Butnaru Andreea Cătălina

Sondaje de opinie, marketing şi publicitate

Grupa 1

Examen: AEMP

1. Cum comentaţi rezultatul alegerilor parlamentare de la începutul lunii decembrie?

Favorizează o guvernare lungă şi stabilă? Dar dacă luăm în calcul rezultatul alegerilor
prezidenţiale din 2019?

Alegerile parlamentare de la începutul lunii decembrie a anului 2020, au fost după cum bine
ştim, surprinzătoare, dată fiind discrepanța majoră dintre rezultatele sondajelor şi rezultatul
obţinut în urma votului. Primele partide politice alese fiind PSD (29,32%), urmat de PNL
(25,58%), diferenţa dintre acestea fiind relativ mică, cel de al treilea partid fiind USR PLUS
(15,86%). Acest rezultat fiind de aşteptat dată fiind popularitatea lor în rândul alegătorilor, PSD
şi PNL fiind partide cu tradiţie în politica românească, în timp ce USR PLUS a căpătat tot mai
multă popularitate pe parcursul ultimilor ani. Rezultatul cel mai puţin aşteptat fiind dat de către
voturile îndreptate către AUR (9,17%), partid nou-înființat care nu a fost menţionat ca potenţial
participant cu şanse reale până la începerea numărării voturilor. Ultimul partid care a trecut
pragul electoral fiind UDMR (5,74%), considerat înaintea dezvăluirii rezultatelor un partid cu
şanse mai ridicate, alături de alte formaţiuni politice care nu au îndeplinit pragul electoral, cum
ar fi PMP şi Pro România. (G.C., Digi 24) Din punctul meu de vedere, rezultatele alegerilor
menţionate anterior ar trebui analizate având în vedere numărul mic de cetăţeni care s-au
prezentat la vot, conform Ştirile Pro tv, pragul fiind de 31,84%.

Modul de alcătuire al parlamentului, menţionat anterior, din punctul meu de vedere poate
indica o guvernare mai instabilă decât cea anterioară. În cadrul guvernărilor anterioare fiind
prezente două perspective, cea prezentată de PNL şi cea prezentată de PSD, partidele alăturate
participante la guvernare susţinând una dintre cele două părţi reprezentante a votului majoritar
din populaţie. Cele două ideologii distincte fiind subiectul a multe dispute în trecut, aşteptându-
mă ca acestea să se adâncească odată cu evoluţia pandemiei şi crizei economice care urmează să
aibă loc. Totodată, AUR nu pare să aibă o ideologie politică care să se încadreze în una dintre
cele două categorii, astfel mă aştept ca existenţa acestuia să genereze conflict, chiar dacă nu ar
avea posibilitatea să întocmească majoritate politică. Pe fondul crizei sanitare şi economice
actuale, mă aştept ca AUR să se opună măsurilor aplicate, fiind consemnaţi ca anti-mască şi alte
astfel de titulaturi. Discuţiile generate de către prezența AUR în Parlament având capacitatea să
genereze conflicte vocale, care chiar dacă nu au o finalitate politică pot influenţa opinia
populaţiei cu privire la anumite subiecte.

Având în vedere rezultatul alegerilor prezidenţiale din 2019, respectiv realegerea

Preşedintelui Klaus Iohannis, mă aştept la existenţa unor discuţii contradictorii nu doar cu PSD,
dar şi cu AUR. Una dintre primele teme de discuţie de acest fel aşteptându-mă să fie măsurile
aplicate în cadrul pandemiei COVID-19. Urmând să existe discrepanţe majore de ideologie între
cei trei actori politici menţionaţi anterior, care vor genera discuţie publică și instabilitate la nivel
politic şi social.

2. Faceţi pe scurt o comparaţie între datele din sondaje care circulau înainte de alegerile
parlamentare din decembrie 2020 şi rezultatul alegerilor. Sunt diferenţe
semnificative? Dacă sunt, cum le explicaţi?

După cum am menţionat anterior există o diferenţă majoră între datele prezentate de către
sondajele anterioare alegerilor parlamentare şi rezultatele obţinute în urma acestora. Conform
G4media, sondajul realizat de IRES, indicând: PNL 28,5%, PSD 23,6%, USR PLUS 18%, Pro
România 9,5% UDMR 5,1%, PMP 4,6%. Sondajul IRSOP, arătând următoarele procente: PNL
33%, PSD 30%, USR-PLUS 17%, Pro România 7%, UDMR 5%, PMP 3%. După cum poate fi
observat partidul AUR nefiind indicat ca potenţial câştigător în urma alegerilor. Sondajele care îi
menţionează pe aceștia fiind într-un număr mic, sondajul Sociopol, AUR 7% şi Sondaj intern
PNL, AUR 6,5%. (Nicolae Bian, G4 Media.ro) Chiar dacă diferenţele dintre primele trei partide
nu au fost majore inexistența partidului AUR în majoritatea sondajelor a contribuit la confuzia
generată în urma anunţării rezultatelor alegerilor.
 Din punctul meu de vedere motivul diferenţelor dintre datele prezentate în urma realizării
sondajelor şi rezultatul final al alegerilor este dat de numărul mic a cetăţeni prezenţi la vot,
31,8%. (Ştirile PRO tv) Demobilizarea populaţiei în privinţa votului având ca motiv pandemia de
corona virus, tot mai mulţi indivizi alegând să menţină izolarea. Pe de o altă parte, prezența
redusă la urnele de votare putând fi şi o modalitate de exprimare a nemulţumirilor. În urma
observaţiilor empirice identificând o nemulţumire în cazul persoanelor cu care am luat contact cu
privire la relaţia dintre pandemie şi alegeri. Fiind considerată nejustificată cererea autorităţilor
pentru prezenţa la vot, în contextul măsurilor de izolare impuse pe parcursul perioadei
precedente alegerilor.

3. Considerați ca AUR este un partid anti-sistem? Argumentaţi şi, eventual, faceţi o

comparaţie cu alte partide anti-sistem din ţara noastră.

Din punctul meu de vedere AUR este atât un partid anti-sistem, cât şi o fază de dezvoltare
firească în democrația Românească. Fiind de menţionat ca AUR este privit în prezent ca un
partid de extremă dreaptă, care are ca scop declarat unirea cu Basarabia, fiind asociat cu
mişcările anti-mască, anti-europene, rasiste. Cele menţionate anterior fiind atitudini observate
empiric cu privire la această entitate politică. Astfel, privind din această perspectivă poate fi spus
că AUR este perceput ca o organizaţie care are scopuri exacte, având în vedere reformele
ideologice şi sociale propuse, având un mod de comunicare care se identifică prin stridență, tonul
general fiind impunător. Totodată, acesta este asociat cu nemulţumirea cu privire la clasa
politică, conform discuţiilor pe această temă observate în ultima perioadă şi votanţii AUR fiind
identificați cu acest mesaj. Având în vedere acest set de caracteristici, AUR pare a fi un partid
anti-sistem.

Însă, din punctul meu de vedere existența AUR poate fi privită şi ca o etapă firească a
dezvoltării democraţiei, partidele asociate cu extremismul de dreapta fiind observate şi în trecut
în ţările din Europa de vest, cu aproximativ 10 ani în urmă. În acest context, poate fi identificat
cu o modalitate firească de a răspunde mişcărilor tot mai prezente şi în spaţiul românesc de
stânga, respectiv de egalitate. Astfel, apelul la un discurs anti-european, anti-globalist şi rasist
putând să fie asociat cu respingerea efectelor globalizării care pot fi observate din ce în ce mai
clar şi în România, spre exemplu migrarea indivizilor asiatici în România. Apelul la credinţa
religioasă şi familie fiind o modalitate de a se opune mişcărilor de emancipare sexuală şi
LGBTQ. Totodată, protestele destul de puternic asociate cu AUR, căpătând un sens logic în
contextul vizualizării acestuia ca un partid anti-sistem.

Un factor important care din punctul meu de vedere a sporit popularitatea AUR a fost dat de
contextul pandemiei COVID-19. Pe parcursul pandemiei fiind acumulate o serie de frustrări şi
supărări cu privire la restricţiile impuse de autorităţi. AUR fiind o entitate politică care în acest
context pare a susţine o parte mai vocală a populaţiei, care este profund nemulţumită de restricţii.
Mişcările anti-mască asociate cu AUR, cu precădere în mediul online, având cu atât mai mult un
impact semnificativ în creşterea în popularitate a acestuia şi clasificarea ca un partid anti-sistem.

Referindu-mă la modalităţile de adaptare a partidului AUR în mediul politic, mi se pare a fi

relevantă comparaţia cu USR, care la momentul apariţiei ar fi putut să fie de asemenea clasat ca
un partid anti-sistem. USR, conform opiniilor din spaţiul public, pierzându-şi această calitate în
urma asocierii cu PNL, fiind interesant de urmărit dacă se v-a întâmpla un fenomen asemănător
şi cu AUR pe viitor, chiar dacă în prezent convingerile ideologice prezentate de acesta nu se
regăsesc în totalitate cu cele ale unui alt partid.
Bibliografie
1. G.C., Digi24, “Alegeri parlamentare 2020, rezultate finale: PSD - 28,9%; PNL -
25%; USR PLUS - 15%, AUR 9%. PMP și Pro România nu intră în Parlament”,
publicat in data de 09.12.2020, accesat la adresa: https://www.digi24.ro/alegeri-
parlamentare-2020/alegeri-parlamentare-2020-rezultate-finale-psd-289-pnl-25-
usr-plus-15-aur-98-pmp-si-pro-romania-nu-intra-in-parlament-1415280 , accesat
in data de 29.01.2020.
2. Nicolae Bian, G4 Media.ro, “Alegeri parlamentare 2020. Ce spun sondajele de
opinie: Diferențe mari între datele furnizate de șase măsurători electorale / Cifrele
din cea mai recentă cercetare realizată de Politico”, publicat in data de 6
DECEMBRIE 2020, accesat la adresa: https://www.g4media.ro/alegeri-
parlamentare-2020-ce-spun-sondajele-de-opinie-diferente-mari-intre-datele-
furnizate-de-sase-masuratori-electorale-cifrele-din-cea-mai-recenta-cercetare-
realizata-de-politico.html , accesat in data de 29.01.2020.
3. Stirile PRO tv, “HARTĂ. Prezența la vot la alegerile parlamentare 2020. Județele
în care s-a votat cel mai mult”, accesat la adresa:
https://stirileprotv.ro/stiri/alegeri-parlamentare-2020/prezenta-la-vot-alegeri-
parlamentare-2020.html , accesat in data de 29.01.2020.