Exminarea ORL

Consta in :inspectie, palpare, vizualizare pe segmente.Analizatorul vizual are toate organele ascunse.
Categorii in examinarea ORL:1 bucofaringoscopia 2Rinoscopia ant/post 3Laringoscopia indirecta
4Otoscopia
Bucofaringoscopia
Reprezinta examinarea cavitatii bucale si a faringelui
Faringele: Epifaringe/nazo/fino,Oro/Mezo faringe, Hipo/Laringo –se examineaza cu apasatorul de
limba care poate fi drept sau curbat la 90 gr.Se aseaza pe 2/3 anterioare ale limbii.daca P nu suporta
procedura-Lidocaina
Pentru a vedea cavitatea bucala si toate segmentele se proiecteaza o sursa de lumina, se aseaza
apasatorul si urmarim urmatoarele repere: buzele,vestibulul bucal,rebordul gingival,dentitia(resturi,
vicii de implantare, lipsur) limba se ridica pe palatul dur si se observa:planseul bucal,frenul
lingul,papilele glandelor submandibulare, fata inferioara a limbii c, papilele linguale, apoi examinam
partea mobila a limbii.
Pe fata inferioara a limbii : mucoasa linguala relativ subtire putandu-se vizualiza venele Renine
Pe fata superioara a limbii :papilele linguale- examinam partea mobila a limbii
Examenul peretilor cavitatii bucale:tapetati cu mucoasa jugala;in dreptul celui de-al doilea molar
superior se afla 2 orificii la nivelul carora se varsa saliva din glanda parotida.
Orofaringele
Se examineaza prin:istmul buco faringian-delimitat: superior de valul palatin cu lueta,lateral se
prelungeste cu pilierii amigdalieni ant si post;intre cei doi pilieri se afla loja amigdaliana ce gazduieste
amigdala palatina
Prin intermediul istmului buco-faringian se poate examina peretele posterior al bucofaringelui .Se pot
vizualiza foliculii limfoizi.
Rinoscopia anterioara
Examenul vestibulului nazal si al foselor nazale.Vestibulul nazal este portiunea premergatoare a
foselor nazale,se vizualizeaza prin exprimare digitala:ridicam varful nasului. Se intinde pana la limen
nasi.
Pentru examinarea foselor nazale se folosesti speculul nazal Chilian.
ce vedem:-septul nazal,mucoasa nazala cu planseul nazal,cornetele nazale:mediu mijlociu si superior-
intre ele se afla meatele nazale(cea mai mare parte a fiziologiei nazale se desfasoara aici).
In meatele nazale se varsa:canalul lacrimo-muco-nazal(meatul inf);orificiul de drenaj al sinusurilor:
maxilar ,frontal,etmoidal anterior (meatul mijlociu);orificiul de drenaj al sinusului etmoidal
posterior(meatul superior)
Rinoscopia posterioara
Examinarea rinofaringelui.Se foloseste oglinda de rinoscopie posterioara
Ce vedem:Amigdala rino-faringiana a lui Lushka,coanele, corzile cornetelor nazale,septul nazal,orificiile
tubare-capatul faringian al trompei lui Eustachio, in jurul lor se afla tesut limfoid care formeaza
amigdala tubara a lui Gherla.
Laringoscopia indirecta
Se examineaza hipofaringele si laringele. Se tractioneaza limba cu mana stanga, cu dreapta
introducem oglinda.
Se vizualizeaza: Epiglota, aritenoizii,repliul arhiepiglotic drept si stang,corzile vocale-intre ele
glota,benzile ventriculare peste corzile vocale,sinusul piriform(cu rol in timpul 3 al deglutitiei,ca sa aiba
loc deglutitia p tre sa aiba cp 1 sinus),amigdala linguala.Toate amigdalele formeza cercul fimfatic
Valdayer(linguala, Luska,Gherla,palatina, foliculii limfoizi)
Otoscopia
metoda de ex a conductului auditiv extern si a membranei timpanice.
Se descriu:aspectul tegumentelor,calibrul, eventuale modificari.Timpanul se examineaza cu aj
Speclului auricular.
Embrana timpanica-foita gri albicioasa,intinsa, fixata prin ligamentul timpanal Gherla,ce inconjoara
membrana timpanica doar pe 2/3, 1/3 fiind libera.MT se insera si se pierde in zidul apical care face
parte din structura osului temporal.
De la extremitatea superioara a ligamentului Gherla porneste linia mediana anterior si posterior cate
un repliu care se numeste ligamentul Timpano-malear.Aceste ligamente merg si se insera pe o
proeminenta care se numeste scurta apofiza a Maleusului.Aceasta se exprima prin transparenta
membranei timpanale.De la ea in jos porneste lunga apofiza a maleusului indreptata spre posterior.ea
se termina intr-o zona mai proeminenta aproximativ centrala care se numeste Umbo.(punct terminal)
De la umbo spre anterior se observa o reflexie luminoasa –triunghiul luminos al lui Politzer(nu e un
reper anatomic ci reflectarea luminii pe supr timpanului)In orice afectiune otica primul care dispare e
triunghiul luminos deoarece membranat timp se bombeaza si dispare tr.)
Aceste repere impart membrana timpanului in 2 segmente(in plan orizontal)
superior: 1/3 sup-membrana lui Schrabnel/epitimpan-pars flacida;inferior2/3 –pers tensa/mezo
timpan.
In plan vertical, un ax care trece prin lunga apofiza imparte membrana timpanului intr-un cadran
anterior si unul posterior.Tot aici imparte topografic fiecare cadran in: sup, inf,postero sup, postero
inf.- foarte important pentru ca o leziune in membrana lui Schrabner inseamna aproape mereu
complicatie endocraniana,uneori p nici nu sesizeaza ca are o afect. auriculara si vine direct cu abces
cerebral.O leziune in regiunea mezotimpanala nu are periol de afectare endocraniana- riscul creste
proportional cu inaltimea perforatiei.
Prelevarea frotiului lingual
Def:Tehnica prin care se recolteaza o mica cantitate din secretia de pe fata dorsala a limbii in vederea
det. spectrului micologic.
Scop:diagnostic si trat in stomatite micotice sau mixte
Indicatii:stomatite, verificarea eficacitatii trat. stomatitei.
Contraind: nu exista, doar in leziuni f grave ale cav bucale-temporizarea recoltarii.
Materiale necesare:comprese sterile, manusi, halat, cam steril pentru P,2 lamele de sticla sterile.
Preg P:psihica:instiintarea ce I se va face pt a sti la ce sa se astepte.fizica:P a jeun fara toaleta cav
bucale,fara trattamente locale, sa nu fi efectuat tratament antimicotic.
Tehnica:p in poz sezanda pe scaun deschide cav bucala si proiecteaza limba in afara. lamelele le
flambam anterior(pt degresare) si cu lamela din dreapta razui dosul limbii dinspre baza spre varf apoi
cu lamela din stanga se intinde secretia recoltata pe lamela din dreapta, se usuca, se aseaza fata in
fata si se infasoara intr-un pansament.Apoi se eticheteaza
Prelevarea exudatului faringian
def:tehnica prin care cu ajutorul unui tampon se recolteaza lichid de pe mucoasa faringiana si
amigdale
Scop:in vederea det spectrului bacteriologic.
indicatii:det etiologiei dif faringo amigdalite acute/cr si identificarea purtatorilor de germeni.
contraind:nu exista, doar starea generala f grava a P
Mat necesare:eprubeta sterila cu stick de recoltare cu tampon de vata.
Preg P:psih: ii spunem ce manevra se va efectua. fizica:pe nemancate, fara toaleta bucala, fara trat
antibiotic.
Tehnica: P se aseaza pe scaun, deschide larg cav bucala,se apasa 2/3 anterioare ale limbii cu
apasatorul apoi cu stick-ul de recoltare se recolteaza secretie de pe mucoasa faringiana.Se introduce
sticul in epribeta,pe cat posibil sa nu se atnga de peretii aprubetei.Se eticheteaza cu nume prenume
sectia data ora cine a prelevat diag prezumptiv.Pana la insamantarea probei sa nu treaca mai mult de
6-7 ore.
incidente: nu exista
Punctia Incizia si Drenajul Flegmonului Periamigdalian(colectie purulenta situata in spatiul de clivaj
periamigdalian)
Amigdala e inconjurata de o capsula.ductele amigdaliene impart amigdala in lobi care se termina cu
cripte-deverseaza secretiile din amigdale.Inflamatie-epitelizarea criptei,cazeumul ia traseu invers si se
acumuleaza in spatiu de clivaj.Cea mai frecventa localizare a flegmonului:antero-superior.
def:Punctia incizia si drenajul flegmonului inseamna stabilirea diagnosticului de Flegmon amigdalian
prin intermediul unei punctii localeurmata de incizia si drenajul acesteia.
Scop:Asanarea focarului supurativ
indicatii:in flegmonul periamigdalian Contraindicatii:in sit in care nu s-a ajuns in faza de colectare
maxima se mai asteapta
Instr. necesare:Manusi, halat apasator camp steril pt P seringa trocar,pensa pean pt incizie
Tehnica: cu anestezie locala Lidocaina 10%, P pe scaun in pozitite sezanda,operatorul in fata un ajutor
in dreapta,operatorul deschide cavitatea bucala( flegmonul creeaza trismus).Se pulverizeaza spray cu
lidocaina.Cu apasatorul pe 2/3 anterioare cu mana dreapta trocarul se aseaza in punctul de maxima
fluctuenta,se introduce 1,5 cm in profunzime,Cand am ajuns apare o senzatie de cadere in gol.Se
aspira si in seringa poate aparea puroi: galbiu cremos, verzui-punctie pozitiva!
incizia:se realizeaza cu ajutorul unei pense pean, se introduce in locul in care am punctionat dupa care
se deschide in lateral creeindu-se o incizie paralela cu marginea superioara a valului palatin,prin ea se
excizeaza puroi-P scuipa in tavita.Deschiderea se face in tavita pentru a drena tot.
Punctie negativa:tehnica gresita,daca n-a colectat suficient,( se introduce si se retrage acul aspirand)
Este o metoda invaziva cu rezultate f buna
P obligatoriu amigdalectomie la 30 de zile de la supuratie
Incidente:lipotimii, aritmii,ascensiuni sau scaderi tensionale,anxietate,hemoragii prin punctionarea
unui vas mare.
Biopsia faringiana
Repr. tehnica prin care cu ajutorul penselor chirurgicale de biopsie se preleveaza un fragment de tesut
dintr-o zona susceptibila de transformare tumorala.Tesutul recoltat trebuie sa fie marginal!
Scop:diagnosti histo-patologic,daca dia e neg nu inseamna ca nu e o tumora maligna. diag + niciodata
nu se pune la indoiala.
Materiale:pense speciale laringiene cu deschidere antero-posterioara si laterala stanga
dreapta,apasator, oglinzi ,comprese, recipient de recoltare,sonda nelaton, specul nazal
Preg Pacient: psihica, fizica: sa nu manance sa nu bea apa, toaleta cav bucale, se aseaza p pe scaun
Tehnica: anestezie cu lidocaina, p pe scaun operatorul in fata un ajutor in dr,p deschide cav bucala cu
aj apasatorului se exprima limba si se vizualizeaza orofaringele.Tumora poate fi localizata in amigdala
palatina intaamigdalian la polul sup sau inf (in asimetrie amigdaliana se preleveaza biopsie)in lueta, pe
valul balatin, la baza limbii,pe marginea libera a limbii
Biopsia de Rinofaringe
Tumorile pot fi localizate:pe blta rino-faringelui,pretubar(unde e amigdala Gherla)in foseta lui Rosen
Muler(scobitura intre peretele posterior si lateral)
in prealabil anestezie cu Lidocaina,p in poz sezanda pe scaunul de consultatie un ajutor tine capul p in
poz verticala cu ajut speclului nazal se Se introduce prin fosa nazala o sonda Nelaton extragandu-se
capatul distal prin orofaringe cu ajutorul unei pense pean pentru a mari spatiul de acces, se
vizualizeaza tumora, apoin intram cu o pensa Chetellier si se preleveaza biopsia.fragmentul recoltat se
introd in recipientul in care se gaseste formol sau alcool90%, se eticheteaza nume prenume varsta sex
clinica numele celui care a facut biopsia diag prezumptiv tip de investigatie cerut data si ora
recoltarii.p nu mananca nu bea 2 ore dupa
Biopsia de Hipofaringe
P in poz sezanda pe scaunul de consult ex in fata un aj in dr tine capul p in poz verticala un aj in stanga
inmaneaza instrumentele.
Anestezie locala cu lidocaina,p cu cav bucala larg deschisa, ajutorul din dreapta mentine cu o
compresa limba exteriorizata.medicul tine in mana stanga oglinda laringiana in prealabil incalzita
vizualizeaza hipofar cu leziunea de explorat iar cu mana stanga in care tine pensa laringiana preleveaza
un fragment din tesutul tumoral.fragmentul se eticheteaz..etc
incidente: p necooperant, anestezie insuficienta,aspirarea de corpi straini aritmii lipotimii hemoragii
ascensiuni ale TA
Biopsia Laringiana
Se face prin laringoscopie indirecta cand T e mare si e accesibila vederii indirecte,exista tumori care nu
pot fi biopsiate asa in fct de conformatia P,de gradul de reflexivitate, cooperare p-medic.
Cu ajutorul oglinzi din laringe se preleveaza un fragment din tumora.
Tumora poate fi localizata:pe fata interna a epiglotei,pe benzile ventriculare, pe corzile vocale,in
ventricul sub glota, ultimele 2 fiind accesibile prin laringoscopie directa.
Laringoscopia directa si suspendata
Repre tehnica de vizualizare amanuntita a endofaringelui cu ajutorul laringoscopului legat de o sursa
de lumina atasata printr-o fibra optica la un transformator-pensa.Se poate efectua laringoscopie cu
lumina proximala (de preferat)sau distala
Prin intermediu tehnicii se pot efectua: ablatii de formatiuni tumorale,decorticari ale corzilor vocale,
Se poate efectua cu anestezie locala sau generala. laringoscopia suspendata cu anestezie generala.
Instilatii laringiene
Repr tehnica prin care cu ajutorul unei seringi si a unei canule speciale se aplica sol medicamentoase
pe suprafata corzlor vocale.
Scop:scaderea inflamatiei, grabirea cicatrizarii
Indicatii:pareze miogene, vindecarea dupa microchir laringiana(decorticarea de corzi vocale)af
inflamat laringiene cronice,traumatisme prin substante chimice
Mat necesare: lampa manusi seringa laringiana,canula de instilatie laringiana,(o canula curba care se
pliaza pe forma anatomica a limbii)oglinda de laringoscopie indir, sol medicamentoase: vit A, cortizon,
antibiotice,alfachimotripsina pt cicatrizare supla.
preg p psih si fiz igiena cav bucale
tehnica: p pe scaun in sezut,examinatorul in fata un aj indreapta,.P deschide larg cav bucala aj tine
limba cu mana dreapta iar examinatorul cu aj oglinzii laringiene introduce seringa pana in orofaringe,
se vizualizeaza endofaringele ,dupa evidentierea corzilor vocale , medicul introduce canula de instilatie
atasata la seringa astfel incat sa ajunga deasupr corzilor vocale,pacientul e pus sa zica I lung in timp ce
se instileaza sol medicamentoasa pe suprafata corzilor vocale aflate in vibratie.P are un acces brutal de
tuse semn ca tehnica este corecta!!
Tamponamentul nazal anterior si posterior
Repr tehnica complexa prin care cu ajutorul unor mese textile se efectueaza o colmatare completa a
fosei nazale sub o presiune suficient de mare ca sa realizeze hemostaza.Tehnica folosita in epistaxis.
Indicatii: epistaxis,status posoperator, in redresarea de piramida nazala cu scot hemostatic sau de
contentie.
Mat necesare:manusi, oglinda frontala sort de protectie mese nazale de tifon specul nazal pensa in
baioneta apasator de limba pensa pean sonda nelaton sol anestezice subst vasoconstrictoare-efdrina.
prep pac:psihica se linisteste b si anturajul ferindu-l de surse de caldura.fizica:se scot hainele care pot
efectua constrictie se aseaja p fie in sezut fie culcat pe partea care sangereaza.
tamponamentul nazal anterior: se pregateste o mesa lata de 1-2 cm si lunga de aproximativ
1m.mesele se imbiba in ulei de vaselina simpla usurand astfel introducerea cat si scoaterea.pacientul
sufla nasul pe fosa cu epistaxisul eliminandu-se astfel eventualele cheaguri.se aplica 1-2 pufuri de
spray cu lidocaina.se tamponeaza intreaga fosa incepand de sus in jos si dinapoi inainte.detamponarea
se efectueaza dupa 1-2 zile si poate fi partiala daca sangererea are tendinta sa revina.tamponamentul
poate fi mentiunut sau refacut la nevoie sub medicatie antibiotica
Tamponamentul nazal posterior:introducerea unei comprese in rinofaringe cu aj unei sonde Nelaton.
se mentine max 48-72h.
se mai practica tamponament nazal cu balonase speciale sau prin ligaturi vasculare( a carotida ext sau
a maxilara int)
Redresarea de piramida nazala
Repozitionarea anatomica a oaselor proprii nazale dupa deplasarea acestora in urma unui traumatism.
indicatii:fracturi ale oaselor nazale cu deplasare, disjunctii, se afecteaza fracturilor recente,trebuie
efectuata in primele 24h.
Scop: refacerea estetica,anatomica a piramidelor nazale, dar cel mai imp refacerea functionala.
preg p: psihica, explicare, consimtamant, fizica:preanestezica nu mananca 6-8 h inainte.
Tehnica: Anestezie prin infiltratie cu xilina 1% adrenalinata(ca sa ai controlul hemostazei).pacientul
duc la sala de operatie e asezat in decubit dorsal I se admin anestezie introducand sub tegument xilin
dorsonazal sau paralateronazal.Cu ajutorul unor pense I cioc de rata un brat se introduce endonazal
unul lateronazal, se prinde peretele nazal si se efectueaza tractiuni laterale si in sus pana cand dupa
un mic cracment se simt oasele repozitionate in pozitie anatomica.
Metode de contentie:interna-tamponamentul nazal anterior adaptat la patologie;externa cu atela
metalica.Se mentine 24-48h cea interna 4-5 zile cea externa
incidente si accidente: hemoragii, esecul tehnicii.
Punctia de sinus maxilar
Repr tehnica prin care cu ajutorul uni trocar se efectueaza lavajul sinusului maxilar.
Indicatii:sinuzite supurate acute/cronice;formatiuni tumorale chistice, controlul stabilitatii
tratamentului unei sinuzite,diagnosticul sinuzitelor supurante.
Scop golirea si curatarea sinusului maxilar de secretii patologiece.
Instr. necesare: specul nazal foarfece comprese sterile, manusi camp steril pt p ,tavita oglinda frontala
trocar seringa,sol dezinfectante,anestezice-anestezie de contact-pulverizare lidocaina 10%
Tehnica: P in sezut pe scaunul de consultatie medicul in fata un ajutor in dreapta,cu ajutorul speculului
nazal se evidentiaza fosa nazala.Cu ajutorul trocarului se introduc in meatul nazal inferior oblic din
afara in interior varful trocarului urmarind unghiul extern al ochiului.Trocarul se introduce 1,2-2 cm de
la apertura piriforma –marginea orificiului osos de intrare in cav nazala. Se exercita o presiune-trocarul
perforeaza peretele intresinuso-nazal se aude un cracment si apare senzatie de intrare in gol.. Cand
suntem cu varful trocarului in sinus,introducem seringa cu ser fiziologic caldut,Pacientul isi penseaza
cealalta nara sufla nasul cu putere si prin ostiumul nazo-maxilar se elimina secretii in tavita.
Punctiile po fi: negative :lichid seros sau seropurulent
pozitive: lichid cu puroi seropurulent sau francpurulent care arata ca e in proces de
vindecare.
Se repeta punctia pana la 7 punctii.daca sunt inca positive se trece la tratament chirurgical.
incidente si accidente: lipotimii hipo/hiper TA,aritmii etc
specifice: hemoragie, punctie oarba nereusita cand trocarul e obstruat cu un fragment osos sau in
traiectul eronat al trocarului-se introduce un alt trocar alaturi, sau se aspira si se forteaza trocarul cu
ser fiziologic sau se introduce un alt trocar.
Lichidul de spalatura trebuie sa fie ser fiziologic steril
Embolia gazoasa-atunci cand varful trocarului intalneste un traiect venos si introduce aer, este fatala!
Lavajul auricular
def:tehnica prin care se introduce un jet lichidian in conductul auditiv ext cu scopul eliberarii acestuia
de diverse secretii si formatiuni.se face cu solutii sterile sau cu apa calduta.
Mat necesare:seringa Guyon de metal sau de unica folosinta,tavita, pensa in baioneta pensa
Rosen,crosete otoscop,specul auricular manusi masca aleza lampa.
Preg p:psihica; P este pregatit pentru lavaj prin anumite manevre:daca exista un dop de cerumen vechi
dopul trebuie inmuiat cu apa cu bicarbonat de Na glicerinat sau apa oxgenata;daca e dop epidermic,
solutie de apa cu acid salicilic.
Tehnica:p se aseaza pe scaun ,p tine tavita, pavilionul se tractioneaza in sus si in spate, se introduce 10
mm amboul seringii si se sprijina pe peretele conductului auditiv extern.Concomitent pacientul
deschide cavitatea bucala-se largeste peretele conductului auditiv extern.se introduce lichidul, care se
va evacua apoi in tavita, in lichidul de spalatura se pot gasi si dopuri de cerumen
Indicatii:corpi straini, in otitele externe, atunci cand vrem sa verificam integritatea si permeabilitatea
conductului autitiv extern.
Contraindicatii:cand timpanul este perforat
Incidente si accidente:ruptura de timpan,labirintita daca jetul de lichid e foarte puternic –
vertij=labirintita.
Extractia corpilor straini auriculari
corpii straini pot fi organici(hartie bile lame agrafe)sau anorganici(spice de grau boabe de
porumb)corpi staini vii(insecte larve urechelnite,gandaci)
corpii starini ovali se scot cu ajutorul crosetului
corpii starini vii sunt ucisi inainte de a fi extrasi cu ulei caldut sau alcool.Corpii straini vegetali se
deshidrateaza intai-se introduce alcool in conduct.Extractia lor se face prin lavaj auricular sau
instrumental.
Corpii straini inclavati:fie sunt asa de la inceput si nu pot fi extrasi fie se inclaveaza in urma incercarilor
de extractie se recurge la chirurgie-se face incizie retroauriculara.
Explorarea functiei auditive
Se ocupa de metodele de determinare a capacitatii sociale a auzului si sediul topografic al leziunii care
determina hipoacuziile.Aparatul auditiv transforma energia sonora in impuls nervos ce ajunge pe cale
neuronala la scoarta cerebrala unde se formeaza senzatia auditiva.Cand exista leziuni pe acest traiect
apar hipoacuziile care in functie de sediul in care sunt localizate pot fi:de transmisie(pav urechii
urechea mediecalea aeriana)de perceptie(urechea internasau calea osoasa))sau mixte(ambele
portiuni afectate).
Acumetria vocala:explorarea care se face cu ajutorul vocii.de regula se foloseste vocea soptita.Se
rostesc cifre si cuvinte de tonalitati diferite: cifre:grava(1,9)acuta(6,7)mixta(5,10);cuvinte: grava(mar
rau rau)acuta(bibi titi gigi)mixta(bam bar buc mac).Intr-o camera asonora examinatul la 6m distanta de
examinator cu urechea de examinat spre examinator, urechea opusa se mascheaza,(apasand cu
indexul pe tragus):se rostesc cifre apoi cuvinte si se apropie de pacient pana cand aude.notarea se
face :vs=6m vs=4m vs=2m etc
Acumetria instrumentala :se efectueaza cu ajutorul diapazoanelor-se efectueaza o examinare
cantitativa care se refera numai la durata de percepere si nu la distanta la care acestea pot fi auzite.
Diapazoanele cel mai frecvent folosite:grav|(128dv)mixt(512)acut(1024).Se pune in vibratie prin lovire
sau ciupire.In funtie de locul unde este situat exista mai multe tehnici:Proba weber,Rinee,Bing
Schwabach
Proba weber: Se foloseste diapazonul de 128 decibeli,e pus in vibratie si se aseaza pe vertex.Pacientul
e invitat sa spuna unde il aude.
Rezultate:
-sunetul ramane localizat in vertex si se noteaza Weber egal difuz,indiferent;acest lucru se intampla in
egalitatea functionala bilateral sau in afectare bilateral de acelasi grad
-sunetul se lateralizeaza la urechea bolnava in surditate de transmisie
-se lateralizeaza la cea mai bolnava cand ambele urechi medii sau externe sunt afectate
-se lateralizeaza la urechea sanatoasa sau mai putin bolnava-surditate de perceptie
explicatia prin teoria scurgerii sunetului:sunetul transmis la urechea interna pe cale osoasa continua sa
se exteriorizeze pe calea urechii medii si a conductului auditiv extern.in cazul in care intalneste in cale
un obstacol(dop de cerumen,inflamatie distructia osisoarelor)el nu se mai poate exterioriza si se
intoarce spre cohlee intarind auditia
Proba rinee:este raportul dintre durata auditiei pe cale aeriana si pe cale osoasa
Tehnica: diapazonul de 128 pus in vibratie se aseaza pe punctul central mastoidian si se inregistreaza
momentul cand nu mai este auzit.apoi diapazonul este trecut cu bratele in jos in fata conductului
auditiv extern la 1 cm distanta si se noteaza cat mai este auzit.durata in secunde pe cale aeriana se
imparte la durata in secunde pe cale osoasa(in mod normal ca este dubla fata de
co)ca/co=40sec/20sec=2.In surditatea de transmisie Rinee este negativa(ca scazuta si co crescuta)1/2
In surditatea de perceptie Rinee este tot pozitiv dar scurtat-1
Acumetria Radioelectrica:inregistrarea unui grafic cu sunetele pe care pacientul le recepteaza intr-o
casca.rezultatul graficului se numeste audiograma.
Tipuri de audiometrie:
-Audiometrie tonala:se inregistreaza limitele campului auditiv pentru sunetele pure pe un grafic
-Audiometrie tonala liminara:cerceteaza pragul minim al auditiei sunetelor pure
-Audiometrie supraliminara:cerceteaza distorsiunile senzatiilor auditive
-Audiometrie vocala:cerceteaza gradul de inteligibilitate al limbajului
aceste metode sunt subiective deoarece se bazeaza pe raspunsurile bolnavului.
Audiometria tonala consta in inregistrarea grafica a auzului sub forma audiogramei.
-tonurile:reprezentate grafic prin frecvente
-intensitatea:masurata in decibeli
graficul are intensitatea pe ordonata notata in db si tonalitatea pe abscisa notata in Hz.curba aeriana
este notata xu X si curba osoasa )(