Universitatea Politehnica din București

Facultatea de Transporturi

L2.Diagnosticarea etanșeității camerei de

ardere a motoarelor cu ardere internă pentu
automobile prin măsurarea presiunii la
sfârșitul procesului de comprimare

Nume: Stanciu
Prenume: Răzvan-Valentin
Grupa: 8402
Subgrupa: B
Să se determine presiunea pclim prin utilizarea următoarelor relații.
Pentru determinarea presiunii teoretice de comprimare se are în vedere
faptul că procesul de comprimare nu începe odată cu părăsirea p.m.e. de către
piston, datorită întârzierii la închiderea supapei de admisie. Turația de antrenare a
motorului fiind cu mult mai mică decât cea din timpul funcționarii normale,
fenomenul de postumplere inerțială nu poate avea loc, iar închiderea supapei de
admisie cu întârziere față de p.m.e. produce o neetanșare a camerei de ardere prin
care o parte din gaze se vor reîntoarce în galeria de admisie sub acțiunea
pistonului.
În aceste condiții, presiunea teoretică la sfârșitul comprimării se determină
eu relația:
𝑚
𝑝𝑐𝑡𝑒𝑜𝑟 = 𝑝𝑎𝑡𝑚 × 𝜀𝑒 𝑐 [𝑀𝑃𝑎] (1)

 patm= 0,1 MPa –presiunea atmosferică

 mc= 1,3 –exponent adiabatic
 εe- este raportu de comprimare efectiv
Pentru a determina raportul de comprimare efectiv folosim următoarea relație
1+cos(𝑐𝑜𝑠𝛼𝐼𝑆𝐴 )
𝜀𝑒 = 1 + × (𝜀 − 1) (2)
2

 αISA=60°RAC-unghiul de întârziere la înciderea supapei de admisie

 ε=8,5 –raportul geometric de comprimare al motorului

1 + cos(𝑐𝑜𝑠60)
𝜀𝑒 = 1 + × (8,5 − 1)
2

1 + cos(𝑐𝑜𝑠60)
𝜀𝑒 = 1 + × (8,5 − 1)
2

𝛆𝐞 = 𝟖, 𝟒𝟗𝟗

După ce am aflat raportul geometric de comprimare al motorului se

introduce în relația (1) și se calculează presiunea teoretică la sfârșitul comprimării

𝑝𝑐𝑡𝑒𝑜𝑟 = 0,1 × 8,4991,3

𝐩𝐜𝐭𝐞𝐨𝐫 = 𝟏, 𝟔𝟏𝟓 𝐌𝐏𝐚

Presiunea de comprimare astfel determinată are totuși un caracter teoretic

deoarece ea este calculată în ipoteza că, după închiderea supapei de admisie,
camera de ardere devine perfect etanșă, ceea ce nu corespunde realității, așa cum
 s-a arătat în prima parte a lucrării, nici chiar în cazul unui motor aflat în perfectă
stare tehnică.
Se definește un nivel limită al presiunii de compresie care se calculează cu
următoarea formulă

𝑝𝑐𝑙𝑖𝑚 = 0,8 × 𝑝𝑐𝑡𝑒𝑜𝑟𝑒𝑡𝑖𝑐 (3)

𝑝𝑐𝑙𝑖𝑚 = 0,8 × 1,615

𝑝𝑐𝑙𝑖𝑚 = 1,292 𝑀𝑃𝑎

𝐩𝐜𝐥𝐢𝐦 = 𝟏𝟐, 𝟗 𝐛𝐚𝐫

Pe baza următorului tabel se fac aprecieri/comentarii asupra valorilor

măsurate și a neuniformităților
Valorile presiunilor măsurate în cilindrii motorului (Exemplu de rezultat)

pc[bar]
Δpc[%]
Cil1 Cil.2 Cil.3 Cil.4
Măsurare cu
compresmetru 11,5 10,7 10,3 11,2 10,43
Motor rece
Măsurare cu
manometru 10,5 10 10 10 4.76

La măsurarea cu compresmetru neuniformitățile presiunii de compresie nu

sunt acceptate, deoarece Δpc depășește valoarea de10%. În concluzie aceste
neuniformități ale presiunii de compresie se datorează scăpărilor de presiune pe la
cupla piston-segmenți-cilindru sau în regiunea supapelor. Cilindrul nr.3 este cel
mai grav afectat, scăderea presiunii de compresie conduce la reducerea
performanțelor motorului.
La măsurarea cu manometrul neuniformitațile presiunii de compresie sunt
acceptate, Δpc este mai mică de 10%, se observă că cilindrii 2,3,4 au aceeasi
presiune de compresie.
Pentru a indentifica pe unde apar pierderile presiunii de compresie, se
introduce în cilindru o cantitate mică de ulei. Dacă după realizarea acestei
operațiuni presiunea de compresie rămâne aceeași, rezultă că pierderile presiunii
de compresie se realizează la nivelul supapelor.În caz contrat,pierderile de
presiune se înregistrează la nivelul cuplei piston-segmenți-cilindru.