UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI”

din BACĂU

Facultatea de Inginerie

Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170

http://inginerie.ub.ro; e-mail: decaning@ub.ro

Specializare: ȘIPAE

PROIECT
Disciplina: Aplicații ale nanomaterialelor în valorificarea
subproduselor
Tema: Argint coloidal

Coordonator:
Prof.univ. Platon Nicoleta
Masterand:
Crangaci Petru

Bacău 2020
 Proprietatile nanoparticulelor de argint:
 Dimensiuni: Proprietatile unice ale nanoparticulelor se datoreaza dimensiunilor mici.
Toate nanoparticulele au rapoartele de suprafata- volum relativ mari. Natura suprafetei
domina proprietatile fizice precum solubilitata si stabilitatea. Proprietatile argintului la
scara nano sunt diferite, de exemplu, din rezonanta plasmonica a nanoparticulelor
sferice de Ag rezulta capacitatea particulei de a imprastia lumina vizibila.
 Forma si cristalinitate: Nanoparticulele de argint pot avea diferite marimi si forme in
functie de metoda prin care au fot obtinute. De exemplu nanoparticulele de argint pot fi
sintetizate prin diferite metode obtinuandu-se sfere, tije, fire, placi etc.
 Stabilitatea: Fiind vorba de nanoparticule se cunoaste faptul ca suprafata lor specifica
este foarte mare, deci reactivitatea lor este crescuta. De aceea prevenirea agregarii
nanoparticulelor poate fi foarte dificila in functie de aplicatie.
 Functionalizarea nanoparticulelor: Nanoparticulele de Ag utilizate in aplicatiile
biologice sunt, deobicei, acoperite cu polietilenglicol, albumina serica bovina, sau
numeroase alte proteine, peptide, si oligonucleotide. Particulele pot fi functionalizate
pentru a asigura grupe reactive (de exemplu: amino-, carboxil-) pentru o imbinare
ulterioara. Dioxidul de siliciu, oxidul de aluminiu si dioxidul de titan cu o grosime
precisa si controlata pot fi folosite pentru a ingloba particulele, pentru a modifica
proprietatile optice, sau pentru a incorpora un strat fluorescent.
 Proprietati optice: Nanoparticulele de Ag sunt extraordinar de eficiente in absorbtia si
difuzia luminii spre deosebire de alti
pigmenti sau vopsele (culoarea depinde
de forma si marimea particulelor),
motiv pentru care se utilizeaza ca si
component functional in diferite
produse si senzori. Interactia puternica
a nanoparticulelor de Ag cu lumina are
loc datorita conductiei electronice de la
suprafata metalului sub influenta unor
oscilatii excitate de lumina la lungimile de unda specifice.
Cunoscuta sub numele de rezonanta plasmonilor de suprafata (RPS), aceasta rezonanta
rezulta din proprietatile neobisnuite de absorbtie si difuzie ale luminii.

Cand nanoparticulele de Ag sunt iluminate la 60

nm cu o lumina alba, ele apar ca niste punctulete
albastre stralucitoare pe un fundal negru. Lumina
albastra se datoreaza peak-urilor la 450 nm în
RPS. O proprietate unica a nanoparticulelor
sferice de Ag este ca aceste lungimi de unda ale
peak-urilor în RPS se pot schimba de la 400 nm
(lumina violet) la 530 nm (lumina verde) prin
schimbarea marimii particulei si indicelui de
refractie în apropierea suprafetei particulei.

 Proprietatile antibacteriene: Proprietatile antibacteriene ale Ag metalic sunt cunoscute

inca din timpurile stravechi. In concentratii mici, Ag este sigur pentru celulele umane,
dar letal pentru majoritatea bacteriilor si virusurilor, de aceea este folosit ca
dezinfectant al apei, al mâncarii din viata de zi cu zi si un controlor al infectiilor în
medicina. Este putin probabil ca microorganismele sa dobandeasca rezistenta la Ag
prin mutatii, deoarece ionii de Ag ataca un numar mare de proteine dintr-o celula.
Aceasta proprietate valoroasa a devenit din ce in ce mai importanta datorita cresterii
numarului de specii de bacterii patogenice care sunt rezistente la antibiotic.
Proprietatile bactericide ale Ag metalic sunt asociate cu oxidarea lenta si eliberarea de
ioni de Ag+ in mediu; prin urmare, suna promitator sa se foloseasca medicamente cu
nano-Ag ca o clasa speciala de agenti antibacterieni. Datorita suprafetei bine
dezvoltate, nanoparticulele ofera efecte antibacteriene puternice, care asigura
contactul maxim cu mediul. De asemenea, ele sunt suficient de mici si capabile sa
penetreze membrana celulara pentru a afecta procesul intracelular din interior.

In figura1 este evidentiat modul in care ionii de argint, Ag + actioneaza asupra

bacteriilor.

In figura 2 este explicat

cum nanoparticulele de
argint actioneaza asupra
bacteriilor.
Actualmente, sunt mai multe modalități de sinteză a nanoparticulelor de argint pe cale
chimică, fizică, fotochimică și biologică. Fiecare metodă are avantajele și dezavantajele ei,
principalele probleme fiind costurile, scalabilitatea, dimensiunea praticulelor și distribuția pe
dimensiuni. Dintre metodele existente, metoda chimică este cea mai utilizată, deoarece oferă o
cale facilă de a sintetiza nanoparticule de argint în soluție. În general, procesul de sinteză
chimică a nanoparticulelor de argint în soluție utilizează următoarele trei componente: (1)
precursori ai metalului, (2) agenți reducători și (3) agenți de stabilizare/acoperire. Formarea
soluțiilor coloidale prin reducerea sărurilor de argint implică două etape: a formării nucleelor
și a creșterii ulterioare. S-a descoperit, de asemenea, faptul că dimensiunea și forma
nanoparticulelor sintetizate depind foarte mult de aceste etape. În plus, pentru sinteza
nanoparticulelor de argint monodisperse, cu distribuție uniformă a dimensiunii, este necesar
ca toți nucelii să se formeze în același timp. În acest caz, toți nucleii vor avea aceeași
dimensiune sau dimensiuni apropiate și, de asemenea, vor avea o creștere ulterioară
asemănătoare. Nucleația inițială și creșterea ulterioară a nucleilor inițiali pot fi controlate prin
ajustarea parametrilor reacției, cum ar fi temperatura, pH, precursorii, agenții reducători și a
agenților de stabilizare.
Sinteza fotochimică
Metodele de sinteză foto pot fi împărțite în două abordări distincte: fotofizică și fotochimică.
Prin metoda fotofizică se pot prepara nanoparticule prin subdiviziunea metalului grosier, în
vreme ce prin metoda fotochimică se prepară nanoparticule din precursori ionici.
Nanoparticulele sunt formate prin fotoreducerea directă a unei surse de metal sau prin
reducerea ionilor metalici utilizând intermediari generați fotochimic, cum ar fi molecule
excitate și radicali, aspect care este adesea numit fotosensibilizare în sinteza nanoparticulelor.
Procesul de fotoreducere dorectă a AgNO3 în prezența citratului de esodiu a fost realizată cu
diferite surse de lumină (UV, albă, albastră, cian, verde și portocalie) la temperatura camerei.
S-a arătat că variația sursei de lumină conduce la obținerea unui coloid cu proprietăți optice
distincte care pot fi corelate cu dimensiunea și forma particulelor. Principalele avantaje ale
sintezei fotochimice sunt: (1) oferă avantajele procesării prin foto-inducție, adică un proces
curat, rezoluție spațială ridicată și comoditatea utilizării, (2) generarea controlabilă in situ a
agenților reducători; formarea nanoparticulelor poate fi inițiată prin foto-iradiere și (3) are o
mare versatilitate; sinteza fotochimică permite fabricarea de nanoparticule în diferite medii,
incluzând emulsii, micelii sufactante, filme polimer, sticlă, celule etc.

Sinteza biologică
După cum s-a menționat mai sus, atunci când nanoparticulele de argint sunt produse prin
sinteză chimică, sunt necesare trei componente principale: o sare de argint (de obicei
AgNO3), un agent reducător (de ex. etilenglicol) și un stabilizator sau agent de acoperire (de
ex. PVP) pentru a controla creșterea nanoparticulelor și pentru a preveni agregarea lor prin
coliziune. În cazul sintezei biologice a nanoparticulelor de argint, agentul reducător și
stabilizator sunt înlocuiți cu molecule produse de organismele vii. Acești compuși reducători
și/sau stabilizatori pot fi procurați din bacterii, fungi, drojdii, alge sau plante. Metoda
biologică oferă multe resurse pentru sinteza nanoparticulelor de argint și această metodă poate
fi considerată drept o abordare prietenoasă în ceea ce privește mediul și, de asemenea, o
metodă cu costuri scăzute. Rata reducerii ionilor metalici prin folosirea agenților biologici
este mai mare și, de asemenea, are loc la temperatura și presiunea mediului ambiant. În
sinteza biologică, pereții celulari ai microorganismelor joacă un rol major în sinteza
intracelulară de nanoparticule. Peretele celular încărcat cu sarcină negativă interacționează
electrostatic cu ionii metalici încărcați pozitiv și reduce ionii metalici pe cale biologică la
nanoparticule. Atunci când microorganismele sunt incubate cu ioni de argint, pot fi generate
nanoparticule de argint extracelular, ca un mecanism de apărare intrinsec împotriva toxicității
metalului. De asemenea, s-au realizat sinteze ecologice de nanoparticule de argint utilizând
extracte din plante, ca agenți reducători.

Efectele antimicrobiene ale nanoparticulelor de argint

Efectele antibacteriene
S-a demonstrat că nanoparticulele de argint sunt un biocid eficient împotriva unui spectru larg
de bacterii, incluzând atât bacterii gram-negative, cât și bacterii gram-pozitive, printre care
sunt multe tulpini cu un grad de virulență foarte ridicat. Morones și echipa au utilizat diferite
tipuri de bacterii gram-negative pentru a testa activitățile antibacteriene a nanoparticulelor de
argint în domeniul 1-100nm. S-a raportat că activitatea antibacteriană a nanoparticulelor de
argint împotriva bacteriilor gram-negative s-a împărțit în trei pași: (1) nanoparticulele cu
dimensiuni de 1-10nm se atașează de suprafața membranei celulare și perturbă drastic
funcțiile normale ale acesteia, cum ar fi permeabilitatea și respirația; (2) aceste nanoparticule
sunt capabile să penetreze în interiorul bacteriei și să provoace deteriorări ulterioare prin
posibila interacțiune cu compușii conținând sulf și fosfor, cum ar fi AND-ul; (3)
nanoparticulele eliberează ioni de argint, care vor contribui în plus la efectul bactericid al
nanoparticulelor de argint.

Într-un alt studiu, Shrivastava și echipa au descris eficiența antibacteriană a nanoparticulelor

de argint cu dimensiuni de 10-15nm, având o stabilitate crescută, împotriva unor tulpini
bacteriene non-rezistente și rezistente la medicamente. S-a concluzionat că efectul
antibacterian este dependent de doză și este mai pronunțat împotriva bacteriilor gram-
negative, decât în cazul bacteriilor gram-pozitive; de asemenea, acest efect antibacterian este
independent de dobândirea rezistenței la antibiotice. S-a sugerat, de asemenea, că mecanismul
principal prin care nanoparticulele de argint și-au manifestat proprietățile antibacteriene a fost
prin ancorarea de și penetrarea peretelui celular al bacteriei și prin modularea semnalizării
celulare.

Într-un studiu comparativ asupra efectului nanoparticulelor de argint de diferite forme, Pal și
echipa au demonstrat că nanoparticulele de argint interacționează diferit, în funcție de formă,
cu E. coli. Astfel, nanoparticulele de argint triunghiulare trunchiate au prezentat activitatea
biocidă cea mi ridicată, comparativ cu nanoparticulele de formă sferică și bastonaș și cu
argintul ionic.

Kvitek și echipa au raportat că activitatea antibacteriană a nanoparticulelor de argint depinde,

de asemenea, de modificările suprafeței (surfactanți/polimeri).

Într-un studiu recent, Jones și Hoek au rezumat cele mai cunoscute trei mecanisme
antibacteriene: (1) preluarea de ioni de argint, urmată de perturbarea producției de ATP și a
replicării AND-ului, (2) generarea de către nanoparticulele și ionii de argint a speciilor
reactive de oxigen (ROS) și (3) deteriorarea directă a membranelor celulare de către
nanoparticulele de argint. Totuși, sunt necesare investigații ulterioare, pentru a desluși mai
clar acest mecanism, în special problema afinității nanoparticulelor de argint pentru proteinele
bacteriene conținând sulf și fosfor și efectele acestei afinități asupra funcțiilor proteinelor
bacteriene.

Efectele antifungice
Fungii sunt din ce în ce mai recunoscuți ca fiind agenții patogeni majoritari în cazul
pacienților aflați în stare critică, în special în cazul infecțiilor fungice nosocomiale. Deși
activitatea antibacteriană a nanoparticulelor de argint este bine cunoscută, activitatea
antifungică nu a fost încă studiată în mod adecvat. Totuși, nanoparticulele de argint s-au
dovedit a fi un potențial biocid și față de tulpinile de fungi și astfel ar putea fi de ajutor pentru
a preveni infecțiile fungice.

Efectele antivirale
S-a dovedit că nanoparticulele de argint sunt eficiente împotriva microorganismelor,
incluzând bacteriile și fungii, după cum s-a menționat anterior. Totuși, activitatea antivirală a
nanoparticulelor de argint este încă în curs de investigație. Majoritatea publicațiilor au sugerat
că nanoparticulele de argint ar putea să se lege de proteinele exterioare ale particulelor virale,
rezultând în inhibarea legării și replicării particulelor virale în celulele de cultură. Deși
mecanismul antiviral al nanoparticulelor de argint nu este încă cunoscut, acestea constituie
totuși un potențial agent antiviral.

Folosirea nanoparticulelor de argint în tratamente pentru mediu

Dezinfectarea aerului
Bioaerosolii sunt particule de origine biologică din aer, incluzând viruși, bacterii, fungi, care
sunt capabile să provoace boli infecțioase, alergice sau toxice. S-a descoperit să bioaerosolii
din aerul din încăperi se acumulează în cantități mari pe filtrele sistemelor de încălzire,
ventilare și condiționare a aerului. Pentru a reduce creșterea microbiană în filtrele de aer s-a
propus și s-a dezvoltat integrarea nanoparticulelor de argint. Astfel, s-a studiat efectul
antimicrobian al nanoparticulelor de argint asupra contaminării bacteriene din filtrele de
carbon activat. Rezultatele au arătat că filtrele de carbon activat cu depuneri de argint au fost
eficiente în înlăturarea bioaerosolilor.

Filtre de aer cu polimeri, fabricate din polipropilenă și AgNO3 au fost examinate în ceea ce
privește prezența bacteriilor supraviețuitoare. Studiul a dovedit că adăugarea de AgNO3 a fost
eficientă pentru oprirea bacteriilor de a coloniza filtrele. Prezența compusului antimicrobian
AgNO3 în filtrele de aer a provocat o scădere a numărului de bacterii, atât a celor gram-
negative, cât și a celor gram-pozitive, din tulpinile de Micrococcus luteus, Micrococcus
roseus, B. subtilis, Pseudomonas luteola. Reducerea viabilității bacteriene în cazul filtrelor
tratate cu argint a făcut ca tehnologia tratării antimicrobiene a filtrului să fie o necesitate pe
viitor.

Dezinfectarea apei
Nanoparticulele de argint sunt ideale pentru dezinfecția apei. În acest scop ele pot fi
încorporate în materiale de bază și în membrane polimerice pentru a dezinfecta apa
contaminată cu bacterii și viruși. Astfel, tratamentul cu nanoparticule de argint este foarte
important pentru a preveni izbucnirea unor epidemii datorate tratării deficiente a apei potabile.
În plus, adăugarea de nanoparticule de argint poate preveni adeziunea bacteriilor și virușilor și
formarea biofilmului la nivelul mediilor de filtrare. Majoritatea rezultatelor sugerează că
eliberarea de ioni de Ag+ este mecanismul principal care conduce la beneficiile menționate
mai sus.

Dezinfectarea apelor subterane și a apelor uzate

S-a evaluat imapctul nanoparticulelor de argint asupra coloniilor de microbi din sistemele de
tratare a apelor uzate. S-a descoperit că biofilmul original din apele uzate este foarte rezistent
la tratamentul cu nanoparticule de argint. Astfel, aplicând nanoparticule de argint cu o
concentrație de 200mg/l (200ppm), reducerea biofilmului bacterian a fost nesemnificativă
după 24 de ore. Biofilmul poate oferi protecție fizică pentru bacteriile tratate cu nanoparticule
de argint și substanțele polimerice extracelulare (EPS) pot juca un rol important în această
protecție. Susceptibilitatea la nanoparticulele de argint este diferită pentru fiecare
microorganism din biofilmul coloniei microbiene. Studiul a oferit două sugestii: (1)
nanoparticulele de argint ar putea avea impact asupra structurilor din biofilmul coloniilor
microbiene în funcție de caracteristicile fiecărei tulpini, de exemplu, abilitatea sa de a produce
EPS și rata de creștere, precum și de interacțiunile dintre aceste tulpini; și (2) efectele
nanoparticulelor de argint asupra celulelor planctonice sunt diferite fță de cele asupra
biofilmului din apele uzate. Bacteriile din biofilm tratate ca o cultură pură izolată sunt mult
mai sensibile la nanoparticulele de argint, comparativ cu amestecul de bacterii din biofilm.

Recent s-a reușit depunerea cu succes a nanoparticulelor de argint pe suport de zeolit, nisip,
fibră de sticlă, precum și pe rășini anionice și cationice. S-a testat performanța acestor
substraturi ca sistem de filtrare a apei pentru înlăturarea bacteriilor E. coli, S. typhimurium, S.
dysenteriae și V. cholerae din apele uzate. Rezultatele au arătată eficiența maximă în
înlăturarea bacteriilor cu ajutorul filtrului Ag/rășină cationică, cu distrugerea completă (100%)
a tuturor bacteriilor vizate și eficiența cea mai scăzută în cazul folosirii filtrului Ag/zeolit, cu
o rată de distrugere de doar 8-67%. Acest studiu sugerează că sistemul de filtrare cu substrat
de Ag/rășină cationică poate fi utilizat ca un filtru alternativ rentabil pentru dezinfectarea
apelor uzate și pentru producția unei surse sigure de apă.
Hârtie antimicrobiană de împachetat pentru păstrarea hranei
În plus față de aplicațiile descrise mai sus ale nanoparticulelor de argint ca acoperiri
antimicrobiene pentru vopsele, în domeniul biomedical și terapeutic, hârtia acoperită cu
nanoparticule de argint ar putea fi utilă pentru a preveni creșterea microbiană pe perioade de
timp mai lungi în cazul conservării hranei, asigurând un rezervor pentru eliberarea lentă a
ionilor de argint de pe suprafața hârtiei către materialul împachetat, prevenind astfel și
creșterea microbiană chiar pe suprafața hârtiei. S-a elaborat o metodă pentru a depune argint
coloidal pe suport de hârtie cu ajutorul ultrasunetelor. De asemenea, s-a descoperit că variind
concentrațiile precursorilor și timpul de reacție, poate fi controlată grosimea acoperirii cu
nanoparticule de argint și, de asemenea, dimensiunea particulei. În plus, s-a dovedit că aceste
hârtii acoperite cu nanoparticule de argint posedă proprietăți microbicide împotriva bacteriei
E. coli gram-negative, precum și împotriva bacteriei gram-pozitive S. aureus. Rezultatele au
arătat că această hârtie acoperită cu nanoparticule de argint este posibil de utilizat în industria
alimentară ca material de împachetare cu o perioadă lungă de valabilitate și cu proprietăți
antimicrobiene.
 Toxicologia nanoparticulelor de argint în ceea ce privește oamenii și ecologia
Nanotehnologia s-a dezvoltat repede, odată cu utilizarea acesteia într-un domeniul larg de
produse comerciale în întreaga lume. Totuși nu sunt informații în ceea ce privește creșterea
expunerii la nanoparticule, inclusiv la cele de argint, a oamenilor, animalelor și a mediului și
riscurile potențiale legate de toxicitatea lor de scurtă și lungă durată.

Perspective de viitor/Dezinfectanți puternici pentru controlul și prevenirea

infecțiilor microbiene
Datorită proprietăților nanoparticulelor de argint, acestea pot fi utilizate în tratarea bolilor
infecțioase și în prevenirea infecțiilor microbiene. În acest sens, s-a demonstrat faptul că
nanoparticulele de argint posedă o excelentă activitate de dezinfectare, utilă pentru prevenirea
infecțiilor bacteriene gastrointestinale. Studiile au evidențiat că nanoparticulele de argint au o
activitate antibacteriană sporită și un efect dezinfectant de lungă durată, comparativ cu
cloramina (5%). În plus, nanoparticulele de argint au prezentat un efect antibacterian de lungă
durată, comparativ cu alți doi dezinfectanți, hipoclorit de sodiu și fenol. Având avantajul unui
efect de lungă durată și al unei activități bactericide sporite, nanoparticulele de argint sunt
promițătoare pentru tratamentele mediilor contaminate cu bacterii gastrointestinale și cu alți
agenți patogeni. Activitatea dezinfectantă a nanoparticulelor de argint va deschide calea către
o nouă generație de produse dezinfectante pe bază de argint pentru controlul și prevenirea
izbucnirii unor boli precum diareea și holera. Totuși, sunt necesare investigații ulterioare care
să evalueze eficiența în dezinfectare a produselor pe bază de nanoparticule de argint în cazul
contaminărilor de mediu reale.
Dezinfectant magnetic pentru tratarea apelor infestate
Nanoparticulele de argint pot fi utilizate în stații de dezinfectare pentru dezinfectarea eficientă
a apei potabile. Dezinfectantul magnetic include nanoparticule magnetice de oxid (ex. Fe3O4)
drept nucleu și nanoparticule de argint ca acoperire. Un fapt important este că aceste
nanostructuri nucleu/carcasă pot fi îndepărtate cu succes din mediu cu ajutorul unui câmp
magnetic extern, având astfel o posibilitate de a preveni depozitarea necoltrolată a acestor
nanostructuri ce prezintă un potențial pericol. Astfel, dezinfectantul nanocompozit poate fi
recuperat din apă în vederea reutilizării, cu ajutorul separării magnetice și prin aceasta este
evitată contaminarea mediului de către agentul dezinfectant. Nanocompoziții Fe3O4-Ag și
Fe3O4-SiO2-Ag posedă un efect antibacterian excelent și o stabilitate sporită împotriva
agenților patogeni. Caracteristica principală a dezinfectantului magnetic este eficiența sa
împotriva agenților patogeni din apă, utilizând concentrații scăzute de argint, ceea ce îl face
economicîn utilizare. Deci, dezinfectantul magnetic poate fi utilizat în dezinfecție și în
aplicațiile biomedicale unde se urmărește eliberarea unui agent antimicrobian și apoi
îndepărtarea acestuia cu ajutorul unui câmp magnetic exterior.
Absorbant eficient și catalizator pentru îndepărtarea factorilor poluanți din mediul
înconjurător
S-a propus un concept nou în vederea sintetizării unei clase noi de materiale compozite care
includ elemente magnetice, site moleculare și proprietățile nanoparticulelor metalice. Aceste
materiale multifuncționale au aplicații potențiale precum catalizatori reciclabili, dezinfectanți
și sorbenți. Proprietățile magnetice permit separarea eficientă a materialelor compozite din
sistemele complexe multifază în vederea regenerării ș reciclării, a eliminării în condiții de
siguranță a deșeurilor și/sau a recuperării elementelor valoroase. Sita moleculară cu zeolit
oferă o matrice în care se realizează într-un mod simplu, eficient și economic, nanoparticule
stabile de argint cu ajutorul schimbului de ioni și reducerii termice controlate. De asemenea, a
fost testată o nouă clasă de zeoliți magnetici compoziți, având nanoparticule de argint drept
sorbenți pentru îndepărtarea mercurului. Nanocompozitul are aplicații potențiale drept
catalizator, ca dezinfectant bactericid pentru apa din orașe sau sorbent pentru îndepărtarea
mercurului din gazele rezultate de la generatoarele cu cărbuni, o problemă presantă de mediu.
Deci, nanoparticulele de argint încorporate în sisteme compozite pot fi utilizate ca sorbent și
catalizator în vederea îndepărtării factorilor poluanți din mediul înconjurător.
Dezinfectarea avansată a suprafețelor
Soluțiile conținând nanoparticule de argint sunt de interes în aplicațiile pentru dezinfectarea
suprafețelor. Metodele de dezinfecție includ pulverizarea, ștergerea, înmuierea în soluții.
Soluțiile dezinfectante pe bază de nanoparticule de argint sunt foarte utile pentru
decontaminarea suprafețelor, instrumentarului din grădinițe, școli, de la locul de muncă,
pentru diferite tipuri de echipament și pentru computere, jucării, tot felul de mobilă, în
utilitățile industriale, domestice și publice. Aceasta va oferi oportunități pentru dezvoltarea
unor produse bazate pe nanoparticule de argint pentru consumatori sau pentru dezinfectarea
suprafețelor, cum ar fi pulverizatoare, șervețele de unică folosință pentru dezinfectarea
mâinilor și pentru igiena personală zilnică etc. Din acest punct de vedere, produsele cu
nanoparticule de argint sunt foarte promițătoare în ceea ce privește dezinfectarea suprafețelor
din zonele contaminate, produsul putând fi pulverizat pe suprafețe și materiale pentru a inhiba
dezvoltarea agenților patogeni și pentru a contribui la sănătatea și siguranța oamenilor.
Nanocompoziți ecologici pe bază de argint
S-a stabilit faptul că nanoparticulele de argint pot cauza probleme de sănătate și ecotoxicitate
într-o manieră dependentă de concentrație și dimensiuni. Pentru a depăși aceste probleme, au
fost propuse noi abordări pentru dezvoltarea nanocompoziților pe bază de argint. O abordare
recentă este de a dezvolta o nanostructură hibridă între nanomateriale pe bază de carbon, cum
a fi nanotuburi de carbon sau grafene și nanoparticule de argint. Acești hibrizi cu argint
constituie o clasă interesantă de materiale antibacteriene. Prin plasarea nanoparticulelor de
argint pe nanomateriale din carbon, toxicitatea nanoparticulelor de argint va fi redusă, ajutând
astfel la prevenirea contaminării potențiale a mediului. Este de remarcat că acești nanohibrizi
cu argint sunt foarte diferiți de nanoparticulele de argint izolate și dispersate și se pare că
interacțiunile puternice dintre nanoparticulele de argint și nanotuburile de carbon sau
suprafața grafenelor fac nanoparticulele de argint mai puțin toxice datorită faptului că nu sunt
în stare să se elibereze în mediu. O altă clasă de nanomateriale antibacteriene pe bază de
argint este compusă din nanocompoziți anorganic-anorganic și organic-anorganic. Astfel,
nanocompozitul pe bază de argint pe suport anorganic (Ag/TiO2) sau cel pe matrice
polimerică (Ag/PVA) sunt materiale funcționale avansate compuse din nanoparticule de
argint dispersate înăuntrul matricei polimerice și/sau acoperite de polimer/materialul
anorganic, formând astfel o structură nucleu/carcasă. Această structură nanocompozită inhibă
eficient eliberarea ionilor de argint din nanoparticule, reducând astfel generarea de specii
reactive de oxigen și toxicitatea nanoparticulelor de argint. Acest fapt face ca aceste materiale
nanocompozite să fie ecologice
În ultimele decenii, cererea pentru alimente „gata de mâncare”, „gata de gătit” și „gata de
utilizare” a crescut dramatic, cu o consecință sporită a producătorilor de a produce alimente
minim procesate, într-un mod atractiv și igienic.
Una dintre problemele principale în procesarea alimentelor este protecția împotriva bolilor
transmise de alimente care reprezintă încă o problemă globală de sănătate publică. Urgența
prevenirii bolilor transmise de alimente a necesitat accelerare în dezvoltarea ambalajelor
antimicrobiene pentru alimente, un ambalaj special care eliberează substanțe biocide active
pentru a îmbunătăți calitatea alimentului, pentru a prelungi durata de valabilitate și pentru a
preveni sau întârzia răsfățul. Acțiunea antimicrobiană poate fi obținută prin eliberarea
biocidului direct în alimente sau în spațiul din jurul alimentului și poate fi exercitată atât de
materiale organice, cât și de materiale anorganice. Primii sunt în principal acizi organici,
enzime și polimeri, ultimii sunt nanoparticule de metale sau oxizi metalici. Materialele
antimicrobiene organice sunt mai puțin stabile la temperaturi ridicate în comparație cu cele
anorganice, în timp ce nanoparticulele de metal și oxid de metal rezistă la condiții de
procesare mai dure.
Panoul Autorității Europene pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) privind aditivii alimentari
și sursele de nutrienți adăugate la produse alimentare și-a declarat incapacitatea de a evalua
siguranța hidrosolului de argint (EFSA, 2011, Shenir, 2014) și, pentru extindere, a produselor
pentru ambalarea alimentelor și suplimentelor alimentare care conțin AgNP-uri nu sunt
permise în UE decât dacă sunt autorizate. ESFA a furnizat limite superioare ale migrării Ag
de pe ambalaje. Recomandările nu trebuie să depășească 0,05 mg / L în apă și 0,05 mg / kg în
alimente. Acest lucru implică faptul că evaluările profilurilor de migrație ale argintului sunt
necesare pentru a asigura eficacitatea antimicrobiană în timp ce respectă legislația în vigoare.
EFSA a publicat în 2011 un document (EFSA, 2011) care indică faptul că testele de
genotoxicitate, absorbție, distribuție, metabolism și excreție in vitro sunt necesare de către
producători.
Ambalajele antimicrobiene bazate pe AgNPs sunt o formă promițătoare de ambalare activă a
alimentelor, care joacă un rol important în prelungirea duratei de valabilitate a alimentelor și
în reducerea riscului de agenți patogeni.
S-a făcut o subdiviziune în funcție de tipul de matrice utilizat pentru a găzdui AgNPs. Două
subsecțiuni sunt realizate în funcție de matricea polimerică folosită, adică dacă este vorba
despre una polimerică nedegradabilă sau o peliculă de acoperire comestibilă biodegradabilă
realizată fie de un polimer, fie de un agent de stabilizare. În plus față de aplicațiile descrise
mai sus ale nanoparticulelor de argint ca acoperiri antimicrobiene pentru vopsele, în domeniul
biomedical și terapeutic, hârtia acoperită cu nanoparticule de argint ar putea fi utilă pentru a
preveni creșterea microbiană pe perioade de timp mai lungi în cazul conservării hranei,
asigurând un rezervor pentru eliberarea lentă a ionilor de argint de pe suprafața hârtiei către
materialul împachetat, prevenind astfel și creșterea microbiană chiar pe suprafața hârtiei. S-a
eleaborat o metodă pentru a depune argint coloidal pe suport de hârtie cu ajutorul
ultrasunetelor. De asemenea, s-a descoperit că variind concentrațiile precursorilor și timpul de
reacție, poate fi controlată grosimea acoperirii cu nanoparticule de argint și, de asemenea,
dimensiunea particulei. În plus, s-a dovedit că aceste hârtii acoperite cu nanoparticule de
argint posedă proprietăți microbicide împotriva bacteriei E. coli gram-negative, precum și
împotriva bacteriei gram-pozitive S. aureus. Rezultatele au arătat că această hârtie acoperită
cu nanoparticule de argint este posibil de utilizat în industria alimentară ca material de
împachetare cu o perioadă lungă de valabilitate și cu proprietăți antimicrobiene.
Nanoparticulele de argint au atras atentia cercetatorilor datorita proprietatilor unice si
aplicabilitatii dovedite in diverse domenii cum ar fi medicina, cataliza, ingineria textilelor,
biotehnologie, stiinte bioingineresti, electronice, optica, tratarea apelor etc. Mai mult decat
atat, nanoparticulele de argint au efecte inhibitoare semnificative asupra agentilor patogeni
microbieni. De asemenea, sunt utilizate pe scara larga ca agenti antimicrobieni intr-o gama
diversa de produse de consum, inclusiv spray-uri pentru improspatarea aerului, sosete, perne,
papuci, servetele umede, produse cosmetice, detergenti, sapunuri, sampoane, pasta de dinti,
filtre de aer si de apa, frigorifice, aspiratoare, reconstructii osoase, pansamente chirurgicale,
masini de spalat, ambalaje de depozitare a alimentelor si telefoane mobile.
Flexibilitatea metodelor sintetice de obtinere a nanoparticulelor de argint si simpla
incorporare a nanoparticulelor de argint in diferite materiale de stocare au starnit din ce in ce
mai mult interesul cercetatorilor de a investiga mai departe mecanismele efectelor
antimicrobiene, antivirale si antiinflamatorii ale acestor nanoparticule.