LUCRARE PRACTIC|

OCHIUL — SISTEM OPTIC

9

A. Sistemul optic introductiv (Pasco — scientific)
• Descrierea [i alinierea componentelor
sistemului optic

B. Utilizarea practic\ a sistemului optic:

1. Date teoretice
2. Partea practic\
2.1 Lentile sferice:
• Determinarea distan]elor focale ale
lentilelor convergente
• M\surarea abera]iei sferice longitudinale
• Punerea `n eviden]\ a abera]iei cromatice
• M\surarea profunzimii câmpului
C. Aplica]ii `n optica fiziologic\
D. ~ntreb\ri [i exerci]ii

Omul prime[te cea mai mare cantitate de informa]ie prin intermediul analizatorului optic.
Din punct de vedere fizic ochiul este un aparat optic primar, f\r\ de care optica ar fi de ne-
conceput. Aceasta se explic\, `n primul rând, prin aceea c\ multe instrumente optice sunt
prev\zute pentru percep]ia vizual\, `n al doilea rând, ochiul omului ([i al animalelor) ca un sistem
biologic, care s-a perfec]ionat `n procesul evolu]ei, contribuie `n cadrul bionicii la apari]ia unor idei
referitoare la construirea [i `mbunat\]irea sistemelor optice. Pentru medici ochiul nu este numai un
organ sensibil la deregl\ri func]ionale ci [i o surs\ de informa]ii despre unele boli care nu au
originea `n afec]iunile ochiului. Din punct de vedere optic ochiul uman trebuie analizat `n cadrul
interac]iunii radia]iei optice cu diferitele p\r]i componente ale ochiului. Mecanismele de
interac]iune implic\ cunoa[terea nu numai a propriet\tilor radia]iilor optice, ci [i a structurii
ochiului uman. Unele p\r]i componente ale ochiului se comport\ ca medii optice, iar altele ca
detectori optici.
Aceast\ lucrare practic\ `[i propune s\ v\ familiarizeze cu unele no]iuni [i metode de lucru
din domeniul opticii fizice, având `n vedere importan]a medical\ a m\sur\rii unor caracteristici ale
sistemelor optice (indici de refrac]ie, distan]e focale, profunzimea câmpului etc.).
1
 LUCRARE PRACTIC|

2. Partea practic\:

2.2 Lentile sferice:

• Determinarea distan]elor focale

Se poate observa cu ale lentilelor convergente;
u[urin]\ c\ fomula lentilelor:
Pentru determinarea distan]elor focale ale len-
1 1 1 tilelor sub]iri exist\ mai multe metode. ~n continuare
+ = ,
x x′ f vor fi prezentate trei dintre acestea.

poate fi scris\ [i sub forma: 1. Determinarea distan]ei focale a unei

lentile convergente pe baza formulei
S ⋅S′ = f 2, lentilelor.
unde:
Aceast\ metod\ se bazeaz\ pe fomula lentilelor
S [i S ′sunt distan]ele dintre fo- (2), din care se poate ob]ine pentru distan]a focal\
carele principale ale lentilei [i expresia:
obiect, respectiv imagine (fig. 14). x x′
f = (4)
x + x′

Rezult\ c\ m\surând distan]ele x(obiect - lentil\)

[i x′(lentil\ - imagine), [i `nlocuind valorile ob]inute
`n rela]ia de calcul (4), putem determina distan]a fo-
cal\ f a lentilei.
surs\ de
lumin\ x x′
S f f S′

fant\ obiect
(s\geat\) ecran

lentil\

Fig. 14
Formarea imaginilor prin lentile convergente

Timpii de lucru: P
Trebuiesc efectuate urm\toarele opera]iuni suc-
cesive:

se aliniaz\ pe bancul optic `n ordine: sursa de lu-
min\, ecranul ce con]ine fanta-obiect, lentila a
c\rei distan]\ focal\ vrem s\ o m\sur\m [i ecranul
pe care se ob]ine imaginea (vezi figura 14);

2
 LUCRARE PRACTIC|

se conecteaz\ sursa de lumin\ la re]eaua de 220 V
[i se ac]ioneaz\ `ntrerup\torul (vezi figura 3);

se men]in fixe pozi]iile obiectului [i a ecranului de
proiec]ie;

se deplaseaz\ `ncet lentila `n lungul bancului optic
pân\ când se ob]ine o imagine clar\ a obiectului
pe ecran;

se m\soar\ distan]ele x [i x′, utilizând scala gra-
dat\ a bancului optic [i se noteaz\ valorile
ob]inute (vezi figura 15);

se modific\ distan]a dintre obiect [i ecran [i se
ob]ine din nou imaginea clar\ prin deplasarea len-
axele verticale tilei, notându-se valorile x [i x′;
ale lentilelor
se fac `nc\ trei m\sur\tori pentru diferite distan]e
`ntre obiect [i ecran;
Fig. 15
`nlocuind valorile x [i x′ `n rela]ia de calcul (4), se
Determinarea corect\ a pozi]iei g\se[te pentru fiecare caz valoarea distan]ei focale
lentilei (vedere de sus)
f;

se calculeaz\ valoarea medie a lui f.

Prezentarea datelor experimentale:

experimentale

Nr. x x^ f fmediu Datele experimentale ob]inute de fiecare dintre

det (mm) (mm) (mm) (mm) membrii subgrupei de lucru se trec `n caietele de refe-
1. rate, `ntr-un tabel asem\n\tor celui al\turat.
2.
3. 2. Determinarea distan]ei focale a unei
4. lentile convergente utilizând for-
5. mula m\ririi liniare transversale.

Utilizând expresia m\ririi liniare transversale (3)

[i formula lentilelor (2) se ob]ine rela]ia de calcul
pentru distan]a focal\:
Pentru cele trei metode de O x′
determinare
determinare a distan]ei focale f = x′ = (5)
O +I M +1
ve]i avea nevoie de urm\
urm\toarele
materiale: De aici rezult\ c\ m\surând distan]a x^ de la
lentil\ la imagine [i m\rirea liniar\ M, se poate de-
• banc optic; termina distan]a focal\ a lentilei.
• surs\ de lumin\;
• ecran prev\zut cu fanta -
obiect;
P Mod de lucru:

Folosind aceea[i aliniere a componentelor ca la

• lentil\ convergent\;
• ecran de proiec]ie;
• rame - suport (3).
punctul 1, se procedeaz\ `n modul urm\tor:

se men]in fixe pozi]iile obiectului [i ecranului, de-
plasându-se `ncet lentila pân\ când se ob]ine
imaginea clar\ a obiectului;
3

Pentru ob]inerea unei precizii bune
este preferabil ca imaginea s\ aib\
dimensiuni mai mari decât obiectul.
LUCRARE PRACTIC|

se cite[te valoarea `n\l]imii fantei - obiect;

se m\soar\ direct `n\l]imea imaginii de pe ecranul
de observa]ie;

se m\soar\ pe bancul optic distan]a x′;

`n acela[i mod se fac 5 m\sur\tori, modificând de
fiecare dat\ distan]a dintre obiect [i ecran;

utilizând rela]ia de calcul (5), se calculeaz\ va-
loarea distan]ei focale pentru fiecare caz;

se calculeaz\ valoarea medie a distan]ei focale fm.

Prezentarea datelor experimentale:

experimentale
Datele ob]inute se trec `ntr-un tabel asem\n\tor
celui de mai jos:

x^ O I f fmediu
Nr. det. M
(mm) (mm) (mm) (mm) (mm)
1.
2.
3.
4.
5.

3. Determinarea distan]ei focale a unei

lentile convergente prin metoda
Bessel.

L L′
x′
B Ecran

A′′
Aceast\ metod\ poate fi A
utilizat\ dac\ distan]a dintre
obiect [i ecran aste suficient de ′′
B′′
x d
mare, astfel `ncât A > 4f.

B′′
A

Fig. 16
Formarea imaginilor `n cazul metodei Bessel.

~n acest caz exist\ dou\ pozi]ii ale lentilei,

pentru care se ob]in pe ecran imagini clare ale
obiectului (vezi figura 16).

4

Conform principiului
reversibilit\]ii drumului
o p t i c , distan]a de la obiect la
pozi]ia (L),
(L) este egal\ cu distan]a de
la ecran la pozi]ia (L′).
Cele dou\ pozi]ii ale lentilei
sunt simetrice fa]\ de mijlocul dis-
tan]ei dintre obiect [i ecran.
Condi]ii de lucru cerute
de metod\:
- pentru observarea `n bune
condi]ii a imaginilor, este pre-
ferabil ca spa]iul de amplasare a
bancului optic s\ fie slab ilumi-
nat.
LUCRARE PRACTIC|
Pentru un obiect AB,
AB situat perpendicular pe axa
optic\ principal\ avem urm\toarele situa]ii:
- când lentila se afl\ `n pozi]ia L, se ob]ine
imaginea m\rit\ A′B′;
- `n pozi]ia L′, imaginea A′′B′′ este mic[orat\.
Notând cu A distan]a dintre obiect [i ecran, [i cu d
distan]a dintre cele dou\ pozi]ii ale lentilei, se pot
scrie rela]iile:
x + x′ = A (6)
[i
x′ − x = d (7)
~nlocuind aceste rela]ii `n formula lentilelor (2),
(2)
se ob]ine rela]ia de calcul pentru distan]a focal\:
A2 − d 2
f = (8)
4A
Rela]ia (7) se nume[te formula lui Bessel.
Mod de lucru:
Se efectueaz\ urm\toarele opera]iuni:
P

se aliniaz\ componentele sistemului optic ca la
punctele precedente, având grij\ ca distan]a dintre
obiect [i ecran s\ fie destul de mare;

se deplaseaz\ `ncet lentila `n lungul bancului optic
(de la obiect spre ecran) [i se verific\ dac\ se ob]in
cele dou\ imagini clare. Dac\ imaginile nu se
ob]in, se m\re[te [i mai mult distan]a obiect -
ecran;

se noteaz\ pozi]ia L a lentilei, când pe ecran se
ob]ine o imagine clar\ [i m\rit\ a obiectului;

se deplaseaz\ `n continuare lentila [i se noteaz\
pozi]ia L′, când imaginea ob]inut\ este mai mic\
decât obiectul;

se m\soar\ deplasarea d a lentilei `ntre pozi]iile L
L′, [i distan]a A dintre obiect [i ecran;
[i L′

se repet\ m\sur\torile de c\tre fiecare membru al
subgrupei de lucru, modificând de fiecare dat\
distan]a A.
5
 LUCRARE PRACTIC|
Nr. A d f fmediu
se `nlocuiesc valorile ob]inute `n rela]ia de calcul
det. (mm) (mm) (mm) (mm) (8) [i se calculeaz\ distan]a focal\ a lentilei.
1.
se calculeaz\ valoarea medie a distan]ei focale fm.
2.
3.
4.
! Prezentarea datelor experimentale:
experimentale
Date ob]inute se trec pe caietele de referate `ntr-
5. un tabel asem\n\tor celui al\turat. Compara]i valorile
6. medii ale distan]ei focale ob]inute prin cele trei
metode!

• M\surarea abera]iei sferice

longitudinale
Fo - focar
paraxial
cercul celor mai
mici confuzii A[a cum a]i v\zut `n partea teoretic\, abera]ia
sferic\ a lentilelor este dat\ de fascicule cu `nclinare
mare fa]\ de axa optic\ principal\. Razele paralele ce
provin de la fanta obiect `ntâlnesc lentila la diferite
Fm - focar λ distan]e fa]a axa optic\ principal\. Dup\ refrac]ia prin
marginal lentil\, razele intersecteaz\ axa optic\ `n focare
diferite (vezi figura 17).
Fig. 17
Focarul ce corespunde razelor paraxiale
Abera]ia sferic\ longitudinal\
(diafragma are apertura mic\) se nume[te f o c a r
p a r a x i a l (Fo), iar pentru razele marginale
(dep\rtate de ax\) avem f o c a r u l m a r g i n a l (Fm).
Distan]a dintre focarul paraxial [i cel marginal
se nume[te a b e r a ] i e s f e r i c \ l o n g i t u d i n a l \
(λ).
Din figura 17 se observ\ c\ aceast\ abera]ie este
Abera]ia sferic\
sferic\ longitudinal\
longitudinal\ se cu atât mai mare cu cât razele paralele intersecteaz\
calculeaz\ cu ajutorul rela]iei: lentila la o distan]\ mai mare fa]\ de axa optic\ ( cu
cât apertura diafragmei este mai mare).
λ = fo - fm (9)
Mod de lucru: P

se aliniaz\ componentele sistemului optic ca `n
figura 18;

Fant\ - obiect
(s\geat\)
Difragm\ variabil\
Lentil\ sferic\ (f = 75 mm)

Ecran

Fig. 18
Sistemul optic pentru studierea abera]iei sferice
6
 LUCRARE PRACTIC|

se regleaz\ pentru `nceput diafragma astfel `ncât s\

apertura s\ fie maxim\;

se deplaseaz\ lentila `n lungul bancului optic pân\
se ob]ine pe ecran imaginea clar\ a obiectului;

se m\soar\ [i se noteaz\ distan]a de la lentil\ la
ecran (distan]a focal\ marginal\ - fm);
Materiale necesare:
se mic[oreaz\ `ncet apertura diafragmei, astfel
• banc optic; `ncât crest\tura `n form\ de V de la partea supe-
• surs\ de lumin\; rioar\ a acesteia, s\ coincid\ cu cea a suportului
• ecran prev\zut cu fanta - obiect; lentilei;
• difragm\ cu apertur\ variabil\;
se deplaseaz\ ecranul pân\ când imaginea nou
format\ este clar\;
• lentil\ convergent\ cu distan]a

se noteaz\ distan]a `ntre lentil\ [i ecran (distan]a
focal\ de 75mm;
focal\ paraxial\ - fo);
• ecran de proiec]ie;
utilizând rela]ia (9), se calculeaz\ abera]ia sferic\
• rame - suport (3). longitudinal\;

Valorile fo, fm [i λ se trec pe caietele de referate.

• P u n e r e a ` n ev i d en ] \ a
 a b e r a ] i ei c r om a t i c e
t ra n s v e rs a l e

Lentil\ Ecran
Surs\ de lumin\ alb\

Diafragm\ cu
deschiderea de 2-3mm

Fig. 19
Sistemul optic pentru studiul abera]iei cromatice

Abera]iile cromatice ale lentilelor apar când se

utilizeaz\ lumin\ alb\ [i sunt date de varia]ia indicelui
de refrac]ie `n func]ie de lungimea de und\ a radia]iei
incidente. O lentil\ convergent\ va focaliza radia]iile
albastre mai aproape de ea, iar pe cele de culoare ro[ie
mai departe (vezi figura 13). Dac\ a[ez\m un ecran `n
focarul format de radia]iile de culoare albastr\, vom
ob]ine o imagine colorat\ pe margini `n ro[u, iar `n
focarul ro[u, imaginea va fi colorat\ pe margini `n
albastru. ~ntre cele dou\ focare, unde fasciculul este
cel mai `ngust, se va ob]ine o imagine necolorat\ .

7
 LUCRARE PRACTIC|
Distan]a dintre cele dou\ focare se
nume[te abera]ie cromatic\ longitudi-
n a l \ . Abera]ia cromatic\ longitudinal\ nu depinde
de forma lentilei, ci numai de distan]a focal\ medie
(pentru radia]ia emis\ de sodiu λ = 589,3 nm) [i de
coeficientul de dispersie a materialului din care este
confec]ionat\ lentila.
Materiale necesare: A b e r a ] i a c r o m a t i c \ t r a n s v e r s a l \ nu
• banc optic; depinde de distan]a focal\ a lentilei, ci numai de
• surs\ de lumin\; diametrul util al acesteia (diametrul fasciculului inci-
• difragm\ cu apertur\ variabil\; dent).
• lentil\ convergent\ cu distan]a

•
focal\ de 75mm;
ecran de proiec]ie;
• rame - suport (2).
Condi]ii de lucru
cerute de metod\:
- pentru observarea `n bune
condi]ii a abera]iei cromatice,
este necesar ca spa]iul de ampla-
sare a bancului optic s\ fie slab
iluminat [i imaginea filamentului
s\ nu aib\ dimensiuni mari.
Mod de lucru: P

Se aliniaz\ pe bancul optic, `n ordine: sursa de lu-
min\, diafragma cu apertur\ variabil\, lentila con-
vergent\ [i ecranul de observare;

se regleaz\ diafragma astfel `ncât deschiderea s\
fie de 2-3 mm;

se deplaseaz\ diafragma lateral fa]\ de axa optic\,
având grij\ s\ nu se dep\[easc\ marginile lentilei
(vezi figura 19);

se conecteaz\ sursa de lumin\ la re]eaua de 220 V
[i se ac]ioneaz\ `ntrerup\torul;

se deplaseaz\ rama suport a lentilei `n lungul ban-
cului optic, pân\ când se ob]ine pe ecran imaginea
focalizat\ a filamentului;

se deplaseaz\ u[or diafragma (far\ a modifica
deschiderea) de o parte [i de alta a axei optice a
lentilei;

se noteaz\ pe caietele de referate modific\rile de
culoare ale imaginii filamentului, ce apar atunci
când apertura diafragmei se afl\ la diferite dis-
tan]e fa]\ axa optic\ a lentilei.

• M\surarea profunzimii
câmpului

Adâncimea câmpului
Surs\ de lumin\ alb\ Obiect — fant\
(s\geat\) Lentil\
Diafragm\ cu
apertur\ variabil\

Ecran

Fig. 20
Componentele sistemului optic pentru studierea profunzimii câmpului 8

3 ~n concluzie, ochiul poate fi
asimilat din punct de vedere al
opticii fizice cu un sistem consti-
tuit prin succesiunea a patru di-
optri sferici, ai c\ror centri de
curbur\ se situeaz\ de-a lungul
axului optic. Fiecare dioptru este
caracterizat de urm\toarele
constante optice:
• razele de curbur\ (pentru cor-
nee [i cristalin);
• indice de refrac]ie;
• pozi]ia `n raport cu vârful
corneei.
LUCRARE PRACTIC|
Men]inând fixe pozi]iile fantei-obiect [i lentilei,
se observ\ c\ exist\ un interval de-a lungul bancului
optic, pentru care, modificând pozi]ia ecranului, se
poate ob]ine imaginea clar\ a obiectului. Profunzimea
câmpului poate fi definit\ ca distan]a dintre cele dou\
pozi]ii ale ecranului, pentru care se mai ob]in imagini
clare [i bine conturate ale obiectului.
P Mod de lucru:

se aliniaz\ componentele sistemului optic ca `n
figura 20;

se regleaz\ diafragma astfel `ncât s\ aib\
deschidere maxim\;

se deplaseaz\ ecranul de-a lungul bancului optic
pân\ când se ob]ine imaginea clar\ a obiectului;

se deplaseaz\ u[or ecranul spre lentil\ [i `n sens
opus, notându-se cele dou\ pozi]ii ce delimiteaz\
intervalul `n care imaginea este clar\;

se mic[oreaz\ deschiderea diafragmei [i se repet\
m\sur\torile;

valorile ob]inute se trec `n caietele de referate.
1 . M od e le a l e oc h i u l u i
~n]elegerea mecanismului optic de formare a
imaginilor obiectelor pe retin\ este mult u[urat\ când
ochiul real este `nlocuit cu un model al ochiului —
ochiul schematic (Helmholtz, 1924), model
simplificat la rândul s\u de c\tre Laurance `n 1926
(ochiul redus).
Caracteristicile simplificatoare ale
ochiului schematic sunt urm\toarele:
1. corneea este `nlocuit\ cu o suprafa]\ de refrac]ie ce
separ\ umoarea apoas\ de aer (dioptru);
2. indicele de refrac]ie al cristalinului se consider\
constant, iar suprafe]ele sale de refrac]ie sunt
centrate pe axa optic\ a ochiului;
3. raza de curbur\ a suprafe]ei frontale este media
razelor de curbur\ ale corneei ochilor emetropi ai
persoanelor adulte;
4. distan]a de la suprafa]a frontal\ la cristalin,
m\surat\ de-a lungul axei optice, este valoarea ex-
9
 LUCRARE PRACTIC|
perimental\ a distan]ei de la fa]a frontal\ a corneei
la fa]a frontal\ a cristalinului;
5. grosimea [i razele de curbur\ ale cristalinului
corespund valorilor reale ob]inute pentru ochiul
emetrop (normal);
6. pentru lungimea de und\ de 589 nm a radia]iei
galbene a sodiului, umoarea apoas\ [i corpul
vitros au indicii de refrac]ie egali cu 1.338, iar
cristalinul are indicele de refrac]ie egal cu 1,445.

Tabel 1.
Constante optice ale ochiului

cornee cristalin umoare apoas\ umoare vitroas\

Raza de curbur\ anterioar\ 7,8 mm 10 mm - -
Raza de curbur\ posterioar\ 6,5 mm 6 mm - -
Convergen]a fe]ei anterioare 48,8 D - - -
Convergen]a fe]ei posterioare -6D - - -
Puterea optic\ total\ 42 - 50 D 20 - 30 D - -
Indici de refrac]ie 1,377 1,426 1,336 1,336

De aici rezult\ c\ `n condi]ii normale, corneea [i

cristalinul reprezint\ cei mai importan]i dioptri
oculari. Puterea optic\ a cristalinului variaz\ `n
func]ie de prezen]a sau absen]a acomod\rii. ~n cursul
F O C Fl acomod\rii convergen]a cristalinului poate cre[te cu
pân\ la 10 dioptrii.
Pentru a simplifica reprezentarea optic\ a
ochiului s-au propus diverse modele:
15 mm 15 mm
1. m o d e l u l o c h i u l u i t e o r e t i c ( s c h e -
5 mm
m a t i c ) reprezint\ un ochi fictiv care posed\
constantele optice medii corespunz\toare unui
F
O Fl adult.
Modelul ochiului simplificat - ochiul este
reprezentat de o lentil\ cornean\ (42 dioptrii) [i
Fig. 28 una cristalinian\ (22,3 dioptrii). Puterea total\ este
Ochiul schematic [i ochiul redus de 59.8 dioptrii, iar lungimea axului antero-poste-
rior de 24 mm.
2. m o d e l u l o c h i u l u i r e d u s - ochiul este
asimilat cu o lentil\ convergent\ de 60 de dioptrii,
cu raza de curbur\ de 5.6 mm [i indice de refrac]ie
de 1.336; axul antero-posterior al ochiului redus
este de 22.4 mm.

10

3 ~n concluzie, modelul
ochiului redus are numai un sin-
gur dioptru cu razele de curbur\
m\rite, pentru a compensa ab-
sen]a cristalinului [i a ob]ine
aceea[i putere optic\ ca [i `n ca-
zul ochiului schematic.
LUCRARE PRACTIC|
Sistemul dioptric ocular prezint\ numeroase axe
[i unghiuri.
Cele mai importante axe sunt:
a) axul optic — reprezint\ dreapta ce une[te centrii de
curbur\ ai celor patru dioptri oculari [i intersec-
teaz\ retina `ntre papila [i fovee;
b) axul vizual - reprezint\ dreapta ce une[te punctul
de fixa]ie a obiectului cu centrul maculei;
c) axul pupilar — este dreapta ce une[te centrul de
curbur\ a corneei cu centrul pupilei.
Cele mai importante unghiuri sunt:
a) unghiul format de c\tre axul optic [i axul vizual;
b) unghiul format de axul pupilar [i linia principal\
de privire (dreapta ce une[te centrul obiectului
privit cu centrul pupilei).
11