Ce înseamnă voinţa?

Vointa consta în capacitatea omului de a-si atinge scopurile stabilite

constient, prin mobilizarea tuturor resurselor fizice si psihice
necesare învingerii obstacolelor materiale si spirituale interpuse între
el si scopuri. Ea se poate manifesta prin initierea si sustinerea unor
activitati sau, dimpotriva, prin frânarea, diminuarea ori amânarea
unor activitati. Din aceasta cauza, spunem ca vointa joaca rol de reglaj
voluntar al gândirii si comportamentului uman.

[...] Cam asta este teoria vointei. Va propun s-o ilustram cu exemple
concrete, încât s-o întelegem bine si sa aflam cum putem actiona
asupra copiilor pentru a le cai vointa. În capitolul precedent, am
învatat ca viata este o împletire de probleme care trebuie rezolvate
încât sa traim cât mai bine. Am învatat si faza incipienta a rezolvarii
problemelor de viata: analiza variantelor de rezolvare si luarea unei
decizii de actiune. Acum, avem decizia de actiune si ne întrebam cum
s-o aplicam în practica. Avem nevoie de un instrument specializat,
care sa ne mobilizeze resursele fizice si psihice pentru a ne îndeplini
scopul propus - îndeeplinirea deciziei. Acest instrument este vointa
umana, dragi amici.

În lectiile anterioare, am atins tangential problema scopurilor sau

idealurilor în viata. Acum putem spune ca scopul reprezinta imaginea
ideala si anticipata a obiectului sau fenomenului dorit, pentru
atingerea caruia ne vom mobiliza vointa. De exemplu, un scolar îsi
stabileste ca scop sa ia premiul întâi. Se si vede, în mod ideal, cu
coronita pe cap si cu premiul în mâna. Are un vis, un scop, un ideal.
Cum îl poate atinge? Prin mobilizarea resurselor intelectuale care îl
ajuta sa învete bine si sa obtina note maxime. Cum îsi mobilizeaza
aceste resurse? Cu vointa personala, amicii mei. Cu cât vointa sa e
mai puternica, cu atât va mobiliza mai multe resurse intelectuale din
creier si-si va atinge scopul mai usor. Ati înteles ca vointa si constiinta
(intelectul) lucreaza mâna-n mâna pentru atingerea scopului stabilit?
În acest caz, ele si-au dat mâna pentru a initia si a sustine ativitatea
de învatare, asigurând obtinerea de rezultate scolare exceptionale,
care sa asigure atingerea scopului propus - luarea premiului întâi.

Ce obstacole materiale si spirituale se pot interpune între copilul din

exemplu si scopul sau luminos, obtinerea premiului? Mai multe,
dragii mei. Obstacolele{/b] sunt lipsuri, neajunsuri, greutati, necazuri
etc. care se interpun între om si scopul dorit. De exemplu, copilul din
exemplu ar putea avea de înfrânt obstacole materiale de felul
urmator: saracia parintilor care nu-i asigura toate bunurile necesare
învatarii de calitate (carti, rechizite, calculator, haine potrivite vârstei
etc.); departarea caminului parintesc fata de scoala la care învata
(sunt si cazuri de 7 - 10 kilometri); lipsa hranei adecvate pentru
sustinerea psihicului. [b]Care sunt obstacolele psihice care pot aparea
între copil si scopul pe care si l-a stabilit? De pilda, asupra copilului
din exemplu pot actiona mai multe obstacole psihice, care sa-l
îndemne sa renunte la scop, cum ar fi: tentatia de a se juca în loc sa
învete, greutatea întelegerii unor teme, timiditatea care îl face sa nu
raspunda perfect desi cunoaste lectia, slabiciuni psihice produse de
malnutritie etc. De regula, obstacolele psihice se înving mai greu
decât cele fizice (materiale).

Un alt exemplu destul de des întâlnit. Un copil doreste sa-si cumpere

un scuter. Între el si scopul sau, se interpun obstacole materiale si
psihice care trebuiesc depasite sau învinse. De pilda, parintii nu-i pot
da toti banii necesari, fapt pentru care copilul hotaraste sa-i
completeze pe cont propriu. În acest scop, înfrânge tentatia de a
cheltui bani pe dulciuri sau distractii si-i economiseste: deci, înfrânge
un obstacol psihic prin înfrânarea dorintei de distractii. Tot în acest
scop, se poate oferi sa munceasca pentru un vecin, depunând eforturi
fizice, pentru a câstiga bani. În ambele cazuri, el îsî foloseste vointa
pentru a-si regla constiinta. În primul caz, îsî spune: Nu-mi trebuie
nici dulciuri, nici distractii. Eu economisesc fiecare banut pentru
scuter.{/i] Cu asta,. a înfrânt un obstacol psihic numit [i]tentatie. În
al doilea caz, îsî spune: Muncesc din greu, dar voi câstiga bani pentru
scuter. Prin aceasta, a înfrânt un obstacol fizic, oboseala, pentru a-si
vedea visul (scopul) îndeplinit.

Sa mai analizam un exemplu! Un tâmplar îsi propune sa

confectioneze un scrin, în cele 8 - 10 ore de munca din programul
zilnic. Are scopul de atins, confectionarea scrinului, dispune si de
vointa, asa ca-si mobilizeaza constiinta (resursele psihice si fizice) si
se apuca de treaba. Dupa câteva ore de munca, simte ca e obosit si
slabiciunea îl îndeamna sa se odihneasca nitel. Vointa sa calita îi
aminteste ca si-a propus sa-si atinga scopul fara a se odihni, fapt
pentru care continua munca. Deci, el a învins un prim obstacol fizic,
oboseala, prin concentrarea fortelor psihice si fizice. La un moment
dat, simte ca-i este foame. Impulsul instinctual îl îndeamna sa
întrerupa munca si sa-si astâmpere foamea. Din nou, mesterul nostru
îsi mobilizeaza fortele psihice, îsi spune ca va mânca numai dupa ce
termina treaba si continua sa lucreze. De aceasta data, a învins un
obstacol psihic, foamea, amânând satisfacerea ei dupa terminarea
muncii. Lucrând în acest stil, cu vointa calita, mesterul termina
treaba, adica îsi atinge scopul (obiectivul) propus - confectionarea
scrinului. Dupa aceasta, se poate odihni, poate mânca.

Cum procedeaza indivizii cu vointe slabe? Asa cum îi vedeti pe diverse

santiere din orasele dumneavoastra. Desi au un scop clar de atins, sa
spunem repararea unei tevi de apa, ei se lasa abatuti de la el de tot
soiul de tentatii: se opresc si discuta maruntisuri, glumesc, fac lungi
pauze de masa, mai trag câte un pui de somn la umbra etc. Astfel, ei
dovedesc faptul ca poseda constiinte nedezvoltate si vointe slabe. Un
patron al unei fabrici de textile din Bacau a adus muncitoare din
China, deoarece acestea au vointe calite, muncesc ritmic si
perseverent, fara pauze dese pentru tigara, cafea, suete. De ce au
chinezii vointe mai dezvoltate decât ai nostri? De foame, amicii mei.
Si-au calit vointele, sa munceasca cât mai mult si cât mai bine, pentru
a câstiga cele necesare traiului. Se vede ca la noi saracia n-a strâns
înca pe nimeni de gât.

Sa vedem daca exemplele noastre ilustreaza perfect caracteristicile

vointei din definitia data anterior!
1. Vointa se manifesta prin initierea si sustinerea unor activitati
pentru atingerea scopului propus. Copilul care voia sa-si procure
scuter muncea pentru vecini, sa câstige bani; deci el initiase si
sustinea o activitate. Mesterul tâmplar muncea ritmic (initiase si
sustinea o activitate) pentru a-si atinge scopul - confectionarea
scrinului.
2. Vointa se poate manifesta si prin frânarea, diminuarea sau
amânarea unor activitati. Copilul care voia sa-si cumpere scuter si-a
înfrânat dorinta de dulciuri si distractii, pentru a-si atinge scopul
propus. Mesterul tâmplar si-a înfrânat foamea si a amânat
satisfacerea ei, pâna dupa atingerea scopului. [...]
Formaţi copilului o voinţă de fier

Dragi prieteni cititori, ati observat vreodata cum muncesc oamenii de

mare succes? Învârt câteva chei pe degete si aduna milioane de euro?
Nu, amicii mei! De regula, oamenii de real succes poseda o vointa
teribila, care îi mobilizeaza sa munceasca cu tenacitate si sa nu cedeze
în fata nici unui esec. Marele inventator T. A. Edison a facut circa
2000 de experiente neizbutite, înainte de a gasi cel mai potrivit
filament pentru bec. Angajatii sai erau dezamagiti si disperati, dupa
primele câteva sute de încercari. Veneau la el abatuti si-l informau
despre esecul a înca unei solutii. Inventatorul nu se enerva deloc, ci
spunea calm: Sa cautam altceva. Nu se poate sa nu gasim solutia
buna. Într-adevar, a gasit-o si-a oferit-o Umanitatii. Astazi, becul lui
lumineaza de la un pol la altul, de la meridianul zero la cel de 360 de
grade. Asta tarie de vointa, oameni buni!

Studiul vietii sociale ne demonstreaza ca oamenii înzestrati cu vointe

de fier obtin succese mai mari decât persoane mai bine dotate
intelectual, însa cu o vointa mai slaba. Am cunoscut personal sute de
asemenea cazuri. De exemplu, un fost coleg din Scoala Superioara de
Ofiteri de Marina era mediocru la matematica si electronica, însa
poseda o vointa calita în greutatile de copil de la munte. Dupa
absolvirea scolii de ofiteri, a continuat studiile la fara frecventa,
devenind doctor în cibernetica. Premiantul clasei, înzestrat cu o
vointa mai slaba, a ramas un simplu ofoter. Posibil sa cunoasteti si
dumneavoastra unele cazuri în care persoane inteligente dar cu o
vointa slaba sa fi ajuns în pozitii inferioare sau chiar ratate. De
asemenea, ati putut cunoaste si indivizi mai putin inteligenti si culti
care au reusit exceptional în viata, gratie vointei.

Vointa muta muntii din loc e un proverb mai apropiat de realitate,

deoarece credinta da numai un imbold, în timp ce vointa ne
mobilizeaza toate potentele pentru atingerea scopului propus. Din
aceasta cauza, va propun sa învatam cum sa calim vointa copiilor
nostri, din toate categoriile socio-economice. Parintii bogati dar
inculti cred ca pruncii lor nu vor trebui sa-si caleasca vointa si sa
munceasca, deoarece banii strânsi de ei îi vor purta prin viata. Nimic
mai gresit decât aceasta conceptie! Banii strângatorului ajung pe
mâna cheltuitorului e un proverb pe care îl vedem aplicat deseori.
Banii mosteniti, nestruniti de o vointa puternica si cultivata, se pot
risipi ca fumul unei tigari. Traim în societatea de consum, o societate
în care averile se aduna si se împrastie cu viteza, functie de modul în
care sunt administrate.

Una din cauzele saraciei românilor consta în slabiciunea de vointa a

liderilor politico-economici si a cetatenilor condusi. Ati vazut multi
români muncind cu dârzenia germanilor, chinezilor sau japonezilor?
Poate în cazuri de exceptie, mai ales când ajung în strainatate, strânsi
cu clestele saraciei. În tara, însa, majoritatea muncesc mai alene,
dovedind ca stau prost cu vointa de a munci si cu harnicia. Daca
aceasta este situatia generatiilor mai vârstnice, nu trebuie sa
depunem armele. Copiii pe care îi cresteti pot schimba radical
situatia, daca îi înzestrati cu vointe calite, în stare sa faca adevarate
minuni. Calirea vointelor de copii nu este un proces complicat, însa va
impune sa renuntati la mila nejustificata fata de copiii supusi calirii.
De la bun început, trebuie sa fiti convinsi ca procesele de calire a
vointei, desi par inumane sau prea grele pentru copii, le fac bine, îi
întaresc si îi pregatesc pentru o viata de succes. [...]