Sunteți pe pagina 1din 7

ERATA – SECȚIUNEA EVALUARE

PSIHOLOGIA PERSONALULUI
(disciplină pentru anul III, semestrul 1)

Coordonator disciplină: Prof. dr. CONSTANTIN Ticu

Evaluare
a. Evaluarea continuă: studenții vor fi realiza 4 teme de control, dintre care două teme sunt obligatorii
(temele de la capitolele/ prelegerile IV și VIII) și două teme la alegere (dintre temele de la finalul
celorlalte capitole). Ponderea acestor teme în nota finală va fi de 40%. Opțional și pe baza de
competiție, cele 4 puncte pot fi obținute de studen ții declara ți câ știgători la competi ția de optimizare
a conținuturilor didactice (vedeți mai jos, punctul A).
Aplicații practice realizate (format din cele 4 teme) vor fi incluse într-un document Word cu copertă
(numele, anul și grupa studentului) și vor trimite prin e-mail, concomitent pe cele două adrese de e-
mail (roxanav.anghel@gmail.com & crusitum2014@yaoo.com), cu cel puțin două zile înainte de
ziua examenului online (ianuarie/ februarie).

b. Evaluarea finală: metoda de evaluare a cunoștințelor acumulate la acestă disciplină va fi testul grilă
format din 40 – 60 de întrebări, oferit spre completare în ziua examenului. Ponderea rezultatelor
obținute la testul grilă în nota finală va fi de 60%.

Teme pentru evaluarea continuă

I. Psihologia personalului – origini, influen țe și tematică

APLICAȚIE

Pornind de la descrierea principalelor contribuții ale autorilor prezentați în secțiunea 1. 2. 3. „Autori importanți pentru
studiul MRU” și folosindu-vă de resursele bibliografice identificate pe internet (articole în format PDF), analizați natura
realizărilor acestor autori și măsura în care, în aceste realizări, accentul este pus pe aspectul economic sau pe aspectul
psihologic al gestiunii resurselor umane. Realizați astfel un tabel în care vor fi trecuți în două coloane distincte realizările
fiecări autor, cele cu specific sau consecințe psihologice într-o coloană, iar cele cu specific și consecințe predomimant
economice, în cealaltă coloană.
Raportul va fi prezentat pe maxim 4 pagini A4, font Times New Roman, mărime font 12, 1.5 rânduri. Timp de lucru 4 ore.

II. Analiza și proiectarea postului

APLICAȚIE

Utilizând fișa de descriere a postului de către ocupantul/ ocupanții unui anumit tip de post, (de la adresa
https://goo.gl/UU4NsQ), realizați o procedură de analiză a unui post multiplu. Pentru aceasta identificați un post
pentru care aveți acces la cel puțin 3 persoane care îndeplinesc exact aceleași sarcini (agenți de vânzări, profesori,
casieri magazin etc.), faceți să fie completat chestionarul de cele 3 persoane și sintetizați răspunsurile obținute într-o
Fișă de descriere a postului (maxim 4 pagini), atasând, la final și o descrierea a modului de realizare a activității (1
pagină).
1
Raportul va fi prezentat pe maxim 4 pagini A4, font Times New Roman, mărime font 12, 1.5 rânduri. Timp de lucru 4 ore.
III. Procesul de selecție profesională

APLICAȚIE

Trebuie să pregătiți un examen de selecție profesională pentru ocuparea unui post de asistent universitar. Descrieți pe
maximum 4 pagini A4 toate acțiunile pe care le întreprindeți până în ziua examenului, tot ceea ce faceți pentru a pregăti
un proces de selecție profesională de calitate. Definiți și criteriile după care veți realiza evaluarea (maxim 10 criterii),
argumentați importanța criteriilor alese (pe baza datelor studiilor empirice) și propuneți modalități concrete de evaluare a
acestor criterii în timpul examenului de selecție profesională.
Raportul va fi prezentat pe maxim 4 pagini A4, font Times New Roman, mărime font 12, 1.5 rânduri. Timp de lucru 4 ore.

IV. Evaluarea psihologică în context organiza țional

APLICAȚIE

Utilizând intrucțiunile de la adresa https://goo.gl/4vXNfY creați-vă un cont pe Platforma PsihoProfile


(www.psihoprofile.ro) pentru a putea utiliza probele psihologice accesibile pe aceată platformă.
A) 1) Din secțiunea ”Probe Psihologice”, selectați chestionarul  Stilului de Muncă (SM) (dati clic pe el) și din partea de jos
selectați Chestionar SM (sau dati un clic pe link-ul anterior) și imprimați în minim 3 exemplare. 2) Completați acest
chestionar cu sinceritate, alegând variantele de răspuns care vă caracterizează și vă descriu cel mai bine. 3) În timp ce
răspundeți de itemii chestionarului, faceți un semn discret (un ”x”) la acele acele variante de răspuns la care ați fi
tentat(ă) să dați alt răspuns decât cel sincer, unul așteptat social, valorizant. ”de fațadă” (dacă ar fi să participați. la un
concurs de ocuparea unui post important și să faceți o impresie foarte bună. 4) După ce ați finalizat de completat
chestionarul, reveniți asupra afirmațiilor pe care le-ați marcat cu ”x”, analizați-le încă o dată și alegeți doar 10 dintre ele,
cele care vi se pare cele dezirabile/ la care ați fi tentat(ă) cel mai mult să dați un răspuns ”de fațadă”. După ce v-a ți
decis, la finalul chestionarului, în partea de jos a casetei cu date personale, faceți o listă cu cele 10 aserțiuni din
chestionar (notând numai numărul itemului/ aserțiunii și varianta de răspuns dezirabilă; ex. 12a, 123b) care credeți că
sunt cele mai dezirabile social, la care ați fi tentat(ă) să exagerați sau să mințiți, alegând varianta de răspuns ”așteptată”
”valorizantă social”, ”de fațadă”.
B) Convingeți și instruiți două persoane de peste 30 de ani să completeze Chestionarul SM și să urmeze aceleași
instrucțiuni (să răspundă la întrebări, să marcheze aserțiunile la care ar fi tentate să de răspunsuri ”de fa țadă” și să facă
lista cu 10 cele mai dezirabile aserțiuni. Atenție: Rugați pe cei care completează aceste chestionare să o facă cu atenție
și sinceritate, chestionarele înregistrând scoruri mari la Scalele de control fiind considerate inutilizabile și eliminate.
C) În secțiunea ”Clienți” ai aplicației PsihoProfile, în rubrica ”Adaugă persoană nouă”, înregistrati-vă datele voastre și ale
persoanelor care au completat Chestionarul SM. Atenție, aveți nevoie de numele, anul nașterii / vârsta, ocupația acestor
persoane (conform COR). În rubrica ”Observații”, la toate trei înregistrările (inclusiv la al vostru), trebui să notați
”Evaluare ID Numele si Prenumele” (numele și prenumele vostru).
D) În secțiunea ”Evaluare”, selectati numele persoanei pentru care doriți să înregistrați datele de pe chestionar și, din
rubrica ”Aplica chestionare”, selectati ”SM (evaluarea a 10 factori definind stilul de muncă, preferințele individuale legate
de muncă)” și apoi ”Introdu răspunsuri”, pentru a introduce în tabel, variantele de răspuns bifate pe chestionarele
completate, în acord cu instrucțiunile din partea de sus a tabelului. Repetați această operație pentru fiecare dintre cele
trei chestionare completate.
E. Verificați dacă ați parcurs toți pașii de mai sus, dacă la fiecare dintre cele trei persoane evaluate (inclusiv tu) a ți notat
Evaluare ID Numele si Prenumele în rubrica ”Observatii” și dacă la fiecare dintre cele trei persoane apare, în dreapta
jos, la rubrica Teste finalizate (eticheta SM și data evaluării).
F. Introduceți într-un plic A4 chestionarele completate (raspunsuri bifate, întrebări încercurite și lista cu cele 10 întrebări/
itemi pe care îi considerați cele mai vulnerabile la tendința de fațadă), notați-vă numele, anul și grupa pe acest plic și
predați plicul în ziua examenului. ATENȚIE: identificarea unor chestionare completate la întâmplare sau completate de
aceeași persoană (indiferent de motivație sau explicație!) atrage după sine anularea întregului portofoliu.

2
Realizarea acestei sarcini este estimată la 10 ore de lucru.

V. Integrarea socio-profesională a angaja ților

APLICAȚIE

Trebuie să pregătiți un program de inducție și integrare profesională pentru un cadru didactic universitar care a ocupat
recent postul de asistent universitar. Descrieți pe maximum 4 pagini A4 toate acțiunile pe care le întreprindeți în vederea
reducerii la maximum a perioadei de acomodare și integrării sale rapide din punct de vedere social și profesional.
Propuneți câteva strategii mai „neortodoxe” de integrare profesională și explicați care credeți că vor fie efectele directe
ale acestor strategii.
Raportul va fi prezentat pe maxim 4 pagini A4, font Times New Roman, mărime font 12, 1.5 rânduri. Timp de lucru 4 ore.

VI. Formarea și dezvoltarea profesională

APLICAȚIE

Folosind chestionarul dat ca exemplu în suportul de curs („Chestionar F”), faceți ca acesta să fie completat de minimum
3 persoane din cadrul unui colectiv mic (o echipă de lucru, un departament din cadrul unei instituții etc.). Analizați datele
obținute și generați un raport sintetic de maxim 4 pagini, raport care să descrie prioritățile unui program formativ în
organizația respectivă.
Raportul va fi prezentat pe maxim 4 pagini A4, font Times New Roman, mărime font 12. 1.5 rânduri. Timp de lucru 4 ore.

VII. Evaluarea performanței angajaților

APLICAȚIE

Folosind Chestionarul de evaluare a activității didactice de la adresa https://goo.gl/HvAkgG, evaluați cursurile din
semestrul anterior. Comparați evaluarea realizată de dumneavoastră cu cea realizată de doi dintre colegii
dumneavoastră. Acolo unde găsiți deferențe, argumentați de ce ați oferit un astfel de punctaj și cereți și colegilor cu care
colaborați să facă la fel. Încercați să negociați punctajul final pentru fiecare dimensiune. Sesizați și eventualele
deficiențe/ lacune în modul de formulare a chestionarului, itemii nerelevanți sau itemi care ar trebui adăugați. Redactați
un raport de minim 4 pagini care să descrieți rezultatele obținute și eventualele sugestii de optimizare a chestionarului
utilizat.
Raportul va fi prezentat pe maxim 4 pagini A4, font Times New Roman, mărime font 12, 1.5 rânduri. Timp de lucru 6 ore.

VIII. Fundamentele psihologice ale motivării angaja ților

TEMĂ DE CONTROL / TEMĂ DE CONTROL OBLIGATORIE

Pentru a vă ajuta să conștientizați modul în care vă ierarhizați obiectivele personale și care ar putea fi factorii personali
care pot influența modul de realizare a acestor obiective, vă rugăm să dați curs consemnului de mai jos și să realizați
sarcinile solicitate.
”Te rugam sa te gândești la ceea ce îți propui sa faci sau să obții în următorul an calendaristic (din ianuarie pană în luna
decembrie) și să notezi în formularul http://goo.gl/JC2AMM aceste obiective / scopuri personale (ceea ce îți propui sa

3
realizezi în următorii ani. După un timp vei primi un mesaj email prin care te vom ruga să ne spui cum ai progresat în
atingerea obiectivelor stabilite inițial.”
Convingeți alte două persoane din anturajul dumneavoastră (rude, prieteni, colegi), persoane de peste 30 de ani, să
realizeze aceleași sarcini. În formular aceste persoane pot să se înregistreze cu numele real sau cu un nickname/
poreclă. În portofoliul cu aplicații practice veți introduce o foaie A4 cu numele sau nickneme/ porecla celor 2 persoane
invitate de tine, cele care au răspuns la această solicitare.
Participarea la ambele etape ale cercetării este estimată la 6 ore de lucru.

IX. Strategii și proceduri de motivare a angaja ților

APLICAȚIE

Folosind informațiile din acest capitol propuneți o strategie de motivare a unui cadrul didactic universitar (asistent
universitar). În cadrul acestei strategii va rog sa propuneți cel puțin două proceduri de motivare bazate pe stimulente/
recompense materiale și cel puțin două proceduri de motivare de natură non-financiară. Argumentați fiecare dintre
procedurile de motivare alese.
Raportul va fi prezentat pe maxim 4 pagini A4, font Times New Roman, mărime font 12, 1.5 rânduri. Timp de lucru 4 ore.

X. Evaluarea și consilierea vocațională

APLICAȚIE

Raportându-vă la modelul descris de Ginzberg, Ginsburg, Axelrad și Helma descrieți etapele prin care ați trecut în
formarea intereselor vocaționale, alegerea/ managementul carierei profesionale (dacă este cazul) în fiecare dintre cele
trei mari perioade (perioada fanteziei; perioada tentativelor/tatonărilor; perioada realistă). Utilizând informațiile și din
celelalte modele explicative, descrieți etapa în care vă aflați acum și argumentați aceste descrieri prin exemple concrete.
Raportul va fi prezentat pe maxim 4 pagini A4, font Times New Roman, mărime font 12, 1.5 rânduri. Timp de lucru 4 ore.

XI. Managementul carierei profesionale

APLICAȚIE

Folosind informațiile acumulate în acest capitol, te rugăm să te gândești la o posibilă strategie de management al
carierei personale. Pentru defini strategia și etapele de punere a ei în practică, mai întâi trebuie să îți stabilești un scop
profesional, un obiectiv ambițios în termeni de reușită profesională, realizabil în următorii 10 ani. Având definit acel
obiectiv, trebuie să analizezi care ar trebui să fie atuurile ( competențe, informații, realizări recunoscute, contacte etc.) pe
care ar trebui să le ai în acel moment, pentru a putea atinge acel obiectiv / câștiga acea poziție și, gândind cu un pas
înapoi, ce ar trebui să faci într-o etapă anterioară pentru a câștiga acele atuuri / competențe. În felul acesta vei ajunge să
analizezi și să definești un obiectiv sau obiective intermediare, anterioare celui final. Având identificat un obiectiv
intermediar, trebuie să analizezi care ar putea fi achizițiile anterioare, atuurile pe care ar trebui să le ai pentru a atinge
acel obiectiv. Continuând în același mod, definește obiectivele intermediare care vor face legătura între obiectivul final
(de peste 10 ani) și momentul actual.
Realizează această analiză descriind, pe maxim 4 pagini, obiectivul final vizat și cel puțin 7 obiective intermediare, etape
într-o posibilă strategie personală de management a carierei. Pentru fiecare dintre cele 7 etape, te rugăm să descrii
succint: a) obiectivul intermediar, b) realizările/ competențele/ atuurile necesare pentru atingerea lui, c) strategia pe care
o vei urma pentru a trece la următorul obiectiv (nivelul următor). Poți folosi și o reprezentare schematică (desen/
schemă) pentru a facilita înțelegerea procesului și vizualizarea etapelor necesare.

4
Raportul va fi prezentat pe maxim 4 pagini A4, font Times New Roman, mărime font 12, 1.5 rânduri. Timp de lucru 4 ore.

A. Competiția de optimizare a conținuturilor didactice

Opțional, pe bază de voluntariat, studenții pot participa la activitatea de identificare și înserare a unor
hiperlink-uri pe conținutul unei singure prelegeri (temă de curs), hiperlink-uri care trebuie să ducă de
la autori, concepte cheie, modele teoretice, exemple practice, studii de caz, experimente sau alte
elemente ale conținutului, la sursele web cele mai relevante pentru detalierea, descrierea sau
exemplificarea acelor conținuturi (câteva exemple la final!)

O exemplificare cu modalități diferite de utilizare a hiperlink-urilor gasiti în fisierul atasat (”Exemple


hiperlink-uri Memorie si invatare 6”)

Câteva reguli generale:


 vor fi căutate sursele cele mai clare, concise și relevante dintre cele existente pe web;
 hiperlink-urile de la exemple practice, studii de caz sau experimente vor duce la clipuri
video sau tutoriale realizate de profesioniști ai domeniului, forme concise dar suficient de
clare din punctul de vedere al conținutului de exemplificat.
 după identificarea clipului video dorit, se mai face o căutare cu titlul acestuia, astfel încât să
fie copiat și inserat hiperlink-ul google care are pe primul loc clipul video vizat (un exemplu
aici – tabula rasa; in acest caz sintagma de cautare pe Google a fost ” Human nature and the
blank slate”.
 hiperlink-urile de la numele unor autori, cuvinte cheie sau la descrierea unor modele
teoretice vor duce la cele mai clare si relevante surse de tip Wikipedia sau pagini speciale
dedicate acelor autori/ concepte sau modele teoretice;
 hiperlink-urile vor fi în incluse conținutul cuvântului sau sintagmelor vizate, aceste
hiperlink-uri (in această manieră!) fiind oferite și în formă completă, sub formă de lista la
finalul prelegerii/ capitolului, sub forma
hiperlink - https://ro.wikipedia.org/wiki/Hiperlink
tabula rasa - https://www.youtube.com/watch?v=CuQHSKLXu2c
 Vor avea prioritate hiperlink-urile către conținuturi cu subtitrare în limba română (dacă pot fi
identificate).

Ar fi de preferat ca secvențele video sa fie scurte, dinamice (nu doar figura cuiva care povestește),
cu exemple, scheme, grafice etc.
La fel si link-urile către paginile de text: succinte, cu exemple, scheme, grafice ....si de pe site-uri
formale (nu de pe pagini personale!)

Link-urile înserate trebuie să descrie mai bine sau să exemplifice ceea ce este prezentat în suportul
de curs sau să completeze informațiile din acea temă/ secvență de curs cu altele interesate si
relevante pentru acea secvența de curs!

La competiția de optimizare a conținuturilor didactice va fi premiat câte un câștigător pentru fiecare


prelegere (12 prelegeri – 12 câștigători). Câștigătorii vor primi atât cele 5 puncte pentru echivalarea
primei activități de seminar cât și un punct bonus la evaluare finală. Participanții cu conținuturi/
hyperlink-uri valoroase, plasați pe locul II., vor primi 1 punct bonus la evaluarea finală. Ceilalți
participanți nu vor primi gratificații. Din acest motiv recomandăm participarea la activitățile
specifice evaluării continue (seminar) până la confirmare câștigării competiției (dacă va fi cazul!)

Pentru înscriere, studenții care își doresc să participe la acesta competiție, vor trimite un mesaj e-mail
la adresa tconst@uaic.ro până la data de 20 noiembrie, mesaj prin care vor solicita participarea la
această activitate și vor menționa tema/ prelegerea dorită. Temele se vor repartiza în ordine primirii
mesajelor de solicitare.

Un prim exemplu va fi trimis pentru feedback până la data de 30 noiembrie, studenții implicați în
această sarcină vor trimite o primă variantă a cursului ales, cu link-uri inserate pe cuvintele cheie /
exemplele de pe primele două pagini. Temele/ cursurile pentru care nu a fost trimis conținuturi/ link-
uri pentru feedback vor fi repartizate automat altor doritori.

5
Forma finală a conținuturilor în care au fost inserate hiperlink-uri va fi expediată pe adresa
tconst@uaic.ro până pe data de 25 decembrie 2020. Câștigătorii vor fi anunțați cel târziu în data de
20 decembrie 2020.

EXEMPLE (A)

Deși procesele psihice ale memorării și învățării nu au stat în mod explicit în centrul preocupărilor filosofilor, ele au
fost abordate implicit de cele două curente epistemologice (referitoare la cunoaștere) opuse, reprezentate de filosofii
raționaliști și empiriști. Raționaliștii, începând cu Platon, considerau că ne naștem cu toată informația și adevărurile în
minte (ele sunt acolo ”a priori”, înainte de a cerceta prin propria experiență), rămânând în stare latentă până le
reactualizăm prin rațiune, gândire sau meditație filosofică, rațiunea fiind, în opinia lor, sursa principală a cunoașterii. De
exemplu, Socrate încerca să extragă cunoștințele din mintea interlocutorului prin întrebări (tehnica maieutică),
prefigurând metoda învățării prin descoperirea dirijată de profesor, din sălile de clasă actuale. Empiriștii, pe de altă
parte, susțineau că informațiile noastre provin exclusiv din experiență, întrucât la naștere intelectul este ca o  tabula
rasa1, iar prin intermediul simțurilor și prin învățare se formează întregul conținut al psihicului uman, conținutul
memoriei provenind din fapte empirice (Aristotel, John Locke, David Hume), sau fiind o ”amintire a senzațiilor”
(Thomas Hobbes).

Filosofii au prefigurat astfel concepte sau teorii pe care le regăsim în psihologia științifică actuală. În aceste filosofii
memoria este ”amintirea spontană a lucrurilor” (Aristotel) și are o bază biologică constând în ”urme” în creier
(Descartes), este o acumulare de percepții, amintiri stratificate (Henri Bergson), fiind "facultatea de a prezenta în mod
voluntar trecutul" (Immanuel Kant), asigurând conștiința identității noastre (Locke și Hume) etc. Derivând din
empirism, asociaționismul filosofic explică învățarea prin stabilirea de asociații între elemente alăturate întâmplător,
idee care a stat la baza metodei științifice moderne de cercetare. Potrivit acesteia, teoriile trebuie să se bazeze
predominant pe observație, cercetare empirică și raționament inductiv și mai puțin pe intuiție, logică deductivă sau
credință.”

”În studierea memoriei și învățării, atât pentru simpla evaluare a eficienței acestora, cât și pentru studierea lor în scop de
cercetare, se utilizează ”probe de performanță”, evaluate prin cantitatea și calitatea răspunsurilor (numărul de răspunsuri
corecte /greșite). De exemplu, pentru estimarea cantității și calității învățării se compară rezultatele la probe pre și post
episodul de învățare, se analizează gradul de înțelegere a conceptelor, sau produsele activității (eseuri, prezentări orale,
obiecte concrete) etc. Memoria este evaluată fie prin scorul general, fie pe componente. De exemplu ”Scala de Memorie
Wechsler (WMS)” pentru adulți măsoară separat memoria auditivă, memoria vizuală, memoria de lucru vizuală,
memoria imediată și memoria pe termen lung.

Mai nou, cunoașterea procesului de învățare-memorare se poate realiza și în ”timp real”. Prin tehnici moderne de
neuroimagistică2 utilizate în neuropsihologie se vizualizează modul în care se activează diferite regiuni corticale: care
sunt zonele din creier asociate cu anumite tipuri de sarcini, care se activează în timpul învățării anumitor stimuli

1
”Tablă ștearsă”, instrument folosit de elevii din Roma antică în loc de caiet, constând într-o tăbliță acoperită cu ceară pe care scriau
cu un bețișor și apoi răzuiau textul, ca să scrie altceva.
2
Electroencelografie – EEG și magnetoencelografie – MEG), imagistica prin rezonanță magnetică funcțională
(FMRI), tomografia cu emisie de pozitroni (PET), tomografia axială computerizată (CAT), stimularea magnetică
transcraniană (TMS).

6
(auditivi, vizuali, kinestezici), sau în timp ce persoana reproduce anumite informații, ori își imaginează ceva etc. De
exemplu, putem urmări undele produse în diferite regiuni ale creierului în timp ce persoana citește, scrie sau vorbește,
sau afluxurile mai mari de sânge în fiecare regiune a creierului, ceea ce indică activitate neuronală intensă (acolo unde
celulele au fost alimentate cu mai mult oxigen), sau putem să identificăm zonele corticale active măsurând
radioactivitatea glucozei; la nevoie, putem dezactiva, temporar și în siguranță, o mică zonă a creierului, pentru a vedea
ce rol are acea regiune cerebrală în procesele de învățare sau memorare.

Deși există atât arii cerebrale specializate pentru informațiile primite prin cele 5 simțuri (vizual, auditiv, gustativ,
olfactiv și kinestezic), cât și zone cerebrale specifice implicate predominant în procesele de memorare și învățare,
creierul participă în procesul de memorare-învățare ca un tot unitar. Acest lucru este posibil datorită interconectivității,
a legăturilor dintre zonele cerebrale,
Lobul parietal
asigurată de imensitatea rețelei de Lobul frontal
celule nervoase numite neuroni (aprox.
Lobul occipital
100 miliarde neuroni, fiecare cu 7.000-
10.000 legături sinaptice cu alți
neuroni) și vitezei de procesare a
impulsurilor neuronale, similare ca
Amigdala
număr de semnale cu cele ale unui
calculator cu un procesor de 1 trilion de biți
pe secundă.
Lobul temporal Hipocampus

Figura 1. Creierul
uman și principalele zone
implicate în învățare și memorare