Sociologia educaţiei

Tema 4 Paradigme macrostructurale – conflictualismul

Elemente teoretice de bază:

În timp ce paradigma funcţionalistă evidenţiază aspectele pozitive ale societăţii, care

contribuie la stabilitatea sa, paradigma conflictualistă se concentrează pe aspectele
negative, pe conflictele de interese ce apar la nivel social şi pe natura schimbătoare a
societăţii. Spre deosebire de functionalişti care apără status qvo-ul, evită schimbările sociale,
consideră că indivizii cooperează pentru menţinerea ordinii sociale, teoreticienii conflictului
încurajează schimbarea socială, chiar şi atunci când acest lucru înseamnă provocarea unei
adevărate revoluţii în sfera socială.
Conflictualiştii pornesc de la premisa că grupurile de inegalitate socială (rasiale, religioase,
politice, economice, etnice etc) au, de obicei, valori aflate în contradicţie, care le determină
să concureze. Această competiţie permanentă între grupuri constituie de fapt fundamentul
schimbărilor din societate. Ei considerau că instituţiile de învăţământ nu constituie un
beneficiu social sau o oportunitate, ci un mijloc puternic de menţinere a raporturilor de putere
şi o pepinieră de creare a unei forţe de muncă docilă capitalismului.

Aplicaţii:

1.Conform teoriei emise de K. Marx semnificative, din perspectiva dezvoltării bio-psiho-

sociale a individului, sunt următoarele idei:
a) dezvoltarea unui individ este dependentă de dezvoltarea celorlalţi indivizi cu care
el întreţine relaţii directe sau indirecte;
b) o importanţă deosebită trebuie acordată relaţiilor inter-generaţionale;
c) forţele productive şi relaţiile întreţinute sunt moştenite de la o generaţie la alta;
d) aceşti factori au un rol determinant în constituirea relaţiilor sociale ale generaţiei
tinere.

Formulaţi argumente pro sau contra, pentru fiecare dintre aceste idei.

2. Comentaţi citatul următor din perspectiva instituţiei şcolare, privită ca organizație socială:
“organizaţii care aparent au o structură bine definită din punct de vedere formal, sunt în
realitate modelate şi remodelate în permanenţă prin intermediul activităţilor membrilor
lor.”(Bruce. S., 2003, p.49)

3. Analizaţi instituţia şcolară din perspectiva caracteristicilor tipului ideal de birocraţie,

stabilite de M. Weber:

Nr. Caracteristica În foarte În Într-o În În Argumente /exemple

crt mare mare măsură mică foarte
măsură măsur moderat măsură mică
ă ă măsură
1. Există o ierarhie clar
demarcată a autorităţii;

2. Comportamentul
funcţionarilor de la toate
nivelurile organizaţiei este
reglementat prin reguli
scrise;
3. Funcţionarii sunt salariaţi,
angajaţi cu normă întreagă;

4. Sarcinile salariaţilor, în
interiorul organizaţiilor, sunt
separate de cele din viaţa lui
personală;
5. Niciun membru al
organizaţiei nu posedă
resursele materiale cu care
operează