Tema pentru acasa

“Tema pentru acasă” de Nicolae Dabija a apărut la editura Princeps, Iaşi, în anul 2009. Subiectul
cărţii abordează drama deportaţilor basarabeni, umiliţi în regimul comunist pentru că gândeau
altfel. Acţiunea romanului este plasată înainte de venirea sovieticilor în 1940.

Eroii romanului sunt Mihai Ulmu-profesor şi Maria Răzeşu-elevă. Profesorul Ulmu este arestat
în timpul lecţiei de limba română, pentru că şi-a asumat vina de a arunca portretul lui I. Stalin
după catedră şi este numit “duşman al poporului”.

Înainte ca să încheie lecţia, profesorul lasă elevilor săi o temă pentru acasă, întrebarea: „…A fi
om în viață e o artă sau un destin?”. Răspunsul îl află după 13 ani de închisoare, chin, înjosire,
calvar și pierderea persoanelor dragi în Siberia, la lagărul Zarianca. Acolo, profesorul şi alţi
deţinuţi nu mai au nume, ci sunt strigaţi după cifre. M1-315 a fost numărul lui Mihai Ulmu.

La “cea mai umană puşcărie din lume”, aşa cum o considera şeful închisorii Kudreavţev,
deţinuţii munceau şi erau permanent ameninţaţi cu moartea.

Profesorul Ulmu se împăcase cu soarta. Totul a fost până când la Zarianca venise Maria, fosta lui
elevă și viitoarea lui soție ca să-i întoarcă o datorie mai veche – o carte de poezii scrisă de M.
Eminescu şi să-i spună cât de mult îl iubește. Tot Maria l-a ajutat să evadeze de două ori, dar au
fost prinşi.

Pentru nesupunere şi evadare Ulmu a acumulat în total vreo 240 şi ceva de ani de închisoare.
Maria naşte un băiat, pe care îl numeşte împreună cu Mihai, Mircea. După doi ani (aşa era
regula), copilul îi este luat şi dus la orfelinat, la o distanţă de 10 kilometri de lagăr. Plecată pe
ascuns, să-și salveze copilul bolnav de tifos, ea este împușcată de un soldat.

Deţinuţii sunt eliberaţi pe 5 martie 1953. Mihai revine acasă, la Poiana, şi îşi găseşte fiul la
orfelinat. La final, profesorul se întâlneşte cu elevii săi, deja oameni în toată firea, ca să le asculte
tema de acasă.