“Tema pentru acasă” de Nicolae Dabija a apărut la editura Princeps, Iaşi, în anul 2009.

Subiectul
cărţii abordează drama deportaţilor basarabeni, umiliţi în regimul comunist pentru că gândeau
altfel. Acţiunea romanului este plasată înainte de venirea sovieticilor în 1940. Eroii romanului
sunt Mihai Ulmu-profesor şi Maria Răzeşu-elevă. Profesorul Ulmu este arestat în timpul lecţiei
de limba română, pentru că şi-a asumat vina de a arunca portretul lui I. Stalin după catedră şi este
numit “duşman al poporului”. Înainte ca să încheie lecţia, profesorul lasă elevilor săi o temă
pentru acasă, întrebarea: „…A fi om în viață e o artă sau un destin?”. Răspunsul îl află după 13
ani de închisoare, chin, înjosire, calvar și pierderea persoanelor dragi în Siberia, la lagărul
Zarianca. Acolo, profesorul şi alţi deţinuţi nu mai au nume, ci sunt strigaţi după cifre. M1-315 a
fost numărul lui Mihai Ulmu. La “cea mai umană puşcărie din lume”, aşa cum o considera şeful
închisorii Kudreavţev, deţinuţii munceau şi erau permanent ameninţaţi cu moartea. Profesorul
Ulmu se împăcase cu soarta. Totul a fost până când la Zarianca venise Maria, fosta lui elevă și
viitoarea lui soție ca să-i întoarcă o datorie mai veche – o carte de poezii scrisă de M. Eminescu
şi să-i spună cât de mult îl iubește. Tot Maria l-a ajutat să evadeze de două ori, dar au fost prinşi.
Pentru nesupunere şi evadare Ulmu a acumulat în total vreo 240 şi ceva de ani de închisoare.
Maria naşte un băiat, pe care îl numeşte împreună cu Mihai, Mircea. După doi ani (aşa era
regula), copilul îi este luat şi dus la orfelinat, la o distanţă de 10 kilometri de lagăr. Plecată pe
ascuns, să-și salveze copilul bolnav de tifos, ea este împușcată de un soldat. Deţinuţii sunt
eliberaţi pe 5 martie 1953. Mihai revine acasă, la Poiana, şi îşi găseşte fiul la orfelinat. La final,
profesorul se întâlneşte cu elevii săi, deja oameni în toată firea, ca să le asculte tema de acasă.
Tema adolescenței și a educației
Una dintre temele principale abordate în “Tema pentru acasă” este adolescența și educația.
Autorul explorează cu acuratețe dificultățile și presiunile cu care se confruntă adolescenții,
precum și impactul pe care îl au educația și influența adulților asupra formării personalității lor.
Personajul principal, un adolescent rebel și curios, este pus în situații de viață complexe și
trebuie să ia decizii care îi vor schimba destinul.

Conflictul generațional și lipsa comunicării

Un alt motiv important în “Tema pentru acasă” este conflictul generațional și lipsa comunicării
dintre părinți și copii. Autorul evidențiază tensiunile și neînțelegerile dintre generații, precum și
impactul acestora asupra dezvoltării personajului principal. Prin intermediul acestui conflict,
Dabija subliniază importanța unei comunicări deschise și sincere în relațiile interumane.

Descoperirea sinelui și formarea identității

“Tema pentru acasă” explorează și procesul de descoperire a sinelui și formarea identității.
Personajul principal trece prin diferite experiențe și întâlniri, care îl ajută să-și înțeleagă mai bine
dorințele și aspirațiile, precum și valorile sale. Autorul ilustrează importanța autenticității și a
exprimării de sine în procesul de formare a identității.
Consecințele alegerilor și responsabilității
Un alt aspect dezvoltat în “Tema pentru acasă” este ideea că alegerile pe care le facem în viață au
consecințe și că suntem responsabili de acțiunile noastre. Prin intermediul personajului principal,
autorul explorează dileme morale și decizii dificile, subliniind importanța responsabilității și a
conștientizării consecințelor acțiunilor noastre.