DREPT PROCESUAL CIVIL

- ETAPA DEZBATERII. ETAPA

DELIBERĂRII ȘI PRONUNȚĂRII
HOTĂRÂRII -

CUPRINS
I. ETAPA DEZBATERII.................................................................2
II. ETAPA DELIBERĂRII ȘI PRONUNȚĂRII HOTĂRÂRII....3
II.1. DELIBERAREA......................................................................................................................3
II.2. AMÂNAREA PRONUNȚĂRII..............................................................................................6
II.3. REPUNEREA PE ROL...........................................................................................................6
II.4. ÎNTOCMIREA MINUTEI......................................................................................................7
II.5. PRONUNȚAREA HOTĂRÂRII............................................................................................7
II.6. REDACTAREA, SEMNAREA ȘI COMUNICAREA HOTĂRÂRILOR
JUDECĂTOREȘTI...................................................................................................................8
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

I. ETAPA DEZBATERII

 Dupa administrarea probelor și rezolvarea incidentelor, completul de judecată va

declara închisă cercetarea judecătorească și:
o Fie va fixa prin încheiere un alt termen pentru dezbaterea fondului,
o Fie va da cuvântul părților asupra fondului în aceeași ședință (99% din
situații, în practică).

 Potrivit art. 244, alin. (1) NCPC, “când judecătorul se socotește lămurit, declară
cercetarea procesului încheiată și poate fixa prin încheiere, un alt termen pentru
dezbaterea fondului, din oficiu sau la cererea părților.

 A fost suprimată regula privind cercetarea procesului în camera de

consiliu
 instanța are latitudinea de a decide din oficiu sau la cerere, dacă acordă
un alt termen pentru dezbaterea pe fond, sau, dimpotrivă, dispune ca
dezbaterea să aibă loc la același termen.

 Textul nu mai prevede imperativ obligația instanței de a pune în vederea

părților să depună note scrise anterior termenului acordat pentru dezbateri
lasă la aprecierea instanței această măsură, care va dispune în funcție
de circumstanțe.

 Legiuitorul permite și în această faza, înainte de a se da cuvântul pe fond, să existe

cereri privind completarea sau refacerea unor probe ori punerea în discuție a unor
incidente - art. 390 - 391 NCPC.

Spre exemplu: Probe a căror necesitate a rezultat din dezbateri, excepții procesuale, apărări care
nu au fost soluționate în cursul cercetării procesului (suspendarea, perimarea procesului,
renunțări la judecată etc.), precum și alte aspecte care pot fi invocate în orice stare a procesului

 După ce se soluționează incidentele, se va da cuvântul asupra fondului: susținerea

pretențiilor și apărărilor de fond ale părților - art. 392 NCPC.

 Obiectul dezbaterilor  dezbaterile procesului poartă asupra împrejurărilor

de fapt și temeiurilor de drept, invocate de părți în cererile lor, sau ridicate de
instanță din oficiu – art. 389 NCPC

2
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

 Când consideră că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale
cauzei, președintele închide dezbaterile – 394 alin. 1 NCPC

 După închiderea dezbaterilor nu vor mai putea fi depuse înscrisuri (probe) dar
vor putea fi depuse note scrise (prezentarea scrisă a concluziilor orale).
Înscrisurile depuse după închiderea dezbaterilor nu vor putea fi luate în
considerare ca probe (art. 394 alin. 2-3 NCPC).

II. ETAPA DELIBERĂRII ȘI PRONUNȚĂRII

HOTĂRÂRII

II.1. DELIBERAREA

 Deliberarea procesul de formare a opiniei completului de judecată.

 Potrivit art. 395, alin. (1) NCPC, regula este că deliberarea are loc în secret, după
închiderea dezbaterilor (”după închiderea dezbaterilor, completul de judecată
deliberează în secret asupra hotărârii ce urmează să pronunțe”).

 instanța ar putea să se pronunțe asupra unor aspecte incidentale ale pricinii

deliberând în sedință publică.

Spre exemplu : judecătorul face pronunțări și în timpul procesului, în faza de cercetare a

procesului sau chiar în faza de dezbateri dacă se ridică niște aspecte care necesită soluționare
imediată, atunci când se pronunță asupra probelor sau amânării judecății.

 La deliberare participă numai judecătorii ce au format completul de judecată în

fața căruia au avut loc dezbaterile (art. 395, alin. 2 NCPC), t – Principiul
continuității

 Fiecare dintre membrii completului are îndatorirea să îți exprime opinia,

începând cu cel mai nou în funcție Președintele își exprimă cel din urmă.

3
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

 Fiecare dintre membrii completului de judecată este ținut să se pronunțe chiar

dacă nu mai este judecător al instanței respective.

 În cazul unei imposibilități obiective de întrunire a completului Se

repune pe rol procesul pentru a se relua etapa dezbaterilor.

o Hotărârea va putea fi pronunțată de un judecător care nu mai face

parte din cadrul instanței respective la momentul pronunțării, dar
era la momentul dezbaterilor;

 Instanța este obligată să se pronunțe asupra tuturor cererilor deduse judecații

nu poate acorda mai mult sau altceva decât s-a cerut, dacă legea nu
prevede altfel. - art. 397 alin. (1) NCPC

 Hotărârea trebuie să fie rezultatul acordului membrilor completului de judecată

și se dă în numele legii – art. 398 NCPC

 Trebuie făcută o distincție după cum vorbim despre:

 deliberarea în cazul unui complet cu judecător unic: examen personal de

conștiință (proces exclusiv intern);

 deliberarea în cazul unui complet colegial: presupune adunarea opiniilor

judecătorilor.

 În cazul în care unanimitatea nu poate fi realizată, hotărârea se ia cu majoritatea

membrilor completului de judecată.

 Dacă din deliberare rezultă mai mult de două opinii, judecătorii ale căror păreri
se aproprie mai mult sunt datori să se unească într-o singură opinie.

 În cazul unor judecători care au trei opinii diferite, judecătorii ale căror
opinii se apropie mai mult sunt obligați să le unească într-una singură.
Aceasta opinie unică va deveni opinia majoritară.

De exemplu : la pretentia de acordare a unor sume de bani + dobânzi avem următoarele

opinii:

4
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

 trebuie acordate sumele de bani + dobânzi;

 nu trebuie să se dea nimic;
 trebuie acordate doar sumele de bani, fără dobânzi.
Prima și a treia opinie se aproprie, a doua opinie exclude totalmente varianta admiterii. Se vor
uni aspectele comune ale celor 2 opinii („acordarea sumei de bani”), iar cei 2 vor delibera
aspectului divergent (dobânzile).

 Dacă majoritatea nu poate fi realizată, procesul se judecă în complet de

divergență
posibil numai în ipoteza în care avem un complet colegial format dintr-
un număr par de judecători.

 Completul de divergență va include pe lângă cei doi judecători inițiali, și un

al treilea judecător din planificarea de permanență – art. 398 alin. (3) NCPC.

 Divergența se judecă în aceeași zi sau, daca nu este posibil, într-un termen care nu
poate depăși 20 de zile de la ivirea divergenței , cu citarea părților – art. 399 alin. (1)
NCPC

 În pricinile considerate urgente acest termen nu poate fi mai mare de 7

zile.

 Presupune repunerea cauzei pe rol pentru reluarea dezbaterilor în fața

completului de divergență

 În completul de divergență se vor discuta doar acele aspecte rămase în divergență.

 Părțile trebuie să fie citate pentru a pune din nou concluzii.

 Nu este nevoie de citarea părților atunci când acestea au fost prezente la

anunțarea divergenței și a datei solutionării ei

 Judecatorii pot reveni asupra părerii lor care a provocat divergența – art. 399
alin. (4)

5
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

 Dacă unul din judecătorii completului inițial nu mai poate face parte din completul
de divergență, din varii motive temeinice, atunci nu va mai avea loc divergența
cauza se va repune pe rol

II.2. AMÂNAREA PRONUNȚĂRII

 Judecatorii pot decide sa amâne pronunțarea, pe un termen de cel mult 15 zile – art.
396 NCPC

 Nimic nu îi impiedică să mai dea un termen de 15 zile ulterior este

nevoie de o nouă încheiere.

 În caz de amânare se întocmește minuta – va arata modalitatea pronunțării.

 Dacă pronunțarea a fost amânată, hotărârea nu poate fi pronunțată mai

devreme de data fixată în acest scop.

II.3. REPUNEREA PE ROL

 „Dacă, în timpul deliberării, instanța găsește că sunt necesare probe sau lămuriri noi
va dispune repunerea pe rol a cauzei, cu citarea părților” – art. 400 NCPC

 Repunerea pe rol presupune citarea din nou a părților (întrucât nu au termen în

cunoștință) și reluarea dezbaterilor, solicitându-se fie simple lămuriri, fie chiar
administrarea de probe.

 Daca se repune cauza pe rol, se mai pot invoca excep ții de ordine publică (spre
exemplu, perimarea).

Dacă una dintre părți depune înscrisuri după închiderea dezbaterilor soluția instanței de a
repune cauza pe rol pentru a comunica înscrisurile respective este incorectă.
Dacă sunt atât de importante, instanța va repune cauza pe rol, motivând că este nelămurită,
deși ar trebui să ignore înscrisurile.

 Această instituție procedurală nu este accesibilă părților, ci doar judecătorului,

partea neputănd aprecia că judecătorul este nelămurit.

6
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

 Dec. nr. 2459 ICCJ- „Dispozițiile art. 400 NCPC nu sunt aplicabile cererii de
repunere pe rol a cauzei formulată de recurenta-reclamantă […] întrucât de
dispozițiile art. 400 NCPC se poate prevela instanța de judecată atunci când
constată că sunt necesare noi lămuriri, această instituție procedurală vizând
deliberarea și fiind pusă, în principal, la dispoziția instanței învestite cu
soluționarea cererii de chemare în judecată.”

II.4. ÎNTOCMIREA MINUTEI

 Minuta este un act de procedură cu un regim special, ce cuprinde soluția pe scurt.

 După ce a fost luată hotărârea, se va întocmi de îndată o minută care va

cuprinde soluția – art. 401 NCPC

 Daca există opinie separată, aceasta se va menționa în minută.

 Minuta se semnează pe fiecare pagina de judecătorii care au participat la

deliberare – sub sancțiunea nulității hotărârii.

 Dacă minuta nu este semnată și se aplică o semnătură ulterioară, aceasta din

urmă nu are nicio valoare, întrucât înseamnă că judecătorul care a semnat
ulterior nu și-a format opinia în cadrul deliberării, ci la un moment ulterior.

 în cazul ICCJ minuta va fi semnată și de către magistratul-asistent, întrucât

acesta are un vot consultativ (art. 401, alin. 2 NCPC).

 Se va consemna într-un registru special, ținut la grefa instanței, care poate fi

ținut și în format electronic (art. 401, alin. 2 NCPC).

 In caz de contradicție între minuta și dispozitivul hotărârii ce se va redacta, soluția nu

este nulitatea hotărârii, ci refacerea dispozitivului potrivit minutei.

7
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

II.5. PRONUNȚAREA HOTĂRÂRII

 Pronunțarea hotărârii poate avea loc în ședință publică, la locul unde s-au
desfășurat dezbaterile – art. 402 NCPC

 Aceasta va fi făcută de către președinte sau de către un judecător, membru al

completului de judecată

 va citi minuta și va indica calea de atac ce poate fi folosită împotriva hotărârii

 Se poate pronunța și prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa

instanței, fără a mai fi obligatorie citirea minutei în ședință publică.

 Data hotărârii este cea la care minuta este pronunțată (art. 403 NCPC).

 dacă este pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei, data hotărârii este
data înscrisă în minută ca fiind data pronunțării.

 Nulitatea unei hotărâri nu poate fi cerută decât prin căile de atac prevăzute de
lege, în afară de cazul când legea prevede în mod expres altfel.

II.6. REDACTAREA, SEMNAREA ȘI COMUNICAREA

HOTĂRÂRILOR JUDECĂTOREȘTI

 Hotărârea judecătorească actul final al judecatii, actul de dispozitie al

instantei cu privire la litigiul dintre parti, act cu caracter jurisdictional.

 Hotărârea reprezintă scopul urmărit prin declanșarea procesului, rațiunea lui

de a fi, deocarece tranșează conflictul dintre părți, înlocuiește părerea
contradictorie a părților cu părerea judecătorului, care are autoritatea prevăzută
de lege și, la nevoie, poate fi impusă silit cu ajutorul forței coercitive a
statului.

 Clasificarea hotărârilor judecătorești - art. 424 NCPC

8
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

I. În funcție de nivelul judecății care se finalizează prin hotărâre

a) Sentințe – hotărârile prin care:

 cauza este soluționată de prima instanță;

Sintagma “cauza soluționată” se referă atât la ipoteza rezolvării litigiului pe

fondul sau, cât și prin reținerea vreunei excepții procesuale (prescripție extinctivă, autoritate
de lucru judecat, netimbrare, prematuritate etc.). astfel, noua reglementare nu mai reține
formularea greșită anterioară, potrivit căreia prin sentința se solutionează fondul în prima
instanță, întrucât sentința este hotărârea prin care se soluționează fondul, fie se pronunță
asupra unei excepții. Esențial este că are loc dezinvestirea instanței !

 prima instanță se dezinvestește fără a soluționa cauza (art. 424, alin. 1

NCPC);

 judecătoria soluționează căile de atac împotriva hotărârilor autorităților

administrației publice cu activitate jurisdicționala si ale altor organe cu astfel
de activitate, în cazurile prevăzute de lege (art. 424, alin. 2 NCPC).

b) Decizii – hotărârile prin care (art. 424, alin. 3 NCPC):

 se finalizează o cale de atac (apel, recurs, recurs în interesul legii)

 instanța se pronunță asupra recursului în interesul legii;

 instanța se pronunță ca urmare a anulării în apel a hotărârii primei instanțe și

reținerii cauzei spre judecare;

 instanța se pronunță ca urmare a rejudecării cauzei în fond după casarea cu

reținere în recurs.

 Hotărârea prin care instanța se pronunță asupra contestației în anulare sau

asupra revizuirii se numește, după caz, sentință sau decizie, în funcție de
obiectul căii de atac.

o când obiect al contestației în anulare sau revizuirii este o hotărâre

de prima instanță, se va pronunța o sentință,

9
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

o când este vorba despre o decizie a instanței de apel sau recurs, se va

pronunța, în calea de atac de retractare, tot o decizie.

o când se solicită revizuirea pentru contrarietate de hotărâri (art. 509,

alin. 1, pct. 8 NCPC), chiar dacă obiectul revizuirii îl reprezintă două
sentințe, instanța de revizuire va pronunța o decizie, având în vedere că
aceasta este instanța ierarhic superioară celor două care au pronunțat
sentințele despre care se afirmă că s-ar afla în contradicție.

c) Încheieri – hotărârile prin care:

 instanța soluționează anumite incidente în cursul procesului;

 se soluționează situații în care legea prevede expres că finalizarea unui

proces, de obicei nu în fond, are loc printr-o încheiere.

II. După cum există sau nu posibilitatea atacării lor cu apel sau recurs

a) Hotărâri de prima instanță (nedefinitive) – intră în această categorie hotărârile

pronunțate în prima instanță și care sunt susceptibile de apel;

b) Hotărâri executorii – art. 633 NCPC:

 hotărârile date în apel, dacă prin lege nu se prevede altfel;

 hotărârile date în prima instanță fără drept de apel;

 hotărârile date în situația în care părțile au convenit să nu exercite apelul și să

exercite direct recursul- procedura de la art. 459, alin. 2 NCPC.

Jurisprundență relevantă: ICCJ s. a II-a civ., dec. nr. 2144 din 11 iunie 2014 - Dispozițiile
NCPC privitoare la titlurile executorii se aplică și hot. judecătorești sau altor înscrisuri
pronunțate ori, după caz, întocmite înainte de intrarea în vigoare a NCPC.

c) Hotărâri definitive = o hot. care nu mai poate fi atacată cu recurs - art. 634
NCPC:

 hotărârile care nu sunt supuse nici apelului, nici recursului;

 hotărârile date în prima instanță fără drept de apel, neatacate cu recurs

10
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

 hotărârile date în prima instanță care nu au fost atacate cu apel (întrucât nu

pot fi atacate nici cu recurs, care nu poate fi exercitat omissio medio);

 hotărârile date în apel, fără drept de recurs; precum și cele neatacate cu

recurs;

 hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii;

 orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs:
hotărârile pe care legea le consideră ca fiind definitive, potrivit art. 634
NCPC.

Importanța clasificării:

 aspectul căilor de atac;

 aspectul executorialității: hotărârile definitive și cele exceutorii pot fi puse în

executare, chiar dacă împotriva lor sunt exercitate căi de atac.

III. Din punct de vedere al executării (condamnării)

a) Hotărâri cu o singură executare (condamnare) –hotărârile prin care pârâtul

este obligat la efectuarea unei prestații determinate;

Spre exemplu : plata unei sume de bani, predarea unui bun etc.

b) Hotărâri cu executare (condamnare) alternativă – acestea prevăd o

condamnare principală și una subsidiară, care se va executa numai în masura în care nu este
posibilă executarea condamnării principale;

Spre exemplu, se stabilește pentru pârât obligația de a preda un bun determinat sau plata unei
sume de bani, care reprezintă contravaloarea bunului respectiv.

 În general, asistăm la hotărâri cu executare alternativă atunci când se

solicită fie predarea unui bun (o obligație de a da), fie obligații de a face sau a
nu face care implică un fapt personal.

IV. Din punct de vedere al conținutului

11
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

a) Hotărâri totale (integrale) – hotărârile care rezolvă în întregime procesul,

dezinvestind instanța de intreg dosarul;

b) Hotărâri parțiale – atunci când pârâtul recunoaște în mod expres în fața

instanței, în parte pretențiile reclamantului la cererea acestuia din urmă (art. 436 NCPC).

Importanța clasificării:

 Hotărârea parțială este executorie de drept (art. 448, alin. 1, pct. 9 NCPC),
chiar dacă împotriva acesteia se exercită calea de atac și chiar dacă procesul continuă
cu privire la pretențiile nerecunoscute.

V. Dupa cum pot sau nu constitui titluri executorii

a) Hotărâri susceptibile de executare silită (executorii silit) – hotărârile

pronunțate în cererile în realizarea dreptului, dacă sunt executorii sau definitive ori se bucură
de execuție vremelnică (provizorie);

b) Hotărâri nesusceptibile de executare silită (neexecutorii) – hotărârile

pronunțate în cererile pentru constatarea dreptului, precum și cele de respingere a cererii de
chemare în judecată.

Importanța clasificării:

 Hotărârile nesusceptibile de executare silită pot fi utilizate doar ca înscrisuri

în alte procese sau proceduri, însă nu pot fi puse în executare.

VI. După durata acțiunilor

a) Hotărâri propriu-zise – rezolvă fondul, cu o acțiune, de regulă, nelimitată în

timp;

b) Hotărâri provizorii – au un caracter temporar și prin care se iau măsuri

vremelnice în cursul procesului.

12
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

 Există însă chiar situații în care are loc o judecată pe fond și totuși
hotărârea are caracter provizoriu, atât timp cât rămâne neschimbată
situația de fapt avută în vedere la pronunțarea ei și nu se cere
pronunțarea altei hotărâri.

Spre exemplu :, dacă prin hotărârea de divorț s-a încredințat copilul unuia dintre soți deoarece
s-a apreciat că acesta este interesul copilului, dacă ulterior s-au schimbat elementele avute în
vedere se poate solicita reîncredițarea copilului celuilalt părinte.
Aceeași este situația în cazul hotărârilor prin care s-a acordat pensie de
întreținere.

 Hotărârea se redactează de judecătorul care a soluționat procesul – art. 426

NCPC

 Când în compunerea completului de judecată intră și asistenți judiciari sau

magistrați-asistenți, președintele îl va putea desemna pe unu dintre aceștia să
redacteze hotărârea.

 Judecătorul sau asistentul judiciar a rămas în minoritate la deliberare își

va redacta opinia separată cu expunerea considerentelor, soluția pe a propus-o
și semnătura.

 Opinia concurentă o poate face numai un judecător – art. 398 alin. (2)
NCPC

opinia concurentă = nu contrazice poziția majoritară, dar care, deși ajunge la

aceeași soluție, nu este de acord cu motivarea.

 Hotărârea se semnează de membrii completului de judecată și de către grefier

 dacă un membru este impiedicat să semneze președintele va

semna în locul lui

 dacă președintele este împiedicat să semneze sau este judecător unic

semnează președintele instanței

13
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

o Hotărârea trebuie să cuprinda semnătura judecătorilor și a

grefierului, spre deosebire de minută, care cuprinde doar
semnăturile judecătorilor, eventual și a magistratului-asistent al
ICCJ, adică doar a celor care participă la deliberări.

 Se redactează și semnează în termen de cel mult 30 zile de la data pronunțării

 termenul poate fi prelungit până la 30 de zile de cel mult două ori, în cazuri
temeinic motivate.

o opinia separată a judecătorului rămas în minoritate / opinia

concurentă se redactează și se semnează în același termen.

 Se va întocmi în două exemplare originale ( unul la dosarul cauzei, unul la dosarul

de hotărâri al instanței.

 Câtă vreme hotărârea nu este redactată, partea poate să solicte eliberarea unui
certificat de grefă care să cuprindă soluția pronunțată.

 Cuprinsul hotărârii – art. 425 NCPC:

 PARTEA INTRODUCTIVĂ– practicaua hotărârii

o Aceasta va cuprinde mențiunile existente la art. 233, alin. (1)

NCPC din materia încheierii de sedință:

 data sedinței de judecată - este foarte importantă întrucât

în lipsa ei nu se pot verifica aspecte legate de pronunțare,
prezenta părților, pozițiile acestora.

o Atunci cand se amână pronunțarea, toată această parte introductivă

va fi introdusă în încheierea de dezbatere. În cest caz, partea
introductivă a hotărârii doar va face mențiune ca dezbaterile au
avut loc în data de X, cu mențiunea că nulitatea încheierii de
dezbatere atrage și nulitatea hotărârii.

 CONSIDERENTELE partea cea mai consistentă a hotărârii.

14
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

o În considerente se vor arăta obiectul cererii și susținerile

părților pe scurt, sa va regăsi expunerea de fapt reținută de
instanță, motivele de fapt și de drept care au întemeiat soluția
instanței și totodată motivele pentru care s-au admis sau s-au
respins cererile părților.

o considerentele trebuie să existe;

o considerentele cuprind trei părți:

 o parte ce cuprinde expunerea faptelor, astfel cum e prezentată

de părți și faptul că s-au administrat probele;

 o parte ce cuprinde motivele de fapt pe care se întemeiază

soluția instanței – înțelegerea faptelor de către instanța urmare a
administrării probatoriului;

 aplicarea legii la ce a reținut instanța ca fiind situația de fapt

(motivarea în drept).

o Clasificarea considerentelor după importanța lor:

a) Considerente decisive – acelea care susțin în mod esențial soluția, în lipsa

cărora soluția nu ar fi putut fi în felul respectiv;

b) Considerente supraabundente – acelea care nu se referă la soluția respectivă și

sunt introduse de instanță, fie că sunt sau nu adevărate, fără a fi necesar acest lucru.

Spre exemplu, se invocă o excepție de netimbrare, instanța o admite, dar în hotărârea

respectivă spune că și dacă cererea era timbrată, aceasta era neîntemeiată din mai multe
motive.

 Importanța clasificării:

o Considerentele supraabundente nu sunt purtătoare ale autorității de

lucru judecat, în timp ce cele decisive sunt purtătoare ale autorității de
lucru judecat, întrucât fără acestea dispozitivul nu ar putea fi conceput.

15
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

 Aspecte privind motivarea hotărârilor (reținute de jurisprudență)

o Nu constituie o hotărâre legală acea hotărâre în care instanța nu se referă și la

motivele pentru care a înlăturat apărările părții care a pierdut procesul ,
rezumându-se numai la a relua argumentele prezentate de partea care a
câștigat procesul.

o Atunci când partea a avut mai multe argumente care susțineau un motiv,
instanța nu este obligată să se refere la fiecare argument în parte, fiind
suficientă referirea la motivul invocat de parte și la acele argumente apte de a
susține respectivul motiv sau de a conduce la o altă soluție.

 Este necesară distincția între motive și simple argumente :

Argumentele sunt acele teze care, în opinia unei părți, susțin un
motiv. Spre exemplu, în cazul cererii privind anularea contractului,
motivul de nulitate invocat este eroarea. Însă, în
susținerea/combaterea motivului erorii se aduc mai multe
argumente/contraargumente, răspunsul asupra unuia dintre
argumente determinând o admitere/respingere implicită a restului
acestora, sau făcând inutilă analiza acestora.

 În considerente, instanța trebuie să se refere la situația de drept

particularizată la situația de fapt respectivă Nu este întemeiată
hotărârea prin care instanța doar menționează doctrina sau jurisprudența în materie,
fără a prezenta și relevanța acestora la situația de fapt.

 Considerentele pot fi atacate și separat de dispozitiv, atunci când prin ele s-

au dat dezlegări unor probleme de drept care nu au legătură cu pricina
(considerente supraabundente) sau care sunt greșite ori cuprind constatări ce
prejudiciază partea.

o În astfel de ipoteze, instanța admițând calea de atac, va înlătura acele

considerente și le va înlocui cu propriile considerente, menținând soluția
cuprinsă în dispozitivul hotărârii atacate (se crease o falsă aparență de
lucru judecat). Aceasta este o derogare de la regula potrivit căreia calea de
atac se îndreaptă împotriva soluției cuprinse în dispozitivul hotărârii (art.
461 NCPC).

 DISPOZITIVUL

16
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

o Acesta cuprinde soluția și are următoarele caracteristici:

 trebuie să fie concis

 trebuie să cuprindă soluția privind toate cererile deduse

judecății și cuantumul cheltuielilor de judecată acordate.

Spre exemplu : dacă o exceție s-a unit cu fondul, în dispozitiv trebuie să se pronunte soluția și
asupra excepției.

 trebuie să se arate în dispozitiv soluția cu privire la ce se

cuvine/datorează fiecăruia dintre reclamanți/pârâți dacă
hotărârea s-a dat în folosul mai multor reclamanți sau împotriva mai
multor pârâți. - art. 425, alin. 2 NCPC (fiind vorba de mai multe
raporturi procesuale soluționate),ori să menționeze caracterul
indivizibil sau solidar al dreptului/obligației

o Daca dispozitivul intră în contradicție:

 cu minuta sancțiunea este refacerea dispozitivului

după minută.

 cu considerentele decisive sanctiunea este casarea

hotărârii.

Spre exemplu, în considerente se spune că cererea reconvențională trebuie respinsă, iar în

dispozitiv se admite; în considerente se spune că suntem în prezența unui viciu de
consimțământ, iar în considerente se dispune rezoluțiunea contractului (în loc de nulitatea
acestuia).

o Tot în dispozitiv, imediat dupa soluția instanței, se fac anumite mențiuni:

 dacă hotărârea este sau nu executorie;

 dacă hotărârea este supusă căilor de atac sau este definitivă; când hotărârea
este supusă căii de atac a apelului sau a recursului, se va indica și instanța
unde urmează a se depune calea de atac;

17
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

 data pronunțării;

 mențiunea că hotărârea s-a pronunțat în ședința publică sau în altă modalitate

prevăzută de lege (spre exemplu, punerea la dispoziția publicului pe calea
grefei);

 semnăturile judecătorului și grefierului (art. 426, alin. 3 NCPC), spre

deosebire de minuta.

o În hotărâre trebuie indicată (art. 425, alin. 3 NCPC):

 calea de atac;
Mențiunea greșită din cuprinsul hotărîrii judecătorești cu privire la
calea de atac/termenul în care poate fi exercitată nu poate aduce nici
un prejudiciu părții care, încrezându-se în aceasta, exercită calea de
atac greșită (aceasta fiind repusă de drept în termenul de exercitare al
oricărui drept pe care nu l-a exercitat urmare a erorii induse de
mențiunea greșită din cuprinsul hotărârii) Art. 457 alin. 2, 3 și 4

 instanta la care se va depune cererea pentru exercitiul caii de

atac.

 Comunicarea hotărârii

 Regula: toate hotararile judecatoresti se comunica, în afara unor

prevederi speciale

 Hotărârea se comunică din oficiu părților, în copie, chiar dacă este definitivă
-art. 427, alin. 1 NCPC.

o se face de îndată ce hotărârea a fost redactată și semnată în condițiile

legii.

o există situații când este necesară comunicarea hotărârii și altor

persoane sau entități

 ( notarului public intrumentator, către cartea, funciară,

registrele publice etc.) – art. 427 alin. 2-4 NCPC

18
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

 art. 928 NCPC (în materia divorțului, comunicarea către starea

civilă, registrul național al regimurilor matrimoniale, registrul
comerțului);

 art. 941 NCPC (în cazul punerii sub interdicție, comunicarea

către starea civilă, serviciul sanitar, cartea funciară, registrul
comerțului).

 Sancțiunea necomunicării:

o Nu există prevăzută o sancțiune anume pentru necomunicare în C.

proc. civ. , sancțiunea poate fi cel mult administrativă/disciplinară.

 Adăugirile, schimbările sau corecturile în cuprinsul hotărârii vor trebui semnate

de judecători, sub sancțiunea neluării lor în seamă. -art. 428 NCPC

 Efectele hotărârii judecătorești

 Dezinvestirea instanței după pronunțarea hotărârii instanța se

dezinvestește și niciun judecător nu poate reveni asupra părerii sale – art. 429
NCPC.

o judecătorul nu poate schimba hotărârea (provoca anularea acesteia)

prin redactarea unui dispozitiv neconcordant cu minuta.

o de la momentul pronunțării hotărârii, judecătorul se dezinvestește și nu

îsi mai poate schimba poziția.

o judecătorul ar putea redacta totuși o motivație deficitară, care să

determine casarea hotărârii intervine indirect.

 Autoritatea de lucru judecat hotărârea judecătorească ce soluționează,

în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții
procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de
lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată – art. 430 alin. 1 NCPC

o privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se

sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă.

19
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

o în cazul excepțiilor și incidentelor, autoritatea de lucru judecat poartă

numai asupra chestiunii juridice dezlegate.

Spre exemplu: dacă instanța s-a pronunțat doar pe excepția prescripției și nu pe fond,
hotărârea are autoritate de lucru judecat în ceea ce privește soluția dată asupra excepției;

o Hotărârea judecătorească prin care se ia o măsură provizorie

nu are autoritate de lucru judecat asupra fondului – art.430, alin 3
NCPC

 are însă asupra unei alte cereri tot provizorii, dacă nu se

schimbă situația care a impus adoptarea primei soluții – are o
autoritate de lucru judecat relativă (dacă survin modificări,
hotărârea judecătorească va putea fi modificată sau revocată în
acord cu noua situaţie de fapt).

Spre exemplu, printr-o cerere de ordonanță președințială se solicită sistarea unei construcții,
instanța respinge cererea, iar partea reitereaza cererea a doua zi. Soluția de respingere nu are
autoritate de lucru judecat față de fond, dar are o autoritate de lucru judecat relativă față de a
doua cerere de ordonanță președințială. Partea poate reitera cererea dacă se schimbă situația
(dovedește că s-a accentuat urgența întrucât s-a surpat terenul din cauza continuării
construcției).

o Când hotărârea este supusă apelului sau recursului, autoritatea de

lucru judecat este provizorie - art. 430, alin. 4 NCPC.

o Hotărârea atacată cu contestația în anulare sau revizuire își păstrează

autoritatea de lucru judecat până ce va fi înlocuită cu o altă hotărâre -
art. 430, alin. 5 NCPC.

! Juriprudență relevantă ! - Autoritatea de lucru judecat a încheierii privind

reexaminarea taxei judiciare de timbru ICCJ, s. a II-a civ., dec. nr. 3001 din 9
octombrie 2014 :

-dispozițiile art. 430 alin. 5 NCPC operează și în privința soluțiilor reexaminării privind
măsura taxei de timbru, indiferent dacă soluțiile adoptate de instanță sunt în sensul admiterii
sau respingerii pretențiilor solicitate, întrucât aceste încheieri sunt hotărâri ale instanței –

o Efectele lucrului judecat nimeni nu poate fi chemat în

judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și
pentru același obiect oricare partea poate opune lucrul anterior
judecat într-un alt litigiu.

20
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

o Excepția autorității de lucru judecat poate fi invocată de

instanță sau de orice parte a procesului, chiar înaintea instanței de
recurs.

 Executorialitatea hotărârii hot. jud. are putere executorie, în

condițiile prevăzute de lege.

= obligația părții de a aduce la îndeplinire hotărârea, însoțită de

posibilitatea recurgerii la un executor judecătoresc sau la altă formă de
executare silită prevăzută în legi speciale pentru a aduce la îndeplinire, pe cale
forțată, hotărârea respectivă.

o trebuie să fie o hotărâre susceptibilă de a fi pusă în executare

(acțiunile în constatare nu produc hotărâri executorii silit).

o trebuie să fie o hotărâre executorie sau definitivă (de principiu apelul

este suspensiv de executare dacă este o hotărâre de primă
instanță, având în vedere că, aceasta nu are putere executorie).

o este necesară încuviințarea executării silite înainte ca hotărârea să fie

pusă sub executare – art. 666 NCPC

 Puterea probantă de act autentic

o Potrivit art. 434 NCPC, hotărârea judecătorească are forța probantă a

unui înscris autentic.

o Hotărârea arbitrală ce se referă la un litigiu legat de transferul dreptului de

proprietate și/sau de constituirea altui drept real asupra unui bun imobil se va
prezenta instanței judecătorești ori notarului public pentru a obține o hotărâre
judecătorească sau, după caz, un act autentic notarial - art. 603, alin. 3
NCPC.

 Obligativitatea și opozabilitatea hotărârilor judecătorești

21
 DREPT PROCESUAL CIVIL-

o Hotararea judecatoreasca este obligatorie si produce efecte numai intre

parti si succesorii acestora. - art. 435, alin. 1 NCPC

 Obligativitatea vizează părțile, fiind strâns legată de puterea

executorie a hotărârii,

o Hotărârea este opozabilă oricărei terţe persoane atât timp cât aceasta
din urmă nu face, în condiţiile legii, dovada contrară - art. 435, alin. 2
NCPC

 Opozabilitatea vizează terții și nu presupune obligarea acestora în

baza hotărârii sau executarea silită a acestora, ci numai obligația
terților de a respecta drepturile consfințite prin respectiva hotărâre.

Spre exemplu : dacă un terț nu a participat la un proces, hotărârea nu este obligatorie pentru
acesta dar, într-un nou proces în care va fi implicat și tertul (neparticipant la primul proces),
dacă o parte invocă drepturi dobândite prin prezenta hotărâre, acesta nu poate invoca
inopozabilitatea pentru a exclude ca probă respectiva hotărîre. Hotărârea anterioară va genera
o prezumție favorabilă celui care o invocă, ce va trebui răsturnată prin proba contrarie.

22