Dimensiunea religioasa a existentei

Dupa asezarea slavilor in sudul Dunarii si dupa organizarea teritoriala, administrativa etc.,
slavii au inceput sa faca propaganda la nord de Dunare. In acea perioada, cultura era marcata de
doua fenomene:
 Amestecul permanent de influente occidentale si orientale
 Desincronizarea fata de cultura occidentala
In perioada romanizarii – dupa retragerea aureliana – s-a pierdut alfabetul latin, iar
populatia de la nord de Dunare a preluat cartile de cult religios scrise in limba slavona cu alfabet
chirilic. Un timp, slujba s-a tinut in limba slavona, bisericile devenind focare de cultura, in sensul ca
se copiau in manuscris carti religioase. Calugarii erau in Evul Mediu cunoscatori ai scrisului si ai
cititului si, de aceea, au patruns in cancelariile domnesti. Intrucat nu se cunostea alt alfabet, actele
oficiale au inceput sa se redacteze in alfabetul chirilic. Acest fenomen s-a mentinut pana in 1860,
cand Ministrul Grigore Ghica a dispus inlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin. Asa se explica de
ce o limba de origine latina s-a scris secole de-a randul cu alfabet chirilic.
Manuscrisele in limba slavona au fost:
a. Scrieri religioase
b. Scrieri istorice
c. Scrieri literare
Aparut in 1457, multumita lui Gutenberg, tiparul este adus la scurt timp si in Tara
Romaneasca de catre domnitorul Radu cel frumos.
In secolul XVI, sunt infiintate primele tipografii si apar cartile de cult in limba slavona, care
au o larga circulatie in aceasta zona. Tot in acest secol vede lumina tiparului si opera Invataturile
lui Neagoe Basarab catre fiul lui Teodosie, lucrare scris in slavona de catre domnitorul muntean.
Incepand cu 1557, Coresi infiinteaza la Brasov o tipografie proprie, unde va tipari 9 carti in
limba romana si 11 in limba slavona. Acestea au circulat in toate cele trei tari romanesti, jucand un
rol important in formarea limbii literare.
In 1643, apare o opera religioasa foarte importanta, Cazania sau Carte romaneasca de
invataturi (Mitropolitul Moldovei Varlaam). El realizeaza aceasta traducere in limba romana intr-un
stil cursiv, clar, remarcandu-se prin lipsa regionalismelor, intentia fiind aceea de a se adresa
romanilor din toate regiunile tarii. Lui i se datoreaza si prima incercare de versificare a limbii
romane. Opera se numeste Stihuri in stema domniei Moldovei asezata in fruntea si la sfarsitul
Cazaniei.
Contemporan cu Varlaam este Mitropolitul Simion Stefan din Transilvania vare va face
prima traducere a Noului Testament, Noului Testament de la Balgrad (1648). Eforturile de
introducere a limbii romane in biserica sunt continuare si de Mitropolitul Dosoftei al Moldovei, care
a scris o opera religioasa in versuri Psaltirea pre versuri tocmita (1673). In secolul urmator (XVIII),
Antim Ivireanul, Mitropolitul Tarii Romanesti, a realizat o culegere de predici Didahii. Sunt 28 de
scrieri in limba romana, comcepute dupa asta elocintei (oratoriei). Anul 1688 reprezinta anul de
recunoastere definitiva a limbii romane ca limba a cultului ortodox. In acest an se realizeaza
traducerea integrala a Bibliei, Biblia de la Bucuresti, traduse de Radu Greceanu si fratii Serban in
timpul domniei lui Serban Cantacuzino, care a si tiparit-o.

OPERE SI CARTURARI
 Diaconul Coresi - 20 de carti tiparite
 Varlaam (M.Moldovei) - Cazania sau Carte romaneasca de invataturi; Stihuri la stema
domniei Moldovei
 Simion Stefan (M.Trans.) – Noul testament de la Balgrad
 Dosoftei (M.Moldovei) – Psaltirea pre versuri tocmita
 Antim Ivireanu (M. Tara Rom.) – Didahii
 Fratii Serban si Radu Greceanu – Biblia de la Bucuresti

TEXTE
Secolul XII
 Manuscrise: limba slavona: scrieri religioase, istorice si literare
Secolul XVII
 Manuscrise: prima cronice (Cronica anonima a lui Stefan cel Mare) (slv), carti populare,
Scrisoarea lui Neascu din Campulung, Codicele vorovetean, Psaltirea scheiana, Psaltirea
vorovetiana, Psaltirea Hurmuzachi, foi de zestre, marturii in fata judecatii, testamente
 Tiparituri: lb slavona: Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie (trad in rom 1
sec mai tarziu), 11 carti tiparite de diaconul Coresi
lb romana: 9 carti tiparite de diaconul Coresi
Secolul XVII
 Tiparituri: lb romana: Cazania~Carte romaneasca de invataturi si Stihuri la stema domniei
Moldovei (Varlaam), Noul Testament de la Balgrad (Simion Stefan), Psaltirea pre versuri
tocmita (Dosoftei), primele carti de legi (Pravila aleasa – Moldova – domnitor Vasile Lupu)
Secolul XVII
 Tiparituri – lb romana: cei trei cronicari moldoveni, Didahii (Antim Ivireanu), Biblia de la
Bucuresti (fratii Serban si Radu Greceanu)