LUCRARE DE LABORATOR NR.

9 TEHNOLOGIA DE PRELUCRARE MECANICĂ A

ROŢILOR DINŢATE CILINDRICE
9.1 PARTICULARITĂŢI CONSTRUCTIVE
Roţile dinţate cilindrice se proiectează şi se execută într-o mare diversitate, atât în ceea ce
priveşte forma lor constructivă, cât şi în ceea ce priveşte forma danturii. Clasificarea lor se poate
face după mai multe criterii, cel mai cuprinzător dintre acestea referindu-se la forma geometrică a
piesei, care determină şi particularităţile tehnologice de prelucrare.
Câteva criterii de clasificare:
· forma şi poziţia dinţilor: cu dinţi drepţi sau înclinați, la interior sau exterior; cu dantură
în V sau W; cu profil evolventic; cu dinţi curbi, etc.;
· tipul angrenajului funcţie de poziţia relativa a axelor: angrenaje cu axe paralele (cutii de
viteze, cutii de distribuţie, etc.); angrenaje cu axe încrucişate (roata prelucrată pe
arborele cu came); angrenaje cu cremalieră (casete de direcţie);
· forma constructivă: roți dinţate monobloc; baladoare; coroane dinţaţe; pinioane dinţate;
etc.;
· materialul din care sunt confecţionate: din aliaje feroase, din aliaje neferoase; din
materiale plastice: textolit, ebonită, etc.

9.2 CONDIŢII TEHNICE

Pentru prelucrarea roţilor dinţate, STAS 6273 prevede 12 clase, funcţie de precizie, contactul
între dinţi şi funcţionarea lină necesare angrenajului respectiv. În figura 9.1 se exemplifică
condiţiile tehnice impuse la execuţia unei roţi dinţate.

71
Fig. 9.1 Exemplificarea condițiilor tehnice pentru o roată dințată cu dantură de cuplare utilizată la
cutia de viteze.
9.3 SEMIFABRICATE
Roţile dinţate cilindrice se execută din semifabricate laminate, forjate în matriţe, turnate,
sinterizate, extrudate, ştanţate. Cele mai frecvent utilizate sunt semifabricatele obţinute prin forjare
în matriţe. În figura 9.2 se prezintă desenul semifabricatului obţinut prin matriţare al roţii dinţate din
figura 9.1.

Fig. 9.2 Desenul semifabricatului roții dințate din figura 9.1.

Materialele din care se realizează roţile dinţate cilindrice utilizate în construcţia de
autovehicule sunt: oţelurile carbon de calitate sau oţelurile aliate de cementare sau îmbunătăţire.
Mărcile de oţeluri utilizate sunt: OLC 40; OLC 45; OLC 55; 40 Cr 10; 41 MoCr 11; 35 Mn 16; 17
CrNiMo 06; 21 TiMnCr 12; 13 CrNi 17. În unele cazuri particulare, se folosesc aliaje neferoase pe
bază de zinc şi cupru, cât şi materiale plastice.

72
 9.4 BAZELE DE AŞEZARE
Pentru asigurarea condiţiilor tehnice impuse roţilor dinţate este necesară bazarea acestora pe
suprafaţa frontală şi cea interioară. Pentru prelucrarea acestor baze de aşezare, la prima operaţie se
utilizează ca bază auxiliară suprafaţa cilindrică exterioară, ca în figura 9.3.

Fig. 9.3 Modul de orientare și fixare a semifabricatului pentru prelucrarea bazelor principale de
așezare.
Pentru executarea prelucrărilor suprafeţelor exterioare, se utilizează în general bazarea pe
suprafaţa cilindrică interioară şi pe o suprafaţă frontală, ca în figura 9.4, cu ajutorul unor dornuri
extensibile.

Fig. 9.4 Bazarea roții dințate în timpul prelucrării suprafețelor exterioare.

9.5 SUCCESIUNEA PRINCIPALELOR OPERAȚII

În tabelul 9.1 sunt prezentate principalele operații necesare prelucrării unei roți dințate
cilindrice.
Tabelul 9.1 Succesiunea principalelor operații de prelucrare mecanică a
roților dințate
Nr. Denumirea operației Utilaj Baza de așezare Scule, Dispozitive
ope- verificatoare
ra-
ției
0 1 2 3 4 5
1. Strunjire frontală, interioară, Strung Suprafața cilindrică Cuțite pentru strun-
teșire, figura 9.3 normal SN exterioară și jit exterior și interior
400 suprafața frontală șubler

73
2. Strunjire frontală, exterioa-ră, Strung Suprafața cilindrică Cuțite pentru strung Dorn
teșire (după întoarcerea normal SN interioară calibre extensibil
semifabricatului) 400
3. Broșarea suprafețelor Mașină de Suprafața frontală și Broșă cilindrică Bucșă
cilindrice interioare broșat centrare pe suprafața calibru tampon scurtă rigidă
orizontală exterioară
4. Strunjirea profilului exterior Strung Suprafața interioară Cuțite profilate Dorn
al butucului (zona danturii de revolver și frontală calibru potcoavă, extensibil
cuplare) și a corpului roții șablon
5. Strunjirea de finisare Strung Idem Cuțite de strung Idem
exterioară revolver Calibre potcoavă
6. Control intermediar Masă de Calibre și șabloane Dispozitive
control de control
7. Mortezarea danturii de Mașină de Suprafața interioară Cuțit roată de Idem
cuplare mortezat și suprafața frontală mortezat
dantură Calibru peste “n”
dinți
8. Danturare Mașină de Idem Freză melc Idem
danturat Calibru peste “n”
dinți
9. Raionare dantură Mașină de Idem Freză de raionare Idem
raionat
10. Șeveruire Mașină de Idem Șever disc
șeveruit pinion etalon,
dantură calibru
0 1 2 3 4 5
11. Control dantură: profil, cotă Evolvent- Idem Dispozitiv
peste “n” dinți, angrenare metru de control
cu pinion
etalon
12. Tratament termic Aparat Rockwell
13. Rectificare frontală și Mașină de Diametrul de Piatră abrazivă Dispozitiv
interioară rectificat divizare al danturii cilindrică de prindere
interior Cilindru tampon cu role
(bile)
14. Spălare Baia de
spălare
15. Control final - marcare Mașină Suprafața cilindrică Calibre potcoavă și Dispozitiv
pentru interioară tampon; de control
control ceas comparator cu dorn
angrenare

9.6 ASPECTE PARTICULARE ALE TEHNOLOGIEI DE

PRELUCRARE A ROȚILOR DINȚATE CILINDRICE

9.6.1 Procedee de obținere a danturii

Pentru realizarea danturii se utilizează mai multe procedee tehnologice de așchiere.
Prelucrarea danturilor prin metoda copierii
Metoda constă în realizarea golului dintre doi dinţi cu ajutorul unor scule profilate: freze de
modul, freze disc modul, broşe circulare.
Prelucrarea danturilor prin metoda rostogolirii.

74
 Metoda se bazează pe principiul generării evolventei utilizând ca scule cuţitul pieptene de
mortezat, cuţitul roată de mortezat sau freza melc.
La producţiile de serie mare şi masă se preferă metoda de prelucrare a danturii prin frezare cu
freză melc, datorită productivităţii ridicate şi a preciziei bune care se obţin. Baza de aşezare este
suprafaţa cilindrică (sau canelată) interioară a butucului roţii, cu sprijin pe suprafaţa frontală a roţii.
Tot în cazul producţiilor de serie se utilizează maşini specializate pentru prelucrat simultan
dantura prin frezare cu freză melc şi dantura de cuplare prin mortezare cu cuţit roată aşa cum este
schematizat în figura 9.5.

Fig. 9.5 Prelucrarea simultană a celor două coroane dințate.

La prelucrarea roţilor dinţate cu o singură coroană se preferă de multe ori prelucrarea simultană
a unui pachet de roţi dinţate (a se vedea fig. 9.6).

Fig. 9.6 Frezarea danturii unui pachet de roți dințate

9.6.2 Finisarea danturii cilindrice
Metodele de finisare a danturilor roţilor dinţate cu dinţi drepţi sau înclinaţi sunt: şeveruirea,
rectificarea, rodarea, honuirea.
Şeveruirea este o metoda de finisare a roţilor dinţate care asigură o productivitate ridicată.
Operaţia se realizează înainte de tratamentul termic. Scula-şever este o roată dinţată pe a cărei
flancuri sunt prelucrate muchii aşchietoare. Angrenajul roată-şever are axele încrucişate realizându-
se astfel alunecarea muchiilor aşchietoare de-a lungul flancurilor dinţilor roţii de prelucrat, aşa cum
se observă în figura 9.7, iar bazarea se realizează cu aşezarea pe suprafaţa cilindrică interioară şi
sprijin pe suprafaţa frontală (figura 9.8).

75
 Fig. 9.7 Finisarea prin metoda șeveruirii

Fig. 9.8 Bazarea roții dințate în vederea șeveruirii

Rectificarea roților dinţate cilindrice se realizează prin mai multe procedee: Maag 0° şi 15°,
Nieles, cu melc abraziv, etc.
Procedeul Maag prezentat în figura 9.9, realizează finisarea danturii utilizând discuri abrazive
cu axele înclinate la 15° (figura 9.9.a) sau coaxiale - 0° (figura 9.9.b), în funcţie de înclinarea
dinţilor cremalierei de referinţă.

Fig. 9.9 a – Procedeul Maag 15°; b – procedeul Maag 0° de rectificare a roţilor dinţate.
Flancurile discurilor abrazive materializează flancurile cremalierei de referinţă şi prelucrează
simultan flancurile corespunzătoare golului dintre doi dinţi alăturaţi sau peste mai mulţi dinţi. Roata

76
basculează într-un sens şi în celălalt realizând angrenarea cu cremaliera de referinţă (suprafeţele
discurilor abrazive).
Procedeul Niels (figura 9.10) utilizează acelaşi principiu şi cinematică numai că se foloseşte un
singur disc abraziv. La ambele procedee este necesară divizarea după fiecare prelucrare.

Fig. 9.10 Procedeul de rectificare Niels

Rectificarea cu melc abraziv are o largă răspândire, datorită productivităţii ridicate a metodei.
Scula este asemănătoare frezei melc (cu diametru mult mai mare) şi realizează finisarea printr-o
mişcare continuă (figura 9.11).

Fig. 9.11 Rectificarea danturii cu ajutorul melcului abraziv

Rodarea este un procedeu de finisare care constă în angrenarea forțată a roții cu una sau mai
multe roți dințate – sculă cu axe paralele sau încrucișate, în prezența unui lichid cu granule abrazive
(figura 9.12).

Fig. 9.12 Schema finisării roților dințate prin metoda rodării

Honuirea este o metodă recentă de finisare a danturii roților cilindrice, care este asemănătoare
ca principiu șeveruirii. Scula (honul), este o roată dințată realizată din materiale abrazive.

9.7 REFERATUL LUCRĂRII

Referatul lucrării va cuprinde:
l) Succesiunea operațiilor urmărite pe linia tehnologică.
2) Prezentarea procedeelor de danturare finisare.
3) Concluzii privind modul de realizare practică a condițiilor tehnice.

77