PIRAMIDA LUI KEOPS – BANCĂ DE DATE MATEMATICE ŞI ASTRONOMICE

Matematicienii care au studiat Marea Piramidă a lui Keops au ajuns la concluzia că această
piramidă a fost construită de o civilizaţie foarte avansată (poate chiar superioară nouă), care
deţinea cunoştinţe deosebite de matematică, astronomie, geofizică, cunoştinţe pe care le-a aplicat
în proporţiile acestei piramide. Se crede că egiptenii au moştenit aceste cunoştinţe extrem de
avansate de la atlanţi (locuitorii misterioasei Atlantida).
Iată câteva dintre amănuntele care i-au făcut pe piramidologi să ajungă la concluzia că
Marea Piramidă de la Giza (Gizeh) este o adevărată bancă complexă de date din domeniul
matematicii şi astronomiei:
• Piramida lui Keops este situată exact pe paralela de 30 de grade – paralelă care desparte
uscatul de ape în proporţii egale.
• Distanţa de la Pământ la Soare este de 90 de milioane de mile engleze, adică de 1 miliard de
ori cât este înălţimea Marii Piramide de la Giza (145,75 metri = 0,09 mile). Astfel, între
planetă noastră şi astrul zilei încap 1 miliard de Piramide ale lui Keops, socotind depărtarea
la data de 17 februarie (aceasta variază între anotimpuri).
• Fiecare faţă a Piramidei lui Keops este atent orientată spre câte un punct cardinal (N, E, S şi
V).
• Cele două diagonale ale pătratului care formează baza Piramidei lui Keops, prelungindu-se
spre NE şi NV, coincid cu limita răsăriteană şi cea apuseană a Deltei Nilului.
• Diagonalele prelungite ale Marii Piramide de la Giza trec prin inimile tuturor continentelor,
ca nişte solii ale centrului bazei.
• Inginerii lui Napoleon au observat că meridianul care trece prin vârful Piramidei lui Keops
împarte Delta Nilului în două sectoare cu arii egale, fiecare sector având un unghi la centru
de 45 grade. Mai mult decât atât, acesta este meridianul ideal, deoarece traversează cele
mai multe continente şi împarte întregul uscat de pe glob în 2 părţi egale.
• Ocupând Egiptul, englezii au măsurat Piramida a lui Keops (evident, cu măsurile lor de
lungime) şi au obţinut ca o latură a bazei Marii Piramide de la Giza are 365 de coţi şi aproape
un sfert, adică exact zilele dintr-un an.
• Cercetătorii geofizicieni au ajuns la concluzia că cotul utilizat de constructorii Marii Piramide
de la Giza este unitatea de măsură ideală, deoarece este a zece-milioana parte din raza
polară a Pământului (care are 6.356,7 km). Metrul – pe care îl utilizăm noi ca unitate de
măsură – este dedus greşit dintr-un grad oarecare al meridianului, într-o vreme când nu se
ştia că Pământul nu este un glob perfect. De aceea, metrul nu redă numeric proporţiile
Universului, pe când numărul de coţi ai înălţimii Piramidei lui Keops exprimă milioanele de
kilometri ai distanţei dintre Pământ şi Soare – distanţă fără de care nu s-ar putea efectua
celelalte măsurători cosmografice în ceea ce priveşte spaţiul, timpul, materia, energia. Astfel,
unitatea de măsură cosmografică este ascunsă în Marea Piramidă de la Giza.