Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2. Din punct de vedee clinic, angina vasospastica (Printzmetal) are urmatoarele caracteristici:
a. Apare frecvent la tineri
b. Durerile apar la eforturile de intensitate medie/mare
c. Durata episodului dureros este mai mare de 30 de min
d. Durerea cedeaza promt la administrarea Nitroglierinei
e. Accesele dureroase determina hipotensiune
3. Afirmatii corecte:
a. morfologia si axa undei P sunt normale, intervalul P-R este scurtat, unda P este ampla in
tahicardia sinusala
b. intervalul P-P’ este mai mic decat intrvalul P-P al ritmului de baza in tahicardia atriala
c. undele P cu forme si orientari diferite de P-ul sinusal reprezinta extrasistolia atriala
d. morfologii diferite ale undei P, unle blocate, cu ritm ventricular neregulat apar in cazul
ritmului atrial haotic
e. tahicardia paroxistica atriala are o frecventa 160-220 bpm
8. Care sunt afectiunile ce determina cea mai mare dilatare a atriului stang:
a. Cardiomiopatia dilatativa
b. Cardiomiopatia restrictiva
c. Stenoza mitrala
d. Insuficienta mitrala
e. Pericardita constrictiva
10. Activarea sistemului nervos vegetative simpatico in insuficienta cardiaca este rezultatul
urmatorilor factori, cu exceptia:
a. cresterea contractilitatii cardiac
b. tahicardiei
c. redistribuirea circulatiei
d. scaderea perfuziei periferice
e. oxidul nitric (NO)
14. Care este enzima miocardica, marker de necroza, care apare in cel mai scurt timp:
a. Troponina I
b. Troponina T
c. CK-MB (creatinkinaza – MB)
d. Mioglobina
e. CK – MM
15. Care sunt afectiunile valvulare cu cel mai mare risc de accidente trombembolice sistemice:
a. Stenoza aortica
b. Asocierea a 2 leziuni valvulare
c. Stenoza mitrala
d. Insuficienta mitrala
e. Stenoza tricuspidiana
16. Etiologia insuficientei mitrale este dominate astazi, in proportie de peste 40% de:
a. Endocardita infectioasa
b. Cardiopatia ischemica
c. Reumatismu articular acut
d. Boala ateroslcerotica degenerative
e. Congenitala (prolaps, canal atrioventriculat etc.)
b. anuria
c. agitatia extrema
d. hepatalgia de effort sau repaos
e. prezenta ralurilor pulmonare umede
33. In stabilirea diagnosticului de infarct miocardic acut cel mai important rol il are:
a.electrocardiograma
b.ecocardiografia
c.dozarea enzimatica
d.examenul radiologic
e.scintigrafia miocardiaca
35. In boala cardiac ischemica sunt consiferate investigatiidiagnostice de prim nivel urmatoarele:
a.transaminazele , ureea , creatinine
b.markerii de necroza miocardica (troponina CK-MB , mioglibina , etc)
c.markerii de inflamatie (PCR , lipoproteine)
d.electrocardiograma de repaos
e.teste imagistice de stress
41. Modificarile caracteristice insuficientei aortice acute sunt urmatoarele ,cu exceptia:
a.Cresterea progresiva a presiunii diastolice in VS , care determinao cresterea a ….
b.mentinerea unei frecventei cardiace<100 bpm compenseaza volumul ….
c.dilatarea cavitatilor si cresterea compliantei permit reducere efecului….
d.tardiv, are loc cresterea presiunilor in mica circulatie , urmata de……..
e.generare rapida a conditiilor de aparitie a edemului pulmonary acut
51. Care din urmatoarele entitati pot constitui complicatii in perioada de decompensare a cordului
pulmonar cronic:
a.insomniile
b.sincopele
c.tromboza arterial pulmonara
d.colecistita
e.pleurezia
59. Care este valvulopatia cea mai frecventa in tarile avansate, inclusive in Romania:
a. stenoza mitrala
b. stenoza pulmonara
c. insuficienta tricuspidiana
d. stenoza aortica
e. insuficienta aortica
60. Etiologia RAA:
a. Streptococul beta hemolytic grup A, serotip 1,2,3
b. Serotip 5,6
c. Serotip 10,11,12
d. Serotip 18,19
e. Serotip 27,28,29
f.
61. Care este cel mai frecvent siptom prezent la pacientii cu cardiomiopatie dilatativa:
a. palpitatiile
b. fatigabilitatea
c. dispneea
d. tusea
e. durerile precordiale
67. Care solutii de tratament sunt adevarate in cazul tratamentului individualizat al HTA:
a. disfunctia renala – IEC, ARB in asociere cu diureticele
b. insuficienta cardiaca – IEC, ARB in asociere cu diureticele
c. boala vasculara periferica – betablocante
d. hipertiroidism – betablocante
e. osteoporoza – diuretice tiazidice
70. Diagnosticul diferential al suflului sistolic de stenoza aortica reumatismala se face cu:
a. coarctatia de aorta
b. cardiomiopatia hipertrofica
c. persistenta de canal arterial
d. defectul septal atrial
e. stenoza subvalvulara pulmonara
73. Durerea toracica, retrosternala, intensa, fara iradiere poate fi expresia urmatoarelor afectiuni:
a. angina pectoral de repaos
b. pericardita acuta
c. disectia de aorta abdominala
d. cordul pumonar acut
e. esofagita de reflux
75. Mecanisme fiziopatologice care se declanseaza in caul existentei unei insuficiente aortice:
a. crestera volumului telediastolic al VS etermina hipertrofia compensatory
b. cresterea voumului sistolic de ejectie
c. cresterea frecventei cardiac compenseaza existent volumului suplimentar regurgitant
d. cresterea debitului VS este permisa prin dilatarea cavitatilor
e. anularea efectului pulsului periferic cu character amplu si saltator
78. Tratamentul insuficientei cardiac acute, caracterizata prin hipovolemie si debit cardiac scazut
presupune administrarea de electie a:
a. vasodilatatoarelor
b. diureticelor
c. substantelor inotrope
d.reechilibrare volemica
e. utilizarea suportului circulator mechanic (balon de contrapulsie aortica)
79. Coborarea progresiva a pragului de aparitie a anginei pectoral, intercalate cu episoade de exacerbare
tranzitorie a durerii toracice, presupune:
a. existent unor stenoze coronariene severe
b. asocierea spasmului coronarian
c. evolutia naturala a procesului atherosclerotic
d. aparitia unor factori asociati care determina cresterea nevoilor de O2 ale miocardukui (effort,
febra, tahiaritmii)
e. aparitia stadiului de cardiomiopatie ischemica