Remedii din plante contra tusei

 
Remedii din plante contra tusei
Sirop de lumânărică
Ingrediente: 1 lămâie (zeama şi coaja), 500 ml apă, 300 g zahăr, 3 linguri de flori de lumânărică, 3 linguri de
flori de nalbă şi 3 linguri de bănuţei (flori ca margaretele, dar mici), 20 g cimbru, 20 g patlagină şi 5 linguri de
miere.
Mod de preparare: se pune la fiert apa cu sucul şi coaja de lămâie. Se adaugă zahărul şi se lasă lichidul pe foc
până prinde consistenţa unui sirop. Se lasă să se răcească uşor, apoi se adaugă plantele şi mierea. Siropul se
pune în borcane cu capace înşurubate şi se lasă 3 săptămâni pe pervazul ferestrei, agitându-se zilnic. Când
timpul expiră, se strecoară şi se toarnă în sticle.
Mod de folosire: În caz de tuse, răceală sau retenţie de urină, se ia sirop diluat cu apă sau, şi mai bine, cu ceai.
De ştiut: florile de Lumânărică se adună dimineaţa şi se usucă imediat în cuptor, la 40°C.
 
Ceai de cimbru
(potoleşte tusea şi afecţiunile pielii)
Remedii din plante contra tusei
Ingrediente: flori de cimbru proaspete (1 lingură) sau uscate (1 linguriţă), 1 cană de apă clocotită, miere după
gust.
Mod de preparare: se mărunţeşte cimbrul cu foarfeca. Se opăreşte cu o cană de apă şi se lasă la infuzat, în
vas acoperit, 10 minute. Se strecoară. Se beau 3 căni pe zi, înghiţitură de înghiţitură.
Mod de folosire: mierea întăreşte efectul ceaiului. Se recomandă în tuse. Când e folosit pentru piele, pe locurile
inflamate se aplică tampoane de vată înmuiate în ceai.
De ştiut: cimbrul se culege la prânz. Inflorescenţele se culeg şi se usucă întregi. Se mărunţesc doar când sunt
folosite.
 
Ceai de nalbă
Remedii din plante contra tusei
Ingrediente: 1 linguriţă de rădăcină de nalbă, 1 linguriţă de frunze şi flori tăiate mărunt, 150 ml apă.
Mod de preparare: plantele se acoperă cu apă călduţă. Se lasă să stea două ore, vreme în care se amestecă
cât mai des, pentru ca substanţele active să se dizolve, apoi se strecoară.
Mod de folosire: în caz de tuse şi răguşeală se beau 2-3 căni pe zi (ceaiul să fie călduţ şi proaspăt preparat),
înghiţitură de înghiţitură.
Extern, ceaiul de nalbă poate fi folosit în comprese răcoritoare, în caz de înţepături de insecte, arsuri solare,
eczeme sau neurodermite.
 
Ceai de podbal şi patlagină
(contra tusei iritative)
 
Remedii din plante contra tusei
 
Ingrediente: 35 g frunze de podbal, 35 g frunze de pătlagină, 10 g muşchi de piatră, 10 g flori de nalbă, 10 g
rădăcină de lemn-dulce.
Mod de preparare:0 pentru o porţie se mărunţeşte 1 lingură de amestec de plante în mojar. Se pun plantele în
apă rece şi se lasă să se macereze 2 ore, după care se strecoară.
Mod de folosire: se bea câte o cană de macerat, de 3 ori pe zi, cu înghiţituri mici. Ceaiul se bea mereu
proaspăt, nu se încălzeşte pe foc.
 
Cuişoare
O tuse rebelă este greu de suportat, şi în timpul zilei, dar mai cu seamă noaptea.
Şi, ca şi cum atât n-ar fi de ajuns, tusea provocată de o răceală se poate prelungi uneori până la trei
săptămâni. Dacă ar fi să dăm crezare statisticilor întocmite de American College of Chest Physicians, acesta ar
fi cel mai frecvent motiv care îi aduce pe pacienţi la medicul de familie.
Prin urmare, n-ar trebui să ne mire faptul că vânzările de medicamente antitusive ajung la sume de-a dreptul
incredibile. Căci cine suferă atât de rău este dispus să cheltuiască pentru a obţine alinarea pe care o caută. Din
păcate, în această privinţă nu vom putea să vă dăm decât veşti proaste: conţinutul sticluţelor frumos aliniate în
rafturile farmaciilor nu vă ajută. O serie de studii au demonstrat că dextromethorphanul - substanţa activă cel
mai des utilizată în acest tip de medicamente - nu dă rezultate mai bune decât un placebo.
Pornind de la constatările făcute de cercetători, American College of Chest Physicians a recomandat în 2006,
ca bolnavii diagnosticaţi cu bronşită să renunţe la administrarea soluţiilor antitusive. Depăşirea dozei prescrise
de medic este periculoasă pentru pacienţii tineri, putând chiar să le ameninţe viaţa. De aceea, copiii mai mici
de 15 ani n-ar trebui trataţi niciodată cu preparate farmaceutice contra tusei.
Acum urmează însă veştile bune. Există numeroase remedii pe bază de plante, care pot ameliora tusea.
Desigur, dacă ea persistă, în ciuda tratamentului, va fi cazul să consultaţi un medic. Tusea apare cel mai
adesea ca o consecinţă a răcelii, totuşi, simptomele cronice pot semnala afecţiuni mai severe. Cu prilejul unui
studiu, specialiştii de la clinica Mayo au observat că, la o treime dintre pacienţii examinaţi, tusea cronică era
provocată de prezenţa unei sinuzite. Autorii studiului au stabilit că principalele trei cauze ale tusei cronice sunt
alergiile, refluxul gastroesofagian şi sinuzita.
 
Alimente cu valoare terapeutică împotriva tusei
*** Cuişoarele
Acest condiment de culoare brun-roşietică este foarte îndrăgit în Sri Lanka şi India de Nord. Datorită aromei
plăcute, îşi găseşte o largă întrebuinţare la prepararea mâncărurilor, a sosurilor şi deserturilor. Însă proprietăţile
lui curative îl recomandă şi pentru utilizarea în scopuri medicale. De altfel, există dovezi că ar fi fost folosit încă
de timpuriu în medicina tradiţională chineză. El conţine, printre altele, şi substanţe cu acţiune antitusivă.
Indienii, de pildă, obişnuiesc să sugă cuişoare pentru a-şi calma tusea seacă iritativă. Cuişoarele sunt de fapt
mugurii uscaţi ai unui arbore înrudit cu mirtul, originar din insulele Molucca. Ele se găsesc în comerţ întregi sau
măcinate.
 
*** Mierea
Mierea este un leac preţios, răspândit şi consumat cu plăcere în lumea întreagă. Când suntem răciţi şi tuşim,
ea ne acoperă interiorul gâtului cu un strat protector, contribuind la ameliorarea iritaţiei. Are efect antioxidant şi
antimicrobian, ajutând astfel la combaterea infecţiilor bacteriene, virale şi fungice.
Cercetătorii de la Pennsylvania State University College of Medicine au organizat nu de mult un experiment cu
105 copii, care aveau accese de tuse în cursul nopţii, din cauza unei infecţii virale a căilor respiratorii
superioare. Ei au cerut părinţilor să le dea micilor pacienţi înainte de culcare puţină miere de hrişcă (o miere de
culoare închisă, deosebit de bogată în antioxidanţi), un preparat de la farmacie sau absolut nimic. Din relatările
părinţilor a reieşit că tratamentul cu miere fusese cel mai eficient.
Există totuşi şi unele restricţii, de care vă sfătuim să ţineţi seama. N-au voie să primească miere copiii mai mici
de un an, întrucât se pot îmbolnăvi de botulismul sugarului. Această afecţiune este declanşată de sporii unor
bacterii care pot ajunge în miere prin contactul cu praful şi impurităţile. Pătrunzând în organismul copiilor mici,
ei riscă să provoace simptome respiratorii de o gravitate deosebită, mergând până la deces. Nu uitaţi, de
asemenea, că mierea favorizează formarea de carii dentare, din care cauză vă îndemnăm să n-o consumaţi în
exces. Iar dacă aveţi diabet, va fi necesar să vă supravegheaţi permanent glicemia, care poate creşte cu
fiecare linguriţă de miere.
 
*** Supa de găină
Dacă tusea dvs. provine dintr-o răceală, supa de găină vă va ajuta să vă menţineţi în echilibru balanţa lichidelor
din corp. Ea întăreşte capacitatea naturală de autoapărare a organismului, oferă antioxidanţii necesari pentru
lupta împotriva viruşilor, participă la eliminarea mucozităţilor şi reduce inflamaţia. Potrivit unui studiu clinic
efectuat la Nebraska Medical Center, supa de găină restrânge mişcarea neutrofilelor în sânge (este vorba de o
categorie de leucocite cu rol important în distrugerea agenţilor patogeni). Diminuarea activităţii lor indică o
atenuare a inflamaţiei, ca şi a celorlalte simptome de răceală de pe căile respiratorii.
 
*** Ghimbirul
Ghimbirul este un leac binecunoscut din arsenalul medicinei populare. El ajută la calmarea tusei iritative şi a
durerilor, precum şi la scăderea febrei. Totodată, sesquiterpenele pe care le conţine combat rinoviruşii,
germenii patogeni cel mai frecvent întâlniţi în răceli. Îl puteţi folosi la condimentarea diverselor supe - mai ales
a celei de găină, despre care tocmai a fost vorba - sau vă puteţi prepara un ceai, turnând o cană de apă
clocotită peste o bucăţică de rădăcină de ghimbir, proaspăt rasă.
 
*** Usturoiul
Usturoiul este un important aliment-medicament, de care n-ar trebui să uitaţi, atunci când vă chinuie tusea.
Terapeutul Chris Deatherage din Missouri aplică împotriva tusei, răcelii, febrei, gripei, pneumoniei, faringitei
streptococice şi infecţiilor fungice o combinaţie de usturoi şi hidroterapie. Pacienţii stau 25 de minute într-o baie
fierbinte, care le ridică temperatura corpului la 38-39 de grade. În timp ce se află în cadă, li se dă să bea suc de
morcov cu echinacea şi usturoi crud. Celor foarte grav bolnavi li se recomandă să ia din două în două ore câte
trei căţei de usturoi tăiaţi mărunt sau zdrobiţi, în 150 mililitri de suc de morcov.
La rândul ei, şi fitoterapeuta Jill Stansbury de la National College of Naturopathic Medicine din Portland,
Oregon, îşi sfătuieşte studenţii să trateze tusea asociind usturoiul cu podbal şi cu una din plantele cu acţiune
cunoscută asupra plămânilor, de exemplu yerba santa (iarba sfântă), care creşte în America de Nord şi a fost
cândva iarba de leac a amerindienilor. În locul ei, europenii pot întrebuinţa o plantă din flora continentului lor,
cum ar fi plămânărica (Pulmonaria officinalis).
 
** Sucul de ananas
Burton Goldberg afirmă în cartea sa Alternative Medicine - The Definitive Guide că tusea poate fi calmată cu
suc de ananas şi miere. Ananasul conţine enzima numită bromelaină, capabilă să reducă inflamaţiile şi să
amelioreze sinuzita. Iar mierea activează bromelaina.
 
** Ciocolata amăruie
În ciocolată se găseşte teobromină, o substanţă care poate stopa tusea. Cercetătorii de la National Heart and
Lung Institute din Londra au studiat efectul teobrominei atât asupra animalelor, cât şi a oamenilor. În cadrul
unui experiment, animalelor li s-a provocat tusea, utilizând în acest scop acidul citric timp de trei minute. Apoi
au fost tratate cu teobromină sau codeină, pentru ca, o oră mai târziu, să fie din nou expuse la acţiunea
acidului citric. Rezultatul: teobromina a reuşit să calmeze tusea pentru un interval de patru ore.
În studiul cu subiecţi umani, celor zece voluntari li s-a declanşat tusea cu capsaicină. După aceea, li s-a
administrat de trei ori fie teobromină, fie capsaicină, fie un placebo. După ce participanţii au luat teobromină, a
trebuit suplimentată cu o treime cantitatea de capsaicină necesară pentru a-i face să tuşească. Specialiştii
presupun că teobromina blochează activitatea nervului vag, responsabil pentru reflexul de tuse. Alte efecte
secundare nu există.
Cacao şi ciocolata amăruie conţin foarte multă teobromină, însă ponderea ei variază în funcţie de calitatea
boabelor de cacao. La studiul amintit, cercetătorii au administrat participanţilor 1.000 miligrame de teobromină,
ceea ce înseamnă cu mult mai mult decât cele 184 miligrame aflate într-un baton de ciocolată amăruie de 40
grame. (Unii specialişti afirmă însă că 50 grame de ciocolată neagră ar conţine până la 519 miligrame de
teobromină.)
În final, un avertisment pentru marii amatori de ciocolată: n-ar trebui pierdute din vedere densitatea calorică şi
ponderea însemnată a grăsimilor în compoziţia ei. 40 grame de ciocolată amăruie vă aduc 218 calorii şi 13
grame de grăsime.
 
** Fructele proaspete şi produsele din soia
În China a fost studiată alimentaţia a 49.140 de persoane care sufereau de tuse cu expectoraţii, remarcându-
se faptul că un consum sporit de fructe şi produse din soia coincidea în majoritatea cazurilor cu o intensitate
mai redusă a simptomelor. Un alt studiu a condus la concluzia că fibrele prezente în fructe sunt benefice pentru
sănătatea plămânilor şi pot scurta perioadele de tuse cu formare de mucus. Specialiştii sunt de părere că,
alături de fibre, şi flavonoidele din produsele de soia şi din fructe ca merele şi perele îmbunătăţesc funcţionarea
plămânilor. Alte fructe, dintre care merită menţionate în primul rând portocalele şi căpşunile, sunt bogate şi în
vitamina C, un antioxidant cunoscut pentru faptul că atenuează simptomele de răceală în medie cu 23%.
Luând în considerare cele arătate mai sus, vă îndemnăm să includeţi în meniul dvs. o diversitate cât mai mare
de fructe, de pildă portocale, grepfruit, mere, pere, struguri, pepeni, kiwi, ananas, piersici, prune, caise şi fructe
de pădure.
 
** Ceaiul de muşeţel
Muşeţelul cuprinde în structura sa chimică o mulţime de compuşi care combat tusea, răceala, gripa sau
bronşita. Preparaţi-vă un ceai din flori de muşeţel. În timp ce aşteptaţi ca apa să dea în clocot, inspiraţi aroma
florilor, iar când infuzia este gata, inhalaţi cu prudenţă aburii. Amândouă vă vor aduce alinare - atât inhalarea
aburilor, cât şi ceaiul.
 
** Hreanul
Dacă nu vă deranjează gustul iute, ar trebui să mâncaţi de mai multe ori pe zi hrean sau alte alimente iuţi. Ele
elimină mucusul şi calmează tusea.
 
** Menta
Se ştie că inhalarea uleiurilor eterice, aşa cum este cel de mentă, poate uşura respiraţia, atunci când nasul
este înfundat din cauza unei răceli, gripe sau sinuzite. Însă menta vă ajută şi la tuse. Faceţi gargară cu infuzie
de mentă, sugeţi bomboane mentolate şi luaţi pastile cu mentă, care se ţin în gură, până se topesc. Toate
acestea pot ameliora tusea şi durerile în gât.
O precizare este necesară totuşi: uleiul de mentă nu se administrează niciodată pe cale orală. Fiind toxic, el
poate fi inhalat, dar nu înghiţit. Aceeaşi regulă e valabilă şi pentru eucalipt, fenicul şi cimbru, care la rândul lor
calmează tusea. O alegere bună sunt şi preparatele cu balsam de Peru, obţinut din răşina copacului de balsa,
întâlnit doar în America de Sud, şi anume în regiunea amazoniană. Tocmai din pricina rarităţii sale, este foarte
scump. De asemenea, trebuie ştiut că, la unele persoane, balsamul de Peru poate declanşa reacţii alergice.
 
** Salvia
Întrebuinţaţi salvia pentru asezonarea mâncărurilor cu carne (inclusiv de pasăre). Dar şi tusea poate fi
combătută eficient cu ajutorul acestei plante medicinale. În unele ţări, de exemplu în Ungaria, utilizarea ei în
scopuri terapeutice este larg răspândită. Extractul de salvie are proprietăţi antiseptice şi conţine flavonoide,
care blochează descărcările de histamină.
 
** Pasta de umeboshi
Fructele japoneze ume se aseamănă cu corcoduşele şi toată lumea le numeşte "prune ume", deşi în realitate
se înrudesc cu caisele, iar nu cu prunele. Denumirea de umeboshi se aplică aceloraşi fructe după ce au fost
murate, căpătând un gust foarte special, amărui şi sărat în acelaşi timp. Ele se pasează, fiind transformate într-
o pastă care poate fi întinsă pe pâine, amestecată în dressingurile pentru salate sau mâncată lângă sushi.
Americanul Burton Goldberg, autorul ghidului de medicină alternativă amintit anterior în cuprinsul acestui
articol, recomandă pasta de umeboshi contra senzaţiei de uscăciune în gât.
 
** Piperul negru şi ardeii iuţi
Efectul curativ al supei de pui la tusea cu expectoraţii se datorează în parte piperului negru. În India, oamenii
îşi calmează durerile în gât făcând gargară cu o soluţie ce conţine piper negru.
Ardeii iuţi pot domoli tusea, deoarece ei dilată vasele de sânge, reduc formarea de mucus şi îl elimină pe cel
existent. Dr. Irwin Ziment de la UCLA School of Medicine recomandă să se mănânce în fiecare zi câte un ardei
iute.
 
** Lămâia
Christopher Hobbs, specialist în plante medicinale şi autor al câtorva lucrări de fitoterapie, ne propune reţeta
următoare contra tusei. Puneţi 2 linguriţe de coajă de lămâie rasă, 1 linguriţă de salvie şi 1/2 linguriţă de cimbru
într-un vas cu apă clocotită, acoperiţi-l şi lăsaţi amestecul să infuzeze 15 minute. Apoi adăugaţi sucul stors din
jumătate de lămâie şi o lingură de miere. Folosiţi neapărat coaja unei lămâi bio, fiindcă citricele sunt tratate cu
pesticide, care se îndepărtează foarte greu prin spălare.
 
* Boabele de soc
Fitoterapeuţii laudă efectul boabelor de soc în combaterea tusei, răcelii, mononucleozei cronice (numită şi
febră glandulară, deoarece provoacă inflamaţia ganglionilor), a febrei şi alergiilor. Ele conţin două substanţe cu
acţiune antivirală. Din mănunchiurile de boabe de culoare neagră se poate prepara un gem delicios, dar şi un
vin. Extractul de soc se găseşte încorporat într-un supliment numit Sambucol, intrat relativ recent şi pe piaţa
românească. El se prezintă sub formă de soluţie sau de tablete masticabile.
 
* Ceapa
Pneumoniile, crupul (inflamarea şi îngustarea laringelui, traheei şi bronhiilor), precum şi alte afecţiuni ale
aparatului respirator se tratează în mod tradiţional aplicând cataplasme cu ceapă şi se pare că există persoane
care se pot vindeca, pur şi simplu, mâncând leguma ca atare. În anul 1995, un doctor spaniol relata într-un
interviu un caz neobişnuit, întâlnit în practica sa medicală. Un libanez bolnav de tuberculoză fusese internat
într-un sanatoriu. El a descoperit în vecinătatea spitalului o grămadă mare de cepe aruncate şi, fiindcă
întâmplător îi plăceau, s-a apucat să mănânce câteva în fiecare zi. Patru săptămâni mai târziu, era sănătos.
În Panama şi Peru, localnicii folosesc pentru tratarea pneumoniei planta anamu (Petiveria alliacea) din pădurile
tropicale ale Amazonului. Dr. Richard Evans Schultes, părintele etnobotanicii, povesteşte că indienii pisează
frunzele de Petiveria alliacea, le amestecă cu zeamă de lămâie şi o picătură de petrol şi cu această mixtură
izbutesc să vindece pneumonia.
 
Alimente de consumat cu prudenţă
În funcţie de cauzele tusei, este posibil ca anumite alimente să vă înrăutăţească simptomele. Ar trebui să fiţi
precauţi cu ele, dacă vă doriţi într-adevăr o ameliorare.
 
Alimentele care provoacă arsuri la stomac
Refluxul gastroesofagian poate cauza o tuse cronică. De aceea, dacă suferiţi de aşa-numita esofagită de
reflux, o afecţiune tot mai răspândită în zilele noastre, este indicat să evitaţi alimentele care declanşează
simptomele respective. Dintre ele putem aminti, printre altele, alcoolul, ciocolata, alimentele acre (ca oţetul,
murăturile, fructele necoapte) sau mâncărurile foarte grase.
 
Grăsimile şi dulciurile
O alimentaţie săracă în nutrienţi nu vă va ajuta să vă apăraţi de acele boli care aduc cu ele tusea, adică
răceala, gripa, bronşita şi sinuzita. Nu consumaţi mâncăruri cu conţinut ridicat de grăsimi şi zahăr, ci preferaţi o
hrană sănătoasă, care vă întăreşte sistemul imunitar.
 
Lactatele
Laptele şi derivatele sale stimulează producţia de mucus pe căile respiratorii şi astfel vă agravează tusea. Cel
puţin pe anumite perioade, este mai bine să le evitaţi.
 
Din cămara cu ierburi de leac
 
Anasonul (Pimpinella anisum)
Are efect expectorant şi calmează tusea. Vă recomandăm următorul ceai: zdrobiţi 1 sau 2 linguriţe de seminţe
de anason şi lăsaţi-le 10-15 minute la infuzat în 1-2 căni de apă clocotită, după care strecuraţi. Se bea câte o
cană, dimineaţa şi seara.
 
Pătlagina mare (Plantago major)
Conţine acid silicic, care întăreşte sistemul imunitar.
 
Ulmul roşu (Ulmus rubra)
Este un arbore care face parte din vegetaţia Americii de Nord. Ceaiul din scoarţă uscată de ulm roşu conţine
mucilagii care dezinflamează gâtul şi calmează tusea.
 
Lemnul dulce (Glycyrrhiza glabra)
În lemnul dulce se găseşte un compus numit glicirizină, care ajută organismul să lupte contra viruşilor şi
bacteriilor. Rădăcina acestei plante este întrebuinţată de multă vreme la tratarea tusei, bronşitei şi astmului,
pentru efectul ei de calmare a mucoaselor. Vă puteţi prepara un ceai, cu o linguriţă de rădăcină la o cană de
apă clocotită. Sau procuraţi-vă un extract standardizat, cu care să îndulciţi alte ceaiuri de plante.
Atenţie însă: nu luaţi lemn dulce, indiferent sub ce formă, mai mult de şase săptămâni, fiindcă administrarea
îndelungată poate povoca dureri de cap, letargie, retenţie de sodiu şi apă, pierderi de potasiu şi hipertensiune
arterială. Este contraindicat cu desăvârşire femeilor însărcinate sau celor care alăptează, persoanelor cu
afecţiuni grave ale ficatului, rinichilor sau inimii, precum şi celor care suferă de hipertensiune ori iau diuretice.