1.

Contraindicatiile tratamentului cu Digoxina in IC:

a. IC cu fibrilatie atriala cu ritm ventricular spontan lent
b. IM sechelar
c. Stenoza ao stransa
d. Sindromu preexcitatie
e. Disfunctia sistolica a VS

2. Din punct de vedee clinic, angina vasospastica (Printzmetal) are urmatoarele caracteristici:
a. Apare frecvent la tineri
b. Durerile apar la eforturile de intensitate medie/mare
c. Durata episodului dureros este mai mare de 30 de min
d. Durerea cedeaza promt la administrarea Nitroglierinei
e. Accesele dureroase determina hipotensiune

3. Afirmatii corecte:
a. morfologia si axa undei P sunt normale, intervalul P-R este scurtat, unda P este ampla in
tahicardia sinusala
b. intervalul P-P’ este mai mic decat intrvalul P-P al ritmului de baza in tahicardia atriala
c. undele P cu forme si orientari diferite de P-ul sinusal reprezinta extrasistolia atriala
d. morfologii diferite ale undei P, unle blocate, cu ritm ventricular neregulat apar in cazul
ritmului atrial haotic
e. tahicardia paroxistica atriala are o frecventa 160-220 bpm

4. Disfunctia diastolica prin scaderea compliantei ventriculare apare in urmatoarele afectiuni:

a. cardiomiopatia dilatativa
b. cardiomipatia hipertrofica
c. stenoza aortica
d. insuficienta aortica
e. aritmia extrasistolica ventriculara

5. Coborarea progresiva a pragului de aparitie al anginei pectoral, intercalate cu episoade de

exarcerbare tranzitorie a durerii toracice presupune:
a. extensia unor stenoze coronariene severe
b. asocierea spasmului coronarian
c. evolutia naturala a procesului aterosclerotic
d. aparitia unor factori asociati care determina cresterea nevoilor de O2 ale miocardului
(eforta, febra, tahiaritmii)
e. aparitia stadiului de cardiomiopatie ischemica

6. Infarctul miocardic acut din clasa Killip II se caracterizeaza prin:

a. aparitia edemului pulmonar acut
b. existent elementelor de soc cardiogen
c. jugulare turgescente
d. prezenta lichidului de ascita
 e. prezenta de raluri umede in <50% din campurile pulmonare

7. Elementele clinice caracteristice ale stenozei mitrale:

a. clacmentul de deschidere al valvei mitrale este caractristic etiologiei degenerative
b. uruitura diastolica insotita de diminuarea zgomotului I
c. clacmentul corespunde accentuarii componentei pulmonare (P2) a zgomotului II
d. dilatarea excesiva a atriului stang
e. semen clinice datorate debitului cardiac scazut in cazul stenozelor mitrale

8. Care sunt afectiunile ce determina cea mai mare dilatare a atriului stang:
a. Cardiomiopatia dilatativa
b. Cardiomiopatia restrictiva
c. Stenoza mitrala
d. Insuficienta mitrala
e. Pericardita constrictiva

9. Care factori influenteaza presarcina in insuficienta cardiaca dreapta:

a. frecventa respiratory
b. frecventa cardiaca mai mica de 100 bmp
c. presiunea telesistolica din ventriculul stang
d. volemia
e. tonusul venos pulmonary

10. Activarea sistemului nervos vegetative simpatico in insuficienta cardiaca este rezultatul
urmatorilor factori, cu exceptia:
a. cresterea contractilitatii cardiac
b. tahicardiei
c. redistribuirea circulatiei
d. scaderea perfuziei periferice
e. oxidul nitric (NO)

11. Care droguri farmaceutice scad postsarcina:

a. Molsidonim
b. Blocantele canalelor de calciu
c. Betablocantele
d. Nitratii
e. Blocantele receptorilor de angiotensina

12. Miocardul hibernant se caracterizeaza prin:

a. Recuperare lenta dupa revascularizare coronariana
b. Apare in evenimentele coronariene majore (infarct, sindroame acute)
c. Scaderea contractibilitatii se face pe baza reducerii metabolismului aerob
d. Scaderea contractibilitatii miocardului se face pe baza trecerii la metabolism anaerob
e. Reprezinta forma de adaptare la hipoperfuzia/lipsa perfuziei coronariene acute
13. Angina microvasculara – sindromul X coronarian se caracterizeaza prin:
a. Cauza este frecvent asociata unei disfunctii endoteliale
b. Procesul este declansat la nivelul segmentului vascular intermediar
c. Durerea tipic anginoasa se insoteste de modificari ECG persistente, in lipsa stenozelor
coronarelor epicardice
d. Apare frecvent in cazul cardiomiopatiilor dilatative si restrictive
e. Apare in lipsa unei alte patologii (CMD, HTA, CMH, DZ)

14. Care este enzima miocardica, marker de necroza, care apare in cel mai scurt timp:
a. Troponina I
b. Troponina T
c. CK-MB (creatinkinaza – MB)
d. Mioglobina
e. CK – MM

15. Care sunt afectiunile valvulare cu cel mai mare risc de accidente trombembolice sistemice:
a. Stenoza aortica
b. Asocierea a 2 leziuni valvulare
c. Stenoza mitrala
d. Insuficienta mitrala
e. Stenoza tricuspidiana

16. Etiologia insuficientei mitrale este dominate astazi, in proportie de peste 40% de:
a. Endocardita infectioasa
b. Cardiopatia ischemica
c. Reumatismu articular acut
d. Boala ateroslcerotica degenerative
e. Congenitala (prolaps, canal atrioventriculat etc.)

17. Caracteristicile suflului diastolic de insuficienta aortica:

a. Auscultatia optima este in focarul aortic (spatial II ic parasternal drept)
b. Incepe inainte de zg II si descreste rapid
c. Suflul are maxim in protodiastolica
d. Are o tonalitate variabila
e. Pozitia aplecata a corpului, in expir fortat creste intensitatea suflului

18. Sunt incriminate in producerea cardiomiopatiilor congestive:

a. Acumularea excesiva de calciu la nivelul cardiomiocitelor
b. Cresterea excesiva a populatiei arteriolelor din microcirculatia subendocardica
c. Producerea de anticorpi anitnucleari
d. Producerea de anticorpi antimitocondriali
e. Activarea celulelor B
 19. Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta, cu exceptia:
a. Boala Roger asociaza un sunt intracardiac mic, cu un suflu sistoli intens
b. Asocierea suflu sistolic moderat in focar pulmonar + dedublarea scurta a zg II si axul QRS
deviat la stanga defineste un defect septal atrial tip ostium secundum
c. Suflu sistolic intens centrat spatiului intecostal III-IV si iradiat pe toata aria precordiala
corespunde unui defect septal ventricular
d. Prezenta unui suflu sistolo-diastolic in focarul pulmonar defineste existenta unui canal
arterial permeabil, asociat unei hipertensiuni arteriale pulmonare severe
e. Complexul Fallot asociaza coexistenta unui DSV, alaturi de un obstacol pulmonar (valvular/
infundibular) si dextropozitionarea aortei cu incarcare biventriculara a sangelui

20. Date caracteristice HTA reno-vasculare:

a. Frecventa maxima de aparitie in jurul varstei de 40 de ani
b. Debutul si evolutia sunt progressive
c. Forma aterosclerotica este mai frecventa la barbate
d. Forma prin displazie fibromusculara apare in 2/3 distale ale arterei renale
e. Evolueaza frecvent ca forme severe si rezistente la tratament

21. Elemente clinice specfice pentru insuficienta ventriculara stanga:

a. cianoza centrala

b. anuria
c. agitatia extrema
d. hepatalgia de effort sau repaos
e. prezenta ralurilor pulmonare umede

22. Efectele benefice ale tratamentului cu substante inotrop positive:

a.cresterea randamentului mechanic al fibrelor miocardice
b.cresterea excitabilitatii electrice
c.reducerea activitatii neuro-endocrine
d.au effect dromotrop negative
e.efect batmotrop pozitiv

23. Caracteristici ECG in criza de angina vasospastica(Prinzmetal):

a.supradenivelare ale segmentului ST , initial convexa si apoi concava in sus
b.initial undele T se negativizeza , apoi devin inalte si ascutite
c.unda S scade/dispare
d.unda R creste in derivatiile precordiale
e.crizele se insotesc obligatoriu cu tulburari de ritm maligne

24. Complicatiile infarctului miocardic acut , datorat ocluziei arterei circumflexe:

a.ruptura de muschi papilar
b.insuficienta ventriculara stanga
 c.insuficienta ventriculara dreapta
d.blocul de ramura dreapta
e.insuficienta mitrala

25. Cauze posibile de insuficienta mitrala ischemica:

a.disfunctia contractile de pilier antero-medial
b.remodelarea vetricului stang
c.episoadele de ischemie acuta(angina Prinzmetal , infarctul NONSTEMI)
d.crize repetate de angina stabile de effort
e.CMP ischemica

26. Cauze posibile de insuficienta aortica cu etiologie reumatismala:

a.dilatarea inelului aortic
b.scleroza tesutului valvular
c.ruperea /fenestratea cuspelor aortice
d.distorsiunea inelului aortic
e.existenta a numai 2 cuspe aortice

27. Criterii de severitate pentru stenoza aortica:

a.scaderea suprafetei orificiului aortic sub 2,5 cm2
c.prezenta sincopelor
d.scaderea intensitatii suflului systolic
e.suflu intens, aspru , rugos , cu intensitate maxima in mezosistola
28. Etiologia CMP dilatativa:
a.necunoscuta
b.hipertensiunea arterial
c.boala ischemica coronariana
d.endocardita infectioasa
e.malformatiile congenitale de cord

29. Modificari ecografice caracteristice CMP dilatative idiopatice:

a.dilatarea tuturor cavitatiolor cardiace
b.hipochinezia difuza a VS
c.existenta unor segmente hipochinetice/hiperchinetice si achinetice
d.disfunctia sistolica biventriculara
e.existenta regurgitarii atrio-ventriculare

30. Criterii paraclinice pentru diagnosticul defectului septal atrial:

a.devierea axului QRS la dreapta pe trasee ECG de repaus
b.cresterea semnificativa a raportului debitelor cardiace din mica/marea circulatie
c.modificarea radiologica a configuratiei cardiace prin bombarea arcului superior stang
 d.incarcarea radiologica a circulatiei in cele 2 hiluri pulmonare
e.element de supraincarcare a ambelor atrii pe traseele ECG

31. Criterii paraclinice necesare evaluarii pacientilor hipertesivi:

a.determinarea de prima intentie a valorilor TA
b.consemnarea ECG a unui indice SOKOLOW-Lyon modificat ( SV1+RV5-6>30mm)
c.determinarea ecografica a unei mase musculare a VS>110g/mp la barbat si >125g/mp la femei)
d.depistarea ecografica a unei grosimi a peretilor VS>11.5 mm(sept, perete liber)
e.modificarea fluxului diastolic transmitral fiziologic

32. Antihipertensive de elective in tratamentul HTA din feocromocitom:

a.diureticele
b.betablocantele
c.fentolamina
d.inhibitorii de enzima de conversie administrati i.v.
e.flecainida

33. In stabilirea diagnosticului de infarct miocardic acut cel mai important rol il are:
a.electrocardiograma
b.ecocardiografia
c.dozarea enzimatica
d.examenul radiologic
e.scintigrafia miocardiaca

34. Tabloul clinic al edemului pulmoar acut cardiogen cuprinde:

a.dispnee cu tahipnee si ortopnee
b.tuse cu expectoratie muco-purulenta
c.junghi thoracic
d.transpiratii profuse ,tegumentr calde
e.cianoza localizata la nivelul extremitatii cefalice

35. In boala cardiac ischemica sunt consiferate investigatiidiagnostice de prim nivel urmatoarele:
a.transaminazele , ureea , creatinine
b.markerii de necroza miocardica (troponina CK-MB , mioglibina , etc)
c.markerii de inflamatie (PCR , lipoproteine)
d.electrocardiograma de repaos
e.teste imagistice de stress

36. Ritmurile nodale se caracterizeaza prin:

a.unde negative in D1, D2 ,D3 si AVF
b.intervale P-R sunt variabile
c.complexele QRS sunt inguste (<0.12s)
 d.tahicardia jonctionala paroxistica are o frecventa >100bpm
e.intervalele P-P sunt variabile

37. Mecanisme compensatorii n insuficienta cardiac:

a.cresterea saturatiei in oxygen in sangele periferic
b.cresterea perfuziei renale
c.scaderea lucrului mechanic(legea Frank –Starling)
d.dilatatea ventriculara
e.metabolismul anaerob

38. Ce isi propune tratamentul pathogenic al insuficientei cardiace:

a.scaderea frecventei cardiace dub 80 bpm
b.imbunatatirea inotropismului
c.scaderea postsarcinii si cresterea presarcinii
d.entinerea volemiei si a echilibrului acido-bazic
e.controlul fiziologic al mecanismelor neuro-hormonale

39. Medicatia de prima linie in accesul de angina pectoral urmareste efectele:

a.reducerea consumului miocardic de O2
b.reducerea gradului de agregare plachetara
c.tratamentul correct al HTA asociata cu BIC
d.stabilizarea placilor de aterom
e.reducerea nivelului grasimilor/lipidelor din sange

40. Cea mai frecventa cauza de deces in stenoza mitrala:

a.embolismul pulmonar
b.endocardita infectioasa
c.insuficienta cardiac
d.tromoembolismul systemic
e.scaderea suprafetei orificiului mitral sub 1cm 2

41. Modificarile caracteristice insuficientei aortice acute sunt urmatoarele ,cu exceptia:
a.Cresterea progresiva a presiunii diastolice in VS , care determinao cresterea a ….
b.mentinerea unei frecventei cardiace<100 bpm compenseaza volumul ….
c.dilatarea cavitatilor si cresterea compliantei permit reducere efecului….
d.tardiv, are loc cresterea presiunilor in mica circulatie , urmata de……..
e.generare rapida a conditiilor de aparitie a edemului pulmonary acut

42. Tratament in insuficienta aortica:

a.dilatarea excesiva a VS in formele cornice impune corectia chirurgicala
b.scaderea performantei sistolice a VS , in conditiile tratamentului symptomatic conduce catre
Solutia chirurgicala
 c.regurgitarea acuta , cu impact hemodinamica
d.prezenta vegetatiilor(endocardita)pe cuspele aortice , indica corectia chirurgicala
e.decompensarea cardiac indica o medicatie patogenica –digitalice, diuretice, inhibitori de conversie
etc.

43. Posibile etiologii in CMP restrictive:

a.sarcoidoza
b.acumularea de eozinofile
c.amiloidoza
d.fribroza exomiocardica
e.chimioterapia

44. Aspectul radiologic de cord “in sabot” apare in:

a.defectul septal atrial
b.transpozitia de vase mari
c.trilogia Fallot
d.tetralogia Fallot
e.stenoza valvulara pulmonara

45. Droguri de electie in tratamentul urgentelor hypertensive:

a.inhibitorii enzimei de conversie (enalapril i.v)
b.nitroglicerina
c.diureticele de ansa
d.nitroprusiatul de sodiu
e.fentolamina

46. Elemente caracteristice ritmului sinusal normal:

a.intervalele P-R si P-P sunt constant si egale
b.frecventa cardiac normal 70-100bpm
c.intervalul P-R este constant cuprins intre 0.12-0.20s
d.unda P este pozitiva in derivatiilor antero-laterale
e.intervalele P-P si R-R sunt constante

47. Contraindicatiile relative de tromboliza:

a.suspiciunea de disecctie de aorta
b.sarcina
c.neoplazie intracraniana cunoscuta
d.ulcer peptic active
e.coagulopatii cunoscute

48. Medicatia antihipertensiva are ca efecte adverse:

 a.diureticele tiazidice agraveaza guta
b.beta-blocantele agraveaza astmul
c.blocantele de calciu dihidropiridinice agraveaza bradycardia si tulburarile de conducere
d.IECA agraveaza hypernatremia
e.Anti-aldosteronicele agraveaza insuficienta cardiac

49. In evluarea riscului cardiovascular intra trei elemente din urmatoarele:

a.Evaluarea istoricului familial de boala cardiovasculara
b.dozarea microalbuminei la diabetic
c.masurarea de rutina ahsCRP
d.Ecocardiografia
e.Masurarea circumferintei abdominale

50. Tabloul clinic al edemului pulmonary acut cardiogen cuprinde:

a.dispnee cu tahipnee si ortopnee
b.tuse cu expectoratie rozata,spumoasa
c.junghi toracic
d.transpiratii profuse , tegumente calde
e.cianoza localizata la nivelul extremitatii cefalice

51. Care din urmatoarele entitati pot constitui complicatii in perioada de decompensare a cordului
pulmonar cronic:
a.insomniile
b.sincopele
c.tromboza arterial pulmonara
d.colecistita
e.pleurezia

52. CMP hipertrofica de caracterizeaza prin urmatoarele afirmatii:

a.Transmitere autosomal recesiva
b.functie sistolica normal
c.obstructie dinamica in tractul de ejectie al VS
d.Hipertrofie ventriculara stanga concentrica
e.anomalii ale lanturilor grele beta de miozina

53. Cauze posibile de insuficienta mitrala ischemica:

a. disfunctia contractile de pilier antero-medial
b. remodelarea ventriculului stang
c. episoadele de ischemie acuta (angina Prinzmetal, infarctul NONSTEMI)
d. crize repetate de angina stabile de effort
e. cardiomiopatia ischemica
54. Care droguri farmaceutice scad postsarcina
a.molsidomina
b.blocantele canalelor de calciu
c.betablocante
d.nitratii
e.inhibitorii enzimei de conversie
55. Urmatoarele caracteristici anatomice ale valvei mitrale sunt adecvate, cu exceptia:
a.cuspa posterioara se insera pe aproximativ 1/3 din inel
b.cordajele secundare se insera pe muschii pilieri
c.suprafata celor 2 cuspe este egala
d.suprafata ambelor cuspe este de 1,5 ori mai mare decat orificiul mitral
e.cei 2 muschi pilierisustin fiecare cate o cuspa

56. Dignosticul diferential al suflului de stenoza aortica reumatismala se face cu :

a.coarcatia de aorta
b.CMP hipertrofica
c.persistenta de canal arterial
d.defectul septal atrial
e.stenoza valvulara pulmonara

57. Urmatoarele afirmatii in cazul insuficientei mitrale sunt corecte, cu exceptia:

a. la examenul echografic Doppler color, prezenta unui jet de regurgitare orientat catre peretele
posterior justifica un prolapse de valve mitrala posterioara
b. jetul central denota o etiologie traumatica
c. existent mai multor jeturi de regurgitare presupune o etiologie infectioasa (endocardita)
d. restrictionarea valvei mitrale posterioare determina un jet excentric
e. existent unui jet regurgitant maxim (IV) presupune o etiologie reumatismala

58. Elementele clinice caracteristice insuficientei aortice:

a. aparitia spontana a unor crize de angina pectoral
b. evolutia bolii este lung timp asimptomatica
c. aparitia intempestiva a dispneii paroxistice nocturne
d. lipotimiile ortostatice
e. sincopele

59. Care este valvulopatia cea mai frecventa in tarile avansate, inclusive in Romania:
a. stenoza mitrala
b. stenoza pulmonara
c. insuficienta tricuspidiana
d. stenoza aortica
e. insuficienta aortica
60. Etiologia RAA:
a. Streptococul beta hemolytic grup A, serotip 1,2,3
b. Serotip 5,6
c. Serotip 10,11,12
d. Serotip 18,19
e. Serotip 27,28,29
f.
61. Care este cel mai frecvent siptom prezent la pacientii cu cardiomiopatie dilatativa:
a. palpitatiile
b. fatigabilitatea
c. dispneea
d. tusea
e. durerile precordiale

62. Elemente clinice specific defectului septal atrial:

a. suflu sistolic in spatial III ic stang
b. dedublarea fixa a zgomotului II
c. suflu de ejectie, intensitate moderata, in spatial II ic stang
d. suflu sistolic moderat in focarul tricuspidian
e. uruitura diastolica la apex

63. Gradul de risc cardiovascular moderat se defineste prin:

a. TAS 140-159 mmHg si/sau TAD 90-99 mmHg, asociata prezentei a 2 factori de risc
b. TAS 160-179 mmHg si/sau TAD 100-109 mmHg, asociata prezentei a 1-2 factori de risc
c. TAS 160-179 mmHg si/sau TAD 100-109 mmHg, in lipsa factorilor de risc
d. TAS > 180-129 mmHg si TAD>110 mHg, in lipsa unor factori de risc
e. TAS 120-129 mmHg si TAD 80-84 mmHg, in lipsa unor factori de risc

64. HTA din hiperaldosteronismul primar se caracterizeaza prin:

a. alcaloza metabolica
b. scaderea potasiului urinar
c. raport Na/K inversat
d. este o forma de HTA sistolo-iastolico moderata, fara aparitia edemelor
e. secretia de aldosteron este scazuta

65. In evaluarea riscului cardiovascular intra 3 elemente din urmatoarele:

a. evaluarea istoricului familial de boala cardiovasculara
b. dozarea microalbuminuriei la diabetic
c. masurarea de rutina a hsCRP
d. ecocardiografia
e. masurarea circumferintei abdominale
66. Care afirmtii sunt corecte privind stadiul modificarilor fundului de ochi in hipertensiune:
a. prezenta arterelor scleroase, cu calibu regulat, a venelor dilatate, corespunde stadiului II
b. prezenta hemoragiilor interne defineste stadiul evolutiv final
c. semnul Sallus-Gunn este prezent in stadiul II
d. edemul macular apare in stadiul III
e. severitatea leziunilor FO nu are correspondent clinic

67. Care solutii de tratament sunt adevarate in cazul tratamentului individualizat al HTA:
a. disfunctia renala – IEC, ARB in asociere cu diureticele
b. insuficienta cardiaca – IEC, ARB in asociere cu diureticele
c. boala vasculara periferica – betablocante
d. hipertiroidism – betablocante
e. osteoporoza – diuretice tiazidice

68. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:

a. autogenerarea spontana si ritmica de impulsuri electrice la un stimul extern poarta numele de
automatism cardiac
b. nodul sinusal si nodul atrio-ventricular sunt pacemaker cardiac dominant
c. capacitatea de a raspunde la stimuli prin potentiale de actiune defineste excitabilitatea
d. conductibilitatea electrica este variabila
e. la nivelul nodului atrioventricular si fasciculului HIS impulsurie se transmit intarziat prin cellule
cu raspuns lent

69. Caracteristicile blocurilor intraventriculare:

a. intervalul QRS = 0.12s, imagine rSR in V1-V2 cu faza de repolarizare in opozitie, apar in blocul
complet de ramura dreapta
b. unde S adanci si largite in V5-V6 definesc blocul major de ramura dreapta
c. blocul fascicular antero-superior determina complexe QRS ingute, cu ax – 35 grade
d. BRS major determina largirea QRS>0.12s, imagine rSR in D1, AVL, V5 si V6
e. blocul fascicular postero-inferior determina complex QTS ingust cu ax>110 grade

70. Diagnosticul diferential al suflului sistolic de stenoza aortica reumatismala se face cu:
a. coarctatia de aorta
b. cardiomiopatia hipertrofica
c. persistenta de canal arterial
d. defectul septal atrial
e. stenoza subvalvulara pulmonara

71. Care forma de cardiomiopatie asociaza afectarea musculaturii miocardice cu fenomenele de

insuficienta cardiaca dreapta:
a.CM dilatativa de VS
 b. CM dilatativa e VD
c. CM hipertrofica
d. CM restrictive
e. CM displazica

72. Modificari ECG specific, in cardiomiopatia hipertrofica:

a. unde R ample in derivatiile stangi asociate modificarilor segmentului ST
b. modificari ischemico-lezionale in derivatiile precordiale
c. prezenta undelor Q in V5-V6
d. supradenivelare de segment ST in D2, D3, aVF
e. prezenta tahiaritmiilor

73. Durerea toracica, retrosternala, intensa, fara iradiere poate fi expresia urmatoarelor afectiuni:
a. angina pectoral de repaos
b. pericardita acuta
c. disectia de aorta abdominala
d. cordul pumonar acut
e. esofagita de reflux

74. Criterii paraclinice de diagnostic pentru stenoza mitrala:

a. unde P mari, ample in derivatiile D2, D3, aVF pe ECG
b. hiluri mari, largite la examenul radiologic pulmonar
c. przenta pe radiografia toracica antero-posterioara in arcul superior stang cardiac a unei
convexitati accentuate a 2/3 superioare
d. prezenta ecografica a calcificarilor inelului mitral
e. orificiul mitral, determinat planimetric, la examenul ecografic, sub 6cm 2

75. Mecanisme fiziopatologice care se declanseaza in caul existentei unei insuficiente aortice:
a. crestera volumului telediastolic al VS etermina hipertrofia compensatory
b. cresterea voumului sistolic de ejectie
c. cresterea frecventei cardiac compenseaza existent volumului suplimentar regurgitant
d. cresterea debitului VS este permisa prin dilatarea cavitatilor
e. anularea efectului pulsului periferic cu character amplu si saltator

76. Elemente clinice prezente in examenul cordului din insuficienta aortica:

a. suflu sistolic de ejecti in focar aortic
b. suflu protodiastolic la apex
c. atenuarea/disparitia zgomotului I
d. gallop protodiastolic
e. variabilitatea intensitatii suflului, in functie de frecventa cardiaca
77. Urmatoarele semen clinice caracterizeaza insuficienta cardiaca dreapta, cu exceptia:
a. sindromul dyspeptic nespecific
b. oliguria
c. semnul Hartzer
d. galopul protodiastolic in spatial IV-V intercostal, parasternal stang
e. suflu sistolic de insuficienta triuspidiana

78. Tratamentul insuficientei cardiac acute, caracterizata prin hipovolemie si debit cardiac scazut
presupune administrarea de electie a:
a. vasodilatatoarelor
b. diureticelor
c. substantelor inotrope
d.reechilibrare volemica
e. utilizarea suportului circulator mechanic (balon de contrapulsie aortica)

79. Coborarea progresiva a pragului de aparitie a anginei pectoral, intercalate cu episoade de exacerbare
tranzitorie a durerii toracice, presupune:
a. existent unor stenoze coronariene severe
b. asocierea spasmului coronarian
c. evolutia naturala a procesului atherosclerotic
d. aparitia unor factori asociati care determina cresterea nevoilor de O2 ale miocardukui (effort,
febra, tahiaritmii)
e. aparitia stadiului de cardiomiopatie ischemica

80. Modificari ECG de repaos, tipice pentru ischemie in boala coronariana:

a. subdenivelare de segment ST>1mm in 2 derivatii standard successive
b. supradenivelare de segment ST>1mm in 2 derivatii standard successive
c. unde T negative (pozitive) simetrice, ascutite
d. prezenta undelor Q tranzitorii
e. coborarea punctului J cu 1 mm.