Capitolul V.

Proiectarea activității didactice

PROIECTAREA ACTIVITĂȚII DIDACTICE: TIPURI DE LECȚIE,

ETAPELE LECȚIEI, RELAȚIA CONȚINUTURI-METODE-MIJLOACE
DIDACTICE

OBIECTIVUL GENERAL AL CURSULUI

Dezvoltarea deprinderilor de proiectare didactică.

OBIECTIVE OPERAȚIONALE

1. Să definească proiectarea didactică;

2. Să realizeze proiectarea anuală, semestrială și a unei unității de învățare, după modelele

oferite;

3. Să definească conceptul de lecție;

4. Să descrie tipurile de lecții;

5. Să descrie etapele unei lecții;

6. Să analizeze relația dintre tipul lecției și etapele lecției;

7. S ă elaboreze proiecte de lecție pentru conținuturi de specialitate după mai multe modele.

CONȚINUTUL CURSULUI
1. Definirea conceptului
2. Etapele proiectării didactice
3. Modele de proiectare
4. Tipuri de proiectare
4.1. Proiectarea activităţii anuale
4.2. Proiectarea activităţii semestriale
4.3. Proiectarea unităţii de învăţare
4.4. Proiectarea lecţiei în contextul modernizării activităţii de predare-învăţare
5. Lecția – principal formă de organizare a activității didactice
6. Bibliografie
7. Concluzii
8. Întrebări de evaluare

GLOSAR DE TERMENI
[Type text]

Pag. |1
 Capitolul V. Proiectarea activității didactice

CUVINTE CHEIE
Proiectare, unitate de învățare, lecție

1. DEFINIREA CONCEPTULUI

Proiectarea didactică reprezintă procesul deliberativ de fixare mentală a paşilor ce vor fi

parcurşi în realizarea instrucţiei şi educaţiei. Altfel spus, proiectarea didactică este procesul de
anticipare a obiectivelor, conţinuturilor, metodelor şi mijloacelor de învăţare, a instrumentelor
de evaluare şi a relaţiilor ce se stabilesc între toate aceste elemente în contextual unei modalităţi
specifice de organizare a activităţii didactice (lecţie , excursie didactică etc. ) (Mariana
Momanu, 1998).

2. ETAPELE PROIECTĂRII DIDACTICE

În activitatea de proiectare a activităţilor didactice profesorul este obligat să-şi proiecteze,

prin gândire şi imaginaţie anticipative, scopul (finalitatea ) şi obiectivele pe care le urmareşte în
predarea disciplinei de studiu pentru a obţine din partea elevilor performanţe concret, observabile
şi măsurabile. Scopul îi indică profesorului ce trebuie să înveţe elevul şi direcţia tuturor
acţiunilor întreprinse în procesul de învăţare .

Obiectivele desemnează ce modificare a comportamentului elevului se va produce prin

învăţarea unui anumit conţinut ştiinţific. Dacă scopul arată direcţia instruirii, obiectivele exprimă
rezultatul ce se doreşte a fi obţinut prin proiectare şi realizarea unei activităţi didactice. În funcţie
de nivelul de la care privim procesul educaţional, distingem şi obiectivele acestuia, ierarhizate de
la general la particular şi care ne ajută în buna organizare a lecţiilor.

La primul nivel, cel mai general şi cel mai sintetic, se situează obiectivele -cadru sau
competenţele generale care se stabilesc şi se urmăresc prin întregul proces de învăţământ pe o
lungă perioadă de timp (ciclu de şcolarizare).

La al doilea nivel – intermediar - se află obiectivele de referinţă sau competenţele specifice

disciplinei şcolare, enunţate de obicei în programa fiecărei discipline.

La al treilea nivel, care are caracter aplicativ, se realizează operaţionalizarea obiectivelor sau
derivarea competenţelor urmărite de către profesor pe parcursul unui capitol din programă, al
unei lecţii sau, uneori, chiar al unei secvenţe dintr-o lecţie.

După stabilirea obiectivelor operaţionale pentru un întreg capitol (şi care pot fi formulate o
dată cu întocmirea planificărilor calendaristice) profesorul va urmări îndeplinirea obiectivelor
[Type text]

Pag. |2
 Capitolul V. Proiectarea activității didactice

operaţionale pe fiecare lecţie, până la epuizarea lor. Sistemul naţional educativ, însă a utilizat cu
precădere şi încă mai utilizează ceea ce specialiştii denumesc hidden curriculum, curriculum
cachè sau, în traducere,

“ curriculum ascuns “. Profesorul trebuie să aibă în vedere reproiectarea acelor secvenţe care nu
au fost atinse, pe de o parte, pentru clasele cu nivel scăzut şi pe de altă parte, pentru clasele foarte
bune, proiectarea trebuie să cuprindă activităţi suplimentare cu grad de dificultate ridicat .

3. MODELE DE PROIECTARE

Abordarea proiectării didactice a cunoscut o evoluţie binecunoscută deja în rândul cadrelor

didactice, vorbind azi despre două modele de proiectare: modelul didacticist şi modelul
curricular.

a) Modelul didacticist al proiectării pedagogice. Acesta este caracterizat prin următoarele

trăsături :

 Este centrat pe conţinuturi şi pe predarea de tip expozitiv (expunerea, prelegerea,

interogaţia retorică etc.);
 Conţinuturile sunt cele care impun şi îşi subordonează obiectivele, metodologia şi
evaluarea didactică într-o logică a învăţământului informativ ;
 Continuţurile erau exclusiv academice, lipsite de finalitate practică şi socială într-o
proporţie semnificativă;
 Clasa este statică. Elevii lucrează şi răspund individual;
 Profesorul conduce întreaga activitate şi o evaluează;
 Se adresează memoriei de tip reproductiv;
 Manualele sunt unice;
 Elevii nu au drept de decizie privind pregătirea lor.

b) Modelul curricular al proiectării pedagogice. Reforma învăţământului aduce ca noutate

distinctă modelul curricular al proiectării pedagogice care se caracterizează şi se deosebeşte de
cel didacticist prin aceea că:

 Este centrat pe obiective şi predare de tip interactiv;

 Obiectivele sunt cele care impun şi îşi subordonează conţinuturile, metodologia şi
evaluarea într-o logică a învăţământului formativ;
 Conţinuturile sunt mixte academice şi cu finalitate imediată în practica socială;
 Clasa este dinamică . Elevii lucrează în echipe sau perechi;
 Profesorul este facilitator, moderator, mediator;
 Activitatea este evaluată prin feed-back constructiv;
 Se adresează memoriei de tip creativ;
 Manualele sunt alternative şi, deci, opţionale sau la alegere;
 Elevii pot decide cu privire la ruta lor de pregătire.
[Type text]

Pag. |3
 Capitolul V. Proiectarea activității didactice

4. TIPURI DE PROIECTARE

În funcţie de perioada de timp luată ca referinţă, se pot distinge două variante ale proiectării:

a. proiectarea globală;
b. proiectarea eşalonată (Vlăsceanu, 1988).
Proiectarea globală are ca referinţă o perioadă mai mare de instruire – ciclu sau an de
studii – şi operează cu obiective, conţinuturi şi criterii de evaluare mai largi, ce au în vedere
activităţile din instituţiile şcolare. Concretizarea acestui tip de proiectare se reailzează prin
dimensionarea planurilor de învăţământ şi a programelor analitice.
Proiectarea eşalonată se materializează prin elaborarea programelor de instruire
specifice unei discipline şi apoi unei lecţii, aplicabilă la o anumită clasă de elevi.
Proiectarea globală creează cadrul, limitele şi posibilităţile proiectării eşalonate. Cadrul
didactic realizează o proiectare eşalonată, prin vizarea unei discipline sau a unui grup de
discipline, relaţionându-se în trei planuri temporale:
a. anul şcolar;
b. trimestrul şcolar;
c. ora şcolară.
Proiectarea unei discipline pentru un an şcolar se realizează prin planificarea eşalonată pe
lecţii şi date temporale exacte, de predare a materiei respective. Documentul orientativ în
realizarea acestei operaţii este programa şcolară, ce indică în mod riguros capitolele, temele şi
subtemele cu numărul corespunzător de ore pentru tratarea acestora.
Succint:

 Proiectarea globală – are drept rezultate :

- Curriculum Naţional
- planurile cadru de învăţământ
- programele şcolare
 Proiectarea eşalonată – are drept rezultate :
- planificarea anuală şi semestrială

- proiectarea unităţilor de învăţare

- proiectarea lecţiilor

Vom prezenta în continuare câteva modele utile cadrelor didactice în vederea proiectării
eşalonate a activităţilor instructiv-educative.

4.1. Proiectarea activităţii anuale

[Type text]

Pag. |4
 Capitolul V. Proiectarea activității didactice

Model -1

Şcoala……………………. Disciplina…………………………

An şcolar…………………. Manuale…………………………..

Profesor………………………………………….

Clasa Numărul de Clasa Clasa Clasa

semestre/ an
Total ore pe
ore anual a VI-a a VII-a a VIII-a

140 ore 140 ore 136 ore

Domeniul Sem Sem Sem Sem Sem Sem Sem Sem
I II I II I II I II

Limbă şi
comunicare

Literatură şi
concepte
operaţionale

Recapitulare
şi evaluare

- formativă

- sumativă

-finală

Total ore pe
semestre/ an

Model-2
Şcoala………………………… Disciplina………………………………..
Anul şcolar…………
Manuale…………………………………
[Type text]

Pag. |5
 Capitolul V. Proiectarea activității didactice

Nr. ore prevazute ………………..

Profesor……………………………………………

Domeniul vizat în Repartizarea orelor pe semestre Total ore pe an

activitatea didactică
Sem. I Sem. al II-lea

Literatură şi

concepte

operaţionale

Limbă şi

comunicare

Recapitulare şi

evaluare

-formativă

-sumativă ( teze )

-finală

Ore la dispoziţia

profesorului

Total ore pe

semestre/an

4.2. Proiectarea activităţii semestriale

Model orientativ :

An de studiu…………………………………..

Disciplina………………………………………

[Type text]

Pag. |6
 Capitolul V. Proiectarea activității didactice

Clasa………………………………………

Obiective generale………………………………..

Bibliografie……………………………………….

Obiectivele Conţinutul Repartizarea în Tehnologia instruirii Evaluare

timp
disciplinei disciplinei metode mijloace

Consiliul Naţional pentru Curriculum propune şi el un model de proiectare pedagogică ,

model care se opune vechii abordări prin mai multe elemente de noutate :

Şcoala………………………………………

Disciplina………………………………………

Profesor………………………………..

Clasa……………………………………………….

Număr ore pe săptămână…………………………..

Tip curriculum……………………………………….

Anul de studiu…………………………………………..

Planificare calendaristică

Nr. Unitatea de Obiective Conţinutur Număr de ore Săptămâna Observaţii

de i alocate
crt. învăţare referinţă

[Type text]

Pag. |7
 Capitolul V. Proiectarea activității didactice

o Unitatea de învăţare se indică prin titlul temelor stabilite de către profesor .

o Obiectivele de referinţă şi competenţele specifice se trec cu numerele lor din programa
şcolară .
o Conţinuturile selectate sunt cele extrase din lista de conţinuturi date de programă .
o Numărul de ore alocate se stabilesc de către profesor în funcţie de experienţa acestuia şi
de nivelul de achiziţii al elevilor clasei .
o Rubrica de observaţii este necesară tocmai pentru a da profesorului posibilitatea de a
interveni în pilotarea planificării semestriale atunci când consideră că se impune reglarea
activităţii didactice .

4.3.Proiectarea unităţii de învăţare. Unitatea de învăţare este un element de noutate a

proiectării curriculare. Ea este o verigă subordonaă planificării semestriale, dar supraordonată
proiectării unei lecţii. Ea subsumează obiectivele de referinţă/competenţele specifice,
conţinuturile de învăţare, resursele didactice (timp, materiale) şi evaluarea. De aceea, unitatea de
învăţare este prioritară ca importanţă, proiectarea ei trebuind să fie bine gândită. Există o serie de
paşi importanţi care trebuie parcurşi de către profesor pentru a obţine rezultate aşteptate.
Consiliul Naţional pentru Curriculum, prin Ghidul metodologic (2002), propune următoarea
structură pentru o unitate de învăţare :

Proiectul unităţii de învăţare

Şcoala………………………………
Disciplina…………………………….
Clasa…………………………………
Profesor………………………..
Săptămâna/anul…………………………….
Unitatea de învăţare…………………………………
Numărul de ore alocate………………………….

Conţinuturi Obiective de Activităţi de Resurse Evaluare

referinţă învăţare
( detalieri)

[Type text]

Pag. |8
 Capitolul V. Proiectarea activității didactice

Proiectarea unităţii de învăţare reprezintă detalierea procesului instructiv educativ până la

unitatea de bază: lecţia. Păstrând această abordare, de la obiective de referinţă spre continuţuri,
facem observaţia importantă că parcurgerea manualului nu mai este în mod obligatoriu, liniară.

În ce scop Ce voi face? Cu ce voi Cum voi Cât s-a

face? face? realizat?
voi face?

Identificarea Selectarea Analiza Determinarea Stabilirea

resurselor activităţilor de instrumentelo
obiectivelor conţinuturilor învăţare r de evaluare

Fig. nr. 6. Demersul proiectării unei unităţi de învăţare

4.3. Proiectarea lecţiei în contextul modernizării activităţii de predare-învăţare.

Proiectarea unei lecţii este operaţia de identificare a secvenţelor instrucţionale ce se
derulează în cadrul unui timp determinat, de obicei o oră şcolară. Documentul care
ordonează momentele lecţiei cu funcţiile adiacente are un caracter tehnic şi normativ şi se
numeşte proiect de lecţie, proiect de tehnologie didactică, plan de lecţie, proiect didactic,
scenariul didactic etc.

Proiectarea instruirii la o lecţie presupune realizarea unei concordanţe între trei „puncte-
cheie” (Gagne, Leslie, 1997):
a. obiective sau scopuri;
b. metode, materiale, mijloace şi experienţe sau exerciţii de învăţare;
c. evaluarea succesului şcolar.
Prin corelarea celor trei puncte cheie se proiectează lecţia într-un set de acţiuni realizate
în mai multe etape:
a. analiza generală a lecţiei, prin consultarea programei, manualului sau a altor materiale
bibliografice;
b. determinarea obiectivului general şi a obiectivelor operaţionale, prin decelarea
capacităţilor umane ce pot fi identificate, măsurate, exprimate;
c. selectarea şi organizarea conţinutului învăţării în unităţi şi teme principale, care să fie
convergente şi să slujească obiectivele fixate;
d. alegerea şi combinarea metodelor şi procedeelor didactice pentru situaţiile concrete, în
acord cu secvenţele de conţinut, particularităţile elevilor, obiectivele lecţiei;
e. selectarea unor mijloace de învăţământ sau proiectarea unor materiale cerute de fiecare
eveniment al instruirii;

[Type text]

Pag. |9
 Capitolul V. Proiectarea activității didactice

f. stabilirea modalităţilor de activitate cu elevii (activitate frontală, abordare

individualizată, lucru în grupuri sau pe grupuri de nivel, activitate combinată);
g. alegerea metodelor şi instrumentelor de evaluare corespunzătoare pentru a constata
nivelul realizării obiectivelor propuse.
Orice tip de lecţie trebuie proiectată prin specificarea următoarelor elemente: date
generale despre lecţie şi modalitatea de desfăşurare a lecţiei sau demersul instructiv-educativ.

Model tradiţional de proiectare a lecţiei

a) Date generale:
 profesor
 disciplina
 clasa
 specialitatea elevilor
 unitatea de învăţare
 titlul lecţiei
 tipul lecţiei
 locul de desfăşurare
 conţinutul activităţii de învăţare
- elemente învăţate anterior
- elemente noi de conţinut
 competenţe specifice
 metode şi procedee de instruire
 mijloace de învăţământ
 bibliografie

b) Desfăşurarea lecţiei:
Tabel nr. 1. Model de proiectare a lecţiei tradiţionale

Etapele Competenţe Activitatea Activitatea Strategii de Evaluar Timp

lecţiei specifice profesorului elevilor instruire e

Tabel nr.2. Model de proiectare a lecţiei pe cadrul ERR

Cadrul învăţării Aspecte cognitive şi metacognitive Întrebarea fundamentală pentru

professor

Evocare - Amintirea - Cum îi voi face pe elevi să

cunoştinţelor anterioare formuleze întrebări şi să
[Type text]

P a g . | 10
 Capitolul V. Proiectarea activității didactice

- Compararea cunoştinţelor proprii cu stabileasc scopuri pentru

cele ale colegilor învăţare?
- Reorganizarea cunoştinţelor
anterioare într-o nouă schemă
Realizarea - Contactul cu noile - Cum va fi explorat de elevi
sensului cunoştinţe şi experieţe conţinutul predat pentru a fi
- Înţelegerea informaţiilor înţeles cât mai adecvat?
- Monitorizarea propriei
înţelegeri

Reflecţie - Reformularea - Ce concluzii pot fi trase din

cunoştinţelor această lecţie? Spre ce alte
- Exprimarea noilor cunoştinţe conduce această
cunoştinţe cu propriile cuvinte
lecţie?

Tabel nr. 3. Model de proiectare a unei lecţii pe cadrul SVI

ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM ÎNVĂŢAT

Tabel nr. 4. Model de proiectare a unei lecţii pe cadrul ABC

ETAPE INDICATORI

i. Orientare - Explorarea scopului semnificaţiei şi contextului:

* Ce trebuie să învăţ şi de ce?

* Ce cunosc deja?

* Ce cunoştinţe şi experienţe deţin deja în legătură cu

subiectul acesta?

* De cât timp am nevoie pentru învăţarea lui?

[Type text]

P a g . | 11
 Capitolul V. Proiectarea activității didactice

ii. Achiziţie - Însuşirea noilor cunoştinţe şi deprinderi având ca rezultat

înţelegerea

* Pot rezolva sarcinile şi exerciţiile?

* Înţeleg ce fac?

iii. Aplicaţie şi transfer - Integrarea noilor sarcini şi a noilor contexte. Evaluarea

proceselor şi a rezultatelor

* Care este cel mai valoros lucru pe care l-am învăţat?

* Ce a mers bine? De unde ştiu?

* Ce voi face mai bine data viitoare?

5. LECȚIA – PRINCIPALA FORMĂ DE ORGANIZARE A ACTIVITĂȚII

DIDACTICE

Lecţia este unitatea organizatorică de bază reunind ansamblul activităţilor proiectate şi

desfăşurate de către profesor la nivelul clasei şcolare pe o durată, relativ constantă, de 50 de
minute.

Lecţia se compune din secvenţe de instruire coerent articulate şi atent proiectate în

prealabil pe parcursul cărora se urmăresc obiective privind:
- transmiterea de cunoştinţe noi (lecția de transmitere de noi cunoștințe);
- recapitularea şi sistematizarea cunoştinţelor (lecția de recapitulare şi sistematizare a
cunoştinţelor);
- formarea priceperilor şi deprinderilor (lecția de formare a priceperilor și
deprinderilor);
- consolidarea priceperilor şi deprinderilor (lecția de consolidare);
- verificarea cunoştinţelor (lecția de verificare sau evaluare);
- toate aceste obiective la un loc (lecţia mixtă).
Aceste obiective se constituie în criterii de clasificare a lecţiei. Mai mult, ele dau şi
denominativul tipului de lecţie: lecţie de recapitulare, de consolidare a deprinderilor, de
verificare, etc.
Forme de organizare a clasei
[Type text]

P a g . | 12
 Capitolul V. Proiectarea activității didactice

de elevi:

 Organizare
individuală
 Organizare frontală
 Organizare grupală
Multitudinea formelor de organizare existente, din care am încercat aici să prezentăm câteva
ilustrează credem fericita formulare a pedagogului român Ioan Cerghit potrivit căruia “nu există
un singur mod în care elevii învaţă şi cu atât mai puţin nu există un singur mod în care aceştia
să fie învăţaţi”(Cerghit, I.,2002, pg.8).

6. BIBLIOGRAFIE

1. Ionescu, M. (2003), Instrucţie şi educaţie. Paradigme, strategii, orientări, modele,

Garamond, Cluj- Napoca

2. Ionescu, M.; Radu, I. (coord.) (2001), Didactica modernă , ediţia a II-a, revizuită, Editura
Dacia,Cluj-Napoca

3. Maria Terezia Pirău (coord.), Prelegeri de didactică generală, Ed.Risoprint, Cluj-Napoca,

2013.

7. CONCLUZII

Conținutul cursului stă la baza cunoașterii tipurilor de lecție, a etapelor lecției și a formării
deprinderilor de proiectare didactică.

8. ÎNTREBĂRI DE EVALUARE

1. Realizați o planificare calendaristică și una semestrială pentru o disciplină de specialitate.

2. Realizați proiectul unei unități de învățare.

3. Precizați etapele specifice unei lecții de fixare și consolidare.

[Type text]

P a g . | 13
 Capitolul V. Proiectarea activității didactice

4. Realizați proiectul unei lecții mixte, pentru un conținut de specialitate.

5. Descrieți o activitate alternativă lecției prin care ați forma capacități, deprinderi,
obișnuințe specifice disciplinei pe care ați putea-o preda.

[Type text]

P a g . | 14