REVIST Ă DE ARTĂ CONSt' RUCTIVIST Ă

DIRECTOR: SCARL.AT CALLIMACHI I 28 FEBRUARIE 1923

La fumee d'une cigarette ...

La fummee d' une cigarette
tre~blait, azur irresolu ...
Les mains vers toi, penchant la tete,
j'implorais ... Quoi? Je ne sais plus ...

Tu lisais. Soudain, le silence

s' approfondit. Plus grave eneor,
tu murmuras cette cadenee:
Guillaume Apollinaire est mort ...

1918 Bordeaux. Louis Emil!-

Chansons
Monsieur Miroir
Marehand d'habits
est mort
hier
soir
a. Paris
Pictură de Marcel . Iancu
Il fait noir
........................................ ·11 fait nuit
Il fa it nuit noire a Paris
In curând două mari Spectacole cu O IOA
SOLO MO N şi cu concursul celor mai mari
artişti. Regia va fi incredintată d-Iui 1. M.
••
Le petit Edouard Maisonnet
OANI E l, care a lucrat in străinătate pe vit dans sa petite maison
scenele cele mai mari. Il peehe les poissonnets
Vom anunta la timp piesele fi artiştii. de son ami le forgeron.

----.................................. Philippe Soupault

www.dacoromanica.ro
p

"

'. ~, '"

i !~

/'!J;i Li llo1eum
" ~).o.' ' ..
• ..,.~ 'f, ,":
de
MELIIA
, f I" '.
" ' ,PETRAŞCU

Visul Spânzuratului. Tramonto

Spânzuratul vânăt din grădină
plin de rouă şi de frunze noi
se'nvârteste'n axa.-i di lumină
fără frică de ninsori şi ploi
şi râzând cu ochii amândoi.
Spânzuratul până'n dimineaţă
pe acelaş fir s'a legănat
agăţat de stele cu o aţă
uşurat de dragoste şi viaţă
şi simţindu~se neatârnat
Astfel făcea haz spre ziuă
ascultând prin arborii vecmi
păsările ce bat apa'n piuă
şi când soarele-i trimise ipini
gâdilatul vânăt ca o floare
şi cu limba. ameninţătoare
îşi strănută sufletul, deplin,
1915
Avenement
A mirer les anges
il. siffler ·les n ues
il. bOllcler le sort
elle est devenue
si belle et si nue
qu'a la VOlr an dort
Piume di odori fragranti cantano una nenia di colori
giocoiere il cielo lancia manciate di piccole palline {)ro oro oro
oro giallo che copre la rotonditâ delle nuvole
il mio occhio ri ricorda d'esser maestro di ' chimica-
Presto assistente, la.
serie del cromo, c'e la gradazione completa!
Poeta, poeta dimmi che il tramonto e bello!
Millegusti succhiare dietro I'orecchio su baci di donna
Sentii risrwndere-e tacere;
prendi I'anima tua e gu,arda come su specchio
il tramonto, tu, io, tu, il tramonto
c'e tutlo li dentro
corri con i colori al transformismo profumato
vestiti di vetri sotlili veli
e dopo luoghe pause fiancheggiafe da oval~
pensa ad un carnevale fermato di colpo.
Sul tramonto
veder lontana una locomotiva sgambettarc
lanciand.o .bombe di fumo
e sentire inceppare la mano contro la parole Sole radiolanciata.
1. Vinea Dai Cllore a stllffate partooo le percezioni del sens o
ed ogni colo re e raccolto Sll panni . caldi,
finche rin1"ane solo
il rosso solo
DOM ANI ; M e c c a nes i m o;
In un bagno pubblico riprodure il tramonto I
Riempire le vas::he di liquidi densi variopinti ca1di freddi
odorosl
acce.chiarsi di donne calze camiciette l11usica d'organo leccornie
appendersi ad una grue girevolissi~a veloce
tuffarsi gradatamente violentemente '
fino aIIa ljotte degli occ;hi

Marcei Raval .' . ~ "'- r

Alberto . Vianello
.f, t • °' 0 _, • '._'

www.dacoromanica.ro
iti ."_ro- ·,, _ ..... ,, ~ . .,.. ;0, '" ."", _ _ ._~ ....... _ • _ .. ,.. , ... .._ ... _ .... ,_ ... _ •• __ •

f I ~ .' ir , .
.
_ J '. J ,
;.'

'
'. . '1.. 1./
..'" , Z. . 'A ..
'. , !
'
I 1. " I t~ I
' .'
. ţi'; t , ... 1 ",f •

TABLOUL III
.1, : ~,.

,: "

Sania: Iartă-mă! Sania: Ştii de ce ţi-am vorbit azi?

ZaU: (Cu ură) mi-au luat şi femeea. Zai! : 'Din milă.
Sania: M'am vândut .uhui neguţător bogat, unui ' bă­ Sania .: Nu... desfătarea celuilalt m'a facut fricoasă.
trân. Se numeşte Gribunin. Te' cunoaşte . . (Re- Mi-era teamă să creez o fericire şi să zdro-
pede) I·anl spus că eşti bărbatul meu, că avem besc un ...
o fetiţă, că eşti mereu beat, că mă faci să Zai! : . suflet., .
sufăr. Am minţit, plângând ..• Am minţit pentru Sania: Te iubese Zail. (Tăcere ),
ai lua câţi mai multi bani. Mă iubeşte ... sau,
cel puţin crede că mă iubeşte. (Râde nervos) COR T~ I N A
Imi dă bani, mulţi, bani ... Suntem bogaţi. .. noi.
ZaU: (U r1ă) Destul 1 Scarlat Callimachi
Sania: lart:r-mă. _ ,. o'

Zai!: Pentru a trăi, am trebu it să-mi dau ultima ( • . ~ I

bogăţie. Numai am nimic ... Sunt un mizerabil... , ,

(Cu ură infuriat) să fiţi blestemaţi !... sângele
lor trebue să curgă, trebue să spele rănile
noastre... rănile celor slabi... celor chinuiţi .. ,
celor buni ... (O pauză) Cei bogaţi , cei puter-
nici n'au milă de noi. (Se uită lung la Sonia).
.sania : Sufletnl meu e curat.
Zai/: (Ironic) Crezi?
Sania: Da.
ZaU: Da? (Râde)
Sania: Eşti crud, Zail.
ZaU: Nu, nu este adevărat. · Minţi... minţi ... m'ai
minţit totdeauna. De trei săptămâni încoace
mă minţi în fiecare zi, in fiecare clipă. (OboSit)
Tu nu mai eşti pentru mine, decât o prosti-
tuată ...
.sania: Zai! !
ZaU: (Trist) Eşti opera celor bogaţi.
Sania : Eşti murdar.
ZaU: Nu, nu.
Sania: Ti-e frică de sacrificiul meu.
ZaU : Nu.
Sania : Eşti mic, şi slab.
Zai! : Nu.
Sania: (Intr'o ultimă sfor,are) S:lcrificiul meu este
prea mare pentru tine... şi eşti sărac ... nu
poţi să mi-I plăteşti.
ZaU: Nu.
Sania: Ţi-e frică Zail ... (Se uită la el). leşti hidos ;
ZaU: (lntr'un strigăt) Sonia! Sonia!
Sania: Nu · ţi mai cer nimic.... .
ZaU : Mi-e frică. Sunt un laş. (li sărută mâinile) .
Sania : Eşti atât de slab.
Zai! : (Cu vocea înecată de lacrămi) Nu ... Nu, tre-
buia şă-mi spui... Să-mi S'1ui. ..
Sania: Adevărul. .. Iubeşti adev ă r u l.
Zai! : Tot e îngrozitor: adevărul şi minciuna .
.sania : Trebue s ă alegi. Nu poti să trăeşti două vieţi
deodată .
.Zai! : (Se gândeşte , trist) Iubesc adevărul.
Sania: Minciuna e mai îngrozitoare de cât frica. E :1
in· noi, cu o voce care urlă cuvinte fără sfârşit
şi sterpe.
Zai! : Mulţumesc. (Ii acoperă mâinile de sărutări)
Sania: Suntem slabi.
ZaU: Ca nişte copii. ' Linoleul1~ de Mattis Teutsch

www.dacoromanica.ro
Zenitospphie oder ene'~g.eti~,~~es~_~c~opfe~i,- ';;; ~:~:i:~~~X'~S gibCkeinen grossen Kiinstler, Dicbter oder l
schen zemtlsnrtrs " : ,,') '. ' ; Philos'ophen, der., nicht den Keim oder den Trieb des Zenitis-
V I.
mus in sich tragt, weil der Zenitismus in sich selbst ent-
spriesst und weil er kein kiinstliches ErzeugfJis moderner
~ou.r~eo,is ,Reklame noch weniger das Erzeugnis irgend,~reIche,r~
lmpenahsbcher Kultur-Spekulation ist.
Nie konnen Tote unserl'! Gefăbrten sein , Nur das lebende
Leben des Lebensl * Vanum = Serbisch-zenitishisches W'ort welche ,v" hejnt'.;
Unser Gefahrtţ ist der kunftige Zenit-Mensch, der zentral,e aurserdem der Wercniinft. '
Transformator unserer lebenden und revoltierendl:m Funken, , ,* Zeniţismus -.,vi,irde durch dea. Dichter Lioubomir Mitiitcn.
mit dem lmfero, feilschrift "zenit" 'am 1 Februar 192t; In die
unserer wilden und barbarischen Energien , Welt ·geschleudert. .
Und das Leben? Qn erscheint mir dieses armselige Leben
als eine metakosmische Fabnk, in welcher Tausende Tausen- (Va urma)
der Neuronen und Millionen von Millionen Elektronen uner-
mudlich arbeiten. Noch ist di e Zahl jener unermăsslich die nicht Lioubomir Mitzitch
arbeiten und faulenzen.
Diese Erscheinung ist weder lwsmisch noch tierisch erd-
haft. Tlere wissen ja nicht um das Sy stem der $pekulativen
Philosophie, noch weniger kenn~n sie das indische Opium Les trois Cygnes
Buddl',ism us. Diese Elscheinung ist gahz menschlich, demnach
ganz banal. ci. Louis Durey.
Privilegierten ' Menchen isI es erlaubt und siiss dem Herr-
i
golt die Tage zu ste~letl hej I "
)'ai vu,
\
sur une onde 'farouche, • I
II trois cygnes aux graves blal).cheurs.
Erstenach eden ' Sunden hinausgetreten. Darum haben wir Un 'avis defend qu:on les touche:
Ser ben keine Philosophie. je sais les retrouver ailleurs.
Scblagt nich doch wieder auf dem 'verruckten Schadel. Ich
t'auchte die alte Feder ein, um das neue Mărchen von 'der
IJ:eburt des Gotteskalbes zu schreiben. Ailteurs, c' est ' le dormant iivage
Geb urt des GotteskaIbes I Gotteskalb! que ton regard approfondit
1rIerrlich ist der phanomenale Tiinzer auf blutigen SeiI in
naher Vergangenhelt fur uns errichteter Galgen. parce que trois n~bl es plumages
Eh I eden Galge::J I Wir slurtzten ' sie miI den Ziihnen nieder, le font reverdu Paradis ...
zielend in dss Maul das Todes. Nlcht einen einzigen Zahn
schlu 6 en ",ir ihm aus trotzdem unsere Geburt totdbringend war,
1919 Bordeaux. , Louis Emie
wie die Geburt des Gottes-kalbes oder der Aufruhr der zeni-
tistischen Beweguog. *)
Ehre den Galgen auf der Hobe I
So, nach ali dll sen tanzte Sl hliesslich auch der Zenitismus,
wie ein wahnsinniger und phantomer 1anzer auf balkan'i schen
~ ............................
brennend e n Strahl, des . genialen Vanums".**).

III. LA REVUE EU'RO~EENNE

Unser W ort in der neuen Kunst und in der neuen Menage- ! G [] Richler, . Berlin
rie ' vom .lsmen", war magisch, war neu und ",ar' das Letzte.
Wie gewuhnlich : das Letzte, aber diesmallO den ersten Rei-
hen st hend : ta tkra (tig I Der Sturm, H. Walden Berlin
Nur einlge worle in Vorbindung mit dieEen Jetzten und ab-
schliessenden "tsmus" einer anschwellenden Epoche, da er L.s Feuilles libres, Paris
~er einzige "lsmus" von eminent nachkriegszeitlichen Charak-
ter ist.
Energetik des Schopens ist der puls des Zenitismus, wel-
Alta Tensione, Milano
cher entschlossen die Synthethisierung aller Phiioomene in
den hochsten Grundfolmen des Lebens und der Welt verlangt
und.sucht.
Nenn.,e n wir dirsen Schopfungstrieb; E nergetiscber Impe-
_.... ....................
~

rativ, neben den .Ka tegorischen Imperativ der zenitistischen Bureaux : Str. Bati$te 31 Bucarest
Dichterschule" den ich mir die Freiheit nahm, im Friihliog ,
1922 zu veroffentlichen, zum Şchrecken aller Serben und u-
brigen grossen Nationen ohne zen :tistischen Geist.
Von diesen Ta g datiert objektiv die erste Revolutio'n in
der gesammten anomischen und eklektischen Poesie (und in
..............__..........
CALLIMACHI
•

den ubrigen Kunstgefilden) aHer SUd- Slaven, obne Anerken-

nuog von irgendwelcher Seite, bis heute. Tip. c REFORMA SOCIALA.

www.dacoromanica.ro