Sunteți pe pagina 1din 21

CAPITOLUL II

Servicii comerciale în mediul Internet şi resurse necesare

Consideraţii generale

Limbajul specific al afacerilor s-a schimbat şi continuă să se schimbe. Altădată,


însă nu demult, spuneam "Internetul va…" , acum spunem "Internetul este…".
În mai puţin de câţiva ani, tehnologia Internet a început să devină parte din
rutina vieţii comerciale. Acum planurile s-au deplasat dinspre tehnologie către
ce se poate face cu ea. Comerţul electronic este semnalul unor viziuni
îndrăzneţe, cu clienţi instalaţi în casele sau birourile lor şi folosind telefonul sau
conectarea prin cablu pentru a lucra sau a-şi face cumpărăturile. Realitatea poate
fi diferită, dar nu mai puţin radicală. În următoarele capitole vom examina mai
îndeaproape modul în care comerţul electronic va schimba lucrurile şi vom
stabili cum afacerea sau firma/organizaţia poate exploata oportunităţile pe care
le oferă în reţea noua infrastructură comercială.

Unde ne aflăm?

Formula de bază pentru planificarea unei afaceri este: "Unde ne aflăm, încotro
vrem să ne îndreptăm şi cum vom ajunge acolo?". Prin urmare, ca să vedem
cum noua tehnologie va schimba lucrurile, trebuie întâi să recapitulăm cum stau
lucrurile azi.

În secolul XX, telefonul a fost pentru mult timp dispozitivul principal de


comunicare în afaceri. Telefonul era folosit atât de mult încât spre sfârşitul
secolului chiar arta de a scrie scrisori era în declin. În anii ’80, aparatele tip
telefax se aflau la mare cinste, câştigând o şi mai mare autoritate atunci când
materialelor trimise cu ajutorul lor le-a fost acordată calitatea de documente
legale. Azi, adresa de poştă electronică şi/sau site-ul Web al afacerii sunt făcute
publice în toate mediile de informare.

1
Factorul uman

Pe măsură ce tehnologia înlătura câte o barieră suplimentară spre comunicare,


oamenii găseau alte moduri de a crea noi bariere. Mai demult, problemele erau
create de faptul că un document sau un lucru era "pierdut prin poştă"; acum
problemele sunt legate de faptul că aparatele telefax rămân fără hârtie la
momentul nepotrivit sau că oamenii sunt "în şedinţă" atunci când sunt căutaţi la
telefon. Telefonia mobilă rezolvă, dar şi complică uneori lucrurile. De fapt,
oamenii nu sunt atât de buni în a comunica unii cu alţii. Presiunea zilnică,
schimbarea priorităţilor şi chiar antipatiile personale, inhibă schimbul cursiv de
informaţii şi resurse dintre oameni şi departamente, indiferent cât de valoroasă
ar fi această cooperare pentru organizaţia respectivă.

Există şi un alt aspect: în vremea de dinaintea apariţiei reţelelor de computere şi


chiar şi astăzi, în unele birouri modelul de comunicare "clasic" arăta în general
ca în partea din stânga a fig. II.1. Noul model se află în dreapta aceleiaşi figuri.

Model de comunicare "clasic" Noul model de comunicare


Clientul şi furnizorul se întâlnesc sau vorbesc Clientul vizitează Web-site-ul furnizorului şi
la telefon îl contactează (pe furnizor) la telefon

Furnizorul întocmeşte o estimare Furnizorul introduce mesajul pe computer

Estimarea este transcrisă folosind maşina de Ataşează un document de ofertă împreună cu


scris sau computerul un material multimedia

Întregul pachetul este expediat beneficiarului


Estimarea este corectată de autor
prin poştă şi/sau prin Internet

Estimarea este retranscrisă sau retipărită

Estimarea este expediată celeilalte părţi


(prin poştă, fax)

Fig.II.1. Modele de comunicare în afaceri

2
E-VENIMENTE WEB
De fapt, tehnologia INTERNET a revoluţionat comerţul global,
comerţul direct sau cu amănuntul, a redefinit principiile clasice
ale marketing-ului, punand bazele Comerţului Electronic!

E-VENIMENTE WEB
Trafic.ro este un site de analiză a site-urilor din Internet din
punct de vedere al numărului de vizitatori.

3
Dacă cineva solicita o copie, se folosea plombagina (coala de "indigo") sau
fotocopiatorul. Chiar tipărirea multiplă de pe computer putea fi complexă. Dacă
trebuiau schimbate în documente mai mari, problemele creşteau cu fiecare
pagină suplimentară. Deci, însăşi logistica de comunicare lucra împotrivă. Dacă
la acest lucru mai adăugăm imperfecţiunea umană naturală în ceea ce priveşte
comunicarea, atunci nu este greu de sesizat dimensiunea problemei.

Aceasta este încă una din problemele fundamentale cele mai discutate din lume.
Totul, de la războaie la atitudinea necorespunzătoare a copiilor, se pune pe
seama unui "eşec de comunicare" sau a unei "neînţelegeri".

Factorul sistem

Înainte de apariţia tehnologiei Internet, computerele aveau propriile lor


probleme de comunicare. La începutul erei PC-urilor, cel mai comun mod de
transfer de date era salvarea acestora pe o bandă magnetică sau dischetă, care
era apoi "citită" în alt computer.

Reţelele au simplificat acest lucru, legând computerele prin cabluri dedicate


traficului de date. Cu toate acestea, datorită existenţei unei mari varietăţi de
sisteme de operare şi protocoale, fără a mai vorbi de diferitele tipuri de
computere, ele deveneau reflectarea digitală a utilizatorilor lor umani. Sistemul
utilizat de contabili nu "vorbea" cu sistemul utilizat de producţie, nici unul
dintre acestea cu marketingul şi aşa mai departe.

Tehnologia Internet începe să rezolve problemele tehnologice cu o abordare


radicală bazată pe software-ul numit "browser" – navigator Web. Şi, cum
ultimele bariere logistice au dispărut, nu mai poate exista cale de întoarcere la
vechiul sistem.

Pe măsură ce comunicarea se îmbunătăţeşte, problemele care reduceau


productivitatea dispar într-un ritm alert. Energiile întregii organizaţii încep să se
concentreze exact asupra adevăratelor obiective ale afacerii. Acele companii
care adoptă noua tehnologie, formează lanţuri unitare de echipe producătoare de
valoare, ale căror eforturi unice se traduc într-o competitivitate formidabilă.

4
Aceste companii vor stabili direcţia, intensitatea şi ritmul pentru revoluţia pe
care o reprezintă comerţul electronic.

Creşterile spectaculoase în materie de comerţ electronic se datorează unei idei


ingenioase de marketing promovată acum câţiva ani de firma AOL (America
Online). Ideea a constat în invazia pieţei cu dischete ataşate la tot felul de
publicaţii printre care periodice, cărţi, pachete de programe pentru computer etc.
Dischetele conţineau programe specifice de conectare la Internet (fig.II.1) prin
intermediul AOL şi ofereau o perioadă de utilizare gratuită a serviciilor,
bineînţeles cu posibilitatea continuării acordării acestora prin plata periodică a
unui abonament. Ideea "lucrează" şi acum, însă suportul este pe CD-ROM.

Fig.II.1. Interfaţa programului de conectare la Internet prin intermediul firmei AOL

În paralel cu invazia masivă de dischete, a fost lansată o campanie în care


"consumatorii" erau invitaţi să găsească o utilitate practică pentru dischetele
returnate cu publicaţiile nevândute şi devenite astfel de prisos. În treacăt fie
spus, s-a ajuns chiar şi la propunerea ca dischetele returnate să fie transformate
în "suporturi" pentru pahare, ceşti, halbe etc., împachetate corespunzător şi
oferite sub formă de cadouri la diferite ocazii. În schimbul ideilor, compania
promitea diverse tipuri şi categorii de premii.

5
Planul de marketing al firmei AOL nu a fost mărginit numai la livrarea gratuită
a dischetelor şi oferta de servicii gratuite pentru o perioadă limitată de timp.
Ideea cea mai strălucită a fost dezvoltarea unui plan strategic de parteneriat cu
alte firme care au ajutat la răspândirea politicii practicate de AOL. Astfel, AOL
a pătruns în "sufletul" consumatorilor prin şi cu ajutorul companiilor deja
afiliate acestui sistem: concret, AOL a introdus propriul său logo în toate
acţiunile publicitare ale
firmelor cu care a
încheiat parteneriatul.
Deci, firma AOL a ajuns
să fie şi mai cunoscută,
fără să cheltuie nici un
ban, publicitatea
asigurândui-se gratuit de
către parteneri.

Un astfel de parteneriat Fig.II.2. Parteneriatul AOL-Microsoft


strategic este încheiat şi
cu firma Microsoft. Dovada acestui lucru este faptul că în sistemul de operare
Windows '95 şi '98 există posibilitatea conectării la Internet prin rularea
fişierelor aflate în subfolderul Aol din folderul Program Files (fig.II.2). După
cum rezultă din figură, ideea a fost preluată (ulterior) şi de firme precum AT&T
şi CompuServe.

Ideile de marketing în materie de comerţ electronic au fost preluate de multe


alte firme, însă la auzul cuvântului online cei mai mulţi percep doar giganţii
domeniului, care sunt AOL, CompuServe (fig.II.3), Prodigy şi, mai nou,
American Telephone & Telegraph (AT&T) – fig.II.4 şi Microsoft Network
(MSN) – fig.II.5. Toate celelalte firme sunt de dimensiuni mult mai mici şi/sau
acoperă o clientelă mai restrânsă în limitele unor state. Comerţul electronic s-a
dezvoltat încă şi mai mult în urma răspândirii spectaculoase a Web-ului.

În toate sensurile posibile, serviciile online oferite sunt aceleaşi pentru toate
firmele furnizoare. Toate acordă posibilităţi de conectare a computerelor la
reţeaua proprie; toate oferă posibilitatea schimbului de mesaje, a "captării"

6
informaţiilor, a managementului celor mai diverse tipuri de afaceri şi toate
acordă facilităţile pomenite contra cost.

7
Fig.II.3. Ecranul de afiliere la CompuServe

Fig.II.4. Ecranul de afiliere la AT&T

8
Fig.II.5. Interfaţa unui program multimedia de prezentare şi afiliere la MSN

Există şi câteva deosebiri care, dacă luăm în discuţie numai ofertele firmelor
AOL şi CompuServe, sunt:

AOL  este orientată spre consumatorul casnic, spre persoanele de


nivel mediu, care accesează Internet-ul de acasă;
 conţinutul ecranelor este organizat pe forum-uri care se
pot "deschide" în ferestre separate.

CompuServe  este orientată spre consumatorii care derulează afaceri şi


satisface piaţa utilizatorilor profesionişti;
 conţinutul este organizat pe forum-uri constituite în
entităţi individuale specializate pe domenii de interes;
fiecare forum poate fi asemuit cu o cameră dintr-o
locuinţă, iar intrarea într-un alt forum presupune părăsirea
completă a celui precedent.

9
Afacerile în Internet şi comerţul electronic sunt de dată relativ recentă. Datorită
faptului că Internet-ul a fost conceput iniţial pentru domeniul militar şi dezvoltat
mai apoi ca instrument educaţional şi de comunicare multimedia pentru
societatea civilă, el a fost utilizat aproape exclusiv de către cercetători, profesori
şi studenţi. Deoarece atât numărul serviciilor cât şi volumul de informaţii au
crescut, cererea accesului la Internet din partea oamenilor din afara comunităţii
universitare a crescut şi ea. Orice atrage atenţia unui segment semnificativ de
populaţie, atrage în mod implicit şi atenţia oamenilor de afaceri. S-a ajuns astfel
ca firme din toate domeniile de activitate să "roiască" prin Internet, mai cu
seamă în Web.

Marele merit al serviciului Web este că pune "o faţă umană" aspectului
odinioară foarte cifrat al Internet-ului. Azi, cea mai mare parte a utilizatorilor
nici nu ştiu că până nu demult accesul la Internet şi chiar utilizarea
computerelor era posibilă doar specialiştilor sau autodidacţilor entuziaşti.

După cum spuneam, afacerile contemporane fac apel la mijloacele moderne de


comunicaţii, precum telefonul clasic, telefonul celular şi aparatul telefax.
Datorită uriaşului său potenţial, mediul Internet nu poate lipsi din sfera
afacerilor: el oferă posibilitatea traficului de informaţii multimedia pe tot
cuprinsul globului, la o rată de conectare de 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână
şi la un cost care pe termen lung este cel mai atrăgător. Servicii precum
teleconferinţele video, convorbirile telefonice internaţionale ieftine, transmisia
şi recepţia "pe viu" a emisiunilor radio şi TV, aplicaţiile de natură medicală şi
cele specifice multor altor domenii de activitate sunt doar câteva din stadiile
cele mai diferite ale utilizării mediului Internet. Nici acum nu se ştie precis unde
va duce globalizarea utilizării Internet-ului: toate studiile arată cu certitudine
faptul că el constituie un fenomen revoluţionar şi că toate firmele trebuie să se
integreze în acest mediu.

Nu are nici o importanţă modalitatea în care firma/afacerea ajunge să-şi facă


simţită prezenţa în Internet – căile sunt multiple şi pot conţine atât etape
organizate optim cât şi etape cu erori de management. Modul de pătrundere în
Internet şi metodele utilizate pentru acest lucru sunt dependente de natura
activităţii firmei, respectiv de domeniul în care se derulează afacerea. Ca în
orice alt domeniu, câteva principii de bază trebuiesc respectate.

10
Pe vremea când aparatele telefax au ajuns în faza utilizării de masă, toată lumea
a considerat ca fiind o idee bună specificarea numărului de fax pe cartea de
vizită, pe antetul firmei şi pe celelalte documente. Oamenii de afaceri înţeleg
acum că acelaşi lucru este valabil pentru adresa de poştă electronică (e-mail) şi
cei mai mulţi se aşteaptă ca orice afacere să aibă şi o astfel de adresă. Dacă pe
cartea de vizită nu apare adresa de poştă electronică, potenţialii clienţi pot privi
cu scepticism, mai ales dacă obiectul de activitate este în domeniul tehnic.

Probabil că nu va trece mult timp şi oamenii se vor aştepta să vadă pe cartea de


vizită, pe antetul firmei, pe maşina firmei etc. şi adresa Web, alături de cea
clasică şi cea de e-mail. Foarte direct, prezenţa în Web înseamnă a fi accesibil.
Pentru ca o persoană sau o firmă să fie accesibilă, înseamnă ca toate adresele
sale să existe şi să fie făcute cunoscute.

Este extrem de important ca oamenii de afaceri să realizeze faptul că poşta


electronică permite clienţilor nu numai să ia contact rapid şi eficient cu ei sau cu
afacerea pe care o derulează, ci şi să fie contactaţi. Un exemplu posibil este
nevoia de contact a clienţilor stabili, dar şi a celor potenţiali în momentele când
firma are de transmis noutăţi. Foarte multe firme practică deja trimiterea
anunţurilor, modalitate care în sfera celor familiarizaţi cu mediul Internet se
numesc newsletters. Fie că afacerea se derulează prin intemediul serviciilor
comerciale online fie în Web, anunţurile tip newsletter pot constitui instrumente
de marketing extrem de eficiente.

Resurse – echipamente şi programe

De când s-a construit al doilea computer, provocarea industriei de tehnologie a


informaţiei a fost să determine computerele să "vorbească" între ele. Tehnologia
Internet a rezolvat în mare măsură această problemă. Totuşi, au apărut probleme
noi. Acum că aproape fiecare computer se poate lega la alt computer, traficul
prin reţelele a crescut enorm şi, pentru a înrăutăţi lucrurile şi mai mult,
dimensiunea totală a fişierelor moderne (mai ales video digital) fac ca fiecare
transmisie să ia mult mai mult "spaţiu pe reţea". S-au dezvoltat noi tehnologii
pentru a preîntâmpina această problemă a lăţimii de bandă (bandwidth), termen
folosit pentru a descrie capacitatea de transfer a unei reţele. În loc de a instala

11
doar mai multe cabluri, s-au creat noi metode de transmisie a datelor. În acelaşi
timp, echipamentul (hardware) a evoluat rapid, pentru a furniza un acces efectiv
instantaneu la reţea. Dacă unul din beneficiile majore ale comerţului electronic
este comoditatea, este vital ca tehnologia să nu încetinească lucrurile.

Cu toate că la început majoritatea computerelor din Internet rulau versiuni


UNIX, de câţiva ani buni sistemul de operare Windows a pătruns în forţă şi a
creat posibilitatea ca aproape oricine să aibă acces la informaţia online. În plus,
începând cu Windows '98, navigatorul Internet Explorer a fost integrat în
structura sistemului de operare. Datorită acestei politici agresive a firmei
Microsoft precum şi altor considerente, specialiştii din domeniul informaţional
"au pus umărul" şi au contribuit masiv la punerea la punct şi apoi lansarea
sistemului de operare Linux, a cărui utilizare nu implică procurarea contra cost
a licenţei. Cu alte cuvinte, costul întregului sistem de operare acoperă doar
cheltuielile ocazionate de distribuţie sau de operaţia de procurare din însăşi
mediul Internet (download).

Oricum am privi problema, pentru a avea acces la Internet avem nevoie de un


computer şi un sistem de operare. Azi, pentru cei mai mulţi utilizatori, sistem de
operare înseamnă Windows '95, '98 sau 2000 şi care "vine" gata instalat pe
aproape toate computerele noi vândute. În plus, mai este nevoie şi de un
navigator; în momentul de faţă se pune practic problema de a alege doar între
doi concurenţi redutabili – Microsoft Internet Explorer şi Netscape Navigator.

Din considerente practice, computerul trebuie să aibă urmtoarea configuraţie:


Denumire Cerinţe minime RECOMANDAT
Procesor 486 DX2 / 100 MHz Pentium III / 1000 MHz
Memorie RAM 8 MB 128 MB
Disc Winchester 400 MB 20 GB
CD-ROM 2x 50 x
Modem 9.600 bps 28.800 bps
Monitor VGA 256 culori SVGA

Notă: Datorită dinamicii evoluţiei echipamentelor, configuraţia recomandată


suferă schimbări frecvente prin îmbunătăţirea performanţelor la toate nivelele.

12
La oricare dintre configuraţiile de mai sus este nevoie de o linie telefonică sau
un furnizor de servicii Internet. Mai nou, se poate accesa Internet-ul cu o antenă
parabolică sau offset şi o placă specializată; traficul se desfăşoară direct prin
satelit, la un cost de 15-30 USD pe lună (pentru utilizatorul individual).

Dacă pentru a face cumpărături în mediul Internet este suficientă dotarea de mai
sus, pentru a putea demara o afacere online sunt necesare programe specializate
în construcţia magazinelor virtuale. Câteva dintre acestea sunt:

Actinic Catalog – este un pachet software relativ ieftin, care, după instalarea
lui, este capabil să genereze un site pentru comerţ electronic pe discul fix
al computerului propriu. După efectuarea tuturor modificărilor şi
finalizarea magazinului virtual, tot ce aveţi de făcut este copierea tuturor
fişierelor rezultate pe un server. Actinic Catalog "ascunde" multe aspecte
tehnice, lucru care ar putea să vă încurce, însă pentru cine vrea, el poate
să "coboare" până la nivelul codului HTML. Actinic Catalog lucrează atât
cu plăţi prin intermediul cărţilor de credit cât şi cu plăţi offline. La prima
utilizare pare ciudat, însă foarte repede după aceea vă veţi da seama că
este uşor de mânuit. Actinic Catalog are un atú foarte puternic – fiecare
tranzacţie este cifrată din momentul accesării site-ului de către client până
la abordarea ei pe computerul propriu (www.actinic.co.uk) – fig.II.6.

13
Fig.II.6. Pagina Web principală a site-ului dedicat produsului Actinic Catalog
Shop-Creator – este un serviciu pentru găzduirea site-urilor pentru comerţ
electronic, administrat de firma ShopCreator din Anglia. Se oferă
posibilitatea managementului a maxim 200.000 de pagini complexe ale
site-ului. ShopCreator oferă soluţii simple pentru cei care nu au pretenţia
de a stăpâni până la perfecţiune detaliile legate de computere şi
tehnologia informaţiei. Este foarte flexibil, lucrează cu şabloane şi
generează pagini HTML standard care pot fi înregistrate individual la
maşinile de căutare, precum Altavista, Magellan, Lycos, Google etc.
(www.shopcreator.co.uk) – fig.II.7.

WebShop Designer 2000 – este un pachet software performant, destinat


platformelor Windows '95, '98, 2000 şi NT, care are reputaţia de a fi o
soluţie completă destinată oricărei persoane/firme care doreşte să se
lanseze în comerţul electronic. Cu ajutorul lui se pot genera pagini Web
statice şi dinamice, care ajută clientul să "controleze" întreaga tranzacţie:
de la simpla privire a produselor afişate, selecţia, calcului "coşului" cu
cumpărături, până la detaliile privind plata contravalorii şi toate condiţiile
de livrare. Este un produs foarte bine documentat, atât în privinţa
manualelor de utilizare cât şi cu ajutorul online. Site-ul firmei oferă multe
opţiuni de actualizare (www.boomerangsoftware.com) – fig.II.8.

ecBuilder Pro – este un produs foarte potrivit pentru cei care nu ştiu sau nu
doresc să cunoască modul de lucru cu linii de cod scrise în limbajul
HTML. A fost lansat pe piaţa britanică, însă foarte curând după aceea a
devenit foarte cunoscut şi apreciat în toată lumea. "Vrăjitorul" (wizard)
principal are nu mai puţin de 17 ecrane, care încorporează la rândul lor
alţi "vrajitori" cu sarcini specifice. Acest sistem de "vrăjitori" lucrează
profesional şi eficient, lăsând posibilitatea utilizatorului de a se concentra
asupra detaliilor reclamate de construcţia magazinului virtual. Un alt
avantaj este acela că site-ul este generat în aşa fel încât să nu conţină
coduri specifice serverului, totul bazându-se pe JavaScript şi/sau pe
"cookies". În câteva cuvinte, pachetul se remarcă prin simplitate şi
portabilitate. Dacă magazinul virtual se dovedeşte a fi de succes, se va
putea trece la refacerea lui cu produse software mai sofisticate, care să

14
elimine dezavantajul faptului că site-urile generate cu ecBuilder nu sunt
suportate de navigatoarele mai vechi (www.multiactive.co.uk) – fig.II.9.

15
Fig.II.7. Pagina Web principală a site-ului dedicat produsului Shop-Creator

Fig.II.8. Pagina Web principală a site-ului dedicat produsului WebShop Designer 2000

16
Fig.II.9. Pagina Web principală a site-ului dedicat produsului ecBuilder Pro

Cossax WebShop – este un produs extrem de uşor de utilizat, deoarece toate


funcţiile sunt controlate de "vrăjitori" uşor de înţeles şi este destinat
pentru cei care abordează pentru prima oară domeniul comerţului
electronic. Simplitatea utilizării este plătită însă prin lipsa unor funcţiuni
specifice, dar care nu afectează mult funcţionalitatea la nivel de utilizator
(cumpărător/client al magazinului virtual). O a doua limitare, de această
dată destul de importantă, este aceea că nu poate gestiona un număr mare
de produse (www.cossax.com) – fig.II.10.

ClickCartPro – este un pachet ideal pentru demararea unei afaceri online mici
sau mijlocii, la un cost scăzut şi un nivel acceptabil al riscului. Este o
soluţie completă pentru comerţ electronic şi cu posibilităţi foarte bune la
instalări pe servere care rulează pe platforme Linux, UNIX sau Windows.
Managementul afacerii este asigurat printr-un utilitar de administrare a
site-ului Internet, care permite comerciantului/proprietarului să controleze
fiecare aspect al magazinului virtual. Pachetul software permite crearea
de profile administrator multiple cu nivele de acces diferite. Parolele şi
drepturile de acces pot fi schimbate în timp real. ClickCartPro este un

17
Fig.II.10. Pagina Web principală a site-ului dedicat produsului Cossax WebShop

produs deschis în ceea ce priveşte codul sursă, motiv pentru care acesta
poate fi oricând modificat de către utilizatori. Catalogul online este
suficient de flexibil pentru a permite aproape orice combinaţie posibilă,
fiind aranjat implicit pe categorii principale şi secundare. Catalogul oferă
multe opţiuni clienţilor, dintre care cea mai sugestivă este cea care
permite să "construiţi propriul dv. computer" din componentele care le
găsiţi în magazin. Facilităţi deosebite sunt pentru designul ofertelor
speciale, campanii promoţionale, urmărirea tranzacţiilor şi configurarea
nivelului de taxare în funcţie de ţară şi/sau zonă. Fişierele cu imagini pot
fi trimise direct la serverul gazdă fără deschiderea unei sesiuni separate
de lucru FTP (File Transfer Protocol). Ca dezavantaje se pot menţiona
lipsa facilităţii de căutare a produselor şi numărul mic de şabloane. În
ciuda acestor lipsuri, este un produs extrem de apreciat.

O privire de ansamblu asupra pachetelor software generatoare de magazine


virtuale o puteţi obţine de la firma ECG (ECommerce-Guide.com) la adresa
http://ecommerce.internet.com/reviews (fig.II.11). O analiză comparativă foarte
bună o puteţi găsi la adresa http://infogenesis.net/e-Commerce.htm (fig.II.12).

18
Fig.II.11. Privire de ansamblu asupra pachetelor software generatoare de magazine virtuale

19
Fig.II.12.Analiză comparativă a pachetelor software pentru comerţ electronic
În ipoteza că echipamentul şi programele sunt utilizate într-o firmă, aceasta
devine responsabilă de luarea măsurilor de securitate împotriva accesului
neautorizat. Aceste măsuri includ informarea utilizatorilor asupra regulilor şi
regulamentelor adoptate şi specificarea măsurilor disciplinare corespunzătoare.
Acestea reglementări pot fi:

Reguli generale
 Accesarea contului unui alt utilizator este interzisă.
 Înstrăinarea parolei de acces unei terţe persoane intră în responsabilitatea
deţinătorului contului, care va suporta ulterior toate consecinţele.
 Examinarea, copierea, modificarea şi/sau ştergerea fişierelor unui alt
utilizator este interzisă fără acordul posesorului.
 Orice acţiune deliberată şi/sau neautorizată care alterează performanţele
sistemelor informatice se pedepseşte în funcţie de gravitatea faptei.

Reguli pentru utilizarea poştei electronice


 Falsificarea mesajelor de poştă electronică este interzisă.
 Examinarea, copierea, modificarea şi/sau ştergerea mesajelor de poştă
electronică ale unui alt utilizator este interzisă fără acordul posesorului.
 Trimiterea mesajelor răuvoitoare, de groază sau obscene este interzisă.
 Trimiterea în scopul obţinerii de profit a mesajelor nesolicitate este
interzisă.

Reguli pentru securitatea reţelei de computere


 Utilizarea sistemelor reţelei pentru acces neautorizat este interzisă.
 Decriptarea ("spargerea") parolelor de acces este interzisă.
 Copierea fişierelor sistem este interzisă.
 Copierea materialelor care au drepturi de autor este interzisă fără acordul
scris al proprietarului/autorului sau fără posesia licenţei de utilizare.
 Intenţia de distrugere a reţelei, a unora dintre componente şi/sau a
programelor informatice se pedepseşte conform legilor.
 Modificarea sau intenţia de modificare a drepturilor de acces în reţea se
pedepseşte.

20
 Introducerea deliberată în sistem sau în reţea a viruşilor informatici se
pedepseşte conform legilor.

21

S-ar putea să vă placă și