Șăulean David

MINORITATEA RUȘILOR LIPOVENI

Cauzele migrației:

În urma schismei din Biserica Oficială Rusă (secolul XVII), o parte a rușilor lipoveni,
adepți ai ortodoxiei de rit vechi, au fost nevoiți să-și părăsească patria, fiind anatemizați și
considerați eretici. În prezent, în România, rușii lipoveni trăiesc în peste 70 de localități
situate preponderent în zonele de sud-est și nord-est a țării.

Elemente definitorii:

Comunitatea lipovenilor este una deosebită deoarece se diferențiază de restul

populației prin mai multe aspecte:

- religia: păstrează cu strictețe religia ortodoxă de rit vechi, slujbele sunt ținute în
slavonă, folosesc calendarul iulian, fac semnul crucii cu două degete, bărbații și
femeile stau separat în biserică. Obiceiurile specifice sărbătorilor pascale sunt diferite
față de cele practicate de ortodocșii români: se sărută de trei ori când se întâlnesc,
slujba de Florii are un caracter special, joacă „katok”, poartă un respect deosebit
preotului. Cea mai mare catedrală de rit vechi din țara noastră se află în comuna
Jurilovca, județul Tulcea.
- ocupațiile: pescuitul (pentru cei din zona Deltei Dunării), agricultura (zona
Moldovei), construirea ambarcațiunilor și a instrumentelor pentru pescuit.
- arhitectura: specifică este vopsirea caselor în alb și albastru (lipovenesc), casele sunt
acoperite cu stuf, anexele sunt amplasate după anumite reguli; specifică este și baia
neagră lipovenească, construcție separată de locuința propriu-zisă.

Comunitatea rușilor lipoveni astăzi:

Rușii lipoveni serbează ziua comunității lor pe data de 12 februarie, în fiecare an, zi care
este dedicată și limbii lor materne.Sunt atașați atât de limba maternă, cât și de limba română,
fiind bilingvi.

În privința promovării învățământului în limba maternă, în localitatea Jurilovca se susțin

cursuri de limbă rusă. Copiii sunt organizați în grupe, în funcție de vârstă, având zilnic ore de
limbă rusă. Învăță atât alfabetul chirilic,cât și slavona bisericească.

Din păcate, în prezent, comunitatea rușilor lipoveni din România se confruntă cu un

deficit demografic surprinzător, fiind posibil să dispară în viitorul nu foarte îndepărtat.