Fișa de lectură

1.Autorul:Nicolae Dabija

2.Denumirea operei:Tema pentru acasă

3.Explică semnificația titlului c referire la continutul acesteia,în limita spațiului rezervat:Romanul

scriitorului basarabean Nicolae Dabija,Tema pentru acasă semnifică atât începutul cât și finalul
operei.Anume cu acea tema pe care îi da ca sarcină elevilor,profesorul de literatură,Mihai Ulmu,începe și
secvența în care acesta fusese arestat,după care condamnat la ani grei de închisoare,dar peste ani când
acesta se întoarce pentru a vizita școala pe care nu o văzuse de 13 ani,dă peste elevii clasei lui și respectiv
de acea temă pentru acasă din data de 28 iunie 1940.Un detaliu important este și demunimea ei “A fi om-o
artă sau un destin?”,care pe parcursul o întregii opere dezvălui această afirmație prin diverse situații,care
pune ca scop cititorului să înțeleagă că indiferent în ce dificultăți ale vieții nu ar trece omul e trebuie să
rămână tot om,dar nu o ființă înrăită.

4.Expresiile care mi-au plăcut sunt:”Dacă într-o căsătorie numai unul este fericit ,atunci ambii sunt
nefericiți..” ; “Turma nu are demnitate,chiar dacă atacă sau se apără.Omul o are și,atâta timp cât nu o
părăsește,el nu poate fi învins”; “Cine fură o dată e fur totdeauna”; “Nu există oameni răi,există doar
oameni suferinzi”; „Dar oamenii nu sunt răi,ei sunt doar înrăiți.Iar răutatea se contractează,ca o boală.”; “A
iubi înseamnă a suferi,dar înseamnă a și trăi.”; „Numai un om care iubește cu adevărat e capabil de acea
jertfire de sine care de multe ori nu ține de rațiune și nu cunoaște limite.”; “Lucrul cel mai important fiind
acela ca oamenii să rămână oameni în orice împrejurări,cu respectul pentru propria persoană,cu stima
pentru semeni și pentru lumea pe care le-a hărăzit-o să fie a lor,ei având misiunea s-a facă,din locul în care
le-a lăsat-o lor,ei având misiunea s-o facă,din locul în care le-a lăsat-o Dânsul,mai bună și desăfârșită,în
numele minunii numite viață,pentru ca ea să dăinuie,pentru ca ea să biruie,pentru ca ea să nu dispară în
vecii vecilor,precum în cer așa și pe pământ.”

5.Mi-am îmbogățit vocabularul cu cuvinte:convalescență-perioadă prin care trece un bolnav după

vindecare până la însănătoșirea deplină; întremare. franjuri-fiecare dintre firele de bumbac, mătase, lână
etc. care atârnă unul lângă altul ca ornament la marginea unei perdele, fețe de masă, stofe, a unui obiect de
îmbrăcăminte. planton- serviciu de pază în interiorul cazărmilor sau al clădirilor militare, executat de soldați
neînarmați. fermitate- hotărîre neclintită, tărie morală, statornicie. ambrazură- deschizătură în pereții unei
fortificații, prin care se execută trageri cu armele sau cu tunul. decepție- înșelare a speranțelor cuiva,
dezamăgire, deziluzie; amărăciune. insolență- obrăznicie, impertinență, nerușinare; atitudine, faptă sau
vorbă obraznică, necuviincioasă. sfidare- a înfrunta pe cineva cu dispreț, cu ostentație; a desfide.
ghimbușluc- faptă, atitudine, vorbă care înveselește, distrează; caraghioslâc, ghidușie, giumbuș. ortac-
tovarăș de drum, de muncă, de armată. noimă- înțeles, sens, conținut. crispați- contractat, zgîrcit, încleștat.
cimotia- rudă, neam. holdei- câmp semănat cu același fel de plante. siniliu- albăstrui. păcura- lichid vâscos,
negru sau brun-închis, rămas de la distilarea țițeiului, care se folosește drept combustibil și ca materie primă
la fabricarea motorinei grele, a uleiurilor minerale, a asfaltului și a altor produse; țiței brut. snopi- legătură
mare făcută din mănunchiuri de cereale păioase. clăi- grămadă mare de fân. namile- ființă sau lucru foarte
mare;matahală, colos. mitraliere- armă automată, ușor transportabilă, cu care se poate trage, într-un timp
scurt, un mare număr de proiectile asemănătoare cu gloanțele de pușcă. amvon- construcție (ca un balcon)
într-o biserică, de unde se predică sau se citește Evanghelia. psalmi- imn religios biblic. buluciră- a se alinia
pe rânduri. prelată- foaie de pânză groasă deasă și impermeabilizată, cu care se acoperă platformele unui
camion, un autovehicul care staționează mai mult, diverse obiecte și materiale care trebuie apărate de
umezeală. martiri- mucenic al Bisericii. lornion- ochelari fixați de nas cu ajutorul unui resort. scrută- a
examina în amănunt. anacronism- eroare constând în punerea unei întâmplări în alt timp decât în cel când a
avut loc. escortă- pază alcătuită din oameni înarmați care-i însoțesc pe deținuți pentru a-i împiedica să fugă.
pramatie- persoană (fără caracter) (cu apucături rele sau) imorală. haltă- stație mică pe calea ferată. osie-
bară (de metal) în jurul căreia se poate roti un corp. calvar- chin, suferință, durere îndelungată; încercare
grea. pancartă- bucată mare de hârtie, de pânză sau de tablă care cuprinde o lozincă, un anunț etc.
autoflagelare- chinuire fizică aplicată sieși din fanatism religios, pentru a ispăși un păcat. lotru- persoană
care fură. trăgaci- piesă mobilă din mecanismul unei arme de foc, de care se apasă cu degetul arătător
pentru a declanșa percutorul. somații- căruia i s-a cerut (sub amenințare, cu forme legale etc.) să execute
ceva; care a primit o somație, avertizat, avizat. abitir- mai mult, mai bine (decât). beschii- cuțit cizmăresc.
gamelă- vas metalic în care soldații își primesc porția de mâncare în companie, la aplicații etc. anihilat- al
cărui efect a fost anulat. eschiva- a evita (o situație dificilă). carceră- încăpere mică și întunecoasă în
închisori, folosită pentru închiderea unui deținut sub un regim aspru. bisturiul- instrument chirurgical
asemănător cu un cuțitaș. poșircă- băutură alcoolică slabă și de proastă calitate. muribunzi- persoană care
este gata să moară, în agonie. zeghe- haină țărănească lungă, împodobită uneori cu găitane negre, care se
poartă în ținuturile muntoase. cavernă- peșteră. spuzit- plin de..., acoperit de. hărăzită- devotat, credincios,
fidel. velnița- instalație rudimentară (la țară) pentru fabricarea rachiului, țuicii, spirtului; povarnă. ingrat-
(Om) nerecunoscător. vlăjgan- tînăr înalt, voinic, zdravăn. vacarm- zgomot asurzitor, hărmălaie. hlei-
pământ argilos. excentric- original; neobișnuit, ciudat, bizar, extravagant. meschin- preocupat de interese
mărunte.

6.Personajele principale:Mihai Ulmu,Maria Răzeșu

Personajele secundare:Mircea Ulmu,Liubov Herbertovna Valeva(directoarea orfelinatilui de la

Nadrecinoe),Ștefan Răzeșu,Liviu Dragu,Oana Răutu,Bogdan Brusture,Ana Ionescu,Ștefan Brad,Alecu
Stan,Dumitru Gusti,Petru Diac,Kudreavțev(șeful lagărului,colonel),Brigadierul Fomin, Ozea
Mendelstam(filozof,dar și amicul de închisoare a lui Mihai),Moș Mazai,tovarășa Skreab(șefa închisorii
Zarianka-6,unde era Maria),Hrițko(deținut la Zarianka
6),Dresda,Șagov,Hudici,Galin,Nekrasov,Stephan,Lott,Vera(cunoscuta Mariei și una din deținuți),Jorj
Odesa,părintele Ioan Florenski,Iuiun(ultimul vorbitor de limbă iugrină,care-l învață pe Mihai).

7.Personajul Maria Răzeșu simbolizează curaj și dragoste,atunci când plănuiește să-l găsească pe Mihai
Ulmu(pe cel care-l iubește) cu prețul vieții sale,pentru ai mărturisi sentimentele care o urmăresc.Nemijlocit
ea întrunchipează femeia din mediul rural,care este harnică și silitoare,dar fidelă alesului său,căci pune la
cale să-și lege viața cu un singur bărbat pe care îl iubește.Pe lângă altele a simbolizează și optimismul din
această operă trăind cu speranțe că totul va fi bine,optimusmul ei îl întâlnim în secvența când fusese
capturată și prizonierată în închisoarea pentru femei Zarianka-6,în care fusese nevoită să muncească din
greu 25 de ani,dar ea mereu era zâmbetul pe buze,radiind ferecire.Urmărind evoluția acestui personaj
determinăm că ea semnifică acea femei sovietică care poseda calități fenomenale ca
ageritate,devotament,hărnicie,îndrăzneală și nu în ultimul rând bărbăție.

8.M-a impresionat momentul când tânăra Maria Răzeșu pe data de 4 august 1940,în ziua în care Mihai
Ulmu împlinise vârsta de 25 de ani,aceasta îi organizează un plan de evadare din lagărul său Zarianka-
1.Această secvență din roman fusese una din cele mai culminante,dar și romantice pe care cu mare
captivitate o urmăream.Anume acest moment din operă pe deplin a prezentat-o pe protagonista
operei,Maria Răzeșu,dar și a demonstrat ce înseamnă o dragoste adevărată și pură.

9.Enumera elementele de epoca din operă.Opera Tema pentru acasă prezintă în mare măsura perioada de
începutul și sfărșitul celui De-Al Doilea Război Mondial și deportațiile în masă.Prezentând data capturării lui
Mihai Ulmu(28 iunie 1940) și sfârșitul detenției sale (5 martie 1953).Romanul prezintă societatea și
împrejurimile sfârșitului secolului XIX-lea și începutul secolului XX-lea.
10.Rezumatul operei.

“Tema pentru acasă” de Nicolae Dabija a apărut la editura Princeps, Iaşi, în anul 2009. Subiectul cărţii
abordează drama deportaţilor basarabeni, umiliţi în regimul comunist pentru că gândeau altfel. Acţiunea
romanului este plasată înainte de venirea sovieticilor în 1940.

Eroii romanului sunt Mihai Ulmu-profesor şi Maria Răzeşu-elevă. Profesorul Ulmu este arestat în timpul
lecţiei de limba română, pentru că şi-a asumat vina de a arunca portretul lui I. Stalin după catedră şi este
numit “duşman al poporului”.

Înainte ca să încheie lecţia, profesorul lasă elevilor săi o temă pentru acasă. Răspunsul îl află după 13 ani de
închisoare, chin, înjosire, calvar și pierderea persoanelor dragi în Siberia, la lagărul Zarianca. Acolo,
profesorul şi alţi deţinuţi nu mai au nume, ci sunt strigaţi după cifre. M1-315 a fost numărul lui Mihai
Ulmu.La “cea mai umană puşcărie din lume”, aşa cum o considera şeful închisorii Kudreavţev, deţinuţii
munceau şi erau permanent ameninţaţi cu moartea.

Profesorul Ulmu se împăcase cu soarta. Totul a fost până când la Zarianca venise Maria, fosta lui elevă și
viitoarea lui soție ca să-i întoarcă o datorie mai veche – o carte de poezii scrisă de M. Eminescu şi să-i spună
cât de mult îl iubește. Tot Maria l-a ajutat să evadeze de două ori, dar au fost prinşi.Pentru nesupunere şi
evadare Ulmu a acumulat în total vreo 240 şi ceva de ani de închisoare. Maria naşte un băiat, pe care îl
numeşte împreună cu Mihai, Mircea. După doi ani (aşa era regula), copilul îi este luat şi dus la orfelinat, la o
distanţă de 10 kilometri de lagăr. Plecată pe ascuns, să-și salveze copilul bolnav de tifos, ea este împușcată
de un soldat.Deţinuţii sunt eliberaţi pe 5 martie 1953. Mihai revine acasă, la Poiana, şi îşi găseşte fiul la
orfelinat. La final, profesorul se întâlneşte cu elevii săi, deja oameni în toată firea, ca să le asculte tema de
acasă.