declară o cifră de afaceri mai mică de 7 730 000 de
euro) sunt impozitate
impozitate cu 15% pentru partea de beneficii inferioară
inferioară baremului
baremului de 38
112 euro sau la taxa standard pentru beneficiile care depăşesc acest plafon.
Taxă
Ta xă reredu
dusă
să de 15%
15% pent
pentru
ru plus
plus valo
valoar
area
ea ob
obţi
ţinu
nută
tă din
din rede
redeve
venţ
nţel
elee de
 proprietate industrială.
 

2
 

O coti
cotiza
zaţi
ţiee soci
social
alăă de 3,3%
3,3% se apli
aplică
că într
întrep
epri
rind
nderi
erilo
lorr ale
ale căror
căror bene
benefi
fici
ciii
impozabile la taxa normală sunt superioare sumei de 2 289 000 euro.
Taxa pe valoarea adăugată (TVA). Taxa standard la vоnzarea de bunuri şi
servicii este de 19%. Mai sunt taxe reduse de 5,5% care se aplică produselor 
alimentare, anumitor produse agricole, medicamentelor (5,5 % sau 2,1%), cărţilor,
renovarea clădirilor, serviciilor hoteliere, transportului public, anumitor activităţi de
distracţie.
Taxe
facturate vamale.
decit Bunurile
o singură circulă
dată la liber inextra-comunitare,
importurile interiorul UE, taxele
chiarvamale nu sunt
dacă ele
expediate de la un stat membru la altul. Bunurile care intră оn Franţa pot fi
reexportate către un alt stat membru UE fără a plăti taxe vamale.
Un dispozitiv de suspendare a plăţii TVA este prevăzut pentru operaţiunile
referitoare la bunurile destinate sau plasate sub un regim vamal comunitar sau
antrepozit fiscal.
Între
Înt repi
pind
nderi
erile
le sunt
sunt scut
scutit
itee de la oric
oricee form
formal
alit
itat
atee admi
admini
nist
strat
rativ
ivăă pent
pentru
ru
circulaţia majortităţii mărfurilor intre statele membre UE. Pentru schimburile intra-
comu
co muni
nita
tare
re es
este
te nevo
nevoie
ie de in
into
tocmcmire
ireaa unei
unei decl
declar
araţ
aţii
ii de schi
schimb
mburi
uri de bunu
bunuri
ri
(Declaration d’Echanges de Biens - DEB) оn scopuri statistice. Оntreprinderile
franceze care primesc marfuri de la un stat membru UE pentru o valoare anuală care
depăşeşte 150
оntocmească оn000 de lună
fiecare eurodeclaraţia
şi cele care
DEB.exportă оn alt stat membru, trebuie să

Taxe locale
Taxa profesională. Această taxă este colectată оn favoarea colectivităţilor locale.
 Nivelul taxei se stabileşte in fiecare an de către autoritităţile locale.
 
Baza de impozitare este calculată ţinind cont de două elemente:
- valoarea locativă a localurilor utilizate pentru activitatea оntreprinderii;
- 16% din valoarea fondurilor fixe la dispoziţia оntreprinderii şi pe care această
le utilizează pentru nevoile productive. In primul an de activitate a оntreprinderii nu
se percepe taxa profesională,
profesională, iar in anul al doilea se ia оn calcul numai jumătate
jumătate din
 baza de impozitare.
Nivelul taxei profesionale nu poate depăşi un procent de 2,5% din valoarea
adăugată produsă de intrepindere.

Alte taxe locale. In această clasificare mai figurează: taxa funciară, datorată de
 propietarii de terenuri construite sau nu; taxa de locuire (taxe de habitation), datorată
de ocupanţii localurilor cu destinaţie de locuinţă, indiferent că sunt propietarii sau
chiriaşii. Aceste taxe sunt calculate оn funcţie de valoarea locativă a bunului оn
cauză. Valoarea locativă este fixată de autorităţile administrative.
 
Avantaje fiscale pentru investitori
Cred
Creditu
itull fisc
fiscal
comercială saualagricolă,
pent
pentru
ru cerc
cerceta
care etare
re.. Int
Intrepr
efectuează reprind
inderi
erile
cheltuieli le cu cercetare
pentru activi
activitat
tateepotindust
industria
rială,
obţine lă,
un
credit fiscal care se repercutează asupra impozitului pe societate. Creditul este egal
3
 

cu suma de 10% din cheltuielile efectuate оn cursul unui an. Creditul este plafonat la
10 milioane euro pe оntreprindere pe un an.
 
Creditul
Creditul fis
fiscal „Tehnologii noi”. Creditul este rezervat intreprinderilor mici şi
cal „Tehnologii
mijlocii, fiind egal cu 20% din cheltuielile pentru tehnologii noi (limitat la 100 000
euro pe o perioada de 36 de luni).
 
Exonerarea
colectivităţiletemporară de la taxa
locale (comune, profesională.
departamente, In regiunile
regiuni şi grupăricare
de cunosc dificultăţi,
colectivităţi) sunt
autorizate să acorde exonerări temporare totale sau parţiale de la taxa profesională оn
favoarea оntreprinderilor care se instalează, se dezvoltă sau preiau activităţi оn
societăţi cu probleme. Exonerarea nu poate depăşi 5 ani.
 
Exonerarea temporară de la plata impozitului pe societăţi. Intrep Intreprinderi
rinderile
le nou
create оn anumite zone pot, sub anumite condiţii, să beneficieze de exonerarea
temporară şi degresivă a impozitului pe societăţi. Exonerarea este de 100% оn primii
2 ani.
 
Impozitarea оntreprinderilor inovante. Dispo
Dispozitiv
zitivul
ul este destinat să ajute tinerele
оntreprinderi inovantepermite
cheltuielilor. Acesta ale căror cheltuieliparţială
exonerarea de cercetare atingоntreprinderi
a acestor cel puţin 15%dedin totalul
impozitul
 pe societăţi, de taxa profesională şi de taxa funciară timp de 8 ani, оn limita a
100.000 de euro pe o perioadă de 36 luni.
 
Dispozitivul se adresează оntreprinderiilor mici şi mijlocii (mai puţin de 250 de
salariaţi, cifra de afaceri inferioară la 40 milioane de euro sau un total de bilanţ mai
mic de 27 milioane de euro) care sunt deţinute majoritar de persoane fizice sau de
către societăţi care indeplinesc aceste criterii.

Contributii sociale.
Asupra veniturilor si cisigurilor de inlocuire...
Aceasta include câştigat de venituri: salarii, venituri-angajat profesionisti (industriale
şi comerciale de profit, non-profit comerciale, agricole, generatoare de profit ...).
Contribuţiile sunt percepute pe venit de înlocuire, adică pensii, de invaliditate,
  pre
prest
staţ
aţii
ii de şoma
şomajj şi de penspensio
iona
nare
re anti
antici
cipa
pată
tă,, de boal
boală,
ă, de mate
matern
rnit
itat
atee ......
Cu toate acestea, venitul minim, vârsta minimă ... nu sunt supuse contribuţiilor la
asigurările sociale.
Preturi de contribuţii sociale
Câştigurile şi de înlocuire sunt supuse la CSG şi CRDS:

Rata de CSG variază în funcţie de tipul de venit:


- 7.50% pentru câştigurile;
-la6,6% pentru2005);
1 ianuarie pensii, de invaliditate şi de pensionare anticipată (venituri obţinute de
- 6.2% pentru ajutor de şomaj, de boală, de maternitate.
4
 

Pentru
Pent ru veni
venitu
turi
rile
le obţi
obţinu
nute
te de la 1 ia
ianu
nuar
arie
ie 2005
2005,, CSG
CSG este
este dedu
deduct
ctib
ibil
ilăă pent
pentru
ru
câştiguri în valoare de la 5.1% şi pentru înlocuirea veniturilor de până la 3,8% şi,
respectiv, 4,2%.

C.R.D.S: 0,5%
Venit din patrimoniu si plasari facute...
- Venituri de teren;

-- Venituri
De an
anuitadin
te de
dbunuri
e pl
platămobile
; de capital;
- Câştiguri de capital şi titluri de valoare imobiliare ...
- Venituri care este impozitată la impozitul pe venit în conformitate cu
categoria de BIC, BNC şi BA, care nu sunt impozabile ca venituri de activitate
şi de în
înlo
locu
cuiire (d
(dee în
înch
chir
irie
iere
re de veni
venitu
turi
ri furn
furniz
izat
atăă de o astf
astfel
el de non-
non-
 profesionale)
- Investiţii produsele care fac obiectul reţinerea la sursă (Bonuri de tezaur,
obligaţiuni ...)
- Venituri, şi câştigurile din venituri scutite de impozit pe venit sau supuse
unor
un or re
regu
gulili spec
specia
iale
le de impo
impozizita
tare
re (p
(pla
lanu
nuri ri de locu
locuin
inţe
ţe şi cont
contur
uril
ilee de
economii, de asigurările de viaţă, PEA ...)
CSG: 8.2%
 pentru pentru
venituri veniturile
primite de la 1 neîncasate şi de investiţii supuse obligatoriu deducere
ianuarie 2004.
Partea a CSG este deductibilă fiscal în anul de plată, de până la 5,8% pentru
neîn
neînca
casa
sate
te de veni
venitu
turi
ri supu
supusese scară
scară prog
progres
resiv
ivăă de impoz
impozit
itar
aree a veni
venitu
turi
rilo
lor.
r.
 Nu se poate deduce pe venituri din investitii.
CRDS: 0,5%
Social taxa de 2%
suplimentare de contribuţie socială la taxa de 0.30%

Taxa pe imobil
Ca propriet
proprietar,
ar, curator
curator sau benefi
beneficia
ciarr al unei clădiri,
clădiri, trebuie
trebuie să plătea
plăteasca
sca acest
impozit
impoz it în fiecare an.
an. Cu toate acestea,
acestea, pentru unele
unele clădiri,
clădiri, sunt eligibile
eligibile pentru
pentru
scutiri temporare, 2, 10, 15, 20, 25 sau 30 de ani.
Persoanele în vârstă sau cu handicap, modeste, pot de asemenea beneficia de reduceri
la impozitele pe proprietăţi construite pentru principalele lor de reşedinţă

6.2. SISTEMUL FISCAL AL BELGIEI


Belgia este o tara situata in Europa de Vest si se invecineaza la nord cu
Olanda, la est cu Germania si la sud cu Luxemburgul si Franta. Anvers, cel de-al
treilea port ca marime din lume, este situat in partea de nord-vest a Belgiei, la Marea
 Nordului. Bruxelles, capitala tarii, este situat la nord de centrul tarii. Alte orase
importante: Liege, Namur, Gent, Charleroi, Brugge.
Suprafata tarii este de 30.522 km/2, distanta cea mai mare intre doua puncte
situate Belgia
in interiorul granitelor
este formata dineste
treide 330 km.
regiuni si anume: Flandra (care cuprinde regiunea
Anvers, Flandra de Est, Brabantul Flamand, Limburg si Flandra de Vest) cu o
5
 

  populatie de aproximativ 5,9 milioane locuitori limba vorbita fiind neerlandeza


(dial
(dialec
ectt al li
limb
mbii
ii olan
olande
deze
ze);
); Valo
Valoni
nia,
a, si
situ
tuat
ataa in sudu
sudull tarii
tarii are o popul
populat atie
ie de
aproximativ 3,3 milioane locuitori, limba vorbita fiind franceza; regiunea Bruxelles-
Capita
Cap itala
la cu o popula
populatie
tie de aproxi
aproximat
mativ
iv 1 milion
milion de locuit
locuitori
ori este
este ofi
oficia
ciall biling
bilingva
va
(flamanda/franceza). In Belgia exista, din punct de vedere cultural, trei comunitari,
respectiv flamanda, franceza, (Bruxelles-Capitala, flamanda si franceza) si germana
(in zona situata la granita cu Germania).
Limba
Lim
Bruxelles ba folosi
una fol
dinosita:
ta: Ofici
cele Of icial,
doua, al,franceza
limba
limba vorbit
vor
saubitaa este
este cea
flamanda. a regiuni
regiunii
Engleza estei de
respect
respasemenea
ective
ive,, iarlarg
in
folosita, dar cu o frecventa mai mare in domeniul afacerilor.
Religia: romano-catolica este predominanta.
Moneda nationala: Euro.
Sarbatori oficiale: 21 iulie, Ziua Nationala, 1 ianuarie, Pastele, 1 mai, 1 iunie,
11iunie, 15 august, 1 noiembrie, 11 noiembrie (ziua armistitiului), Craciunul.
Belgia are un climat de afaceri liberal in care firmele de stat, incluzand
serviciile postale, caile ferate si transportul public, reprezinta o cota nesemnificativa
din totalul activitatii productive. Guvernul Belgian limiteaza cat mai mult interventia
sa in economie.
Econom
Eco nomiaia Belgie
Belgieii a crescu
crescutt consta
constant
nt in ultimi
ultimiii 10 ani,
ani, inclus
inclusiv
iv si Produs
Produsul ul
Intern Brut. Inflatia a fost tinuta sub control, Belgia reusind sa indeplineasca cerinta
U.E. ca datoria anuala interna sa nu depaseasca 3% din PIB.
Regimul fiscal Belgian poate lesne rivaliza cu Olanda sau Luxemburg in
material legislatiei favorabile privind implantarea societatilor de holding.
ho lding.
Pe teritoriul Belgiei impozite si taxe generale de stat si locale. Sistemul
impozitelor generale de stat si locale include:
1.Impozitul pe profitul persoanelor juridice;
2. Impozitul pe venitul persoanelor fizice;
3. Impozitul pe valoarea adaugata;
4.Accizele
5.Imozitul pe avere;
6.Impozitul pe persoane fizice pentru utilizarea benzinei, motorinei pentru
mijloacele de transport.
Sistemul taxelor locale si generale include:
Taxe obligatorii in Fondul Rutier Republican;
Taxa de stat;
Taxele vamale;
Taxa pentru dreptul comercializare a unor anumite marfuri si prestarea unor 
anumite servicii.
*Impozitul pe profitul persoanelor juridice selectat se varsa in intregime in
 bugetul statului. Toate societatiile, asociatiile, institutiile sau sediile permanente ale
unor
un or as
asem
emenenea
ea enti
entita
tati
ti dato
datore
reaz
azaa impo
impozizitt pe prof
profit
it,, in cond
condit
itii
iile
le in care
care:: au
 personalit
 person alitate
ate juridica;
juridica; au sediul
sediul statutar,
statutar, sediul principal,
principal, sediul real sau conducerea
conducerea
administrative in Belgia; sunt angajate intr-o afacere sau intr-o activitate cu scop
lucrativ.
lucrativ. Impozitul pe profit,
profit, practicat in Belgia,
Belgia, atat pentru firme rezidente cat si

6
 

 pentru cele nerezidente,


 pentru nerezidente, este de 39% aplicabil veniturilor
veniturilor taxabile. Pentru veniturile
veniturile
mai mici de 322.261,58 Euro nivelul de taxare poate fi intre 28 si 41%.
Determinare
Determ inareaa bazei de impunere
impunere pentru impozitul
impozitul pe profit
profit prezinta
prezinta o mare
comp
complelexi
xita
tate
te in dr
drep
eptu
tull Belg
Belgia
ian.
n. Pr
Prac
acti
tic,
c, determ
determin
inar
area
ea baze
bazeii de imimpu
pune
nere
re este
este
rezultatul unei succesiuni de sase operatiuni, fiecare cu regulile ei distincte:
a) intr-o prima etapa, se determina si se insumeaza componentele profitului
impo
im poza
zabi
bil.
l. Aces
Aceste
teaa sunt
sunt gr
grup
upat
atee in tr
trei
ei mari
mari cate
catego
gori
rii:
i: reze
rezerve
rvele
le,, chel
cheltu
tuie
ieli
lile
le
nedeductibile, beneficiile
 b) o a doua distribuite
operatiune consta in separarea profitului impozabil in trei parti, in
raport cu originea lor, dupa cum urmeaza:
- profiturile realizate in Belgia se impoziteaza integral;
- profiturile realizate in strainatate, intr-un stat cu care Belgia nu a incheiat o
conventie de evitare a dublei impuneri, beneficiaza de o reducere atunci cand este
determinat impozitul pe profit datorat;
- profiturile realizate in strainatate, intr-o tara cu care Belgia a incheiat o
conventie de evitare a dublei impuneri, sunt scutite de impozitare si nu mai sunt luate
in calcul in continuare.
c) in cea de-a treia etapa are loc deducerea elementelor neimpozabile;
d) in a patra etapa sunt deduse participarile scutite de impozit si venitul din
 bunuri mobile scutit de impozitare;
e) deducerea pierderilor fiscale anterioare se efectueaza in cea de-a cincea
etapa a determinarii bazei impozabile;
f) in cadrul ultimei operatiuni, are loc deducerea investitiilor luate in calcul de
legislate fiscala. Sunt deductibile in special urmatoarele
ur matoarele categorii de investitii:
- investitiile facute pentru economia de resurse, investitiile ecologice si cele
 pentru inovare;
- investitiile facute de IMM-uri, in anumite conditii;
- investitiile menite sa aigure reciclarea unor ambalaje.
Cota standard de impunere este de 33%. Anumite cote reduse sunt acordate
atunci cand profitul impozabil nu depaseste pragul de 322.500 €. Pentru a putea
 beneficia de aceste cote reduse, o societate trebuie sa indeplineasca anumite conditii
suplimentare referitoare la activitatea sa ( de pilda sa nu fie membra a unui grup care
apartine
aparti ne unui centru de coordonare
coordonare inregistrat
inregistrat in Belgia),
Belgia), la structura
structura actionariatului
actionariatului
(nu se aplica in cazul in care mai mult de 50% din actiuni sunt controlate de alta
societ
soc ietate
ate),
), la remuner
remunerati
atiaa admini
administra
strator
torilo
ilor,
r, etc.
etc. pentru
pentru profit
profitul
ul impoza
impozabil
bil care
care
 provine dintr-un stat cu care Belgia nu a semnat o conventie de evitare a dublei
impuneri (si care a fost impozitat in acel stat), cota de impozitare este redusa la un
sfert.
Un alt element particular este faptul ca in Belgia se datoreaza un impozit
distin
distinct
ct pentru
pentru venitur
veniturile
ile realiz
realizate
ate de anumit
anumitee persoa
persoane
ne juridi
juridice.
ce. Impozi
Impozitul
tul este
este
datora
dat oratt de: stat,
stat, provinc
provincii,
ii, regiune
regiuneaa Bruxel
Bruxellesles,, munici
municipal
palita
itati
ti si autori
autoritat
tatile
ile care
care
administreaza bunurile cultelor religioase; societatile si asociatiile non-profit.
In pl
companiileplus
deus,asigurari,
, dist
distin
inct
ctsocietatile
de ac
aces
esttdeimpo
imcredit,
pozi
zitt in
se cuantum
plates
plateste
te de
un0,06%.
impoz
impozit
it anua
anuall de catre
catre

7
 

*Impozitul pe venit a persoanelor fizice a fost introdus pentru prima dată în


Marea Britanie, spre sfârşitul secolului XVIII – a, dar după o scurtă perioadă a fost
retras, pentru a fi reintrodus în anul 1842. Ulterior, impozitul
impozitul pe venitul
venitul persoanelor 
persoanelor 
fizice a fost adoptat în Belgia. La început, impozitele pe venit erau stabilite în cote
extreme de reduse şi se percepeau de la un număr restrâns de persoane, cu timpul,
însă cotele impozitelor au suferit majorări repetate, iar numărul persoanelor impuse a
cresc
crescut
ut în mod
mod sisist
stem
emat
atic
ic.. Au putu
pututt fi intr
introd
odus
usee atun
atunci
ci cand
cand s-a inre
inregi
gist
stra
ratt o
suficienta diferentiere a veniturilor realizate de diferite categorii sociale. Impozitul pe
venit a fost stabilit in momentul in care s-a marcat cresterea numarului muncitorilor 
si fu
func
ncti
tion
onar
aril
ilor
or,, ca
care
re re
real
aliz
izau
au veni
venitu
turi
ri sub forma
forma sala
salari
riil
ilor,
or, a indu
indust
stri
rias
asii
iilo
lor,
r,
come
co merc
rcia
iant
ntil
ilor
or si banc
banche
heril
rilor
or ca
care
re re
real
aliz
izau
au veni
venitu
turi
ri sub
sub forma
forma profi
profitu
tulu
luii si a
 proprietarilor funciari care obtineau venituri sub forma rentei.
In calitate
calitate de subiecte
subiecte ale impozitului
impozitului pe venit,
venit, apar, asadar, persoanele fizice
si cele juridice care realizeaza venituri din diferite surse. De la plata impozitului pe
venit se acorda unele scutiri. Sunt scutiti:
- Suveranii si familiile regale;
- Diplomatii straini acreditati in tara respectiva;
- Uneori militarii;
-Institutiile publice si persoanele fizice care realizeaza venituri sub nivelul
minimului neimpozitabil;
-Pensile de orice fel;
-Ajutoarele primite in cadrul sistemului asigurarilor
asigurar ilor sociale,
-Alocatiile de stat pt copii;
-Bursele acordate elevilor, studentilor sau doctoranzilor;
-Dobanzile acordate pentru titlurile de stat, precum si cele aferente depunerilor 
la vedere in conturi la societati bancare;
- Sumele sau bunurile primate ca ajutor, donatie, mostenire sau sponsorizare,
 potrivit legii.
Venitul impozabil este cel care ramane din venitul brut, dupa ce se fac anumite
cazaminte:
-Cheltuielile de productie;
-Dobanzile platite pentru creditele primare;
-Primele de asigurare platite;
-Cotizatiile la asigurarile de boala, de accidente si de somaj, precum si la
casele de pensii;
-Pierderile din activitatea anilor precedenti;
-Pierderi provocate de calamitati naturale.
Atunci cand veniturile obtinute in comun de mai multe persoane nu se pot
individualiza, impunerea se face pe ansamblul persoanelor care au participat la
realizarea acestora, adica pe o familie sau pe o gospodarie.
In practica fiscala se intalnesc doua sisteme de asezarea a impozitelor pe
veniturilor persoanelor fizice:
1.Sistemul impunerii separate poate fi intalnit fie sub forma unui impozit unic
 pe venit, care permite totusi o impunere diferentiata pentru fiecare categorie de venit,

8
 

fie prin instituirea


instituirea mai multor impozite,
impozite, care vizeaza
vizeaza fiecare
fiecare in parte venitul
venitul obtinut
dintr-o anumita sursa.
2.Sist
2.S istemu
emull impune
impunerii
rii global
globalee este
este intil
intilnit
nit in Belgia
Belgia si presup
presupune
une cumula
cumularea
rea
tuturor veniturilor realizate de o persoana fizica, indiferent de sursa de provenienta, si
supunerea venitului cumulate unui singur impozit.
Pers
Pe rsoan
oanel
elee ca
care
re re
reli
lize
zeaz
azaa veni
venitu
turi
ri di
dinn mamaii mult
multee surse
surse sunt
sunt avan
avanta
taja
jate
te,,
deoarece nu mai sunt afectate de consecintele progresivitatii impunerii, care se fac
simtite de impozitului
calcularea cumularea potveniturilor practicate
fi utilizate in sistemulsau
cote proportionale impunerii globale.Cel
cote progresive. Pentru
mai
frecvent utilizata este impunerea in cote progresive pe transe de venit.
Ca tendinta pe plan mondial, se remarca faptul ca incasarile provenite din
impozitele asezate asupra veniturilor realizate de personaele fizice cunosc o crestere
cont
co ntin
inua
ua,, deti
detina
nand
nd o pond
ponder
eree mai
mai mare
mare in tota
totalu
lull sume
sumelo
lorr in
insc
scri
rise
se in buge
buget,
t,
comparative cu cele provenite din impozitele percepute pe veniturile persoanelor 
 juridice.
Impozitul pe venit pentru totalitatea veniturilor din Regat si din strainatate,
este datorat de persoanele fizice rezidente, adica de acele persoane care au domiciliul
in Belgia sau care si-au plasat averea in aceasta tara. Nerezidentii sunt impozitati
numai pentru veniturile obtinute din Belgia.
Determinarea venitului net impozabil se face la nivelul fiecareia dintre cele
  patru
patru catego
categorii
rii de venitu
venituri
ri prevazu
prevazute
te de legisl
legislati
atiaa fis
fiscal
calaa belgia
belgiana:
na: venitu
venituril
rilee de
natura imobiliara, venituri de natura mobiliara, veniturile profesionale si veniturile
diverse (din diferite prestatii ocazionale, rente, jocuri de noroc, premii etc.).
a) In materia veniturilor de natura imobiliara, se face distinctie intre imobilele
situate in Belgia si imobilele situate in strainatate:
- Pentru imobilele situate in Belgia, venitul net anual se aprecieaza in functie
de venitul cadastral si de destinatia imobilului respective, care , permite determinarea
venitului net de natura imobiliara:
1.Imobilul nu este inchiriat: venitul net este venitul cadastral; pentru aceasta
situatie, in care proprietarul imobilului locuieste in aceasta, legea fiscala acorda o
deducere de 4017 €, majorata cu 325 € pentru sot/sotie sau copii aflati in intretinere;
2.Imobilul este inchiriat sau constituie resedinta secundara a proprietarului:
venitul net este venitul cadastral majorat cu 40%;
3.Imob
3.Imobilu
ilull este
este folosi
folositt de proprieta
proprietarr pentru
pentru propr
propria
ia afacere
afacere sau activit
activitate
ate
 profesionala: nu se datoreaza impozit;
4.Imobilul este inchiriat unei alte persoane pentru a exercita o activitate
 profesionala: venitul net este reprezentat de chirie ( care nu poate fi mai mica decat
venitul cadastral indexat), din care se scad anumite cote de cheltuieli forfetare (10%
 pentru terenuri, 40% pentru cladiri).
- Pentru imobilele situate in strainatate, venitul net este reprezentat de valoarea
locativa neta (daca imobilul nu este inchiriat), respective de venitul net (daca
imobilul este inchiriat).
 b) Insimaterial
dobanzile veniturilor
alte venituri de Nu
similare. natura
suntmobiliara
impusi in, baza
sunt luate in calculprimi
de impunere dividendele,
1500 de
 € obtinuti de fiecare familie din depozitele curente.
9
 

c) In randul veniturilor profesionale se include salariile si indemnizatiile,


remune
rem unerati
ratiile
ile directori
directorilor
lor si admini
administr
strato
atoril
rilor,
or, profitul
profitul din activi
activitat
tatii agrico
agricole,
le,
in
indu
dust
stri
rial
alee sau
sau come
comerci
rcial
ale,
e, veni
venitu
turi
rile
le didinn exerc
exercit
itar
area
ea unei
unei prof
profes
esii
ii li
libe
beral
rale,
e,
indeminzatiile de somaj, invaliditate, boala, pensiile.
Sche
Sc hema
mati
tic,
c, veni
venitu
turi
rile
le profe
profesi
siona
onale
le se dete
determ
rmininaa dupa
dupa o proce
procedu dura
ra care
care
cuprinde 6 etape:
- Dedu
Deduce cerea
rea di
dinn tota
totalu
lull veni
venitu
turi
rilo
lorr de aces
acestt ti
tipp a co
cont
ntri
ribut
butii
iilo
lorr soci
social
alee
obligatorii;
- Luarea in calcul a cheltuielilor deductibile;
- Evidentierea “cheltuielilor economice”;
- Deducerea pierderilor fiscale;
- Deducerea “cotei de asistenta” sau a “cotei maritale”;
- Compensarea pierderilor fiscale intre soti.
Cotele de impunere oscileaza intre 25% pentru venituri mai mici de 6.480 € si
50% pentru venituri mai mari de 29.740 €.
*Taxa pe Valoarea Adăugată este un impozit general de stat care reprezintă o
formă de colectare la buget a unei părţi din valoarea mărfurilor livrate, serviciilor 
 prestate care sânt supuse impozitării pe teritoriul Belgiei.Pentru prima dată TVA a
fost instituită în Franţa în anul 1954, înlocuind impozitul pe circulaţia mărfurilor.
Ulterior practica impozitării cu TVA a fost preluată şi de Statul Belgian. Pe tot
  parcursul de existenţă TVA a suferit multiple modificări, care în mod direct şi
indirect au influenţat negativ activitatea economică a agenţilor economici şi situaţia
situaţia
materială a populaţiei. În scopul de a stabiliza acest impozit a fost adoptat un nou
conţinut al legislaţiei şi introducerea ei în Codul Fiscal al Belgiei.În prezent TVA
este aplicată în peste 70 de ţări ale lumii.
T.V.A. face parte din categoria impozitelor indirecte aplicate la vanzarile in
Belgia de marfuri si servicii. Se aplica urmatoarele exceptii de la plata TVA :
−Exporturile de bunuri catre persoanele stabilite in tari in afara U.E.;
−Importurile temporare si re-exporturile de marfuri care in general sunt
operatiuni libere de aplicarea unor taxe;
 

-- Majorarea
 
Transferarea
in unui
cash segment complet
a capitalului unei de afaceri ;
companii.
In Belgia se aplica urmatoarele niveluri ale TVA: 1% pentru tranzactiile cu
 

aur; 6% pentru marfurile si serviciile clasificate ca fiind de natura sociala; 12%


   

  pentru marfurile destinate consumului curent, precum si pentru serviciile care au


importanta deosebita pentru scopuri economice, sociale sau culturale; 21% pentru
celelalte marfuri.
TVA se aplica la valoarea pretului din factura, la care este adaugata taxa
vamala (daca este cazul), ambalajul
ambalajul si cheltuielile
cheltuielile de transport si asigurare.
  Prezentarea declaraţiei privind TVA  fiecare subiect impozabil este obligat să
ţină evidenţa întregului volum de mărfuri, servicii livrate şi a valorilor materiale,
serviciilor procurate. În comerţul cu amănuntul în sfera prestării serviciilor, subiecţii
impozabili sînt obligaţi să ţină zilnic evidenţa tuturor mărfurilor livrate, serviciilor 

10
 

 prestate achitate în numerar.  La efectuarea livrărilor impozabile furnizorul este obligat


să elibereze cumpărătorului factura fiscală.
Factura fiscală este un formular tipizat de document cu regim special care se
eliberează de către furnizor cumpărătorului la efectuarea livrărilor impozabile.
Facturile fiscale se completează:
*In 2 exemplare la livrările de servicii;
*In
*In 35 exemplare
exemplare lala livrarea mărfurilor;
unele livrări de mărfuri.
Fact
Factur
uril
ilee fisca
iscale
le pe valovalori
rile
le mater
ateria
iale
le,, servi
ervici
ciil
ilee proc
procur
urat
atee se
numerotează în ordine succesivă şi se înregistrează în aceeaşi ordine în documentaţia
de evidenţă respectivă. Documentaţia pentru evidenţa valorilor materiale, serviciilor 
 procurate trebuie să includă:
• Numărul de ordine al facturii fiscale;
• Data primirii facturii;
• Denumirea (numele) furnizorului;
• Descrierea succintă a livrării;
• Valoarea totală a livrării fără TVA;
• Suma totală a TVA;
• Valoarea oricăror mărfuri exportate, reimportate de către exportator fără
schimbarea caracteristicilor lor cantitative şi calitative.
Facturile fiscale pentru mărfurile, serviciile livrate se numerotează în ordine
succesivă şi se înscriu în registrul de evidenţă a livrărilor în aceeaşi ordine. Copiile
facturilor fiscale se păstrează în aceeaşi ordine. Originalele conturilor deteriorate sau
anulate ale facturilor fiscale se păstrează împreună cu copiile.
Înscrierea în registrul de evidenţă a livrării de mărfuri, servicii trebuie să
includă:
∗ Numărul de ordine a facturii fiscale;
∗ Data eliberării ei;
∗ Denumirea (numele) consumatorului;
∗ Descrierea succintă a livrării;
∗ Valoarea totală a livrării prezentată pentru a fi achitată fără TVA;
∗ Suma totală a TVA;
∗ Suma rabatului, dacă acesta se oferă.
Facturile fiscale vor fi eliberate subiecţilor impozabili cu TVA nemijlocit
de subdivizi
subdiviziunile
unile teritoriale
teritoriale ale Serviciului
Serviciului Fiscal de Stat.
Stat. În baza
baza Registrulu
Registruluii de
evid
eviden
enţă
ţă a lilivr
vrăr
ăril
ilor
or şi RegiRegist
strul
rului
ui de evid
eviden
enţă
ţă a procu
procurărări
rilo
lorr se comp
comple
lete
teaz
azăă
declaraţia
obligat să privind TVA.
calculeze şi să prezinte declaraţia privind TVA pentru Contribuabilul este
fiecare perioadă
fiscal
fiscală.
ă. La Declar
Declaraţi
aţiaa privin
privindd TVA se prezin
prezintă
tă obliga
obligator
toriu
iu anexa,
anexa, care va conţin
conţinee
11
 

informaţii despre facturile TVA, primite în acea perioadă fiscală pentru mărfurile şi
serviciile procurate. Formularul declaraţiei se semnează de către contabilul – şef şi
conducătorul întreprinderii şi se aplică amprenta ştampilei.
*Accizele  spre deosebire de T.V.A., care se percepe la vinzarea tuturor 
marfurilor, accizele sunt taxa de consumatie care se percep asupra produselor ce se
consuma in cantitati mari si care nu pot fi inlocuite, de cumparatori, cu altele.
Majoritatea tarilor din UE nu practica accize,exceptie Belgia. Din acest
motiv,Finantele propuneau in 2004 ca accizele la cafea sa fie reduse cu 20% in 2005,
50% in 2006, iar in 2007 au fost eliminate total.
*Impozitul pe avere a fost facuta instituit in stransa legatura cu faptul ca
diferite
diferite persoane fizice si juridice
juridice au drept de proprietate
proprietate asupra unor bunuri mobil
mobilee
sau imobile. In practica fiscala, impozitele pe avere se intalnesc sub urmatoarele
forme: impozite asupra averii propriu-zise, impozite pe circulatia averii si impozite
 pe sporul de avere sau pe cresterea valorii averii.
1.Impozitele asupra averii propriu-zise pot fi intalnite atat ca impozite stabilite
asupra averii, dar platite din venitul obtinut de pe urma averii respective, cat si ca
impozite instituite pe substanta averii. Acestea din urma conduc la micsorarea
materiei impozabile, deoarece se platesc chiar din substanta averii supuse impunerii,
motiv pentru
introduce, de care
regula,se ca
intalnesc
impozite foarte rar ca impozite
exceptionale cu caracter
pe avere, permanent.
care se percep Ele sunt
o singura data
(de exemplu, in timpul sau dupa terminarea unui razboi).
Ca impozite asupra averii propriu-zise care se intalnesc mai frecvent, putem
aminti: impozitele pe proprietati imobiliare si impozitele asupra activului net.
*Impozitele pe proprietatile imobiliare se intalnesc cel mai adesea sub forma
impozitelo
impoz itelorr asupra terenurilor
terenurilor si cladirilor.
cladirilor. Aceste impozite
impozite au ca baza de impunereimpunere
fiee valo
fi valoar
area
ea de in inlo
locu
cuir
iree sau
sau valo
valoar
area
ea decl
declar
arat
ataa de prop
propri
riet
etar
ar,, fie
fie veni
venitu
turi
rile
le
capitalizate pivind bunurile respective. Cotele de impunere sunt in general scazute.
Apelarea la impozitele pe terenuri si cladiri se face atat din considerente de ordin
financiar ( procurarea de venituri pentru bugetul statului), cat si din alte motive.
Impozitul pe propritataea funciara este conceput si ca un instrument de influentarea
a modului de folosinta a fondului funciar. In acest sens, cotele de impozit sunt
dif
diferen
erenti
tiat
atee atatat
at in functunctieie de catcategor
egoria
ia de folfolosin
osinta
ta a tere
terenu
nulului,
i, cat
cat si de
amplasamentul acestuia.
*Impozitul
*Impoz itul asupra activului net are ca obiectobiect intreaga
intreaga avere mobila
mobila si imobila
 pe care o detine un contribuabil. Desi, in principiu, sub incidenta acestui impozit ar 
tr
treb
ebui
ui sa cadacada to toat
atee acti
activevele
le care
care pot
pot fi eval
evalua
uate
te,, in real
realit
itat
atee se im impu
punn doar 
doar 
  patri
patrimon
moniuliul agrico
agricoll si cel forestie
forestier,
r, fondul
fondul funci
funciar,
ar, bunurile
bunurile mobile
mobile si imobile
imobile
utilizate pentru desfasurarea de activitati comerciale, profesii libere etc. din care s-au
dedus
ded us datori
datoriile
ile care le gravea
graveaza.
za. Pentru
Pentru calcular
calcularea
ea impozitu
impozitului
lui pe activu
activull net se
folosesc fie cote proportionale, fie cote progresive.
2.Impozitele pe circulatia averii se instituie in legatura cu trecerea dreptului de
 proprietate asupra unor
categorie intalnim: bunuripemobile
impozitul si imobile
succesiuni, de lapeo donatii,
impozitul persoanaimpozitul
la alta. Inpeaceasta
actele
de vanzare-cumparare, impozitul pe circulatia capitalurilor.
12
 

*Impozitu
*Impozitull pen
pentru
tru uti
utiliz
lizare
area
a ben
benzi
zinei
nei,, mot
motori
orinei
nei pentru
pentru mi
mijlo
jloace
acele
le de
transport.
Regatul Belgiei poate sa aplice o perioada de tranzitie pana la 1 ianuarie 2007
 pentru a-si adapta nivelul national de impozitare pentru motorina utilizata drept
carburant la noul nivel minim de 302 Euro, urmand ca pana la 1 ianuarie 2012 sa
atinga nivelul de 330 Euro. In plus, pana la 31 decembrie 2009, poate sa aplice un
impo
im pozi
zitt sp
spec
ecia
iall redus
redus pent
pentru
ru util
utiliz
izar
area
ea come
comerc
rcia
iala
la a moto
motori
rinei
nei folo
folosi
sita
ta drep
dreptt
carburant, cu conditia
litri si ca nivelurile ca aceasta
nationale sa nu conduca
de impozitare la o impozitare
in vigoare la data desub 287 Euro2003
1 ianuarie /1000
sa
nu fie reduse. De la 1 ianuarie 2010 pana la 1 ianuarie 2012, poate sa aplice un
impozit diferentiat pentru
diferentiat  pentru utilizarea comerciala a motorinei folosita drept carburant,
cu conditia ca aceasta sa nu conduca la o impozitare sub 302 Euro/1000 litri si ca
nivelurile nationale de impozitare in vigoare la data de 1 ianuarie 2010 sa nu fie
reduse.
Sistemul taxelor locale si generale
*Ta
Taxe
xele
le obli
obliga
gator
torii
ii a fo
fond
ndul
ului
ui rutier sânt
rutier sânt impo
impozi
zite
te gene
genera
rale
le de st
stat
at
 percepute de la posesorii de autovehicule pentru folosirea drumurilor, precum şi
 pentru folosirea zonelor de protecţie a drumurilor în afara perimetrului localităţii.
Sistemul taxelor rutiere include:
a. Taxa
Taxa de tr trec
ecer
eree pe drdrum
umururil
ilee Repub
epubllicii
icii Mol
oldo
dova
va a vehi
vehicu
cule
lelo
lor 

neînmatriculate în Republica Moldova;
  b.
b. Taxa
Taxa de folo
folosi
sire
re a drum
drumururil
ilor,
or, perce
percepu
pută
tă de la poseso
posesori
riii de vehi
vehicu
cule
le
neînmatriculate în Republica Moldova;
c. Taxa de eliberare
eliberare a autorizaţiilor
autorizaţiilor pentru circulaţia
circulaţia vehiculelor a căror masă
totală, sarcină masică pe osie şi gabarite depăşesc limitele admise;
d. Taxa pentru folosirea zonelor de protecţie a drumurilor în afara perimetrului
localităţii pentru prestarea serviciilor rutiere;
e. Taxa pentru folosirea zonelor de protecţie a drumurilor în afara perimetrului
localităţii pentru amplasarea publicităţii;
f. Taxa pentru folosirea zonelor de protecţie a drumurilor în afara perimetrului
localităţii
VENITURI pentru
DINefectuarea lucrărilor de construcţie-montare.
TRANSPORTURIMARITIME, FLUVIALE ŞI AERIENE:
Veniturile pe care o persoană cu rezidenţă permanentă într-un Stat Contractant
le realizează din transport internaţional sînt impuse numai în acest Stat.
Asemenea, veniturilor realizate din participarea la un pool, o afacere în comun
sau o agenţie internaţională de exploatare a mijloacelor de transport maritim, fluvial
sau aerian.

Modul de distribuire a mijloacelor fondului pentru drumurile publice naţionale


şi locale se aproba anual de Guvern,
Guvern, ţinându-se
ţinându-se cont de faptul ca cel puţin 50 la sută
din ele se vor utiliza pentru finanţarea drumurilor naţionale. Volumul mijloacelor 
necesare
necesa re pentru întreţinerea
întreţinerea drumurilor
drumurilor se determină
determină conform normativelor
normativelor stabilite
stabilite
 pentru un kilometru de drum şi lungimii lor. Volumul mijloacelor necesare pentru

13
 

reparaţ
repar aţia
ia şi recon
reconst
struc
rucţi
ţiaa drumu
drumuririlo
lorr se aprob
aprobăă de Guve
Guvern
rn în conf
conform
ormit
itat
atee cu
nomenclatorul acestor drumuri.
Cuantu
Cua ntumul
mul mijlo
mijloace
acelor
lor pentru
pentru întreţi
întreţinere
nereaa drumur
drumurilo
ilorr se stabil
stabileşt
eştee
lu
luân
ându
du-s
-see ca bază
bază norm
normatativ
ivel
elee pent
pentruru un kilo
kilome
metr
truu de drum
drum şi lung
lungim
imeaea lor 
lor 
totală.Felul lucrărilor aferente întreţinerii, reparaţiei şi reconstrucţiei drumurilor se
stabileşte prin Instrucţiunile cu privire la clasificarea lucrărilor , aprobate de organul
abilitat al administraţiei publice centrale, de comun acord cu Ministerul Finanţelor,
Finanţelor,
în baza prescripţiilor tehnice
Necesarul de întreţinere
de mijloace şi de
pentru anulreparaţie a drumurilor.
planificat se determină ţinându-se
contt de necesi
con necesitat
tatea
ea asigură
asigurării
rii integri
integrităţ
tăţii
ii drumuri
drumurilor,
lor, menţin
menţinerieriii lor într-o
într-o stare
stare
corespunzătoare desfăşurării în siguranţă a circulaţiei rutiere.
*  Taxa de stat. Marimile tuturor taxelor reies din volumul salariului lunar,
neimpozabil cu impozitul pe venit. Taxele se stabilesc in cazul: primirii buletinului
de identitate, primirii cetateniei si iesirii din ea, inregistrarilor si reinregistrarilor 
  per
perso
soan
anel
elor
or jujuri
ridi
dice
ce,, inre
inregi
gist
stra
rari
rilo
lorr acte
actelo
lorr st
star
arii
ii civi
civile
le,, efec
efectu
tuar
arii
ii lucr
lucrul
ului
ui
notarial,el
notarial,elibera
iberarii
rii patentelor,
patentelor, eliberarii
eliberarii licentilo
licentilorr pentru practicarea
practicarea individual
individualaa a
activitatii de munca.
Din punct de vedere al regimului vizelor , Belgia face parte din grupul tarilor 
care ausemnat Acordul Schenghen, cetatenii din RM avand nevoie de viza pentru
sedere peteritoriul belgian. Conform legilor belgiene, cetatenii de alte nationalitati
(cu exceptiacelor din spatiul U.E.) nu pot solicita un loc de munca in Belgia, daca n-
au obtinut inprealabil, prin
intermediul ambasadelor belgiene acreditate in tarile solicitantilor, unpermis
de munca din partea Ministerului Federal al Muncii. Oricum, belgienii nu potsolicita
angajarea fortei de munca straine fara acordul prealabil al departamentuluiregional al
muncii. Persoanele extra - calificate pot obtine mai usor aceste permise, incomparatie
cu muncitorii sau personalul mediu. Dupa eliberarea permiselor de munca,acestea
sunt trimise primariilordin
municipalitatea unde domiciliaza angajatorulbelgian.
De mentionat ca in prezent nu exista un acord intre ministerele muncii din
BelgiaRepublica
si Moldova privind posibilitatea angajarii fortei de munca din tara
noastra.
*Taxa vamală reprezintă o plată obligatorie, percepută de către organele
vama
va malle, la int
introdu
roduce
cere
reaa sau
sau scoa
scoate
tere
reaa de pe terierito
tori
riul
ul vama
vamall al Rega
Regatu
tullui
Belgiei.Taxele vamale se aplică conform tarifului vamal.
Tariful vamal reprezintă catalogul care cuprinde nomenclatorul de mărfuri
introduse sau scoase de pe teritoriul vamal, precum şi cotele taxei vamale aplicate
acestor mărfuri. Nomenclatorul de mărfuri este lista care cuprinde codurile,
denumirile şi descrierea mărfurilor corespunzătoare sistemelor de clasificare aplicate
în practica internaţională. Obiectul impunerii cu taxe vamale sunt mărfurile
importate, exportate sau aflate în tranzitpe teritoriul Belgiei.
Valoarea în vamă a mărfii introduse pe teritoriul vamal se determină prin
următoarele metode:
14
 

a) În baz
bazaa valo
valori
riii ttran
ranza
zacţ
cţie
ieii cu mar
marfă fă res
respe
pect
ctiv
iv oori
ri în
în baza
baza pre
preţu
ţulu
luii efec
efecti
tivv
 plătit sau de plătit;
 b
 b)) În baza
baza valo
valori
riii ttra
ranz
nzac
acţi
ţiei
ei cu marf
marfăă ide
ident
ntic
ică;
ă;
c) În baza
baza val
valor
oriii ttra
ranz
nzac
acţi
ţiei
ei cu mar arfă
fă si
simi
mila
lară
ră;;
d) În baza cos
osttului unitar al mărf rfiii;
e) În baza va
vallori
riii calculate a mărf rfiii;
f) Prin metoda de rezervă.

membereBelgia
ale nu aplica
U.E., taxe vamale
marfurile in cadrul
respective relatiilor comerciale
fiind cunoscute cu celelalte
sub apelativul tari
de “ bunuri
comunitare“, cu condcondititia
ia ca prod
produs
usel
elee re
resp
spec
ecti
tive
ve sa nu contcontin
inaa comp
compononen
ente
te
importate din afarauniunii. De asemenea, Belgia nu aplica taxe vamale la produsele
care contincomponente din afara U.E. daca produsele respective au fost deja taxate
 prin sistemultarifului extern comun.
Evaluarea in vama a produselor importate, este realizata in Belgia conform
sistemuluide evaluare GATT 1994, care aplica o ierarhie de sase metode specifice de
eval
ev alua
uare
re.L
.Laa vamui
vamuire,
re, pent
pentru
ru impo
import
rturi
urile
le din
din tari
tarile
le memb
membre
re U.E.
U.E. se soli
solici
cita
ta «
documentulunic », iar pentru importuri specifice se solicita „Carnet de Trecere si
Vama”, pentruimpor
pentruimporturile
turile temporare (inclusiv
(inclusiv de autoturisme)
autoturisme),, Carnet ATA/CCV  si
Carnet TIR,pentru transporturile internationale.
*Taxa pentru dreptul comercializare a unor anumite marfuri si prestarea
unorr anu
uno anumit
mitee ser
servicii. Ba
vicii. Baza
za impo
impoza
zabi
bila
la a obie
obiect
ctul
ului
ui impu
impune
neri
riii o reprez
reprezin
inta
ta
suprafata ocupata de intreprinderile de comert si, sau de prestari servicii de deservire
sociala.

Intre Guvernul Republicii Moldova si Uniunea Belgo-Luxemburgheza la 21


mai 1996, la Chisinau, a fost semnat Acordul privind promovarea si protejarea
reciproca a inestitiilor,care a fost ratificat de Parlamentul Republicii Moldova la
20octombrie2002. La 28noiembrie 1994 Republica Moldova a semnat Acordul de
Parteneriat siCooperare care stabileste cadrul general de colaborare intre Republica
Moldova siUniunea Europeana si care a intrat in vigoare la 1 iulie 1998. Reiesind din
faptul caRegatul Belgiei este stat membru al Uniunii Europene si ca un obiectiv
 principal alAcordului de Parteneriat siCooperare consta in asigurarea bazei pentru
cola
co labo
bora
rarea
reaPa
Part
rtil
ilor
or in dome
domeniniul
ul come
comerci
rcial
al-ec
-econ
onom
omicic,, prev
preved
ederi
erile
le Acor
Acordudulu
luii
mentionat se extindsi asupra relatiilor comercial-economice intre Republica Moldova
si Regatul Belgiei.De asemenea, la domeniul economic, direct sau tangential, se
refera si acordurilesemnate de catre Regatul Belgiei (inclusiv Uniunea Economica
Belgo-L
Bel go-Luxe
uxembu
mburghe
rgheza)
za) si fosta
fosta Uniune
Uniune a Republ
Republici
icilor
lor Soviet
Sovietice
ice Social
Socialist
istee (a se
vedea„Declaratia politica comuna intre RM si Regatul Belgiei”, semnata la Chisinau
la 21mai 1996).

6.3. SISTEMUL FISCAL AL JAPONIEI

de tipUn interes
unitar, deosebit,
prezintă pentru
sistema cei care
fiscală studiazăAceasta
a Japoniei. legislaţia fiscală
poate străină a statelor 
fi caracterizată prin
următoarele:
15
 

• în comparaţie cu alte state dezvoltate, în Japonia se înregistrează un nivel


nu prea înalt al poverii fiscale. De exemplu: ponderea impozitelor din
veniturile naţionale ale Japoniei este de 26%, pe cînd în Marea Britanie – 
40%;
•  predomină impozitele directe, spre deosebire de majoritatea statelor 
dezvoltate, unde accentul este pus pe impozitarea indirectă;
• o importanţă bugetară esenţială o au impozitele pe venitul persoanelor 


fizice şi economică
 politica pe profitul corporaţiilor;
de stimulare se efectuează treptat prin intermediul
facilităţilor fiscale;
• un regim cruţător de impunere a corporaţiilor mari;
Peste 64% din veniturile fiscale ale Japoniei, sunt formate pe seama impozitelor 
generale de stat. Spre deosebire de statele dezvoltate ale Europei, cea mai mare parte
din veniturile fiscale bugetare le revine impozitelor pe venitul persoanelor fizice şi pe
 profitul corporaţiilor.
În Japonia,
Japonia, impozitul pe profitul corporaţiilor  este încasat în bugetul naţional,
  prefec
prefectur
tural
al şi munici
municipal
pal.. Cota
Cota de impune
impunerere naţion
naţională
ală a impozi
impozitul
tului
ui pe profit
profitul
ul
corpo
co rpora
raţi
ţiil
ilor
or eseste
te de 33,4
33,48%
8%,, ce
ceaa pr
pref
efec
ectu
tura
rală
lă – 5% din din cea
cea naţi
naţion
onal
ală,
ă, adic
adicăă
reprezintă 1,67% din venit, şi municipală – 12,3% din cea naţională, adică reprezintă
4,12% din venit. Astfel, mărimea încasărilor totale din impozitul dat reprezintă
aproximativ 40% din profitul corporaţiilor. Trebuie însă de menţionat, că există şi
cote de impunere
impunere reduse a acestui
acestui impozit,
impozit, aplicate întreprinderilo
întreprinderilorr mici şi mijlocii.
mijlocii.
Baza impozabilă se determină în conformitate cu standardele internaţionale ale
contabilităţii. Pe pascursul ultimilor ani, încasările din impozitul dat în bugetul
naţional au constituit a patra parte din veniturile fiscale.
O însemnătate şi mai mare pentru bugetul Japoniei îl are impozitul pe venit al 
 persoanelor fizice, ponderea căruia, în diferite perioade, a alcătuit de la 35 pînă la
42% din veniturile bugetului naţional. Mijloacele financiare, încasate pe seama
impozitului dat, sunt colectate de toate cele trei nivele. Baza impozabilă este formată
din: salariu, soldă militară, veniturile fermierilor, persoanelor ce practică profesii
libere,
dobînz
dob venituri
înzile
ile, remuobţinute
, remunerneraţi întdin
aţiii întîmp proprietate
împlăt
lătoare (darea
oare,, pensii,
pens etcîn. arendă),
ii, etc. Toate
Toate venituprecum
ven rilee şiimpoza
ituril impdividendele,
ozabil
bile,
e, în
Japo
Japoninia,
a, se grgrup
upea
ează
ză în 10 ca cate
tegor
goriiii:: dobî
dobînznzi,
i, di divi
vide dend
nde,
e, veni
venituturi
ri obţi
obţinu
nute
te din
din
  prop
propririet
etat
ate,
e, veni
venituturi
ri obţi
obţinu
nute
te din
din acacti tivi
vita
tate
teaa de într întrepepri
rinz
nzăt
ător,
or, sala
salari
rii,
i, prem
premii ii,,
îndemnizaţii, pensii, venituri întîmplătoare, venituri combinate, venituri din capital.
Majoritatea categoriilor date dispun de scutiri sau facilităţi fiscale (excepţie fac
dividendele şi dobînzile). Plus la aceasta, fiecare cetăţean al Japoniei este obligat să
 plătească anual impozitul pe domiciliu în supă de 3200 yene japoneze.
În practica de afaceri a Japoniei, des apare aşa întrebare: oare contribuabilul
  japo
japone
nezz es
este
te su
supu
puss unei
unei povepoveriri fi
fisc
scal
alee nu prea prea MARIMARI?? TrebuTrebuieie însă
însă de luatluat în
considerare şi facilităţile fiscale impunătoare. Principalele facilităţi fiscale de care
di
disp
spun
unee cont
contri
ribu
buab
abil
ilul
ul sunt
sunt mini
minimumull neim
neimpo pozazabibill de 350 350 mii
mii yene
yene japojaponeneze
ze şi
scutirea analogică pentru soţ, şi persoana întreţinută. Plus la aceasta, aşa venituri ca:
salarii
sal ariile,
le, pensii
pensiile
le şi contri
contribuţ
buţiil
iilee social
socialee obliga
obligatoritorii,i, dispun
dispun de scutir
scutirii specia
speciale.
le.

16
 

Ministerul finanţelor al Japoniei acodră fiecărui contribuabil, 5 facilităţi fiscale şi


scutiri la calculul venitului impozabil.
Calculul impozitului pe venit se efectuează în felul următor: mai întîi de toate se
adună veniturile totale ale contribuabilului din care mai apoi se scade minimul
neimpozabil, determinat luînd în consideraţie toate scutirile acordate: personală,
 pentru persoana întreţinută, pentru contribuţiile sociale obligatorii, pentru asigurarea
vieţii, pentru fondul de pensii, pentru asigurare medicală, precum şi a scutirilor 
speciale
minimul
minim pentru invalizi,
ul neimpozabil
neimpozabi persoane
l pentru familîn
o familie vîrstă,
ie din văduve,
4 persoane
persoa ne înetc. Ca arezultat
Japonia
Japoni primimdecît
este maimare că,
în SUA, Germania, Marea Britanie sau Franţa.
Înafară de scutirile menţionate mai există un şir de facilităţi fiscale speciale
aplicate veniturilor din diferite surse, care au fost introduse în sistemul fiscal, din mai
multe motive. Motivele de bază sunt:
• Cu sco
scopul
pul imp
impune
unerii
rii echita
echitabil
bilee a ven
venitu
ituril
rilor
or diferi
diferitor
tor cat
catego
egorii
rii ale
 populaţiei a fost introdusă scutirea specială, care diminuează minimul
neimpo
neim poza
zabi
bill al cont
contrib
ribua
uabi
bilu
lulu
lui.
i. Scuti
Scutirea
rea dată
dată este
este acord
acordat
atăă doar 
doar 
salariaţilor. Mărimea scutirii este determinată de mărimea cheltuielilor 
 personale (personal expenses). Scopul scutirii date – este de a acorda
condiţii egale angajaţilor,
angajaţilor, pe de o parte, şi angajatorilor pe de altă
altă parte,
deoarece ultimii au posibilitatea trecerii unei părţi a cheltuielilor sale
 personale la cheltuielile de afaceri. Utilizarea scutirii date în practică,
venitul impozabil este diminuat cu 28,6%.
•   Un şir de instrucţiuni permit divizarea, în scopurile impozitării, a
veniturilor din afaceri . Obiectul impunerii este reprezentat de venitul
fără cheltuielile necesare. Contribuabilii ce completează forma dată de
declaraţie, au dreptul să deducă din venitul impozabil o sumă de pînă la
100 mii yene japoneze. Plus la acesta, se mai permite scăderea din
venitul din afaceri a unui slariu, achitat unui membru a familiei, care a
fost introdus cu scopul de a trece unele mijloace la cheltuielile legate de
activitatea întreprinzătorului. Mai există un şir de facilităţi, care iau în
considerare caracterul dublu al venitului întreprinzătorului de munca şi
venitul obţinut nemijlocit, în calitate de proprietar.
• Veniturile diverse şi cele obţinute din capital, deasemenea au facilităţi 
  fiscale
fiscale speciale. Pent
speciale Pentru
ru veni
venitu
turi
rile
le obţinu
obţinute
te în mod
mod dive
divers
rs mări
mărime
meaa
impozabilă se micşorează cu 400 mii yene japoneze pe an, cu condiţia că
stagiul de muncă este mai mare de 20 ani. Veniturile din deţinerea
 proprietăţii şi capitalului sunt impuse în mod separat de impozitul pe
venit obişnuit, după deducerea sumelor corespunzătoare a facilităţilor.
Plus la aceasta, des sunt acordate credite fiscale: la impozitele achitate în
străinătate; legate de mărimea cheltuielilor la credite sau investiţionale,
acordarea cărora este condiţionată de careva scopuri politice.
• În sistemul fiscal al Japoniei, veniturile nemonetare (aşa ca, diferenţa de
 plată a arendei
angajatului său pentru locuinţele
şi preţul de piaţă acordate
a arendeideunei
cătreasemenea
stat sau locuinţe),
companie

17
 

acordatee salariaţilo
acordat salariaţilorr sau întreprinză
întreprinzătorilo
torilor,
r, ori
ori su
sunt
nt scut
scutiţ
iţii de plat
plata
a
impozitelor, în general, ori sunt impozitaţi parţial .
•  Perechile familiale cu venituri anuale egale, în Japonia achită diferite
impozite pe venit, în dependenţă de faptul dacă lucrează un soţ sau
ambii . Sist
Sistem
emul
ul fi
fisc
scal
al ac
actu
tual
al al Japo
Japoni
niei
ei faci
facili
lite
teaz
azăă fami
famili
liil
ilee unde
unde
lucrează ambii soţi, ce au aproximativ aceleaşi venituri, iar familiile unde
activează doar un soţ, duc o povară fiscală mai mare decît în cele unde
lucrează
 Impozitul ambii.
pe avere în Japonia este achitat conform unei cote unice, de către
 persoanele fizice şi juridice. În majorotatea cazurilor ea constituie 1,4% din valoarea
averii. O atenţie deosebită este acordată momentului de transmitere a dreptului de
  propri
proprieta
etate.
te. Succes
Succesiun
iunea
ea şi transm
transmite
iterea
rea propri
proprietă
etăţii
ţii,, cadouri
cadourile
le întotd
întotdeau
eauna
na au
cons
co nsti
titu
tuit
it obec
obecte
te al
alee impu
impune
nerii
rii.. Exis
Există
tă două
două moti
motive
ve priprinc
ncip
ipal
alee ale
ale inst
instit
itui
uiri
riii
impozitului dat. În primul rînd, impozitul dat împiedică concentrarea bogăţiilor 
excesivă doar în mîinile unora şi duce la repartizarea egală a resurselor. În al doilea
rînd, introducerea impozitului dat duce la completarea bugetului.
 

18

S-ar putea să vă placă și