Euclid a trait intre anii 365-300 i.H. Data nu este exacta.

Foarte putin cunoscut

in timpul vietii sale, Euclid a trait in Alexandria, Egipt. Educatia a primit-o la
Academia lui Platon din Atena, Grecia.
Bazele geometriei folosite astazi se bazeaza pe scrierile lui Euclid, in special
pe lucrarea sa "Elementele". De asemenea, lucrarea, mai sus amintita,
conține bazele teoriei numerelor.
Este binecunoscut algoritmul lui Euclid de aflare a celui mai mare divizor
comun a doua numere intregi. Acest algoritm este unul din cei mai vechi
algoritmi cunoscuti.
Aici gasiti lucrarea Elementele lui Euclid, in limba engleza.
Despre viata lui Euclid nu se stiu foarte multe exceptand ceea ce a scris
filosoful grec Proclus (410 - 485 d.H.).
Elementele este, probabil, cea mai cunoscută carte de Geometrie și
reprezintă o un vârf al revoluției matematice care a avut loc în Grecia antică
până la acel moment. După cum am scris mai sus, Euclid a scris mai multe
lucrări și tratate de științe. În Elementele el a publicat și sistematizat
cunoștințele de până atunci din domeniul Geometriei. A scris demonstrații la
Teorema lui Pitagora, lucrări al lui Hippocrate, Theudius, Theaetetus și
Eudoxus. Lucrarea cuprinde peste 465 teoreme și deomostrații descrise într-
un stil clar, logic și elegant. El a refăcut conceptele matematice ale
predecesorilor săi într-o lucrare dând naștere la ceea ce cunoaștem azi ca
fiind Geometria euclidiană. Teoria sa a rămas valabilă timp de peste 2300 ani
până când Bolyai și Lebanovschi au dat naștere unei noi teorii în geometrie
cunoscută ca Geometrie neeuclidiana.
Tot el și-a adus contribuția și la teoria numărului de aur
φ ~ 1,618
și la însemnătatea lui în cadrul figurilor geometrice.

Originar din Damasc, a trait spre sfarsitul epocii eleniste, apartinand

urmatoarei generatii de dupa Aristotel. Cel mai probabil a urmat cursurile
Academiei infiintate de Platon cu un secol mai devreme, cea mai importanta
scoala de matematica din acele vremuri. In timpul regelui Ptolemeu I, care
ajunsese sa domneasca in Egipt dupa moartea lui Alexandru cel
Mare, Euclid va infiinta propria scoala de matematica. O legenda a acelor
vremuri spunea ca insusi regele, Ptolemeu I, a venit la Euclid si i-a cerut sa-i
explice geometria, fara insa a mai invata teoremele si axiomele. Acesta i-ar fi
replicat ca “in geometrie nu exista drum pentru regi”. O alta legenda evoca
dezinteresul lui Euclid pentru a face bani din matematica. Un discipol l-ar fi
intrebat ce castig material va avea din studiul geometriei si, drept raspuns,
Euclid ar fi pus un servitor sa ii dea discipolului 3 oboli (moneda veche
greceasca), spunand: “da-i omului astuia 3 oboli, ca el trebuie sa castige bani
din ceea ce invata”. Textele pastrate despre viata lui Euclid il descriu pe
acesta ca un om bland, modest si foarte interesat de studiul geometriei.
Lucrarea de capatai a lui Euclid, ”Stihia”, in traducere “Elementele”, cuprinde
13 parti. Pornind de la teoremele lui Pitagora si ale lui Eudoxus, pune bazele
aritmeticii si ale geometriei spatiale si plane. Primele sase parti contin
teoremele geometriei plane, urmatoarele trei abordand teoria numerelor care
include studiile lui Euclid asupra numerelor prime si perfecte (un numar
perfect este egal cu suma divizorilor sai, excluzandu-se din sirul divizorilor
insusi numarul; exemplu: divizorii lui 6 sunt 1, 2, 3 si 6=1+2+3). Partea a
zecea continua studiul inceput de Eudoxus asupra numerelor irationale, iar
ultimele trei carti contin elemente de geometria corpurilor solide.
Opera lui Euclid a rezistat in timp datorita valorii sale. Ea ofera definitii
succinte si precise unor termeni (“punctul este acela care nu are parti sau
marime”). In total, cartea “Elementele” e formata din 467 de postulate
(adevaruri certe, dar care nu pot fi demonstrate), cel mai important fiind
postulatul cinci: daca se ia o dreapta A si un punct intr-un plan, atunci prin
acel punct nu poate fi trasata decat o singura dreapta B, paralela la A. Enuntul
original al postulatului 5 suna diferit pentru ca Euclid nu a folosit termenul de
“paralelism”, ci de “prelungire infinita”, adica doua drepte pot fi prelungite la
infinit fara ca acestea sa se intalneasca vreodata. Desi s-a incercat
demonstrarea acestui postulat de-a lungul istoriei, abia in secolul XIX s-a
dovedit ca este imposibil de demonstrat. Un alt exemplu de axioma este:
“Intregul este mai mare decat partea”. El a introdus abrevierea “q.e.d” (de la
quod erat demonstrandum – ceea ce era de demonstrat), initiale care se scriu
si astazi la sfarsitul unei demonstratii matematice si nu numai.
Geometria euclidiana va rezista pana la venirea lui Einstein care ii expune
limitele prin teoriile relativitatii. Astazi, pe langa geometria lui Euclid, a
spatiului plan, a mai aparut si geometria spatiilor curbe, hiperbolice sau
parabolice.
Pe langa lucrarile din aritmetica si geometrie, Euclid abordeaza si domeniul
opticii: defineste propagarea rectilinie a luminii si notiunea de raza de lumina
(“razele se propaga in linie dreapta si se duc spre infinit”). In lucrarea
“Catoptrica” prezinta studii asupra formarii imaginilor in oglinzi concave, plane
sau sferice.
Istoria consemneaza moartea sa prin anul 270 i.Hr. Desi nu se cunosc prea
multe date despre viata sa si multe dintre lucrarile sale s-au pierdut de-a
lungul vremii, totusi Euclid, prin munca sa, a reprezentat un pilon important in
stiinta matematicii.