Sterilizarea si dezinfectia: definitie, tipuri de sterilizare si substantele folosite la

sterilizare.

Contaminare = suprafatǎ inertǎ sau vie pe care se aflǎ microorganisme.

Decontaminare = actiuni de indepartare sau distrugere, partiala sau totala, a microbilor contaminanti.

Colonizare = prezenţa şi multiplicarea unui microorganism pe suprafata gazedei, farǎ o reactie

deosebitǎ din partea acesteia.
Septic = contaminat cu microbi patogeni (suprafete ) sau infectat (plagi).
Aseptic = lipsit de microbi patogeni.

Asepsie = ansamblul metodelor prin care evitam contaminarea unui substrat sau a unor
elemente de mediu, a caror condiţie microbiologicǎ trebuie respectatǎ.

Antiseptizare = totalitatea metodelor prin care indepǎrtam sau omoram microbii de pe suprafete
vii; se realizeaza cu substante antiseptice.
Dezinfectie = procedee fizice sau chimice folosite pentru distrugerea microorganismelor, dar nu
in mod obligatoriu a sporilor bacterieni, din substante sau de pe suprafete.
Dezinfectant = substanţǎ antimicrobianǎ pentru aplicǎri pe materiale inerte.
Sterilizarea = procedee fizice sau chimice care distrug sau indepǎrteazǎ toate microorganismele,
inclusiv sporii bacterieni.

Selectionarea uneia din metodele de decontaminare ( dezinfectie sau sterilizare) se face in raport cu
riscul pe care il prezinta contaminarea microbiana intr-o situatie concreta.
Conditii de risc dpdv al contaminǎrii cu microorganisme
 Critice = sterilizarea este obligatorie, in cazul in care instrumentele medicale au contact
direct cu ţesuturile şi cu mediul intern (chirurgie, seringi, catetere vasculare, solutii injectabile,
laboratorul de microbiologie).
 Semicritice = sterilizarea este de dorit, dar si dezinfecţa previne riscul (contact cu mucoasele –
apasatoare de limba, termometre, aerul, laboratoarele de biochimie, hematologie).
 Necritice = contact cu tegumentul (vesela, lenjeria, mâna personalului medical, electrozi,
stetoscop)

Sterilizarea
Metode
 Chimice: oxidul de etilen.
 Fizice
 Radiatii ionizante: sterilizare industrialǎ.
 Filtrare
 Caldura
 Sterilizare prin caldura uscata
 Incalzire la rosu
 Flambarea
 Incinerarea
  Sterilizarea la etuva (pupinel)
Indicatii: obiecte din sticlǎ, porţelan, instrumentar chirurgical metalic,
pulberi, substanţe uleioase.
Parametri: temperatura=180 gradeC si timpul= 1 ora
Martori: chimici si biologici (rondele de hartie de filtru impregnate cu
spori de Bacillul subtilis)
Reguli: materialele sa fie spalate, uscate, ambalate, asezate spatiat pe rafturi;
dupa terminarea ciclului de sterilizare se scot dupa racirea etuvei.

 Sterilizare prin caldura umedǎ

- Temperaturi mai mici 100ºC: Tyndallizarea se realizeazǎ la

temperaturi între 60 - 100ºC, în baie de apǎ sau nisip, prin expuneri
zilnice succesive, timp de 30 – 60 minute.
- Temperaturi mai mari de 100ºC: sterilizarea la autoclav (sterilizarea prin vapori
sub presiune)
Indicatii : solutii, sticlarie pentru culturi de celule, medii de cultura,
material contaminat de laborator, materiale din bumbac, cauciuc.
Parametri :
presiune 0,5 atm, temperatura 115 grade C,
presiune 1 atm, temperatura 121 grade C (pentru medii de cultura),
presiunea 2 atm, temperatura 134 grade C (reziduuri biologice, 1 ora).
Martori : fizici (presiunea), chimici, biologici (suspensie de Bacillus
stearothermophilus).
Reguli: autoclavul sa aiba suficienta apa; pentru uscare, materialele sterilizate
se lasa in autoclav cu capacul deschis.

Dezinfectia si antiseptizarea
Metode
- Radiatiile ultraviolete (lampa de UV)
- Agenti mecanici: periaj cu apa si sapun / detergenti
- Fizici: fierberea 30 min, fier de calcat cu aburi 5-10 sec.
- Chimici: compusi de clor, iodofori, detergenti amfolitici, derivati fenolici, alcool etilic, alcool
izopropilic, detergenti cationici, amfolitici, clorhexidina etc.

In prezent sunt comercializate noi dezinfectante si antiseptice, unele reprezentand un

amestec de compusi chimici, cu efect antimicrobian sporit, a caror utilizare necesita
respectarea indicatiilor producatorului. In laborator se utilizeaza dezinfectante
concentrate care se dilueaza conform indicatiilor producatorului ( in general sunt solutii 2
in 1, detergent si dezinfectant), dezinfectante rapide gata preparate cu valabilitate
mentionata pe flacon, antiseptice.

 Solutiile de lucru se prepara in momentul folosirii, cu valabilitate in general 24 ore ( verifica

indicatiile).
 Recipientele se curata si se schimba periodic.
 In alegerea concentratiilor se tine cont de de conditia „curat” sau „murdar”
  Solutia se mentine pe suprafata de decontaminare timpul de actiune mentionat de producator
 Pentru decontaminarea mainilor, intotdeauna solutia antiseptica este turnata pe maini ( imersarea
acestora in solutie conduce la inactivarea ei)

Curatenie si dezinfectia in cadrul departamentului de Microbiologie

Colectarea deseurilor rezultate din activitatea medicala – in departamentul de

microbiologie
Este interzis ca materialele contaminate sa paraseasca laboratorul sau sa patrunda in ariile
cu activitate curata din laborator.
Toate materialele infecţioase sunt predate in vederea transportului si eliminarii deseurilor,
pe baza de contract, unui operator economic autorizat conform legislatiei specifice in
vigoare.
Colectarea deseurilor se face conform legislatiei in vigoare:
Deseurile infectioase:
- Deseurile infectioase sunt colectate in cutii de carton de culoare galbena prevazute in
interior cu saci de polietilena de asemenea de culoare galbena. Atat cutiile cat si sacii
sunt marcati si etichetati in limba romana cu urmatoarele informatii: tipul deseului
colectat, pitograma “Pericol biologic”, capacitatea recipientului (l sau kg), modul de
utilizare, linia de marcare a nivelului de umplere, data inceperii utilizarii recipientului
pe departament, persoana responsabila cu manipularea lor, data umplerii definitive.
Se pot utiliza si pubele prevazute cu capac si pedala. Inaltimea sacului depaseste
inaltimea pubelei, astfel incat sacul se rasfrange peste marginea superioara a acesteia.
Pubelele cu pedala si capac sunt inscriptionate cu pictograma “Pericol Biologic”.
- Lamele utilizate la preparate native, teste de aglutinare pe lama si examen
coproparazitologic sunt introduse intr-un recipient de plastic rigid si rezistent la
actiunile mecanice.
Recipientul destinat colectarii deseurilor intepatoare-taietoare prezinta etansietate, un
sistem de inchidere temporara si definitiva.
Prin sistemul de inchidere temporara se asigura o masura de preventie suplimentara, iar
prin sistemul de inchidere definitiva se impiedica posibilitatea de contaminare a
personalului care manipuleaza deseurile intepatoare-taietoare. Recipientul este marcat si
etichetat in limba romana cu urmatoarele informatii: tipul deseului colectat, pitograma
“Pericol biologic”, capacitatea recipientului (l sau kg), modul de utilizare, linia de
marcare a nivelului de umplere, data inceperii utilizarii recipientului pe departament,
persoana responsabila cu manipularea lor, data umplerii definitive

Precurăţarea şi curăţarea materialelor de laborator

În termeni practici, curăţarea este îndepărtarea murdăriei, materiilor organice si a
coloranţilor. Curăţarea include perierea, aspirarea sau curăţarea de praf uscată, spălarea
sau ştergerea umedă cu apă şi săpun sau detergent. Acolo unde riscul de contaminare cu
microorganisme patogene este crescut şi este necesară decontaminarea, precurăţarea este
o manevră de rutină. Aceasta este necesară deoarece petele şi murdărirea cu substanţe
organice pot forma un scut de protecţie pentru microorganisme şi astfel interferă cu
acţiunea distrugătoare a decontaminanţilor (antiseptice, germicide chimice şi
dezinfectanţi). În aceste cazuri, precurăţarea este esenţială pentru a asigura o dezinfecţie
sau sterilizare corespunzătoare. Se ştie că multe produse germicide sunt eficiente numai
asupra materialelor precurăţate.
Precurăţarea trebuie efectuată cu precauţii deosebite, pentru a evita expunerea la agenţi
patogeni. După precurăţare, pentru curăţarea şi dezinfecţia propriu-zisă trebuie să fie
aplicate substanţe
chimice cu acţiune germicidă. Pentru precurăţare şi dezinfecţie este important să se
utilizeze substanţe germicide chimice compatibile între ele. Adeseori se folosesc în aceste
scopuri aceleaşi substanţe.

Decontaminarea mediului de lucru (laboratorului)

Se utilizeaza in laborator substante dezinfectante concentrate care se dilueaza conform
indicatiilor producatorului, dezinfectante rapide, antiseptice si radiatiile ultraviolete
(lampa de UV).

Spălarea mâinilor /decontaminarea mâinilor

Atunci când este posibil, trebuie purtate mănuşi adecvate în timpul manipulării
materialelor care
prezintă risc biologic. Cu toate acestea, purtarea mănuşilor nu înlocuieşte necesitatea
spălării pe mâini a personalului din laborator. Mâinile trebuie spălate după manipularea
materialelor sau animalelor cu risc biologic şi înainte de ieşirea din laborator. În multe
situaţii, spălarea insistentă a mâinilor cu săpun obişnuit şi cu apă este suficientă pentru a
le decontamina, dar se recomandă, totuşi, utilizarea săpunurilor germicide pentru situaţii
cu risc biologic crescut. Mâinile trebuie săpunite foarte bine, iar spălarea se face printr-o
frecare riguroasă, care trebuie să dureze minim 10 secunde, urmată de clătire din
abundenţă cu apă curată şi apoi uscate cu şerveţele de hârtie sau un prosop curat (se pot
folosi uscătoarele de mâini cu aer cald când există la îndemână). Se recomandă instalarea
în acest scop de robinete acţionate cu cotul sau cu piciorul. Unde acestea nu există, se
recomandă utilizarea unui prosop de hârtie sau textile pentru închiderea robinetului,
pentru a evita contaminarea mâinii proaspăt spălate. Aşa cum s-a menţionat mai sus,
atunci când nu este posibilă spălarea adecvată a mâinilor, se poate recurge la frecarea lor
cu soluţii pe bază de alcool, pentru decontaminare.

Procedura de curatare/tratare in cazul varsarii materialului infectios

In cazul varsarii de material infectios sau potential infectios se aplica urmatoarea
procedura:
1. Se anunta conducatorul locului de munca
2. Se folosesc manusi de protectie.
3. Se acopera materialul varsat cu o carpa sau cu prosoape de hartie pentru a-l retine.
4. Se toarna dezinfectantul corespunzator peste materialul absorbant folosit si peste
zona din imediata vecinatate
5. Se lasa dezinfectantul sa actioneze corespunzator (conform indicatiilor
producatorului), se indeparteaza materialele absorbante. Daca exista cioburi de
sticla sau alte obiecte ascutite se utilizeaza un faras sau o bucata de carton rigid
 pentru strangerea acestora si punerea lor intr-un container pentru obiecte ascutite.
Farasul se dezinfecteaza prin imersare intr-un dezinfectant corespunzator.
6. Se curata si dezinfecteaza aria contaminata
7. Dupa dezinfectare, se informeaza personalul din departament ca locul a fost
decontaminat.

Îndepărtarea deşeurilor
Îndepărtarea deşeurilor medicale şi de laborator face obiectul a diverse reglementări
regionale,
naţionale şi internaţionale. Înaintea elaborării şi aplicării unor programe pentru
manipularea, transportul şi evacuarea deşeurilor cu risc biologic potenţial este obligatoriu
să fie consultate versiunile la zi ale reglementărilor amintite. În general, cenuşa de la
incineratoare poate fi manipulată ca orice alte resturi menajere, îndepărtarea acesteia fiind
efectuată de firmele de salubritate. Deşeurile decontaminate prin autoclavare pot fie să fie
incinerate în afara incintei instituţiei, fie să fie evacuate la locurile special amenajate
pentru aruncarea gunoaielor.
Transportul materialelor infecţioase şi potenţial infecţioase face obiectul unor
reglementări stricte
naţionale şi internaţionale.
Aceste reglementări descriu modalităţile corecte de utilizare a materialelor de
ambalare precum şi alte cerinţe legate de transport.
Personalul laboratorului trebuie să expedieze substanţele infecţioase în acord cu
reglementările
de transport în vigoare, urmărindu-se prin aceasta :
1. reducerea probabilităţii de deteriorare a ambalajului şi de producere a unor scurgeri şi
astfel
2. reducerea riscului de apariţie a infecţiilor
3. îmbunătăţirea eficienţei sistemului de expediere a coletelor