UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE

MASTER MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

SISTEME DE GESTIUNE A BAZELOR DE DATE SGBD

Autor:
Prof.univ.dr.ing.Titi PARASCHIV

Bucureşti 2020
 IERARHIA UNEI APLICAŢII SGBD

STAŢII DE LUCRU
INTERFAŢĂ

LIMBAJE DE PROGRAMARE/
OPERAŢII MANIPULARE A DATELOR
ASUPRA BD

SGBD
DATE BAZE DE DATE
 DEFINIŢIA BD ŞI A SGBD
BAZA DE DATE (BD) reprezintă una sau mai multe colecţii de date aflate în
interdependenţă împreună cu descrierea datelor şi a relaţiilor dintre ele.
COLECŢIA DE DATE reprezintă un ansamblu de date organizat după anumite criterii şi este
format din urm[toarele componente:
a) o familie de caracteristici alcătuită din atribute ce definesc aspecte ale
obiectelor din lumea reală;
b) un predicat aplicat familiei de caracteristici ce conduce la o submulţime ce
defineşte o relaţie de ordine între caracteristici;
c) o suită temporală T = {t0, t1, ..., tj, ...} ce defineşte un decalaj al timpului în
intervale discrete;
d) afectarea, la fiecare moment tj, a unei relaţii asociată predicatului.
BD sunt gestionate cu ajutorul unui sistem de programe numit SISTEM DE GESTIUNE A
BAZELOR DE DATE (SGBD).
SGBD este un sistem de programe ce permite definirea, crearea şi întreţinerea bazei de
date precum şi accesul controlat la aceasta.
Din punct de vedere conceptual, gestiunea BD se bazează pe ideea separării structurii BD
de conţinutul acesteia. În sistemele de BD, definirea datelor se separă de programele
aplicaţie, astfel încât utilizatorii văd doar definiţia externă a unui obiect fără a cunoaşte
modul în care e definit acesta şi cum funcţionează.
În acest mod, definiţia internă a obiectului poate fi modificată fără a afecta utilizatorii acestuia
dacă nu se modifică definiţia externă. De exemplu, dacă sunt adăugate noi structuri de
date sau sunt modificate cele existente, atunci programele aplicaţie nu sunt afectate
dacă nu depind direct de ceea ce se modifică.
 CONCEPTE UTILIZATE ÎN STUDIUL SGBD

Structura BD reprezintă o colecţie de descrieri statice ale tipurilor

de entităţi împreună cu relaţiile logice stabilite între ele.
RELAŢIILE LOGICE reprezintă asociaţiile dintre mai multe entităţi.
ENTITATEA este un obiect distinct ce trebuie reprezentat în BD.
ATRIBUTUL este o proprietate ce descrie un anumit aspect al
obiectului ce se înregistrează în BD.
Scopul unui SGBD este de a oferi un mediu care să fie convenabil
şi eficient, pentru a putea fi folosit la:
-extragerea informaţiilor din BD;
-înmagazinarea datelor în BD.
BD sunt de obicei folosite la gestionarea unei mari cantităţi de date,
ceea ce presupune existenţa următoarelor caracteristici:
-definirea structurilor (modelarea datelor);
-utilizarea unor mecanisme de manipulare a datelor;
-asigurarea securităţii datelor în baza de date;
-asigurarea controlului concurenţei în cazul utilizării
sistemului de către mai mulţi utilizatori
 COMPONENTELE LOGICE ALE UNUI SGBD (1)

Limbajul de definire a datelor:

Cu ajutorul acestui limbaj se specifică tipurile de date şi structurile precum şi
constrângerile asupra datelor. Instrucţiunile limbajului sunt compilate şi
transformate într-un set de tabele înmagazinate într-un fişier special
numit dicţionar de date sau catalogul sistemului (descrierea datelor se
întâlneşte sub denumirile de catalog de sistem, dicţionar de date sau
meta-date ceea ce înseamnă date despre date). Structura de
înmagazinare a datelor precum şi metodele de acces utilizate de
sistemul bazei de date sunt specificate cu ajutorul unui set de definiţii
folosit cu scopul ascunderii detaliilor de implementare a schemelor
bazei de date
Limbajul de manipulare a datelor:
1. Acest limbaj este folosit pentru a ajuta utilizatorul să acceseze şi să
folosească datele aflate în baza de date într-un mod interactiv.
Cu ajutorul acestui limbaj se pot:
extrage date din baza de date;
introduce date în baza de date;
elimina date din baza de date;
actualiza date din baza de date.
 COMPONENTELE LOGICE ALE UNUI SGBD (2)

Administratorul bazei de date

Administratorul bazei de date este un program ce asigură interfaţa dintre datele
înmagazinate, aplicaţiile care folosesc aceste date şi întrebările adresate
sistemului cu ajutorul cărora se extrag datele necesare. De obicei, bazele de
date necesită un spaţiu mare de înmagazinare pe mediul de stocare ales, ce
poate ajunge de ordinul gigabytes-ilor.
Pentru a putea fi prelucrate datele se transferă din memoria externă în memoria internă
a sistemului.
Administratorul BD răspunde de:
-interacţiunea cu administratorul de fişiere (trebuie să transfere instrucţiunile
limbajului de manipulare a datelor în comenzi de nivel scăzut recunoscute de
sistemul de fişiere);
-integritatea datelor prin verificările pe care le efectuează în momentul
actualizării datelor astfel încât acestea să nu încalce constrângerile impuse şi să
fie consistente;
-securitatea datelor prin accesul controlat la date pe care îl oferă utilizatorilor
(aceştia nu pot accesa orice fel de date dacă nu le este permis acest lucru);
-copiile de siguranţă şi asigură refacerea datelor, în cazul apariţiei unei erori
sau defecţiuni în baza de date, la starea la care acestea se aflau înainte de
apariţia erorii sau defecţiunii;
-controlul concurenţei păstrând consistenţa datelor atunci când acestea sunt
accesate în acelaşi timp de mai mulţi utilizatori.
 COMPONENTELE FIZICE ALE UNUI SGBD

⚫ Componentele unui sistem de gestiune al bazelor de date

⚫ Acestea sunt:
⚫ 1. Hardware
⚫ 2. Software
⚫ 3. Date
⚫ 4. Proceduri
⚫ 5. Resurse umane

1. Componenta hardware
⚫ Această componentă poate fi reprezentată de un singur calculator personal, un singur
calculator mainframe sau o reţea de calculatoare.
2. Componenta software
⚫ Această componentă este alcătuită din:
⚫ programele sistemului de gestiune al bazei de date;
⚫ programele aplicaţie
⚫ sistemul de operare;
⚫ programe de reţea.
3. Date
⚫ Datele acţionează ca o punte de legătură între componentele maşină (hardware şi
software) şi componenta umană. 4. Proceduri
4. Procedurile reprezintă instrucţiunile şi regulile aplicate în proiectarea şi utilizarea bazei
de date.
 RESURSELE UMANE (RU) ALE UNI SGBD
Resursele umane sunt reprezentate de:
1. Administratorul de date este responsabil de gestionarea resurselor de date şi
proiectarea conceptual / logică a bazei de date.
Administratorul bazei de date este responsabil de realizarea fizică a bazei de date ce
implică proiectarea şi implementarea acesteia.
2. Proiectanţii de baze de date pot fi:
2.1 Proiectant de baze de date logice;
2.2 Proiectant de baze de date fizice:
-transpune modelul logic într-un set de tabele şi constrângeri;
-selectează structuri de stocare şi metode de acces specific;
-asigură securitatea datelor.
3. Utilizatorii finali care pot fi de următoarele categorii:
3.1 Programatorii de aplicaţii. Aceştia sunt profesioniştii ce interacţionează cu
sistemul folosind instrucţiuni scrise în limbajul de manipulare a datelor pe care le
încorporează în cadrul unor interfeţe create în alte limbaje de programare.
3.2 Utilizatori cu pregătire specială. Aceştia interacţionează cu sistemul fără a scrie
programe, dar ei formulează cereri pentru a extrage date din baza de date cu ajutorul
instrucţiunilor specifice limbajului de manipulare a datelor.
3.3 Utilizatori specializaţi. Aceştia sunt utilizatori cu pregătire specială care scriu
programe aplicaţie specializate pentru diverse zone de interes (sisteme CAD, sisteme
expert etc.).
3.4 Utilizatori obişnuiţi. Aceştia sunt utilizatori care interacţionează cu sistemul
folosind interfeţele create de programatorii de aplicaţii.
MODULELE FUNCŢIONALE ALE UNUI SGBD
COMPONENTELE ADMINISTRATORULUI BD
 FUNCŢIILE SGBD

1. Descrierea datelor
2. Utilizarea datelor
3. Integritatea datelor
4. Confidenţialitate
5. Acces concurent
6. Securitatea în funcţionare
 DESCRIEREA DATELOR

◼ SGBD pune la dispoziţia utilizatorului

un instrument de descriere a
ansamblului de date ce se vor stoca în
baza de date. Descrierea se face la
nivel logic, adică la nivelul percepţiei
utilizatorului, şi la nivel fizic, adică la
nivelul organizării datelor pe suport.
 Utilizarea datelor

◼ Scopul acestei funcţii este să ofere

utilizatorului posibilitatea de a dialoga cu baza
de date pentru căutarea, selectarea şi
modificarea de date.
 Integritatea datelor

Pentru diminuarea riscului de înregistrare eronată

a datelor, risc care creşte odată cu volumul
datelor, se oferă utilizatorului posibilitatea
definirii regulilor de validare, numite restricţii
de integritate.
 Confidenţialitate

Dacă o bază de date este partajată între mai

mulţi utilizatori, anumite subansambluri de
date trebuie protejate la accesul din partea
utilizatorilor care nu au drepturi de acces la
ele. SGBD oferă un procedeu de verificare a
drepturilor de acces.
 Acces concurent

În situaţia în care aceleaşi date sunt cerute de mai

mulţi utilizatori deodată, SGBD trebuie să
detecteze cazurile de conflict de acces şi să le
trateze pe baza unui principiu asemănător
sistemelor de operare.
 Securitatea în funcţionare

În cazul unui incident în funcţionare, SGBD trebuie să

salveze starea de dinaintea incidentului pentru a
putea relua lucrul după reparare.
 MODELE DE ORGANIZARE A BD

Un model de date este un set de noţiuni, concepte şi

reguli pentru
structurarea şi prelucrarea datelor cu ajutorul
calculatorului.
În istoria bazelor de date se cunosc mai multe
modele de date:
- modelul ierarhic,
- modelul reţea,
- modelul relaţional,
- modelul obiectual.
 MODELE DE ORGANIZARE A BAZELOR DE DATE

⚫ Un model de date este un set de noţiuni, concepte şi

reguli pentru structurarea şi prelucrarea datelor cu
ajutorul calculatorului.
⚫ În istoria bazelor de date se cunosc mai multe modele
de date:
- modelul ierarhic,
- modelul reţea,
- modelul relaţional,
- modelul obiectual.
⚫ Dacă modelul ierarhic şi reţea de organizare a
bazelor de date reprezintă trecutul în istoria bazelor
de date, modelul relaţional face istoria prezentului, iar
modelul obiectual bate la uşa istoriei bazelor de date.
 Modelul ierarhic

În modelul ierarhic fiecare nod din arbore corespunde unei clase

de entitati din lumea reala, iar drumurile dintre noduri
reprezinta legaturile existente între obiecte.
⚫ Într-o asemenea structura fiecare 'parinte' poate avea mai
multi 'copii', dar un 'copil' nu poate avea decât un singur

'parinte'.
 Modelul relaţional

⚫ Modelul relaţional (fundamentat de Dr. E.F.Codd în

anul 1970) se bazează pe prelucrările ramurii
matematicii cunoscută sub numele de Algebra
Relaţională. Aceste prelucrări implică:
- o colecţie de obiecte numite relaţii (tabele),
- un set de operatori care acţionează asupra relaţiilor
pentru a produce noi relaţii.
O relaţie poate fi văzută ca o tabelă (cu linii şi
coloane) şi reprezentă forma principală
de organizare a datelor într-o bază de date de tip
relaţional.
 Modelul retea

⚫ Modelul retea folosit intens pentru realizarea bazelor

de date în anii '70 si având un domeniu de aplicabilitate
mult extins fata de modelul ierarhic, a fost propus de
CODASYL(Conference of Data System Languages), un
organism international de lucru pentru baze de
dateIDMS (Integrated Database Management System)
realizat de firma Cullinet Software Inc., este cel mai
utilizat SGBD pentru baza de date retea destinat sa
functioneze pe calculatoare IBM.
 Modelul ierarhic si retea

Modelul ierarhic si retea, stau la baza primei generatii de SGBD-uri.

Schema conceptuala descrisa cu un SGBD retea este compusa din definitii de
înregistrari ce reprezinta entitatile si legaturile dintre ele, precum si din
ansamblurile care exprima legaturile multi valoare dintre înregistrari. Ea reprezinta
o colectie de noduri si legaturi (un graf), fiecare nod putând fi legat de oricare altul .
Modelul este destul de performant dar foarte complicat si dificil de implementat.
Legaturile formeaza trasee care permit o regasire usoara a informatiilor de pe orice
nivel., însa o actualizare a structurii (modificare nodurilor sau legaturilor) creeaza
probleme deosebit de complicate si complexe . Ca si modelul ierarhic modelul
retea rezolva problema redundantei.
 Niveluri de reprezentare a bazei de date
Proiectarea unei baze de date necesită elaborarea unui model bine structurat
din punct de vedere logic (conceptual). Pornind de la aceste considerente,
deosebim următoarele niveluri de reprezentare a bazei de date (fig 6.4).
Nivelul extern reprezintă schema obiectuală şi exprimă modul în care baza
de date este percepută de utilizator. Nivelul extern reprezintă o subschemă a
nivelului conceptual.
Nivelul conceptual (logic) specifică schema conceptuală a arhitecturii bazei
de date aşa cum a fost văzută de proiectant, descrie în termeni abstracţi realitatea
informaționala. Trecerea de la realitate la schema conceptuală reprezintă un
proces de modelare, în care obiectele reale sînt clasificate în categorii de entităţi
denumite sau codificate sugestiv. Alegerea modelului de baze de date se axează
pe determinarea tipurilor de date, de clase dc obiecte Şi entităţi, pe tipurile dc
legături între date (asociații). în tabelul 6.1 acest nivel cuprinde subnivelurile
Matematic şi bază de date.
 NIVELURI DE REPREZENTARE A BD

Nivelul fizic (intern) conţine schema fizică ce specifică modul de stocare a

datelor pe suportul de memorie (extern) în funcţie de SGBD şi reprezintă o bază
de date fizică, ce există material, organizată în unul sau mai multe fişiere.
Schema fizică reflectă organizarea datelor în fişier şi în cadrul componentelor
lui. Celelalte niveluri corespund unor reprezentări descrise în termeni ideali,
abstracţi.
Cu referire la bazele de date relaţionale, corespondenţa nivelurilor extern -
conceptual-fizic

Nivel Subnivel Corespondenţa termenilor

Extern Entitate, subiect Exemplar Proprietate,

(obiectual) al entităţii • caracteristică

Conceptual Matematic Relaţie Cortegiu, tuplu Atribut

(logic)
Bază de date Tabel Linie de tabel Coloană de tabel

Intern (fizic) Fişier A Cîmp al

înregistrare înregistrării
 OBIECTIVELE UNUI SGBD

Asigurarea independenţei datelor (modificarea structurii de

memorare sau a strategiei de acces la date să nu afecteze
aplicaţia);
asigurarea unei redundanţe minime (datele să apară o
singură dată în bază);
sporirea gradului de securitate a datelor (interzicerea
accesului neautorizat la date);
asigurarea integrităţii datelor (protecţia faţă de ştergeri
nepermise, prin intermediul unor proceduri de validare);
asigurarea proprietăţii de partajare a datelor (asigurarea
accesului mai multor utilizatori la aceleaşi date).
 BAZĂ DE DATE RELAŢIONALĂ

⚫ O bază de date relaţională reprezintă un ansamblu de

fişiere de date care reflectă activitatea unui sistem real,
organizate în principal ca:
⚫ Tabele de date (table)
⚫ Formulare pentru introducerea datelor (form)
⚫ Rapoarte (report)
 EXEMPLE DE BAZE DE DATE

⚫ Informaţiile privind activitatea unei firme de

comerţ: vânzările realizate pe o perioadă,
angajaţii acesteia, operaţiunile financiare ale
firmei, clienţii şi furnizorii firmei etc.
⚫ Informaţiile dintr-o bibliotecă: stocul de carte din
biblioteca şcolii, cărţi împrumutate, cititorii
bibliotecii, starea fizică şi valorică a cărţilor etc.
⚫ Informaţii privind: evidenţa elevilor din şcoală,
situaţia lor la învăţătură, profesorii angajaţi,
orarul şcolii, personalul administrativ al şcolii,
dotarea şcolii etc.
 DEFINIŢII-ENTITATE, ATRIBUT, VALOARE

⚫ Entitate – elementul, obiectul, fenomenul

care este descris;
⚫ Atribut – o proprietate, o caracteristică a
entităţii;
⚫ Valoare – măsura unei proprietăţi.
 DEFINIŢIE TABEL

⚫ Într-o bază de date, pentru fiecare entitate este

organizată o structură de tip tabel; atributele reprezintă
coloanele tabelului, iar valorile sunt informaţiile din
fiecare rând al tabelului, numit instanţă a entităţii.
⚫ Un tabel reflectă relaţia dintre atributele unei entităţi şi
valorile acestora.
⚫ Bazele de date în care entităţile sunt organizate în tabele
se numesc baze de date relaţionale.
 Exemplu de tabel

⚫ Tabelul este un obiect în care informaţia este

prezentată într-o formă organizată pe linii şi
coloane.
SISTEMUL DE GESTIUNE A BAZELOR DE DATE

⚫ Gestiunea BD presupune totalitatea operaţiilor

care se fac asupra datelor din bazele de date.
⚫ Pentru gestiunea bazelor de date relaţionale
există aplicaţii specializate numite Sisteme de
Gestiune a Bazelor de Date Relationale
(SGBDR). Există mai multe tipuri de SGBD-uri.
⚫ În principal, un SGBD permite organizarea
datelor pe un suport periferic şi oferă procedurile
de căutare, selecţie şi prelucrare a datelor.
 Funcţiile SGBD
1. Descrierea datelor
2. Utilizarea datelor
3. Integritatea datelor
4. Confidenţialitate
5. Acces concurent
6. Securitatea în funcţionare
 1. Descrierea datelor
⚫ SGBD pune la dispoziţia utilizatorului un
instrument de descriere a ansamblului de
date ce se vor stoca în baza de date.
Descrierea se face la nivel logic, adică la
nivelul percepţiei utilizatorului, şi la nivel
fizic, adică la nivelul organizării datelor pe
suport.
 2. Utilizarea datelor

⚫ Scopul acestei funcţii este să ofere

utilizatorului posibilitatea de a dialoga cu
baza de date pentru căutarea, selectarea
şi modificarea de date.
 3. Integritatea datelor

⚫ Pentru diminuarea riscului de înregistrare

eronată a datelor, risc care creşte odată cu
volumul datelor, se oferă utilizatorului
posibilitatea definirii regulilor de validare,
numite restricţii de integritate.
 4. Confidenţialitate

⚫ Dacă o bază de date este partajată între

mai mulţi utilizatori, anumite
subansambluri de date trebuie protejate la
accesul din partea utilizatorilor care nu au
drepturi de acces la ele. SGBD oferă un
procedeu de verificare a drepturilor de
acces.
 5. Acces concurent

⚫ În situaţia în care aceleaşi date sunt

cerute de mai mulţi utilizatori deodată,
SGBD trebuie să detecteze cazurile de
conflict de acces şi să le trateze pe baza
unui principiu asemănător sistemelor de
operare.
 6. Securitatea în funcţionare

În cazul unui incident în funcţionare, SGBD

trebuie să salveze starea de dinaintea
incidentului pentru a putea relua lucrul
după reparare.
 ETAPELE PROIECTĂRII UNEI BAZE DE DATE
Determinarea subiectului tabelelor (entităţilor)
(Despre ce)
Determinarea câmpurilor (atributelor) –
(Structura tabelei)
Configurarea formularelor pentru introducerea datelor în tabele
(Cum cer datele)
Determinarea existenţei unor relaţii între tabele
(Cum corelez)
Determinarea modalităţilor de identificare
(Cum caut)
Stabilirea unor interogări asupra tabelelor bazei de date
(Cum extrag)
Stabilirea rapoartelor ce trebuie produse pentru utilizatorul BD
(Cum raportez)
 BAZE DE DATE RELAŢIONALE (BDR)

O bază de date relaţională are la bază modelul relaţional, adică este alcătuită din
unul sau mai multe obiecte organizate ierarhic, între care s-au stabilit anumite
relaţii.Se bazează pe o singură structură de date: tabel.
Un tabel conţine informaţii despre un singur subiect (clienţi, ordine de plată...)
Relaţiile între două tabele sunt unidirecţionale, astfel că o tabelă devine principală,
iar cealaltă devine subordonată.
Se bazează pe teoria matematică a mulţimilor, tabelele reprezentând
analoagele mulţimilor – colecţii de elemente distincte care au proprietăţi
comune.
O bază de date = colecţie formată din unul sau mai multe tabele.
Tabelul reprezintă:
structura bazei de date care stochează datele ;
Conţine date despre un tip de entitate : clasă de obiecte, evenimente sau
cocepte cu proprietăţi comune;
Grilă bidimensională : coloane, rânduri;
La intersecţia rând-coloană se află valoarea;
Nume unic în baza de date.
 BAZE DE DATE RELAŢIONALE (BDR)

MODELUL RELAŢIONAL SQL NE-RELAŢIONAL

(SGBD)

RELAŢIE - caracterizează un tip de entitate

- o clasă de obiecte, evenimente sau TABEL FIŞIER
concepte cu proprientăţi comune, care
aparţin lumii reale şi care pot fi distinse de
alte clase.

ATRIBUT- caracterizează o proprietate

specifică tipului entităţii din relaţie. COLOANĂ CÂMP

TUPLU- caracterizează o entitate (o instanţă

unică) al tipului de entitate inclus în relaţia RÂND ÎNREGISTRARE
din care face parte instanţa respectivă.
 SPSS

Iniţial SPSS-Statistical Package for the Social Sciences, ulterior, SPSS-

Statistical Product and Service Solutions
„SPSS for Windows” este un pachet de programe destinat analizei statistice a
datelor. Deşi există o varietate de programe de acest gen (SAS, Statistica for
Windows, GraphPad, MS Excel, care are şi el funcţii statistice), SPSS se
distinge prin structurarea riguroasă şi uşurinţa utilizării, recomandat
sociologilor, psihologilor, juriştilor şi a altor studenţi, masteranzi, doctoranzi,
cercetători sau specialişti din domeniul umanist.
Prima versiune a apărut în anul 1968, a evoluat până la versiunea 21 şi aria de
aplicabilitate s-a extins de la versiune la versiune, odată cu modul de operare
şi cu facilităţile oferite. Programul este utilizat astăzi în marketing, cercetare
experimentală, educaţie, sănătate etc. În afară de analizele statistice posibile,
programul are componente puternice pentru managementul datelor
(selectare, reconfigurare, creare de date noi) şi pentru documentarea datelor
(există un dicţionar metadata, care reţine caracteristici ale datelor). Se mai
poate adăuga flexibilitatea privind tipurile de date acceptate ca şi modulul de
construire a rapoartelor.
 FUNCŢII DE BAZĂ ALE SPSS

⚫ editarea datelor (construirea bazelor de date,

transformări ale variabilelor);
⚫ prelucrarea statistică a datelor (statistici
descriptive, teste de semnificaţie);
⚫ prezentarea rezultatelor, sub formă numerică
sau grafică;
⚫ realizarea unor proceduri proprii de prelucrare
sau modificarea procedurilor standard SPSS.
 DOMENIILE DE LUCRU ÎN SPSS
⚫ Particularitatea principală a interfeţei de lucru cu SPSS este aceea că
rezervă fiecăreia dintre funcţiile de mai sus un domeniu special
(„ecran”, sau „fereastră”).
⚫ Astfel, la lansarea programului, acesta deschide automat o fereastra
rezervată editării datelor (Data Editor) şi una afişării rezultatelor
(Viewer). Putem numi aceste ferestre şi domenii de lucru, deoarece la
nivelul fiecăruia avem la dispoziţie o varietate de funcţii şi opţiuni
specifice.
⚫ Ca să înţelegem mai bine, trebuie să ne imaginăm „domeniile de lucru”
ca fiind „ferestre” distincte, similare celor ale documentelor Word, cu
deosebirea că, în acest caz, fiecare fereastra acoperă funcţii specifice.
⚫ Trecerea de la o fereastră la alta se face într-unul din următoarele
moduri:
⚫ Din meniul SPSS/Windows, prin alegerea ferestrei dorite;
⚫ Utilizând butoanele din bara de comenzi directe a ferestrei SPSS;
⚫ Utilizând butoanele de pe bara de sarcini a sistemului de operare (din
partea de jos a ecranului).
 DOMENIUL BAZEI DE DATE (DATA EDITOR)
La lansarea programului SPSS se deschide fereastra domeniului de editare a datelor
(SPSS Data Editor). Ea se prezintă ca în imaginea de mai jos, având
caracteristicile obişnuite ale unei ferestre Windows, cu o structură de linii şi
coloane:
⚫ pe coloane sunt variabilele (de ex., cod_sub, rezultat)
⚫ pe linii sunt cazurile (în acest caz, cinci subiecţi)
O sesiune de lucru cu SPSS presupune, în mod necesar, existenţa unei baze de date.
SPSS operează cu o singură bază de date la un moment dat.
Pentru a deschide o altă BD, sau a crea una nouă, cea aflată în lucru va fi închisă.
Dacă vrem să prelucrăm date aflate în BD diferite, este necesară aducerea lor în
aceeaşi bază de date.
⚫ Meniurile ferestrei Data Editor nu se vor activa integral decât atunci când va exista
cel puţin o variabilă definită şi valori pentru cel puţin un caz.
⚫ Baza de date SPSS poate fi creată direct, cu ajutorul structurii (ferestrei) Data
Editor, sau poate fi deschisă cu ajutorul comenzii File-Open, aşa cum vom
exemplifica mai târziu.
 DOMENIUL AFIŞĂRII REZULTATELOR (VIWER)
⚫ SPSS depune rezultatele prelucrărilor într-o secţiune aparte a domeniului
de lucru. Aceasta cuprinde toate tipurile de rezultate, atât de tip numeric
cât şi de tip grafic. Fereastra respectivă (Viewer) este organizată în două
zone distincte: una pentru navigare (în partea stângă) şi alta pentru
afişarea rezultatelor (în partea dreaptă).
⚫ Fişierul rezultat prin salvarea acestei ferestre are extensia .SPO
⚫ Un fişier cu rezultate SPSS nu poate fi deschis decât din SPSS
⚫ Dacă se doreşte transmiterea rezultatelor în afară SPSS se va proceda fie
la „exportul” rezultatelor cu procedura corespunzătoare din meniul
File/Export, fie la transferarea prin Select/Copy/Paste într-un editor grafic
de tipul MS Word.
 DOMENIUL DE EDITARE A PROCEDURILOR DIRECTE (SYNTAX)

⚫ SPSS permite, în afara operării prin intermediul mediurilor,

şi lucrul direct cu proceduri definite de utilizator. Aceasta se
face în interiorul unei ferestre speciale, care permite, pe de o
parte, editarea procedurilor, iar pe de altă parte, lansare lor în
execuţie.
⚫ Imaginea de mai jos redă comenzile SPSS pentru calcularea
procedurii de calcul indicatorilor statistici descriptivi, redaţi mai
sus, în fereastra SPSS Viewer.
⚫ Utilizarea directă a procedurilor impune aprofundarea SPSS
⚫ Se poate seta afişarea procedurilor curente în SPSS Viewer,
concomitent cu rezultatele. (Edit/Options/Viewe/Display
commands in the log)
 MENIURILE SPSS
Meniul Funcţii principale Observaţii
File Operaţii de deschidere şi salvare de fişiere
Operaţii de Select/Copy/Cut/Paste, Find şi, cel mai
Edit important, setarea caracteristicilor de lucru ale SPSS
(Options-în versiunile pt. Win 9X)
În cazul ferestrei Data Editor, setează modul de afişare:
View cu sau fără bara de butoane, cu sau fără liniile
despărţitoare ale celulelor.
Funcţii de operare cu variabilele; definire, inserare, Importante pentru pregătirea datelor
Data
ştergere, selectare, sortare, adiţionare de fişiere, etc. în vederea prelucrării
Funcţii de modificare a datelor prin calculare, Importante pentru pregătirea datelor
Transform
recodificare. în vederea prelucrării
Prin opţiunile fiecărei proceduri se
Statistics
Grupează procedurile de calcul statistic pot obţine şi reprezentări
(Analyze)
grafice specifice
Graph Grupează procedurile de reprezentare grafică
Informaţii despre variabile, structurare pe seturi de
Utilities
variabile
Window Lista ferestrelor deschise cu posibilitatea de selecţie
Aici se află un tutorial extrem de
sugestiv de operare cu SPSS,
iar de la versiunea 7.5 în sus, o
Help Informaţii de ajutor
procedură de sprijin în alegerea
tipului de prelucrare statistică
(Statistic Coach)
 PAŞII ANALIZEI STATISTICE CU SPSS
1 Introducerea datelor
2 Pregătirea datelor
Selectarea procedurii
3 Meniurile Statistics (sau Analyze) şi Graphs
satistice
Selectarea variabilelor ce
4 urmează a fi supuse
prelucrării
5 Rularea procedurii
6 Analiza rezultatelor
7 Editarea rezultatelor
Inserarea datelor într-un
8
document
Opţiuni:
(a) Introducerea directă a datelor în DATA EDITOR
(b) Deschiderea unui fişier de date SPSS (extensia .SAV)
(c) Importarea unui fişier de format diferit (se alege din caseta File
open/File of type)
Corecţia erorilor, selecţii, recodificări, transformarea variabilelor prin
calcule, declararea valorilor lipsă, combinarea datelor din două
fişiere diferite (meniurile Data, Transform)
În conformitate cu configuraţia casetei de dialog care este afişată la
fiecare procedura
Se acţionează butonul OK din caseta de dialog a procedurii
Butonul devine activ numai atunci când sunt întrunite condiţiile
presupuse de procedura respectivă
Rezultatele prelucrărilor sunt afişate într-o fereastră specifică (SPSS
Viewer), cu funcţiuni de editare grafică sau de tip text, în funcţie de
versiune.
Se editează rezultatele afişate în Viewer, aducându-le la forma
dorită sub aspect grafic
Dublu clic pe un element din Viewer conduce la intrarea
elementului respectiv în regim de editare)
Rezultatele din SPSS Viewer se preiau cu Select/Copy şi se depun
cu Paste în orice tip de editor de documente.
 BIBLIOGRAFIE

Connolly T., Begg C.: Database systems, A practical approach to

design, Implementation and Management, Addison Wesley,
2005
Elmasri R., Navathe S.: Fundamentals of Database Systems,
Fourth Edition, Pearson, Addison Wesley, 2003
Garcia-Molina H, Ullman JD, Widom J: Database Systems the
Complete Book, Prentice Hall, 2002
Gardarin G.: Bases de données, Eyrolles, 2003
Miranda S.: Bases de données, Architectures, modèles relationnels
et objets, SQL3 Dunod/01 Informatique , 2002
Ullmann J.D., Widom J.: A First Course in Database Systems,
Prentice Hall, 1997