constituirea unui poligon echiegal (aria egală) cu un poligon şi asemenea cu alt poligon

Metode și strategii euristice de rezolvare a problemelor

la tema: Ariile figurilor plane.

Slaid 2
Fiecare persoană își imaginează ce este aria camerei sau aria unui teren
agricol. Fiecare persoană înțelege: dacă terenurile sunt egale, atunci și ariile
suprafețelor lor sunt egale; și că aria apartamentului constă din ariile camerelor.
Acest concept comun de aria este utilizat și în geometrie, unde se vorbește
despre ariile unor figuri.
Slaid 3
Cu 4-5 mii de ani în urmă, babilonienii au cunoscut cum se calculă aria
terenurilor sub formă de dreptunghi și trapez. Aria se calcula în unități pătrate. Din
cele mai vechi timpuri, pătratul a fost folosit ca unitate pentru măsurarea
suprafeței, întrucât pătratul are proprietăți remarcabile: laturi egale, unghiuri egale
și drepte; pătratul are o axă și un centru de simetrie și o formă perfectă. Pătratul
este ușor de construit și poate fi folosit pentru acoperirea orice formă fără goluri.
c2
S=
Însă, aria cercului la babilonieni a fost calculată prin formula (c – 12
lungimea cercului), de unde a rezultat o aproximare : π = 3. Deși de obicei operau
cu valoarea π = 3., ei cunoșteau și o valoare aproximativă a lui π =25/8 (adică
3,125 ). Această aproximație mult mai bună este utilizată într-o tăbliță care provine
din săpăturile de la Susa (1933).
Slaid 4
În colecția Muzeului de Stat Pușkin de Arte Frumoase din Moscova, se
păstrează un vechi papirus matematic egiptean, care datează aproximativ 1850
î.Hr. Papirusul conține 25 de probleme cu soluții.
Șapte din cele douăzeci și cinci de probleme sunt probleme de geometrie de
la calculul ariilor triunghiurilor, până la găsirea suprafeței unei emisfere (problema
10) și găsirea volumului unei piramide trunchiate.
Cu aproximativ 4 mii de ani în urmă, egiptenii au determinat aria unui
dreptunghi, paralelogram, triunghi și trapez în același mod ca și noi în prezent.
Adică, pentru a determina aria dreptunghiului, lungimea a fost înmulțită cu
lățimea; pentru a determina aria unui triunghi, baza triunghiului a fost împărțită în
jumătate și înmulțită cu înălțimea. Și pentru a determina aria trapezului, suma
laturilor paralele a fost împărțită la jumătate și înmulțită cu înălțimea. Aria unui
poligon a fost găsită prin împărțirea acestuia în dreptunghiuri, triunghiuri și
trapezoide.
Slaid 5
 La greci, geometria atinge un grad înalt de dezvoltare. Ei au introdus
demonstrația logică în rezolvarea problemelor. Sistemul axiomatic introdus de
greci este în esență valabil și astăzi.
Thales din Milet (635-543 î.Hr.) este primul căruia i se atribuie utilizarea
metodei deducției.
Discipolul său, Pitagora (582-496 î.Hr.), a demonstrat teorema care astăzi îi poartă
numele, teoremă care era cunoscută cu secole înainte.
Marele filozof Platon (427-347 î.Hr.) propune una din concepțiile, rămase în
vigoare și astăzi, el susține că la realizarea figurilor geometrice trebuie utilizate
doar rigla și compasul.
Realizarea cu rigla și compasul a construcțiilor geometrice a ajuns la un înalt grad
de măiestrie în această perioadă, când datează și formularea celor trei probleme
celebre ale antichității:

 duplicarea cubului
 trisecțiunea unghiului
 cuadratura cercului.
Imposibilitatea rezolvării acestor probleme a fost dovedită abia prin secolul al
XIX-lea și a condus la noi considerații teoretice privind structura numerelor reale.
Menechme (380 - 320 î.Hr.) este considerat unul dintre descoperitorii secțiunilor
conice.[2]
Slaid 6
Prin lucrarea Elementele, Euclid (c. 325-265 î.Hr.) realizează o revoluție în
gândirea geometrică și științifică în general: abordarea logică și riguroasă. Chiar
dacă nu este primul manual de geometrie, prin introducerea
gândirii axiomatice, Elementele reprezintă o lucrare cu totul nouă față de ce se
scrisese până atunci.
Inventator și inginer, Arhimede (287-212 î.Hr.) a fost și unul dintre marii
matematicieni ai antichității. Acesta a dat formula volumului sferei, a
determinat centrul de greutate al triunghiului, trapezului și segmentului parabolic, a
considerat curba care mai târziu îi va purta numele (spirala lui Arhimede) și a
determinat diverse arii și volume mărginite de arce de parabolă sau de cuadrice de
rotație. De asemenea, a introdus un fel de sistem de coordonate (ceea ce mai târziu
va utiliza geometria analitică), a intuit conceptul de limită (la care va apela câteva
secole mai târziu calculul diferențial și integral). Însă nu avea
notații algebrice eficiente prin care să își poată expune conceptele sale.
Slaid 7
Epoca elenistică se afirmă personalitatea lui Heron din Alexandria (c. 10 - 70
d.Hr.), căruia i se atribuie formula care îi poartă numele (formula lui Heron), de
calcul a ariei triunghiului atunci când cunoaștem lungimile laturilor:
 unde   reprezintă
semiperimetrul triunghiului dat.
Slaid 8
India. Brahmagupta (n. 598 - d. 668) a
fost matematician și astronom indian. A fost cel mai mare matematician al epocii
sale, din Ujjain.
Una dintre cele mai cunoscute contribuții în geometrie este formula care îi
poartă numele: Dacă ABCD este un patrulater inscriptibil, atunci aria acestuia este:

unde  a,b,c,d    sunt lungimile laturilor, iar

   este semiperimetrul.
Dacă patrulaterul devine triunghi și obținem formula lui Heron.

Slaid 9
EURÍSTIC, -Ă, euristici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. (Despre procedee
metodologice) Care servește la descoperirea unor cunoștințe noi. 2. S. f. Metodă de
studiu și de cercetare bazată pe descoperirea de fapte noi; arta de a duce o dispută
cu scopul de a descoperi adevărul. [Pr.: e-u-] – Din fr. euristique. [1].
Slaid 10
Conform Curiculumui național la obiectul Matematică, clasele X-XII, [2]
ariile figurelor plane se studiază în:
Clasa a-X. Unități de conținut:
- Arii.
- Aria triunghiului.
- Aria paralelogramului.
- Aria pătratului, dreptunghiului, rombului.
- Aria trapezului.
- Aria poligonului regulat.
- Aria discului.
Clasa a XI-a
Unități de conținut:
- Aria proiecției ortogonale a unei figuri pe plan.
Clasa a XII
Unități de conținut:
- Aria subgraficului unei funcții.

Slaid 11
 Vom analiza unități de conținut cu privire la arii prezentate în manualul de
matematica pentru clasa a-X. [3].
Modulul: Figuri geometrice în plan. §8. Ariile figurelor plane.
1. Se întroduce definiția:
Fiecărei figuri plane i se asociază un număr real nenegativ, numit aria figurii
respective. Aria posedă următoarele proprietăţi:
1° figurile congruente au arii egale;
2° dacă o figură este reuniunea a două figuri disjuncte, atunci aria figurii date
este egală cu suma ariilor celor două figuri disjuncte;
3° pătratul cu latura de 1 u.l. are aria 1 u.p

Slaid 12
Sunt prezentate formulele pentru calculul ariilor unor figuri geometrice:

Nu se demonstrează teoreme.
Se propun probleme rezolvate și probleme pentru determinarea ariei
triunghiului, ariei paralelogramului, ariei pătratului, ariei dreptunghiului, ariei
rombului, ariei trapezului, ariei poligonului regulat și ariei discului.
Probleme rezolvate demonstrează cum pot fi aplicate cunoștințele acumulate
anterior pentru a obține un rezultat clar, frumos și eficient. De exemplu: pentru
dererminarea ariilor figurelor plane se aplică teorema lui Petagora, proprietățile
medianelor, proporțiile și asemănările, diferite relații în triunghiuri, cercuri etc.
De menționat, că pentru rezolvarea acestor probleme nu există un algoritm
bine definit, astfel de probleme sunt rezolvate cu aplicarea strategilor și metodelor
euristice.

Slaid 13
Pr. 22, pag.259.
Raza cercului înscris într-un triunghi dreptunghic este egală cu r, iar raza
cercului circumscris triunghiului – cu R. Să se afle aria triunghiului.
Rezolvare:
Fie  ABC dreptunghic. Ipotenuza b = 2R.

Conform Teoremei 25. Bisectoarele unghiurilor interioare ale triunghiului

sînt concurente în centrul cercului înscris în triunghi.
 În acest caz  AFE   AHE, atunci AF= AH=c-r; și analog, CF=CG=a-r 
AC=2R=(c-r)+(a-r)  c-r+a-r=2R  a+c =2R-2r.
1 1
Notăm p= 2 (a+c+b) = 2 (2R+2r+2R) = 2R+r.
Aria triunghiului A=pr=r(2R+r) up.
Răspuns: A= r(2R+r) up.

Slaid 14
Pr. 13 pag 258. Diagonalele patrulaterului convex CADB sînt perpendiculare
și au lungimile a și b. Să se afle aria patrulaterului EFGH, unde E, F, G și H sînt
mijloacele laturilor CA, AD, DB și respectiv BC.
Rezolvare:
Fie patrulaterului convex CADB cu diagonalele a și b perpendiculare și
punctele E, F, G și H sînt mijloacele laturilor CA, AD, DB și respectiv BC.
Conform criteriul 2 de asemănare a
triunghiurilor: Dacă două laturi ale unui
triunghi sînt proporţionale cu două laturi ale
altui triunghi și unghiurile formate de aceste
laturi sînt congruente, atunci aceste triunghiuri
1
sînt asemenea. CADEAF. Atunci EF= 2
a
CD= 2 și EF CD.
1 a
Analog demonstrăm că HG= 2 CD= 2 (EFHG) și HG CD.
Dacă EF CD și HG CD  EF HG  EF și HGAB.
b
Analog demonstrăm, că EH= FG= 2 , și EH FG  FG și EHCD.
b a
De unde obținem, că EFGH este patrulater dreptunghic cu laturile 2 și 2 .
ab
Atunci aria patrulaterului EFGH: AEFGH = 4 up.
ab
Răspuns: aria AEFGH = 4 up.
 Slaid 15
Pr.14.Pag. 259. Punctul E este mijlocul laturii AB a paralelogramului
ABDC. Dreapta CE intersectează diagonala AD în punctul F. Să se determine
ariile triunghiurilor CAF și CFD, dacă aria triunghiului AFE este egală cu 1 u.p.
Rezolvare:
AFEDFC (AE CD, AD și EC secante, AFEDFC, AEFFCD,
EAFFDC) și
1 1 1
AE= 2 AB  AE= 2 CD, GF= 2 FH 
Aria CFD: ACFD =CD*FH=2AE*2GF=4AAFE=4up.
ACAD=GH*CD=3GF*2AE=6GF*AE=6up.
Aria CAF: ACAF= ACAD- ACFD=6up-4up=2up.
Răspuns: ACAF=2up, ACFD=4up.

Slaid 16
Pr.15. Pag. 259. O diagonală a unui trapez dreptunghic are lungimea d și îl
împarte în două triunghiuri dreptunghice isoscele. Să se afle aria trapezului.
Rezolvare:
Fie ABCD un trapez dreptunghic și diagonală d îl împarte în două
triunghiuri dreptunghice isoscele. Conform
teoremei lui Pitagora și proprietăților triunghiurilor
d
dreptunghice isoscele avem: AC=AB= √2 ; CD=
d √2 . Atunci, aria trapezului
d
+d √2
AB+CD √ 2 d 3 d2
AC ∗
Aabcd= 2 = 2 √2 = 4 .
3 d2
Răspuns: Aabcd= 4 up.

Slaid 17
Pr.16. Pag. 259. Centrul cercului înscris într-un trapez dreptunghic este
situat la distanţele de 1 dm și 2 dm de capetele unei
laturi neparalele. Să se determine aria trapezului.
Rezolvare:
 Fie ABCD un trapez dreptunghic și cercul înscris cu centrul în E și raza r.
Avem: AB CD, BD – secanta, GH=2r – înalțimea trapezului, BE și DE –
bisectoarele unhiurilor GBF și FDH  EGBEFB, EFDEHD și
EGBDHE.
ED HE EB∗HE 10∗r r
= GB=
Atunci, din relația EB GB  ED = 20 = 2 ,
ED HD ED∗EG 20 r
= HD=
Analogic arătăm EB EG  EB = 10 =2r.
Teorema lui Pitagora pentru EHD:
( 2 r )2 +r 2 =202  4 r 2 +r 2 =400  5 r 2 =400  r 2 =80  r=4 √ 5 .
Aria trapezului ABCD:
r
r+ +r +2 r
AB+CD 2 9 2 9∗80
GH 2r r
AABCD= 2 = 2 = 2 = 2 =360up.
Răspuns: AABCD=360up.

Slaid 18
Probleme interesante:
Perimetrul triungiului și a hexagonului sunt egale. De aflat raportul ariilor
cercurilor înscrise.

Rezolvare:

ABC este echilateral. Notăm AF=FH=HG=GB=BE=EA=a.

HE este bisectoare EHB, mediana pentru AB și înalțimea AHB, 
HD=AD=DB=2DE=2r, DEB este dreptunghi și conform teoremei lui Pitagora
2 2 2
pentru DEB avem: r +a =( 2r )  r + a =4 r  r + a =4 r 
2 2 2 2 2 2

r=
a πa2
2 2
3 r =a  √ 3 . Aria cercului înscris A=πr 2 = 3 .
Hexagonul ABCDEF. Notăm AB=BC=CD=DE=EF=FA=a.
 AGB este echilateral cu latura a și înalțimea R. Conform teoremei lui
2 2
a a a √3
Pitagora pentru GHB avem:
R2 + ()
2
=a 2

R2 =a2 −
2 () 
R=
2
.
2
3 πa
2
Aria cercului înscris A=πR = 4 .
2
3 πa
4
πa2 9
.
Raportul ariilor cercurilor înscrise: 3 = 4
9
.
Răspuns: Raportul ariilor cercurilor înscrise este 4