UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU

MASTER RESURSE UMANE

CIBERNETICA PSIHOLOGIA ŞI SCHIMBAREA

Autor:
Prof.univ.dr.ing.Titi PARASCHIV
 CUM SCHIMBA CIBERNETICA LUMEA
Schimbarea este preţul pe care-l plătim progresului după cum îndoiala este preţul
pe care-l plătim înţelepciunii.
Schimbările care se intamplă începând din 1989 sunt fundamentale.
Să ne reamintim:
1989: în cateva luni cad regimurile comuniste din Estul Europei;
1991: se destramă Uniunea Sovietica;
1991: se destramă oficial Tratatul de la Varşovia, înfiinţat în 1955;
1991: primul război din Golf, după invadarea Kuweitului de către Iraq;
1992: începe războiul din Bosnia;
1999: război în Kosovo; NATO bombardeaza Yugoslavia;
1999: extinderea NATO, 1999, 2004, 2009, alianţă ce a luat naştere în 1949;
2001: atentat terorist la New York;
2001: război în Afghanistan;
2003: război în Iraq;
2007: utima extindere a UE;
2007: Izbucneşte criza economico-financiară;
2011: începe “Primavara arabă”;
2011: război în Libia;
2012: Genocid în Syria;
2013: Declaraţia regelui Olandei de renunţare la principiile capitalismul social şi
înlocuirea cu cel participativ;
2014: Invadarea Crimeii de către trupele ruse.
P = mv

ORGANIZAțIA TRATATULUI ATLANTICULUI DE NORD ABREVIAT NATO

⚫ 4 aprilie 1949 Belgia ⚫ 12 martie 1999 Ungaria

⚫ 4 aprilie 1949 Canada ⚫ 12 martie 1999 Polonia
⚫ 4 aprilie 1949 Danemarca ⚫ 12 martie 1999 Cehia
⚫ 4 aprilie 1949 Statele Unite ⚫ 29 martie 2004 Bulgaria
⚫ 4 aprilie 1949 Franța ⚫ 29 martie 2004 Slovacia
⚫ 4 aprilie 1949 Islanda ⚫ 29 martie 2004 Slovenia
⚫ 4 aprilie 1949 Italia ⚫ 29 martie 2004 Estonia
⚫ 4 aprilie 1949 Luxemburg ⚫ 29 martie 2004 Letonia
⚫ 4 aprilie 1949 Norvegia ⚫ 29 martie 2004 Lituania
⚫ 4 aprilie 1949 Olanda ⚫ 29 martie 2004 Romania
⚫ 4 aprilie 1949 Portugalia ⚫ 1 aprilie 2009 Croaţia
⚫ 4 aprilie 1949 Regatul Unit ⚫ 1 aprilie 2009 Albania
⚫ 18 februarie 1952 Grecia
⚫ 18 februarie 1952 Turcia
⚫ 9 mai 1955 Germania
⚫ 30 mai 1982 Spania
 CUM SCHIMBA CIBERNETICA LUMEA

Din 2001 ritmul schimbărilor s-a accelerat,

iar anul acesta “s-a accelerat şi
accelerarea”. Şi să vedeti ce va fi din a
doua jumătate a anului 2014.
În paralel, modul de viaţă ni s-a schimbat în
mod radical datorită IT&C, a Internetului
şi a platformelor web 2.0.
 O LUME NOUĂ

De ce s-au întâmplat toate astea?

Pentru că altfel nu putea fi. Celor curioşi le recomand
discursul lui Gorbaciov din 6 iulie 1989 (Consiliul Europei,
Strasbourg) şi cele ale lui George Bush ( 9 septembrie 1990 şi 6
martie 1991).
Problema este că există mai multe viziuni asupra acestei lumi noi,
viziuni aflate în conflict.
Am putea crede că este conflictul dintre teză şi antiteză, dar
lucrurile sunt mai complicate decat ni le prezintă “ştiinţele”
politice.
 META-CIBERNETICA

R.W. Ashby, scria că schimbarea (transformarea) este un proces central

al ciberneticii. Spuneam că lumea se schimbă permanent. Cibernetica studiază
această schimbare, însă lumea în care trăim este greu de înţeles. Ne amintim
clasicul “mit al peşterii” al lui Platon.
În celebrul Mit al peşterii lui Platon, oamenii întorşi cu spatele la intrare
privesc la umbrele mişcătoare pe peretele din faţa lor generate de o lumina
puternică obturată intermitent de un obstacol. Spectatorii ad-hoc din peştera
amintită percep spectacolul umbrelor creat de un regizor misterios - focul,
soarele, sau Dumnezeu. Oamenii sunt fascinaţi de spectacol nedându-şi seama
că, de fapt, ei înşişi sunt actorii şi ceea ce văd nu este decât proiecţia pe perete
a propriilor umbre.
George Louis Borges, întrebat de Lorand Bartes dacă arta este o
transfigurare a vieţii, răspunde simplu:
“Eu văd invers această relaţie.”
Care este realitatea, cea trăită sau cea imaginată.
 META-CIBERNETICA
Epistemologii au aratat că întrucât noi facem parte din realitatea pe
care încercăm să o intelegem, mintea noastra nu poate intelege
aceasta realitate.
În afară de cibernetică, există cateva discipline care ne permit să
obtinem o anumita intelegere (în general destul de superficiala)
asupra lumii care ne inconjoara.
Nu, istoria nu este o astfel de disciplina, pentru că istoricii nici macar nu
se pun de acord asupra interpretarii faptelor.
Printre aceste discipline se numara mitologia (care nu este însă o
stiinta), matematica, fizica, biologia, neurostiintele, etologia,
psihologia.
În cadrul ciberneticii, meta-cibernetica, adica cibernetica ciberneticii,
este un instrument util în demersul de a incerca să intelegem lumea.
 REFLEXIVITATE

George Soros, fost elev al lui Karl Popper, (autorul clasicei “Societatea
deschisă şi dusmanii ei”) este unul dintre teoreticienii meta-ciberneticii. În
plus, este şi un redutabil practician, ceea ce il pune intr-o postura unica,
aceea de a fi unul dintre privilegiatii care pot incerca să schimbe lumea la
nivel global. (Este interesant că “soros”, că şi cuvant, este un palindrom- se
citeste la fel şi inapoi).
Cartile lui Soros sunt scrise limpede şi clar. Principiile din ele (de pilda cautarea
adevarului) sunt deosebit de valoroase. Nu ma intrebati daca autorul
respecta regulile pe care le expune, n-am de unde să stiu asta.
Un concept cheie asupra caruia Soros s-a concentrat, este acela
de reflexivitate (la fel ca von Foerster, care s-a inspirat inclusiv din căarţile
lui Carlos Castaneda).
O noţiune fundamentală pentru înţelegerea reflexivităţii, cea de observator,
este inspirată din mecanica cuantică.
 REFLEXIVITATE

“Reflexivitatea este un mecanism de reactie în dublu

sens, care afecteaza nu doar afirmatiile (lasand
valoarea lor de adevar nedeterminata), ci şi
faptele (introducand un element de nedeterminare în
cursul evenimentelor)”. Reflexiv, a reflecta.
Reflexivitatea ne influenteaza tuturor viata în multiple
moduri care merg de la la modul indirect prin care
ne schimba viata crizele financiare (în care
reflexivitatea are un rol hotarator), pana la situatiile
zilnice pe care le traim cu partenerii de viata.
Reflexivitatea influenteaza realitatea în care traim.
 CE NE AŞTEAPTĂ OARE
Ron Suskind redă o discutie pe care a avut-o cu unul dintre consilierii lui Bush Jr.:
” Mi-a spus că tipii ca mine traiesc în ceea ce noi numim comunitatea bazata pe
realitate, pe care a definit-o ca fiind cea a oamenilor care cred că solutiile reies
din studiul rational al realitatii perceptibile. Lumea nu mai functioneaza la fel.
Acum suntem un imperiu, iar atunci cand actionam, cream propria
noastra realitate. Iar în timp ce tu studiezi realitatea în detaliu, asa cum o vei
face, noi vom actiona din nou creand alte realitati, pe care le poti studia de
asemenea, şi asa vor continua lucrurile. Suntem actori ai istoriei iar voi studiati
ceea ce facem noi.”
În domeniul militar acest lucru se numeste “dezorganizarea ciclului de
decizie al inamicului”.
În sociologie exista de multa vreme asa numita Thomas theorem:
Dacă oamenii definesc situaţiile ca reale, ele sunt reale în consecinţele lor
SĂ EXEMPLIFICĂM:
Să zicem că cineva vă spune că o persoana vă antipatizeaza. Nu conteaza daca ce
spune acel cineva este real sau nu. Daca il credeti, veti schimba automat
realitatea, pentru că probabil il veti antipatiza la randul vostru, ceea ce vă spori
antipatia persoanei.
Sau ganditi-vă la clasicul banc cu iepurasul, ursul şi tigaia.
 Occupy Wall Street
Protestele care s-au declansat în Statele Unite sub aceasta denumire generica
în 2008. Ce legatura are cibernetica cu acele proteste?
Pana anul acesta as fi exclus din start ideea că în Statele Unite poate avea loc
o revolutie cauzata de niste proteste, dar acum nu mai sunt asa sigur.
Sansele sunt oricum, mici.
Soros este unul dintre cei care simpatizeaza cu protestatarii (după unele surse,
chiar el le-ar fi declanşat printr-un ONG).
Una dintre caracteristicile acestor proteste este auto-organizarea, un concept
cibernetic introdus de acelasi Ashby deja pomenit, şi dezvoltat (printre
altii) de von Foerster.
În practica auto-organizarea functioneaza cam asa:
” Am avut norocul că anul acesta să trăiesc în mijlocul unei astfel de societăţi,
într-un moment şi loc special - Atena, 15 Iunie 2010. Zeci de mii de
oameni am luptat o zi întreagă să protejăm piaţa Syntagma ocupată şi
locuită fără încetare de noi de câteva săptămâni. Nu semăna cu nimic din
ceea ce ştiu de la protestele clasice în care mulţimea se organizează în
jurul unor lideri, ideologii, steaguri, slogane sau uniforme (funcţionare
bazată pe identificare şi ierarhie). S-a creat o inteligenţă a mulţimii în
modul în care ne organizam spontan în faţa asaltului din toate părţile. Dar
pe lângă inteligenţă, s-a creat şi o senzaţie şi un sentiment al acestei
multitudini.
 Occupy Wall Street
Aprecierile unui participant:
Cred că am luat parte la învierea, pentru câteva momente, a ceea ce ştiu doar
din teorie că a omorât capitalismul, corpul social. Cooperarea,
solidaritatea, empatia au înlocuit cel puţin temporar paradigma economică
bazată pe competiţie, individualism, fragmentare.
Pentru prima dată în viaţă am trăit pentru câteva ore o ieşire din logica
capitalistă (am trăit 28 de ani în regimul Ceauşescu, dar din punct de
vedere al subiectivităţii e mică diferenţa dintre capitalismul de stat sau
privat).
În urma acestei experienţe m-am apropiat şi empatizat ulterior cu starea de
exuberanţă şi plinătate pe care o aveau revoltaţii de pe străzile Londrei în
momentul în care alterau radical normalitatea capitalistă.”
Lasand la o parte anumite aprecieri subiective, este o descriere.
Ceea ce nu stiu însă participantii este că această auto-organizare nu este
rezultatul unui fenomen întâmplator, aleatoriu.
 Why “occupy”?

În 1789, la Paris, multimea a luat cu asalt Bastilia.

În 1917, la Petrograd, Palatul de Iarna. De ce? Pentru că acestea erau
simblurile regimurilor respective. În paranteza spus, bolsevicii au ocupat
la Petrograd şi alte centre ale puterii, actionand după un model cibernetic.
În 1989 la Bucuresti, ocuparea televiziunii a facut diferenta.
Lumea de astazi este însă fundamental diferita fata de cea din 1989. Ce să mai
ocupi acum? Facebook-ul?
De aceea actiunile au acum alt rost.
Protestele functioneaza ca niste platforme de idei la care se conecteaza
oameni, oameni care duc mai departe ideile respective în societate.
Tinta nu este neaparat ocuparea Wall Streetului, ci raspandirea acestor idei în
societate, pentru a o schimba prin crearea unei “epidemii”, raspandirea
unor meme (după termenul dat de Dawkins). Gena este unitate replicativă
la nivel genetic, mema este unitate replicativă la nivel cultural.
Să ne amintim că acel curent Flower Power (filosofia hippie a anilor 1960 care
proclama atotputernicia dragostei prin sloganuri că "flower
power" sau "make love, not war" ) din Statele Unite a schimbat în anii
urmatori inclusiv institutii birocratice precum U.S. Army (introducerea
armelor neletale, a cooperarii civili-militari CIMIC etc.).
Deci este clar că şi aceste proteste vor schimba la o anumita scara societatea.
Intrebarea este la ce scara.
 Un posibil efect al protestelor
Acum un an, Mircea Malita, unul dintre cei mai intelepti şi cunoscatori romani în viata
spunea:
“(…) Americanii sunt în cumpănă mareŢ
Bulgărul acesta al protestelor, care a început să se rostogoleasca, va avea efecte directe
asupra societăţii. În 2012 Vldimir Putin a scăpat cu greu de proteste, în România
protestele au condus la schimbări radicale.
Idei noi sunt puse în practică:
Corupţia, definirea ei şi lupta împotriva corupţiei;
Statul de drept şi virtuţile sale;
Un nou model de societate;
NATO şi Rusia;
Schimbare şi stabilitate;
Telefinalitate
 NOI IDEI GÂNDIRE ŞI REFLEXIVITATE

Gândirea este o parte a realitatii.

Legatura biunivoca între cursul evenimentelor şi gândirea participantilor.
Aspectele obiective şi subiective ale realitatii.
Primele se refera la cursul evenimentelor, cele din urma la gandirea
participantilor. Exista un singur aspect obiectiv, dar tot atatea aspecte
subiective cati participanti exista.
Reflexive sunt mai degraba relatiile interpersonale directe intre participanti decat
interactiunea dintre perceptii şi evenimente, pentru că evenimentele se
desfasoara intr-un timp mai indelungat.
Odata ce distingem intre aspectele obiective şi cele subiective, trebuie să facem
o distinctie şi intre procese şi afirmatii reflexive. Afirmatiile reflexive apartin
domeniului relatiilor interpersonale, ele fiind în primul rand cele reflexive şi
nu cursul evenimentelor.
În cazul proceselor reflexive, indeterminarea este introdusa de lipsa
corespondentelor intre aspectele obiective şi subiective ale situatiei. O
situatie poate fi reflexiva chiar daca functia cognitiva şi cea manipulatoare
opereaza secvential şi nu simultan.
 VACILE SI CIBERNETICA
La inceputul anilor 2000, un expert al în finanţe a scris o lucrarea prin care demonstra ca vacile sunt o povara
pentru economia Indiei şi ca prin sacrificarea lor India ar economisi importante resurse, s-ar moderniza
si ar pasi pe noi culmi ale progresului.
India detine cel mai mare septel din lume (peste 200 milioane de vaci), dar o vaca americana da lapte cat 10
vaci indiene. Vaca indiana este prin urmare ineficienta.
Nu se stie reactia oficialilor indieni, se stie insa ca dupa aceasta propunere un alt expert occidental a atras
atentia celor care facusera propunerea ca ar fi cateva mici probleme.
In primul rand, vaca este un animal sfant in India. Este protejata prin lege. Vacile se plimba libere chiar si pe
strazile marilor orase si soferii au foarte mare grija sa nu dea peste ele.
In al doilea rand, din punct de vedere cibernetic, vaca este esentiala pentru economia Indiei. Micile
gospodarii depind de vaci. Vacile ara, balegarul produs este folosit ca ingrasamant (copiii il aduna).
Daca n-ar exista vacile si ingrasamantul ar fi cumparat, costurile s-ar ridica la minim 300 milioane de
dolari anual. De asemenea gospodariile folosesc balegarul pe post de combustibil pentru gatit si incalzit
( se estimeaza ca ar fi necesari costuri de minim 1 miliard de dolari anual, pentru a inlocui vacile cu
termocentrale/hidrocentrale).
In fine, spre deosebire de rudele lor americane sau europene, vacile indiene nu sunt deloc pretentioase la
mancare, consuma foarte putin, de obicei resturile care raman din recolte.
Iata cum o masura aparent logica poate fi fundamental gresita.
Alt exemplu: cand traficul devine aglomerat intr-un oras, prima masura care ne vine in minte de obicei este sa
se construiasca noi bulevarde. Este logic: un bulevard nou va fluidiza traficul. Din pacate, nu este asa
simplu. Un matematician german pe nume Dietrich Braess a demonstrat ca atunci cand o noua sosea
se adauga retelei deja existente, in loc sa fluidizam traficul, ii vom incetini pe toti utilizatorii acestuia
(paradoxul Braess).
Pentru a nu lua masuri din acestea aparent logice, dar in fond profund daunatoare, oamenii au inceput sa
studieze cibernetica.
 CE ESTE CIBERNETICA?
Termenul “cibernetica” vine din greceste si inseamna “cel care tine carma”, cu alte
cuvinte “cel care ia deciziile pe o nava” (capitanul, comandantul vasului, cu
sensul de “cel care guverneaza”). Pe scurt, arta guvernarii.
Norbert Wiener l-a facut celebru in 1948 si prin cibernetica intelegea “the study of
control and communication in the animal and the machine.” Pentru a scrie
aceasta carte esentiala, Wiener s-a inspirat din domeniul militar (artilerie), in
care aparusera anumite sisteme care permiteau lovirea tintelor cu o eficienta
sporita .
Un medic militar roman, Stefan Odobleja, a scris in 1938 o carte numita “Psihologia
consonantista” si poate fi considerat unul dintre parintii ciberneticii.
Consonantista inseamna “in armonie”. Din pacate, la nivel mondial opera lui
Odobleja este destul de putin cunoscuta.
Sunt foarte multi oameni de stiinta care ar trebui mentionati, o sa ma opresc
deocamdata la doi: Ludwig von Bertalanffy (unul dintre fondatorii teoriei
sistemelor) si W. Ross Ashby.
Cibernetica a inceput sa fie studiata cu mare interes in cele mai inalte cercuri. De
asemenea, rezultatele studiilor au inceput sa fie aplicate. Noul mileniu este
mileniul neuroştiinţelor.
 SCHIMBAREA

W. Ross Ashby spune ca cel mai important concept in

cibernetica, un concept fundamental este “diferenta“,
care este de multe ori rezultatul schimbarii,
al transformarii.
Ce inseamna schimbare? Insasi viata inseamna
schimbare.
Haideti sa vedem cum arata schimbarea. Nu vedem
schimbarea in sine, vedeam doar efectele ei. Si
timpul si schimbarea sunt invizibile.
 LEGILE GENERALE ŞI PRINCIPIILE
FUNCŢIONĂRII SISTEMELOR CIBERNETICE

Legea varietăţii necesare (Ross W. Ashby);

Legea conexiunii inverse (Norbert Wiener), feed
back negativ şi pozitiv;
Legea entropiei negative;
Principiul emergenţei (sinergiei) al lui Hachen;
Principiul complementarităţii externe;
Principiul izomorfismului-omomorfismului;
Principiul binarităţii.
 PROPRIETĂŢILE SISTEMELOR BIOLOGICE

Sistemele biologice sunt sisteme cibernetice cu următoarele

proprietăţi specifice:
1. Caracterul istoric
2. Dependenţa de condiţia iniţială şi caracterul neliniar al
reacţiei sistemului la schimbarea condiţiilor
3. Caracterul informaţional
4. Integralitatea sistemelor biologice
5. Autoreglarea
6. Caracterul autopoietic
7. Comportamentul antientropic
8. Caracterul fractal
9. Caracterul dinamic
10. Ierarhia de programe
 PROPRIETĂŢILE SISTEMULUI PSIHIC UMAN (SPU)

SPU este un sistem cibernetic cu următoarele proprietăţi:

1. Caracterul informaţional-energetic;
2. Caracterul interactiv, interacţionist;.
3. Ambilateral orientat (interior şi exterior);
4. Caracterul evolutiv;
5. Ierarhizare funcţională şi valorică;
6. Antientropic, antialeator şi antiredundant;
7. Caracter adaptiv, indeplinind funcţia de reglare şi
autoreglare;
8. Autoregenerativitate.
 IERARHIA MINŢII OMENEŞTI

Ierarhia minţii omeneşti are cinci paliere:

1. Date (numere, cuvinte);
2. Informaţii (propoziţii);
3. Inteligenţă (reguli);
4. Cunoaştere (combinarea nivelelor anterioare);
5. Înţelepciune (baze de de cunoştinţe combinate).
ANALOGIA OM-CALCULATOR
RĂSPUNSUL CĂTRE
INFORMAŢII DIN MEDIUL MEDIUL EXTERN
EXTERN (INPUT) (OUTPUT)

SISTEMUL SENZORIAL SISTEMUL MOTOR

AFERENT EFERENT

Sistemul nervos de relaţie

Receptori senzoriali ai
organelor somatice: văz, Ţesutul muscular
auz, miros, pipăit, gust
Somatic

Fibre senzoriale somatice Fibre motorii somatice

ORGANISMUL UMAN
SISTEMUL
NERVOS
CENTRAL
Sistemul nervos vegetativ
visceral

Fibre senzoriale viscerale Fibre motorii viscerale

Receptori senzoriali ai Ţesutul muscular al inimii,

organelor viscerale glandular şi epitelial

RĂSPUNSUL CĂTRE
INFORMAŢII DIN MEDIUL MEDIUL INTERN
INTERN (INPUT) (OUTPUT)

SISTEMUL VISCERAL SISTEMUL VISCERAL

AFERENT EFERENT
LUMEA SI SCHIMBAREA
Lumea se schimba oricum, in
mod firesc, dar oamenii au
dorit sa controleze oarecum
aceste schimbari, chiar sa le
produca unde si cand vor.
Printre cei mai importanti factori ai
schimbarii din istorie au fost
Biserica Catolica si
Comunismul.
 BISERICA CATOLICA
Biserica Catolica este una dintre institutiile experimentate in arta guvernarii. De
sute si sute de ani aceasta institutie si-a rafinat metodele de guvernare.
In cadrul Bisericii Catolice, Ordinul Iezuit detine cel mai profund know-how in
acest domeniu. Pentru cei care cred ca Biserica Catolica este o institutie
demodata, rupta de realitate, sa mentionam faptul ca un iezuit pe
nume Pierre Teilhard de Chardin a introdus notiunea de noosfera in 1922.
Noosfera era un “spatiu al ideilor”, concept precursor al Internetului.
La ora actuala Biserica Catolica pune un accent important pe studierea si
folosirea retelele sociale aparute gratie Internetului si telefoniei mobile.
Iezuitii au incercat sa evanghelizeze lumea si aproape au reusit. Au adoptat
limba si obiceiurile popoarelor in mijlocul carora traiau, s-au integrat perfect si
in cercurile inalte si printre oamenii simpli. La curtile domnitorilor romani ei
“despectluiau cartile” (cifrau si descifrau scrisorile). Iezuitii au fost primii
straini primiti in China in Orasul Interzis si au reusit sa crestineze o parte
semnificativa din Japonia.
Totusi ei n-au reusit sa schimbe in mod decisiv lumea.
 COMUNISMUL

Marx si Lenin (ca si Nietzsche) s-au inspirat din scrierile “obscurului

din Efes”- Heraclit. Heraclit sustinea ca totul este trecator, sufletul e
muritor, nu exista armonie si ca atunci cand armonia este atinsa
temporar, ea este rezultatul luptei dintre contrarii. Totul se naste din
lupta, deci, conflictul este esential pentru progres.
Prin urmare comunistii au inceput sa creeze conflicte si haos. Cu
ajutorul conflictului au reusit sa ia puterea in Rusia si au cucerit
toate centrele puterii dupa un model cibernetic. De atunci Uniunea
Sovietica a devenit una dintre tarile care au studiat intensiv
cibernetica, rusii avand una dintre cele mai bune scoli de
specialitate din lume.
Comunistii au reusit sa schimbe o buna parte din lume, insa din pacate
pentru ei si din fericire pentru noi, nu pe toata.
 OCCIDENTUL
Oamenii de stiinta care au inceput sa studieze in Occident,
dupa al Doilea Razboi Mondial, cibernetica, au realizat
ca domeniul este vast astfel incat se pot folosi multe
dintre rezultatele la care ajunsesera alte stiinte:
matematica, logica, epistemologia, fizica, biologia,
psihologia, neurologia.
La inceputul secolului XX, aparuse un alt tip
de logica, logica nearistotelica (semintele acestui mod
de gandire se gasesc tot la Heraclit).
In 1965, Lotfi Zadeh a introdus logica “fuzzy”, o logica in
care nu exista numai alb si negru (da si nu), ci si nuante
de gri (probabilitati de “da” sau “nu”). Logica fuzzy are
anumite lucruri in comun cu probabilitatile bayesiene.
 FIZICA
În anii ’20, Planck, Heisenberg, Schrodinger si Dirac au introdus mecanica
cuantica, bazata pe principiul incertitudinii (sau principiul de nedeterminare),
al lui Heisenberg.
La fel ca in logica nearistotelica, mecanica cuantica nu prezice un singur rezultat,
ci ne spune cat de probabile sunt fiecare dintre multiplele rezultate posibile
(celebra pisica a lui Schrodinger este si vie si moarta simultan, sau daca
preferati 50% vie si 50% moarta).
Tot in fizica, Henri Poincare pe langa alte contributii (dezvoltarea mecanicii
cuantice, elaborarea teoriei relativitatii) a fost si unul dintre
descoperitorii teoriei haosului, dupa ce a studiat “problema celor trei
corpuri”.
Mai tarziu, un om de stiinta care studia meteorologia, Lorenz, a demonstrat ca
intr-un sistem, mici schimbari in conditiile initiale pot produce schimbari
majore pe termen lung ( efectul fluturelui sauatractorii Lorenz). Din aceasta
cauza vremea nu poate fi prezisa pe o perioada mai mare de o saptamana.
Previziunile pe termene mai lungi (3 luni de exemplu) au o marja de eroare
mare.
 MATEMATICĂ, BIOLOGIE, PSIHOLOGIE
In matematica, tot la inceputul secolului, Kurt Godel elaboreaza celebra teorema a
incompletitudinii, care spune ca un sistem formal (care contine aritmetica) va
cuprinde propozitii nedemonstrabile.
Un alt matematician, John von Neumann, care a contribuit mult si la dezvoltarea
ciberneticii si a mecanicii cuantice, a creat un alt domeniu important, cel al teoriei
jocurilor, in 1944, alaturi de Oskar Morgenstern. Acest domeniu avea sa
cunoasca o dezvoltare accelerata, mai ales dupa ce in 1981 Robert Axelrod a
publicat o importanta lucrare despre evolutia cooperarii.
Alan Turing, ati ghicit, tot matematician, a dezvoltat un alt domeniu de
sinteza, biologia matematica si a gandit celebrul test Turing aparut intr-o lucrare
introdusa de celebra fraza: “I propose to consider the question, ‘Can machines
think?‘”.
Tot in matematica a aparut teoria informatiei, la care a avut o contributie esentiala un
fost criptanalist,Claude Shannon. Aceasta teorie a devenit importanta pentru mai
multe stiinte, de la teoria comunicarii de masa la teoria jocurilor, deja pomenita.
In biologie, mai bine spus in etologie, John Maynard Smith a aplicat paradigma
teoriei jocurilor in 1982, iar Richard Dawkins a lansat termenul de mema,
echivalent in materie de informatii al genei, o caracteristica esentiala a unei meme
fiind replicarea.
In psihologie, behaviorismul a fost inlocuit de psihologia cognitiva, curent care
acorda un rol esential neurostiintelor.
 OBSERVATORUL
Ciberneticienii s-au trezit ca trebuie sa studieze dinamica neliniara, mecanica
cuantica, neurostiinte, teoria jocurilor, etologie, antropologie, biologie
matematica, logica fuzzy, fara sa mai pomenim de matematica. Si asta doar
pentru a intelege primul nivel al ciberneticii.
Pentru ca cibernetica mai are un nivel.
In anii ’70, cativa oameni de stiinta, intre care Heinz von Forester si-au dat
seama ca si observatorul face parte din sistem, deci trebuie inclus in
domeniul stiintei pentru ca influenteaza sistemul.
Forester spunea:
⚫ Rolul observatorului in stiinta fusese evidentiat mai intai in mecanica
cuantica, apoi de catre William Isaac Thomas, cel care a enuntat o teorema
care ii poarta numele: “Daca cineva defineste o situatie ca fiind reala,
atunci si consecintele situatiei devin reale.”
⚫ Ducand si mai departe conceptul, Robert Merton a introdus notiunea
de profetie auto-implinita.
⚫ In fine, in epistemologie, Gregory Bateson a introdus un concept care va
deveni esential pentru cibernetica de ordinul II.
 REFLEXIVITATEA
Reflexivitatea este teoria care studiaza legatura dintre cauza si efect adaugand si
observatorul in ecuatie. Observatorul complica exponential lucrurile, pentru că el
este o nouă componentă activă ce are ca rezultat cibernetica
ciberneticii, meta-cibernetica.
Diferenta dintre cibernetica si meta-cibernetica se poate vedea :
Unul dintre oamenii de stiinta care au studiat reflexivitatea a fost Karl Popper.
Tot Karl Popper a scris celebra carte “The Open Society and Its Enemies”.
In 1987 George Soros, discipolul lui Popper, a introdus una dintre cele mai
importante teorii ale reflexivitatii: schimbările sociale sunt reflexive şi au substrat
psihologic.
Ideile lui Popper si Soros au ajutat Occidentul sa schimbe lumea.
Intai a daramat Cortina de Fier cu ajutorul burselor Fulbright, acum a inceput sa
darame barierele din lumea musulmana.
Tehnologia face lucrurile mult mai simple. Oamenii sunt actorii, nu Google,
Facebook si Twitter, dar Internetul si retelele sociale faciliteaza transformarea.
 IZOLAREA
Transformarea Egiptului n-a inceput in 2011, ci cu mult timp inainte.
Pentru a impiedica schimbarea, toate regimurile totalitare aplica o metoda
clasica: izolarea. Societatile deven inchise, produc entropie.
Japonia s-a izolat intre 1641 si 1853 (sakoku) si gratie izolarii a reusit sa elimine
aproape complet crestinismul. Insa tara a ramas in urma si progresul a fost in
general stopat.
Tarile comuniste, desi nu s-au izolat, au controlat legaturile populatiei cu cetatenii
statelor capitaliste pentru ca stiau bine ca in momentul in care cetatenii vor
compara viata din cele doua sisteme, piesele dominoului vor incepe sa cada.
Si pana la urma asa s-a si intamplat.
In ziua de azi tari precum Coreea de Nord sau Cuba sunt inca in mare parte
izolate, guvernele respective controleaza tot ce inseamna comunicare: de la
telefonia mobila (abia recent introdusa in ambele tari), Internet, televiziune,
presa, comert, cai de comunicatie.
China a adoptat o strategie mult mai inteligenta, respingand izolarea, insa
controland anumite aspecte din viata oamenilor, dar lasandu-le si spatiu de
manevra.
Motivul pentru care si regimul din Siria va cadea poate fi vazut intr-o fotografie
din Damasc:
IZOLAREA
 IZOLAREA

Societatile inchise nu au sanse sa se opuna transformarii, in

momentul in care apare prima antena care receptioneaza un alt program
decat cel oficial, primul ziar strain, primul calator strain, prima excursie in
alta tara, virusul schimbarii a intrat in sistem si inevitabil sistemul va
imploda.
Ce poate face un regim represiv este doar sa incetineasca
implozia.
Mai devreme sau mai tarziu toate regimurile opresive au aceeasi
soarta…