TEST DE AUTOEVALU

A UARE 1.
1. Psihhologia mun ncii este o diisciplină cu o tradiţie
A. relattiv nouă, din anii ‘60
B. de peste
p un secool,
C. simillară cu cea a Managementului Resursselor Umane

2. „Anssamblul de activităţi geenerale şi sp

pecifice priviitoare la asig
gurarea, meenţinerea şi folosirea
f
eficiientă a persoonalului din
n cadrul agen
nţilor econo
omici” este o definiţie a
A. Psihologiei Munccii
B. Managementului Resurselor Umane
C. Psihologiei Ingineereşti

3. Fapttul că succeesul sau eşeecul în munccă depinde mai

m degrabăă de aspiraţiiile persoaneei decât
de performanţel
p le tehnice obiective, a fost
f demonsstrat de
A. George Elton Maayo
B. Kurt Lewin
C. Georges Friedmaan
D. F. W.
W Taylor
E. Herm
man Munsterrberg

4. Cel care a realizzat o serie de

d studii refeeritoare la co
onsecinţele organizării m
muncii dupăă
principiile tayloriste, oboseeala în munccă, impactul monotonieii sau a ritmuului natural asupra
a
eficiienţei, a fostt
A. George Elton Maayo
B. Kurt Lewin
C. Georges Friedmaan
D. F. W.
W Taylor
E. Hermman Munsterrberg

5. „Insttitutul de Pssihologie Co
omparată şi Aplicată”
A dee la Cluj şi „Laboratorull Societăţii de
d
Trammvaie” din Bucureşti
B see înfiinţează în anul
A. 19222
B. 19300
C. 19322
D. 19366
 TEST DE AUTOEVALU
A UARE 2.
1. Analizza sistematiică a sarciniilor, a respon
nsabilităţilo
or unui post şi a caracteeristicilor
profesio
onale şi psihhologice pe care trebuiee să le aibă ocupantul
o unui post, pooartă numelee de
A. analiza postului / funcţiei
B. analiza exigentellor postului
C. analiza specificațiilor postuluii
D. ultim
mele două adevărate

2. Urmărrirea persoaanei pe parccursul unei zile

z de lucru,, notarea priincipalelor aactivităţi şi sub-
s
activităţţi pe care le realizează aceasta
a şi fo
ormularea un
nor întrebării de clarificaare se realizează în
cadrul
A. obseervaţie libere
B. obseervaţia sistem matizate
C. analiza altor sursse
D. interrviu cu terţi

3. In pro
ocesul de annaliză a posttului, etapa de
d “Analiza preliminarăă a datelor” aare loc, de regulă,
r
după etaapa de
A. obseervaţie sistemmatică
B. analiza altor sursse
C. invesstigaţia pe baază de chesttionar
D. interrviu cu ocupaantul postuluii

4. „Tran
nsferul” de caracteristic
c i” şi “Descri
rierea prospeectivă” sun
nt două metoode utilizate în
A. proccesul de desccrierea postului
B. analiza condiţiilor fizice de muuncă
C. proccesul de proieectare a posttului
D. analiza prospectiivă a muncii

5. Proceedurile de annaliză şi desscriere a posstului sunt proceduri

p staandardizatee, care trebuiie
aplicatee invariabil şi
ş în condiţii similare fărră a se încerrca o modificcare sau o aadaptare a lo
or în
funcţie de
d specificu ului fiecărei firme
f /institu
uţii
A. adevvărat
B. fals
 TEST DE AUTOEVALU
A UARE 3.
1. Deleg
garea unei peersoane info ormate, caree să preia şii să verifice dosarele, săă înmâneze
formularrele de cand didatură şi să
s ofere info
ormaţiile supplimentare privind
p postuul scos la co
oncurs,
se face în
î etapa
A. de reecrutare
B. de innterviu prelim
minar
C. de depunere a caandidaturii
D. interrviului aprofundat
E. de evaluare
e psihologică

2. De reg
gulă evaluarrea competeenţelor profeesionale nu este justificcată pentru ppostul de
A. juristt
B. inginner de sistem
m (IT)
C. direcctor de markeeting
D. psihoolog

3. Primaa etapă a pro ocesului de selecţie pro

ofesională esste cea de
A. redaactare a anunnţului de recrutare
B. definnire a criteriiloor de evaluare
C. analizei dosareloor candidaţiloor
D. realizare a intervviului preliminnar

4. În cad
drul procesuului de seleccţie profesio
onală, se reccomandă apllicarea probbelor situaţio
onale,
A. penttru toate postturile
B. numai pentru possturile complexe, de condducere
C. numai pentru possturile simplee, de execuţiee
D. în nici una dintre aceste situaaţii

5. Cele mai
m valide in nterviuri de angajare su
unt cele nesttructurate, construite
c şşi dirijate în funcţie
f
de particcularităţile candidatului
c i.
A. Adevvărat
B. Fals
 

TEST DE AUTOEVALU
A UARE 4.
1. Activiitatea psihollogului ca profesie
p liberrală este reg
glementată de
d
A. Legeea nr. 213 dinn 27 mai 20004
B. Hotăărârea de Guuvern nr. 355 din 11.04.20007
C. Hotăărârea Nr.11669 din 25.11..2011
D. nici una
u dintre elee
2. Evalu
uarea psiholo ogică perioddică a angajjaților este recomandată
r ă:
A. numai la solicitarrea psihologuului
B. numai la solicitarrea medicului de medicinăă a muncii
C. în coondiţiile definnite de HG 3555 din 11.04.2007
D. ori de câte ori appar accidentee în muncă

3. Cea mai
m bună strrategie de id dentificare a unor criterriilor psiholo
ogice relevaante pentru angajare
este ceaa care se bazzează pe
A. evaluări realizatee de către experți
B. intuițția psihologiccă şi descrierrile intuitive
C. studii pentru evaluarea perforrmanței pe poost
D. analizele de postt anterioare

4. Etapaa în care sun nt stabilite modalităţi

m effective de măsurare
m a fiecărui
f criteeriu, sunt id
dentificați
indicato
orii comporttamentali pentru p fiecare criteriu şi sunt staabilite tehnicile şi a condițiile
c
standarddizate de evvaluare este cea de
A. identificarea criteeriilor /caracteeristicilor psihologice
B. analiza si operațiionalizarea criteriilor
c psihologice
C. definnirea metodeelor de evaluaare / bateriei de evaluare psihologică
D. orgaanizarea şi reealizarea examenului de evaluare
e psihhologică
E. comunicarea rezzultatelor evaluării psiholoogice

5. Confoorm legii, evvaluarea psih hologică perriodică este obligatorie la angajare şi periodic, din 2 în
2 ani, peentru
A. perssonalul sanitaar elementar şi personalul de îngrijire
B. condducătorii autoo profesioniștti
C. perssonal cu funcţie de deciziee
D. agennţii de pază, angajaţii caree lucrează laa înălţime, în condiţii de izzolare, în turaa de noapte sau
s cu
subsstanţe toxice nominalizatee
E. angaajaţii care luccrează în reţeelele de foartte înaltă, înaltă, medie si joasa
j tensiunne
F. în tooate situaţiile de mai sus.

TEST DE AUTOEVALU
A UARE 5.
1. Proceesul în care angajatul
a cu
unoaşte trep
ptat şi se fam
miliarizează cu specificuul locului dee muncă,
cu noilee sarcini și cu
c modul de aplicare a procedurilor
p r interne sau
u cu valorile promovate în
colectivv, se numeştte
A. inducție profesionnală
B. integgrare profesioonală
C. adapptare profesioonală
D. sociaalizare professională
E. primele două adeevărate

2. Nivelu
ul la care see definesc prrincipiile şi strategia
s generală a pro
ocesului de iintegrare
profesio
onală, etapelle acestui prroces și materialele sup port necesarre, este cel aal
A. Orgaanizației
B. Depaartamentului de Resurse Umane
C. Coleectivului /sub--diviziunii
D. Nici una dintre elle

3. Examinarea fişei postului şi comunicare

c ea programu
ului de munccă şi de odihhnă intră în
atribuțiile
A. serviciului de ressurse umane
B. mentorului sau înndrumătoruluui
C. condducătorului suubdiviziunii
D. managerului orgaanizaţiei

4 Familiarizarea nou ului angajat cu organigrrama organiizației, puncctele de repeer referitoaree la

politica şi strategia organizației intră în atribuțiile
A. serviciului de ressurse umane
B. mentorului sau înndrumătoruluui
C. condducătorului suubdiviziunii
D. managerului orgaanizaţiei

5. Întâln
nirea de 1-3 ore
o care îi ajjută pe angaajați să înţeleagă care esste misiunea, obiectivele,
valorile, filosofia orrganizației, se
s numeşte
A. turului organizației
B. conssilierea nouluui angajat
C. trainingul de induucție

TEST DE AUTOEVALU
A UARE 6.
1. Docu
umentul oficcial care reg glementeazăă modul dee desfăşurarre a cursuriilor şi a applicaţiilor,
durata şiş conţinutu ul acestoraa, metodele folosite, materialele
m o
oferite curssanţilor, forrmele de
evaluaree etc. este
A. proggrama de form mare
B. strattegia de form
mare
C. conţţinutul formattiv
D. contractul de formmare
E. nici una
u dintre elee

2. Evalu
uarea modullui în care cursanţii
c ap
preciază exp perienţa lor vis-à-vis dee cursul de formare,
părerea lor despre tematică, co onţinut, utilitatea aplicaaţilor, ţinutaa şi talentul lectorilor, condiţiile
c
de formaare etc., este ceea ce nu umim o
A. evaluare la niveluul comportam mentelor
B. evaluare la niveluul reacţiilor
C. evaluare la niveluul atitudinilorr
D. evaluare la niveluul învăţării

3. Evalu
uarea care see realizeazăă la finalul programului de formare prin testareea cursanţilo or pentru
a vedea în ce măsurră obiectivele programu ului de formare au fost atinse,
a este o evaluare
A. la nivvelul comporrtamentelor
B. la nivvelul reacţiiloor
C. la nivvelul atitudinilor
D. la nivvelul învăţăriii

4. În an
nii 1980 s-aa ajuns ca unele întreeprinderi, baazate pe un n managem
ment particip
pativ, să
foloseasscă pentru formarea
f pro ofesională a angajaţilor cote de
A. peste 1% din maasa salarială
B. peste 5% din maasa salarială
C. peste 10% din masa
m salarialăă
D. peste 15% din masa
m salarialăă

5. Mizân
nd pe o evvoluţie ierarhhică lentă, fiecare ang gajat este înncurajat să exploreze şi să se
formezee pentru mai multe secttoare ale acctivităţii firm
mei şi să aleegă domeniuul în care reealizează
cea mai bună perforrmanţă; aceesta este a strategie apliicată în firmele din .
A. SUAA
B. Angllia
C. Germmania
D. Japoonia

TEST DE AUTOEVALU
A UARE 7.
1. Evalu
uarea person nalului (aptittudini, comp
petenţe, filieeră de formaare, experiennţă anterioarră,
motivaţiii, atitudini etc.)
e în parallel cu ierarhiizarea acelo oraşi angajaţţi din punctuul de vederee al
randameentului profe fesional, poaartă numele de
A. analiza solicităriloor specifice postului
p
B. analiza performaanţei
C. evaluarea compeetenţei professionale
D. ierarrhizarea perssonalului
E. ultim
mele două

2. Atuncci când conttactul între şef

ş şi subord donat este fo ormalizat şi este stabilitt un sistem de
raportarre a observaaţiilor şi apreecierilor şefilor la performanţele suubordonaţiloor lor direcţi,, vorbim
de
A. evaluarea formallă
B. evaluare directă
C. evaluare informaală
D. evaluare continuă
E. primele două

3. Metodda prin care sunt stabilite mai întâi criteriile de evaluare du

upă care aceeste criterii sunt
s
descrisee prin indicaatori comporrtamentali care
c pot fi evvaluaţi pe sccale în mai m
multe trepte,, poartă
denumirrea de
A. metooda distribuţiei forţate
B. ordoonare prin com mpararea anngajaţilor
C. scalee /grile de evvaluare graficcă
D. ierarrhizarea prin comparaţii înn pereche
E. scaleele cu descrieri comportaamentale
F. liste de control
4. Trebu
uie să fie uşo or de cuantificat, uşor de d înţeles dee angajaţi şi să permită descrieri dee
atitudinii sau compo ortamente măsurabile,
m u
uşor de obseervat şi măssurat în cadrrul examinărrii; este
vorba dee
A. criteriile de evaluuare a activităăţii profesionale
B. criteriile de seleccţie profesionnală
C. obiectivele formăării profesionaale
D. primele două

5. În gen
neral, pentru
u evaluarea gradului de acoperire a unui criteriiu, calificativvul „foarte bun,
b
excepţioonal” poate fi primit de
A. 2 – 5 % dintre anngajaţi
B. 6 – 8%
8 dintre anggajaţi
C. 9 – 12%
1 dintre anngajaţi
D. 13 – 16% dintre angajaţi
a

TEST DE AUTOEVALU
A UARE 8.
1. Nevoiile de existeenţă din teorria lui Alderffer corespun
nd, în modellul propus dde Maslow
A. nevooilor de afilierre
B. nevooilor de igienăă
C. trebuuinţelor fizioloogice şi de securitate
D. ultim
melor trei (antterioare)
E. primelor două

2. Teoriaa care presuupune, în exxplicarea mo

otivației, prezzența nevoillor de existeență, relațion
nare și
de dezvvoltare îi apaarține lui
A. H.V. Vroom
B. F. Herzberg
C. S. Adams
A
D. D. McClelland
M
E. E.S.C. Alderfer

3. Pentrru ca un prog gram de întăărire să fie eficient,

e el trrebuie
A. să definească coomportamenttele dorite
B. să see refere la coomportamenttele măsurabbile
C. recoompensa să fie f adoptată rapid
r după appariţia compoortamentului aşteptat
D. primele două
E. primele trei

1. Pentru ca un sisstem de ped deapsă să fiee eficient treebuie ca

A. pedeeapsa să fie severă
B. să fiee aplicată im
mediat după producerea
p coomportamenntului
C. să fiee aplicată maai întâi sistem
matic după producerea coomportamenttul indezirabil, iar mai apooi în
regim
m variabil
D. toatee de mai sus
E. primele două
5. Teoriaa obiectivelo
or presupun ne că indivizzii dau un ran ndament bu
un la locul dee muncă dacă
A. au obiective
o ambbiţioase
B. au obiective
o foarte precise, bine detaliate
C. doreesc să se impplice deşi nu au obiective clar definite
D. ultim
mele două
E. primele două

TEST DE AUTOEVALU
A UARE 9.
1. Practticile tradiţio
onale de mootivare a ang gajaţilor,
A. vizeaază mai ales motivarea extrinsecă
e
B. incluud recompense materiale directă
C. pun accent pe unn sistem de compensaţii
c indirecte
D. folossesc programme de protecţţie socială saau medicală
E. ultim
mele două varriante anteriooare adevăraate
F. primele două varriante adevărrate

2. Progrramele de sttimulare salaarială nu au şanse realee de succes dacă

A. angaajaţii au şansse diferite de a produce laa acelaşi niveel
B. existtă o atmosferră competitivvă în colectiv
C. este foarte imporrtantă calitateea produseloor finale
D. ultim
mele două varriante anteriooare adevăraate
E. primele două varriante adevărrate

3. Progrramul de luccru flexibil, munca

m de accasă, săptămmâna de lucrru comprimaată sau împărţirea
postuluii sunt exemp ple de strateegii de motivvare a angajjatului mizânnd pe
A. stabilirea obiectivvelor ca factoor motivator
B. proggramele alternnative de luccru ca strateggie de motivaare
C. planificarea carieerei ca strateggie de motivaare
D. concceperea posttului ca strateegie de motivvare
E. ultim
mele două varriante anteriooare adevăraate
2. Tineerii ajung cel mai repedee în poziţii de d managem ment de vârf, în calitate dde directoriii generali
A. în Euuropa
B. în Sttatele Unite
C. în Rusia
D. în Roomânia
E. în Germania şi Anglia
A

3. Treb buie să fie specific

s şi constructiv iar accentu
ul să cadă pe ceea cee angajatul poate
p să
înveeţe din experienţa prin n care a treecut şi pe recompensse şi nu pee pedepse. Acestea
caraacteristici see pot regăsi în
A. activvităţi de menttorat personaalitate
B. un feeed-back de calitate
C. un sistem compleet de evaluarre a performaanţei
D. un program
p de coonsiliere proffesională
E. primele două varriante adevărrate
F. primele patru varriante adevărrate

TEST DE AUTOEVALU
A UARE 10.
1. Demeersul care ajută angajatu ul să identifiice şi să frucctifice oporttunităţile de dezvoltare
profesio
onală din filiiera vocaţionnală deja aleeasă, în acorrd cu calităţţile lui şi cu evoluţiile
contextuului profesioonal, este ceel de
A. conssilierea vocaţţională
B. psihoologia ocupaaţională
C. conssilierea pentru carieră
D. managementul carierei
c
E. ultim
mele două anterioare

2. Identiitatea professională,
A. aparre la confluennţa dintre expperienţele muultiple de învăţare şi de muncă
m ale adolescentului
B. repreezintă primull pas al proceesului de dezzvoltare al ideentităţii profeesionale,
C. este prima etapăă de cristalizaare a opţiuniloor
D. nici una
u dintre elee

3. Modeelul explicatiiv al conduittelor umane legate de allegerea şi management

m tul carierei
profesio
onale elaborrat de Ginzberg, Ginsbu urg, Axelrad şi Helma prropune urmăătoarele etap pe/
perioadee
A. periooada fantezieei; perioada tentativelor/ta
t atonărilor; peerioada realisstă
B. periooada de explorare, perioaada de cristalizare, perioaada de specifficare
C. periooada de cristtalizare, periooada de implementare, peerioada de sttabilizare
D. nici una
u dintre elee variantele anterioare
a

4. Formaa de identitaate vocaţion

nală în care adolescentu
a ul nu a făcutt încă o alegere şi nu este
preocuppat să facă unu angajameent pe o anu umita direcţiie, deşi s-ar putea ca el sa fi avut pâână
acum teentative de alegere
a sau să
s le fi ignorrat, este den
numită:
A. identitate forţată
B. crizaa identitară
C. difuzzie identitară
D. identitate conturaată
E. primele două adeevărate

5. Imediiat după ce tânărul

t devinne angajat, demersul dee consiliere profesionallă util nouluii angajat
este cel de
A. conssilierea vocațțională
B. conssilierea în vedderea integrăării/ adaptării profesionalee
C. conssilierea pentru carieră
D. primele două adeevărate

TEST DE AUTOEVALU
A UARE 11.
1. „O succesiune de profesii, îndeletniciri și poziții pe care le are o persoană în decursul
perioadei active de viață, inclusiv funcțiile pre-vocaționale și post-vocaționale”, poate fi o
definiţie a
A. consilierii pentru carieră
B. consilierii vocaționale
C. carierei profesionale
D. consiliere pentru adaptarea profesională
E. ultimele două adevărate
2. Procesul de proiectare și implementare a scopurilor, strategiilor și planurilor care să permită
organizației să-și satisfacă necesitățile de resurse umane, iar indivizilor să-și îndeplinească
scopurile carierei lor, este numit
A. managementul carierei
B. consilierii pentru carieră
C. consilierii vocaționale
D. consiliere pentru adaptarea profesională
E. ultimele două adevărate
3. Forma de asistență acordată angajatului în scopul compatibilizării maxime între resursele,
cerințele, aspirațiile, valorile și interesele sale și oferta reală din domeniul educației, formării și
dezvoltării profesionale în cadrul unei companii /instituții, poartă numele de
A. consilierea vocațională
B. consilierea pentru carieră
C. consilierea pentru adaptarea profesională
D. primele două adevărate
4. Disciplina care studiază sistemele de relații reciproce existente între individ, sistemul de
educare și formare profesională inițială și continuă, exigențele muncii în diferite profesii
concrete și dinamica dintre oferta și cererea de forță de muncă existente pe piața muncii, poartă
numele de
E. Consilierea vocațională
F. Consilierea pentru carieră
G. Psihologia carierei
H. Carierologia
I. ultimele două adevărate
5. Tipul de consiliere profesională „externă”, realizată în afara organizaţiei de care aparţine
angajatul şi care este centrată, în primul rând pe identificarea, înțelegerea și exploatarea atuurile
/punctele tari și propriul stil de muncă pentru a îmbunătăți performanța, este numită
A. Consilierea pentru carieră
B. Antrenament pentru carieră
C. Consiliere pentru planificarea sau redirecționarea carierii
D. Consiliere pentru îmbunătățirea performanței profesionale