Euclid din Alexandria (greac: , Euclides; cca 325 - 265 .Hr.

), originar
din Damasc, a fost un matematician grec care a trit i predat n Alexandria n Egipt n timpul
domniei lui Ptolemeu I (323 283 .Hr.). Despre viaa lui Euclid nu s-au pstrat nici un fel de
date, de aceea se spune c viaa lui se confund cu opera. Dar nici aceasta nu s-a pstrat n
ntregime.
n afara de cartea Stihia, n traducere romneasc Elementele, tradus n peste 300 de
limbi, n care Euclid pune bazele aritmeticii i ale geometriei plane i spaiale, s-au mai pstrat
cteva cri dintre care: Datele, lucrare ce cuprinde teoreme i probleme care completeaz
Elementele, precum i Optica, privit ca o geometrie a razei vizuale. A iniiat tradiia de a
indica sfritul unei demonstraii prin expresia latin: Quod erat demonstrandum,
abreviat Q.E.D., n traducere: Ceea ce era de demonstrat.
ntr-o anecdot scris la 800 de ani de la moartea sa se povestete c Ptolemeu I l-ar fi
rugat pe Euclid s-i arate o cale mai uoar ca s neleag geometria, iar Euclid ar fi rspuns:
n geometrie nu exist drumuri speciale pentru regi.
Euclid a expus cercetrile n domeniul opticii n tratatele Optica i Catoptrica. n cel
dinti a prezentat noiunea de raz de lumin i a formulat, pentru prima dat, legea propagrii
rectilinii a luminii: Razele... se propag n linie dreapt i se duc la infinit. n continuare
Euclid a analizat probleme geometrice de aplicare a acestei legi: formarea umbrei, obinerea
imaginilor cu ajutorul orificiilor mici, problema dimensiunilor aparente ale corpurilor i
determinarea distanelor pn la ele. n Catoptrica Euclid a menionat c: tot ce este vizibil se
vede n direcie rectilinie. n tratatul menionat a fost cercetat propagarea luminii de ctre
corpuri.
Dei multe din rezultatele din Elemente au fost descoperite de matematicienii de
dinainte, una dintre realizrile lui Euclid a fost s le prezinte ntr-un singur cadru, logic i
coerent, pentru a putea fi uor folosite. A fost inclus i un sistem riguros de dovezi matematice
ce constituie baza matematicii nc i astzi, 23 de secole mai trziu.
Chiar dac a fost cunoscut n special pentru informaiile din geometrie, cartea
Elementele include de asemenea i teoria numerelor. Este vorba despre legtura dintre numerele
perfecte i numerele prime de tip Mersenne, despre infinitatea de numere prime.
Sistemul geometric descris n Elemente a fost cunoscut pentru mult timp ca simpl
geometrie, considerat singura geometrie posibil. Totui astzi sistemul este deseori denumit
geometrie euclidian, pentru a o diferenia de aa numita geometrie neeuclidian , descoperit n
secolul al XIX-lea.
La Muzeul din Alexandria, care poate fi considerat cea mai veche universitate din lume,
Euclid a nfiinat o celebr coal de geometrie. Tratatul Elementele al lui Euclid a fost timp

de mai mult de 2.000 de ani principala carte dup care s-a nvat geometria. Ea sintetizeaz i
lucrrile altor matematicieni de dinaintea lui sau contemporani cu el: Hipocrate, Eudoxus, Tectet
i alii. Ea cuprinde 13 capitole (intitulate cri).
Dac pentru mrimile geometrice se folosete pentru simplificarea expunerii notaia
algebric, primele 5 axiome din prima carte se pot scrie ntr-o form concis astfel:

1.Dac A=C si B=C, atunci A=B

2.Dac A=B, atunci A+C=B+C

3.Dac A=B, atunci AC=BC

4.Dac A=B, atunci 2A=2B

5.Dac A=B, atunci B=A

Iat cteva axiome:

"i cele congruente sunt egale ntre ele"

"i ntregul este mai mare dect prile"

"i dou drepte nu nchid un spaiu ntre ele"

Cteva postulate:

"De la un punct pn la orice punct se poate duce o linie dreapt"

"Din orice centru i orice raz poate fi descris un cerc"

"Toate unghiurile drepte sunt egale"

"Punctul este ceva care nu are pri"

"Capetele liniei sunt puncte"

Elementele lui a fost una din cele mai rspndite cri, reeditat de nenumrate ori de-a
lungul a mai mult de dou milenii, tradus n numeroase limbi. S-au mai pstrat i alte lucrri ale
sale: Datele i Despre mprirea figurilor. Dup Euclid cercetrile n domeniul geometriei
au fost continuate de matematicienii greci Arhimede i Apoloniu din Perga.

Postulatul lui Euclid sau axioma paralelelor, Teorma, Definitii,

Tranzitivitatea relatiei de paralelism in spatiu
Paralelism in spatiu
Postulatul lui Euclid sau axioma paralelelor. Intr-un plan, printr-un punct exterior
unei drepte trece o dreapta paralela cu ea si numai una.
Teorema 1. Doua drepte paralele determina un plan.
Definitie. O dreapta d poate sa nu aiba nici un punct comun cu planul ( d = ). In acest caz, vom
spune, ca dreapta este paralela cu planul si notam: || d sau d || . 34721nss32ulz6y
Teorema 2. O dreapta paralela cu o dreapta dintr-un plan este paralela cu planul ( sau continuta in el).
Teorema 3. Daca o dreapta a este paralela cu un plan , oricare plan care contine aceasta dreapta si
intersecteaza planul , o face dupa o dreaptab paralela cu a.
Teorema 4. Daca o dreapta a este paralela cu un plan paralela la dreaptaa dusa printr-un punct A, al
planului , este continuta in .
Lema de paralelism. Daca doua drepte paralele a si b sunt situate, respectiv in doua plane si care se
intersecteaza dupa o dreapta c atunci ceste paralela si cu a si b. sl721n4332ullz
Teorema 5. Daca doua drepte distincte a si b sunt paralele cu a treia dreapta c, atunci dreptele a si b sunt
paralele intre ele. (Tranzitivitatea relatiei de paralelism in spatiu).
Teorema 6. Daca un plan contine doua drepte concurente paralele cu un alt plan, atunci cele doua plane
sunt paralele.
Teorema 7. Doua unghiuri cu laturile respectiv paralele sunt congruente ( cand sunt amando-ua ascutite
sau amandoua obtuze) sau suplementare ( cand unul din ele este ascutit, iar celalalt obtuz. Daca unul este
drept, celalalt este asemenea drept.
Teorema 8. Daca un plan intersecteaza doua plane paralele, intersectiile sunt drepte paralele.
Teorema 9. Doua plane distincte paralele cu al treilea plan sunt paralele intre ele.
Teorema 10. Doua plane paralele determina pe doua drepte paralele, pe care le intersecteaza, segmente
congruente.

Teorema 11. (Teorema lui Thales in spatiu). Mai multe plane paralele determina pe doua drepte oarecare,
care le intersecteaza pe acestea in segmente respectiv proportionale.
Timoce Luiza
XE