UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE INGINERIE MANAGERIALĂ ŞI TEHNOLOGICĂ

DOMENIUL Inginerie Industriala
SPECIALIZAREA Tehnologia Constructiilor de Masini
DISCIPLINA Organe de Maşini II

PROIECT

REDUCTOR CONICO-CILINDRIC

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC: STUDENT:

Conf. dr. ing. ec. Ioan Constantin Țarcă Ecsedi David

Grupa 631A

ORADEA
2019
 A. Memoriu tehnic

1. Descrierea și clasificarea reductoarelor

Reductoarele cu roți dințate sunt mecanisme independente formate din roți dințate cu
angrenare permanentă, montate pe arbori și închise într-o carcasă etanșă. Ele servesc la:
- micșorarea turației;
- creșterea momentului de torsiune transmis;
- modificarea sensului de rotație sau a planului de mișcare;
- însumeaza fluxul de putere de la mai multe motoare către o mașină de lucru;
- distribuie fluxul de putere de la un motor catre mai multe mașini de lucru.
În cazul reductoarelor de turație, roțile dințate sunt montate fix pe arbori, roțile
angrenează permanent și realizează un raport de transmitere total fix, definit ca raportul dintre
turația la intrare și turația la ieșirea reductorului, spre deosebire de cutiile de viteze la care unele
roți sunt mobile pe arbori (roți baladoare), angrenează intermitent și realizează un raport de
transmitere total în trepte. Ele se deosebesc și de variatoarele de turație cu roți dintate (utilizate
mai rar) la care raportul de transmitere total poate fi variat continuu.
Reductoarele de turație cu roți dințate se utilizează în toate domeniile construcțiilor de
mașini.
Există o mare varietate constructivă de reductoare de turație cu roțile dințate. Ele se
clasifică în funcție de următoarele criterii:
1. după raportul de transmitere:
- reductoare cu o treaptă de reducere a turației;
- reductoare cu două, sau mai multe trepte de reducere a turației.
2. după poziția relativă a arborelui de intrare (motor) și arborele de ieșire:
- reductoare coaxiale, la care arborele de intrare este coaxial cu cel de ieșire;
- reductoare obișnuite (paralele), la care arborele de intrare și de ieșire sunt
paralele.
3. după poziția arborilor:
- reductoare cu axe orizontale;
- reductoare cu axe verticale;
- reductoare cu axe înclinate.
4. după tipul angrenajelor:
- reductoare cilindrice;
- reductoare conice;
- reductoare hipoide;
- reductoare melcate;
- reductoare combinate (cilindro-conice, cilindro-melcate, etc);
- reductoare planetare;
5. după poziția axelor:
- reductoare cu axe fixe;
- reductoare cu axe mobile.
În multe soluții constructive reductoarele de turație cu roți dințate se utilizează în
scheme cinematice alături de alte tipuri de transmisii: prin curele, prin lanțuri, cu fricțiune, cu
șurub-piuliță, variatoare, cutii de viteză, etc.

2
 Avantajele utilizării reductoarelor în schemele cinematice ale mașinilor și
mecanismelor sunt:
- raport de transmitere constant;
- asigură o mare gamă de puteri instalare;
- gabarit redus;
- randament mare (cu excepția reductoarelor melcate);
- întreținere simplă și ieftină.
Printre dezavantaje se enumeră:
- preț de cost ridicat;
- necesitatea unei uzinări și montaj de precizie;
- funcționarea lor este însoțită de zgomot și vibrații.
Parametrii principali ai unui reductor cu roți dințate sunt:
- puterea;
- raportul de transmitere;
- turația arborelui de intrare;
- distanța dintre axe.
Datorită multiplelor utilizări în industria construcțiilor de mașini și aparate, parametrii
reductoarelor de turație cu roți dințate sunt standardizate:
- rapoartele de transmitere, STAS 6012-82;
- distanța dintre axe, STAS 6055-82;
- modulii, STAS 822-82;
- parametrii principali ai reductoarelor cilindrice, STAS 6850-77;
- parametrii principali ai reductoarelor melcate, STAS 7026-77.

2. Tipuri de reductoare

Alegerea ripului de reductor intr-o scheme cinematica se face in functie de:

- raportul de transmitere necesar;
- gabaritul disponibil;
- pozitia relativa a axelor motorului si a organului (masinii) de lucru;
- randamentul global al schemei cinematice.
In functie de aceste cerinte se pot utililiza urmatoarele tipuri de reductoare cu roti
dintate: cilindrice, conice, conico-cilindrice, melcate, cilindro-melcate, planetare.

a) Reductoare cu roti dintate cilindrice.

Acestea sunt cele mai utilizate tipuri de reductoare cu roti dintate deoarece:
- se produc intr-o gama larga de puteri: de la puteri instalate foarte mici (de
ordinul Watt-ilor) pana la 100 000kW (900 kW, pentru reductoare cu o teapta).
- rapoarte de transmitere totale, iT max = 200 (iT max = 6,3, pentru reductoare cu o
treapta; iT = 6,3 … 60, pentru reductoare cu 2 treapte, iT = 40 … 200, pentru
reductoare cu 3 treapte);
- viteze periferice, vmax = 200 [m/s];
- posibilitatea tipizarii si executiei tipizate sau standardizate.
Se construiesc in variante cu 1, 2 si 3 trepte de reducere, fig. 1.1, avand dantura dreapta
sau inclinata.

3
 Notatiile din figura sunt:
- intrarea in reductor, cu litera I;
- iesirea din reductor, cu litera E;
- cifrele 1, 2, 3, 4 … rotile ce compun angrenajele treptelor de reducere.
Din punct de vedere al inclinarii danturii, la alegerea tipului de reductor cu roti dintate
cilindrice se tine seama de urmatoarele recomandari:
- reductoarele cu roti dintate cilindrice drepte, pentru puteri instalate mici si
mijlocii, viteze periferice mici si mijlocii si la rotile baladoare de la cutiile de
viteze;
- reductoarele cu roti dintate cilindrice inclinate, pentru puteri instalate mici si
mijlocii, viteze periferice mari, angrenaje silentioase;
- reductoarele cu roti dintate cilindrice cu dantura in V, pentru puteri instalate
mari viteze periferice mici.

Fig.1.1. Scheme cinematice pentru reductoarele cu roti dintate cilindrice

4
 b) Reductoare cu roti dintate conice

Aceste reductoare schimba directia miscarii la 90[0], fiind utilizate atat in varianta
constructiva simpla (un singur angrenaj conic concurent ortogonal) cat si in varianta combinata
(impreuna cu 1 sau 2 angrenaje cilindrice paralele). In privinta utilizarii acestor tipuri de
reductoare se recomanda ca:
- reductoarele conice simple, cu iT max=6, pentru puteri mici, randamente ηmax= 0,98;
- reductoarele conico-cilindrice cu 2 trepte (prima treapta avand angrenaj conic),
cu iT = 4 … 40 si randamente ηmax = 0,96;
- reductoarele conico-cilindrice cu 3 trepte (prima treapta cu angrenaj conic celelalte 2
trepte cu angrenaje cilindrice), cu iT = 20 … 180 si randamente ηmax = 0,95.

Fig.1.2. Scheme cinematice pentru reductoarele cu roti dintate conice si conico-

cilindrice.

In privinta utilizarii acestor tipuri de angrenaje mai trebuiesc amintite si domeniile de

viteza recomandate pentru angrenajele conice, functie de tipul danturii:
- pentru danturi conice drepte, vmax = 3 [m/s];
- pentru danturi conice inclinate, vmax = 12 [m/s];
- pentru danturi conice curbe, vmax = 40 [m/s];

c) Reductoare cu roti dintate cilindrice planetare si diferentiale.

d) Reductoare melcate

5
 B. Date de proiectare

Să se proiecteze un reductor de tip conico-cilindric având următoarele date de

proiectare:
- Puterea motorului: 𝑃𝑀𝐸 = 5 [𝑘𝑤]
- turația motorului electric: 𝑛𝑀𝐸 = 2800[𝑟𝑜𝑡/𝑚𝑖𝑛]
- turația arborelui de ieșire: 𝑛𝐼𝐼𝐼 = 140[𝑟𝑜𝑡/𝑚𝑖𝑛]
- Durata de funcționare normală este 𝐷ℎ = 10.000 𝑜𝑟𝑒.

1. Calculul rapoartelor de transmitere pe trepte

▪ Raportul total de transmitere a reductorului:
𝑛𝑀𝐸 𝑛𝐼 𝑛𝐼𝐼 𝑛𝑀𝐸 2800
𝑖𝑇 = ∙ ∙ = ⇒ 𝑖𝑇 = = 20[𝑟𝑜𝑡/𝑚𝑖𝑛]
𝑛𝐼 𝑛𝐼𝐼 𝑛𝐼𝐼𝐼 𝑛𝐼𝐼𝐼 140
𝑖 𝑇 = 𝑖𝑐 ∙ 𝑖12 ∙ 𝑖34

▪ Raportul de transmitere pe treapta I:

𝑖𝑇
𝑖12 = ⇒ 𝑖12 = 4,47 ⇒ 𝑖12 𝑆𝑇𝐴𝑆 = 5[𝑟𝑜𝑡/𝑚𝑖𝑛]
𝑖34 𝑆𝑇𝐴𝑆

▪ Raportul de transmitere pe treapta a II-a:

𝑖34 = √𝑖 𝑇 ⇒ 𝑖34 = 4 ⇒ 𝑖34 𝑆𝑇𝐴𝑆 = 4 [𝑟𝑜𝑡/𝑚𝑖𝑛]

▪ Raportul de transmitere curea:

𝑖𝑇
𝑖𝑐 = = 1 [𝑟𝑜𝑡/𝑚𝑖𝑛]
𝑖12 𝑆𝑇𝐴𝑆 ∙ 𝑖34 𝑆𝑇𝐴𝑆

2. Calculul puterilor pe arbori

▪ Puterea pe arbore I :
𝑃𝐼 = 𝑃𝑀𝐸 ∙ 𝜂𝑐 ∙ 𝜂𝑟𝑢𝑙 𝑢𝑛𝑑𝑒: 𝜂𝑐 = 0,94 … 0,96
𝜂𝑟𝑢𝑙 = 0,99 … 0,995
⇒ 𝑃𝐼 = 5 ∙ 0,95 ∙ 0,993 = 4,72 [𝑘𝑤]

▪ Puterea pe arbore II :
𝑃𝐼𝐼 = 𝑃𝐼 ∙ 𝜂𝑐𝑜𝑛𝑖𝑐 ∙ 𝜂𝑟𝑢𝑙 𝑢𝑛𝑑𝑒: 𝜂𝑐𝑜𝑛𝑖𝑐 = 0,95 … 0,97
𝜂𝑟𝑢𝑙 = 0,99 … 0,995
⇒ 𝑃𝐼𝐼 = 4,72 ∙ 0,96 ∙ 0,993 = 4,50 [𝑘𝑤]

▪ Puterea pe arbore III :

𝑃𝐼𝐼𝐼 = 𝑃𝐼𝐼 ∙ 𝜂𝑐𝑖𝑙𝑖𝑛𝑑𝑟𝑖𝑐 ∙ 𝜂𝑟𝑢𝑙 𝑢𝑛𝑑𝑒: 𝜂𝑐𝑖𝑙𝑖𝑛𝑑𝑟𝑖𝑐 = 0,96 … 0,98
𝜂𝑟𝑢𝑙 = 0,99 … 0,995
⇒ 𝑃𝐼𝐼𝐼 = 4,50 ∙ 0,97 ∙ 0,993 = 4,33 [𝑘𝑤]

6
 3. Calculul turațiilor pe arbori
▪ Turaţia pe arborele I:
𝑛𝑀𝑒 2800
𝑛𝐼 = 𝐴 = = = 2800[𝑟𝑜𝑡/𝑚𝑖𝑛]
𝑖𝑐 1,00

▪ Turaţia pe arborele II:

𝑛𝐼 2800,00
𝑛𝐼𝐼 = = = 560[𝑟𝑜𝑡/𝑚𝑖𝑛]
𝑖12 5

▪ Turaţia pe arborele III:

𝑛𝐼𝐼 560
𝑛𝐼𝐼𝐼 = = = 140[𝑟𝑜𝑡/𝑚𝑖𝑛]
𝑖34 4

4. Calculul momentelor de torsiune pe arbori

Cunoscând turaţiile pe fiecare arbore se calculează momentele de torsiune pe fiecare
arbore cu relaţia:

𝑃𝑖
𝑀𝑡𝑖 = 9550 ∙ [𝑁 ∙ 𝑚]
𝑛𝑖

▪
Momentul de torsiune pe arborele I:
𝑃𝐼 4,72
𝑀𝑡𝐼 = 9550 ∙ = 9550 ∙ = 16,09[𝑁 ∙ 𝑚]
𝑛𝐼 2800,00

▪ Momentul de torsiune pe arborele II:

𝑃𝐼𝐼 4,50
𝑀𝑡𝐼𝐼 = 9550 ∙ = 9550 ∙ = 76,68 [𝑁 ∙ 𝑚]
𝑛𝐼𝐼 560

▪ Momentul de torsiune pe arborele III:

𝑃𝐼𝐼𝐼 4,33
𝑀𝑡𝐼𝐼𝐼 = 9550 ∙ = 9550 ∙ = 295,43 [𝑁 ∙ 𝑚]
𝑛𝐼𝐼𝐼 140

7
 5.2 Dimensionarea angrenajului cilindric

2
𝑀𝑡3 ∙ (𝐾𝐴 ∙ 𝐾𝑉 ∙ 𝐾𝐻𝛽 ∙ 𝐾𝐻𝛼 )(𝑍𝐻 ∙ 𝑍𝐸 ∙ 𝑍𝜀 ∙ 𝑍𝛽 )
3
𝑎𝑚𝑖𝑛 = (𝑢 + 1) ∙ √
2
𝜎𝐻𝑙𝑖𝑚𝑏4 2 2
2𝑢 ∙ 𝜓𝑎 ∙ ( 𝑆 ) ∙ (𝑍𝑁4 ∙ 𝑍𝐿 ∙ 𝑍𝑅 ∙ 𝑍𝑉 ∙ 𝑍𝑊 ∙ 𝑍𝑋 )
𝐻𝑃4
[1, 𝑡𝑎𝑏. 14.96, 𝑝𝑎𝑔. 187]

𝑢𝑛𝑑𝑒: 𝑢 = 𝑖34 𝑆𝑇𝐴𝑆 = 4𝑟𝑜𝑡/𝑚𝑖𝑛

𝑀𝑡3 = 𝑀𝑡𝐼𝐼𝐼 = 295433,4447 𝑁 ∙ 𝑚𝑚 [1, 𝑡𝑎𝑏. 14.84, 𝑝𝑎𝑔. 145]
𝐾𝐴 = 1 [1, 𝑡𝑎𝑏. 𝐴. 14 − 2, 𝑝𝑎𝑔. 170]
𝐾𝑉 = 1,2 (𝑑𝑎𝑛𝑡𝑢𝑟ă 𝑑𝑟𝑒𝑎𝑝𝑡ă)[1, 𝑡𝑎𝑏. 14.96, 𝑝𝑎𝑔. 187]
𝐾𝐻𝛽 = 1,4 [1, 𝑡𝑎𝑏. 14.96, 𝑝𝑎𝑔. 187]
𝐾𝐻𝛼 = 1 [1, 𝑡𝑎𝑏. 14.96, 𝑝𝑎𝑔. 188]
𝑍𝐻 = 2,5 [1, 𝑡𝑎𝑏. 14.96, 𝑝𝑎𝑔. 188]
𝑍𝐸 = 189,8 [1, 𝑡𝑎𝑏. 14.96, 𝑝𝑎𝑔. 188]
𝑍𝜀 = 0,95 [1, 𝑡𝑎𝑏. 14.96, 𝑝𝑎𝑔. 188]
𝑍𝛽 = √cos 𝛽 [1, 𝑡𝑎𝑏. 14.96, 𝑝𝑎𝑔. 188]
𝑢𝑛𝑑𝑒 𝛽 = 0
⇒ 𝑍𝛽 = 1
2𝜓𝑑
𝜓𝑎 = [1, 𝑡𝑎𝑏. 14.96, 𝑝𝑎𝑔. 188]
𝑢+1
𝑢𝑛𝑑𝑒 𝜓𝑑 = 0,4 … 0,5 [1, 𝑡𝑎𝑏. 𝐴. 14 − 25, 𝑝𝑎𝑔. 209]
2 ∙ 0,6
⇒ 𝜓𝑎 = = 0,21
4+1
𝜎𝐻𝑙𝑖𝑚𝑏4 = (0,15 ∙ 𝐻𝐵 + 300) ± 75 [1, 𝑡𝑎𝑏. 𝐴. 14 − 16, 𝑝𝑎𝑔. 203]
𝑢𝑛𝑑𝑒 𝐻𝐵 = 2500 𝑀𝑃𝑎
⇒ 𝜎𝐻𝑙𝑖𝑚𝑏2 = (0,15 ∙ 2500 + 300) + 75 = 800
𝑆𝐻𝑃4 = 1,15 [1, 𝑡𝑎𝑏. 𝐴. 14 − 17, 𝑝𝑎𝑔. 204]
13 3∙108
𝑍𝑁4 = √ 𝑁 𝑑𝑎𝑐𝑎 𝑁𝐻𝐸 ≤ 107 [1, 𝑡𝑎𝑏. 𝐴. 14 − 1, 𝑝𝑎𝑔. 169]
𝐻𝐸
18 109
𝑍𝑁4 = √𝑁 𝑑𝑎𝑐𝑎 107 < 𝑁𝐻𝐸 < 109 [1, 𝑡𝑎𝑏. 𝐴. 14 − 1, 𝑝𝑎𝑔. 169]
𝐻𝐸
𝑍𝑁4 = 1 𝑑𝑎𝑐𝑎 𝑁𝐻𝐸 ≥ 109 [1, 𝑡𝑎𝑏. 𝐴. 14 − 1, 𝑝𝑎𝑔. 169]
𝑢𝑛𝑑𝑒 𝑁𝐻𝐸 = 𝑛𝐼𝐼𝐼 ∙ 6 ∙ 105 = 150 ∙ 6 ∙ 105 = 900 ∙ 105
18 109
⇒ 𝑁𝐻𝐸 > 107 ⇒ 𝑍𝑁4 = √900∙105 = 0,96
𝑍𝐿 = 1 [1, 𝑡𝑎𝑏. 14.96, 𝑝𝑎𝑔. 188]
𝑍𝑅 = 1 [1, 𝑡𝑎𝑏. 14.96, 𝑝𝑎𝑔. 188]
𝑍𝑉 = 1 [1, 𝑡𝑎𝑏. 14.96, 𝑝𝑎𝑔. 188]
𝑍𝑊 = 1 [1, 𝑡𝑎𝑏. 14.96, 𝑝𝑎𝑔. 188]
𝑍𝑋 = 1 [1, 𝑡𝑎𝑏. 14.96, 𝑝𝑎𝑔. 188]

3 295433,4447 ∙ (1 ∙ 1,2 ∙ 1,4 ∙ 1)(2,5 ∙ 189,8 ∙ 0,95 ∙ 1)2

⇒ 𝑎𝑚𝑖𝑛 = (4 + 1) ∙ √ = 161,33 𝑚𝑚
800 2
2 ∙ 42 ∙ 0,21 ∙ (1,15) ∙ (0,96 ∙ 1 ∙ 1 ∙ 1 ∙ 1 ∙ 1)2

8
 5.3 Calculul geometric al angrenajului cilindric

𝑧3 = 18
𝑧4 = 72

2 ∙ 𝑎𝑚𝑖𝑛 2 ∙ 161,33
𝑚𝑚𝑖𝑛 = = = 3,59 𝑚𝑚
𝑧3 + 𝑧4 18 + 72

⇒ 𝑚𝑆𝑇𝐴𝑆 = 4 𝑚𝑚

𝑚𝑆𝑇𝐴𝑆 (𝑧3 + 𝑧4 ) 4 ∙ (18 + 72)

𝑎= = = 180𝑚𝑚
2 2

⇒ 𝑎𝑆𝑇𝐴𝑆 = 180𝑚𝑚

𝑖𝑛𝑣 𝛼 = 𝑡𝑔 𝛼 − 𝛼° 𝑢𝑛𝑑𝑒 𝛼 = 20°

𝜋
⇒ 𝑖𝑛𝑣 𝛼 = 𝑡𝑔 20 − 20° = 0,014895662 𝑟𝑎𝑑
180

5.3.9 Lățimea danturii

𝑏3 = 𝑏4 + (0,5 … 1,5)𝑚𝑛 = 41,80 𝑚𝑚
𝑏4 = 𝜓𝑎 ∙ 𝑎𝑤 = 37,80 𝑚𝑚

▪ Unghiul de angrenare
𝑎 180
cosαw = cos 𝛼𝑡 = ∙ cos 20 = 0,929251
𝑎𝑤 180

αw = 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠(0.929251)

⇒ αw = 35.98°

▪ Suma deplasărilor specifice (normale) de profil

(𝑖𝑛𝑣 αw − inv 𝛼𝑡 )(𝑧3 + 𝑧4 )
𝑥Σ =
2𝑡𝑔𝛼𝑡 ∙ cos β

𝑥Σ = 0,00

▪ Deplasările specifice (normale) de profil

𝑥3 = 0,00[1, 𝑡𝑎𝑏. 14.5, 𝑝𝑎𝑔. 13]
𝑥4 = 0

▪ Diametrele de divizare
𝑑3 = 𝑚𝑡 𝑧3 = 4 ∙ 18 = 72𝑚𝑚
𝑑4 = 𝑚𝑡 𝑧4 = 4 ∙ 72 = 288𝑚𝑚

▪ Diametrele cercurilor de picior (interioare)

𝑑𝑓3 = 𝑑3 − 2𝑚𝑛 (ℎ𝑎 + 𝑐 − 𝑥3 ) = 62,00 𝑚𝑚
𝑑𝑓4 = 𝑑4 − 2𝑚𝑛 (ℎ𝑎 + 𝑐 − 𝑥4 ) = 278,00𝑚𝑚

9
 ▪ Înălțimea dinților
ℎ = 𝑎𝑤 − 𝑚𝑛 𝑐 − 0,5(𝑑𝑓3 + 𝑑𝑓4 ) = 9 𝑚𝑚

▪ Scurtarea dinților
∆ℎ = 𝑚𝑛 (2ℎ𝑎 + 𝑐) − ℎ = 0,00 𝑚𝑚

▪ Diametrele de cap
𝑑𝑎3 = 𝑑𝑓3 + 2ℎ = 80,00 𝑚𝑚
𝑑𝑎4 = 𝑑𝑓2 + 2ℎ = 296,00 𝑚𝑚

▪ Diametrele de bază
𝑑𝑏3 = 𝑑3 𝑐𝑜𝑠𝛼𝑡 = 72 ∙ cos 20° = 67,65 𝑚𝑚
𝑑𝑏4 = 𝑑4 𝑐𝑜𝑠𝛼𝑡 = 288 ∙ cos 20° = 270,60 𝑚𝑚

𝑑𝑏3
cos 𝛼𝑎3 = = 0,5630 ⇒ 𝛼𝑎3 = 37,81°
𝑑𝑎3
𝑑𝑏4
cos 𝛼𝑎4 = = 0,4173 ⇒ 𝛼𝑎4 = 24,49°
𝑑𝑎4

▪ Verificarea continuității angrenării în plan frontal (𝜀𝛼 ≥ 1,2)

𝑧3 tg 𝛼𝑎3 + 𝑧4 tg 𝛼𝑎4 − (𝑧3 + 𝑧4 ) tg 𝛼𝑤

𝜀𝛼 = = 1,68
2𝜋

▪ Gradul de acoperire axial

𝜀𝛽 = 0

▪ Gradul de acoperire total

𝜀𝛾 = 𝜀𝛼 + 𝜀𝛽 = 1,68 + 0 = 1,68

6.1 Alegerea materialului pentru pinion si roata

Materialul ales pentru pinion este otel 40Cr10 si pentru roata condusa OLC45.

6.2 Dimensionarea angrenajului conic

2
32𝑀𝑡1𝐻 𝐾𝐴 𝐾𝐻𝜗 𝐾𝐻𝛽 𝐾𝐻𝛼 √𝑢2 + 1 𝑍𝐻 𝑍𝐸 𝑍𝜀 𝑍𝛽
𝑑𝑚1 𝑚𝑖𝑛 =√ ∙( )
𝜎𝐻 𝑙𝑖𝑚𝑏 2 𝑍𝑁 𝑍𝐿 𝑍𝑅 𝑍𝑉 𝑍𝑊 𝑍𝑋
𝜓𝑑𝑚 𝑢 ( 𝑆 )
𝐻𝑃
[1, 𝑡𝑎𝑏. 14.97, 𝑝𝑎𝑔. 190]

10
𝑢𝑛𝑑𝑒:
𝑀𝑡1𝐻 = 𝑀𝑡𝐼 = 16087,48661 𝑁 ∙ 𝑚𝑚 [1, 𝑡𝑎𝑏. 14.84, 𝑝𝑎𝑔. 145]
𝐾𝐴 = 1 [1, 𝑡𝑎𝑏 𝑡𝑎𝑏. 𝐴. 14 − 2, 𝑝𝑎𝑔. 170]
𝐾𝐻𝜗 = 0,96 + 0,00032𝑛𝐼 = 1,86
[1, 𝑡𝑎𝑏. 14.97, 𝑝𝑎𝑔. 190]
𝐾𝐻𝛽 = 0,5(1 + 0,7𝜓𝑑𝑚 + 1) = 0,5(1 + 0,5 ∙ 0,6 + 1) = 1,15
[1, 𝑡𝑎𝑏 𝑡𝑎𝑏. 𝐴. 14 − 13, 𝑝𝑎𝑔. 177]
𝐾𝐻𝛼 = 1 [1, 𝑡𝑎𝑏. 14.26, 𝑝𝑎𝑔. 188]
𝜓𝑑𝑚 = 0,6 [1, 𝑡𝑎𝑏. 𝐴. 14 − 26, 𝑝𝑎𝑔. 209]
𝑢 = 𝑖12 𝑆𝑇𝐴𝑆 = 5 𝑟𝑜𝑡/𝑚𝑖𝑛
𝜎𝐻𝑙𝑖𝑚𝑏 = (0,15 ∙ 𝐻𝐵 + 300) ± 75 [1, 𝑡𝑎𝑏. 𝐴. 14 − 16, 𝑝𝑎𝑔. 203]
𝑢𝑛𝑑𝑒 𝐻𝐵 = 2500 𝑀𝑃𝑎
⇒ 𝜎𝐻𝑙𝑖𝑚𝑏2 = (0,15 ∙ 2500 + 300) + 75 = 750

𝑆𝐻𝑃 = 1,15 [1, 𝑡𝑎𝑏. 𝐴. 14 − 17, 𝑝𝑎𝑔. 204]

𝑍𝐻 = 2,5 [1, 𝑡𝑎𝑏. 14.96, 𝑝𝑎𝑔. 188]
𝑍𝐸 = 189,8 [1, 𝑡𝑎𝑏. 𝐴. 14 − 15, 𝑝𝑎𝑔. 203]
𝑍𝜀 = 0,95 [1, 𝑡𝑎𝑏. 14.96, 𝑝𝑎𝑔. 188]
𝑍𝛽 = √cos 𝛽𝑚 [1, 𝑡𝑎𝑏. 14.96, 𝑝𝑎𝑔. 188]
𝑢𝑛𝑑𝑒 𝛽𝑚 = 0
⇒ 𝑍𝛽 = 1
13 3∙108
𝑍𝑁 = √ 𝑁 𝑑𝑎𝑐𝑎 𝑁𝐻𝐸 ≤ 107 [1, 𝑡𝑎𝑏. 𝐴. 14 − 1, 𝑝𝑎𝑔. 169]
𝐻𝐸
18 109
𝑍𝑁 = √𝑁 𝑑𝑎𝑐𝑎 107 < 𝑁𝐻𝐸 < 109 [1, 𝑡𝑎𝑏. 𝐴. 14 − 1, 𝑝𝑎𝑔. 169]
𝐻𝐸
𝑍𝑁 = 1,00 𝑑𝑎𝑐𝑎 𝑁𝐻𝐸 ≥ 109 [1, 𝑡𝑎𝑏. 𝐴. 14 − 1, 𝑝𝑎𝑔. 169]

𝑢𝑛𝑑𝑒 𝑁𝐻𝐸 = 𝑛𝐼 ∙ 6 ∙ 105 = 2272 ∙ 6 ∙ 105 = 546 ∙ 105 ≥ 109

⇒ 𝑍𝑁 = 1,00
𝑍𝐿 = 1 [1, 𝑡𝑎𝑏. 14.96, 𝑝𝑎𝑔. 188]
𝑍𝑅 = 1 [1, 𝑡𝑎𝑏. 14.96, 𝑝𝑎𝑔. 188]
𝑍𝑉 = 1 [1, 𝑡𝑎𝑏. 14.96, 𝑝𝑎𝑔. 188]
𝑍𝑊 = 1 [1, 𝑡𝑎𝑏. 14.96, 𝑝𝑎𝑔. 188]
𝑍𝑋 = 1 [1, 𝑡𝑎𝑏. 14.96, 𝑝𝑎𝑔. 188]

3 2 ∙ 16087,48661 ∙ 1 ∙ 1,86 ∙ 1,15 ∙ 1 ∙ √5 + 1 2,5 ∙ 189,8 ∙ 0,95 ∙ 1 2

⇒ 𝑑𝑚1 𝑚𝑖𝑛 = √ ∙( ) = 38,34 𝑚𝑚
800 2 1∙1∙1∙1∙1∙1
0,6 ∙ 5 ∙ ( )
1,15

𝑑𝑒1 = 𝑑𝑚1 𝑚𝑖𝑛 (1 + 𝜓𝑑𝑚 sin 𝛿1 ) = 43,91𝑚𝑚 [1, 𝑡𝑎𝑏. 14.97. 𝑝𝑎𝑔. 190]
𝑑𝑒2 = 𝑢𝑑𝑒1 = 219,54𝑚𝑚 [1, 𝑡𝑎𝑏. 14.97. 𝑝𝑎𝑔. 190]

11
 6.3 Calculul geometric al angrenajului conic

6.3.1 Numărul de dinți

𝑧1 = 18
𝑧2 = 𝑖12 𝑆𝑇𝐴𝑆 ∙ 𝑧1 = 90

6.3.2 Modulul exterior

𝑑𝑒1 43,91
𝑚𝑒 = = = 2,44
𝑧1 18
⇒ 𝑚𝑒 𝑆𝑇𝐴𝑆 = 3 [1, 𝑡𝑎𝑏. 14.4, 𝑝𝑎𝑔. 13]

6.3.3 Profilul de referință

𝛼 = 20° [1, 𝑡𝑎𝑏. 14.26, 𝑝𝑎𝑔. 60]
ℎ𝑎 = 1 𝑚𝑚 [1, 𝑡𝑎𝑏. 14.26, 𝑝𝑎𝑔. 60]
𝑐 = 0,20 𝑚𝑚 [1, 𝑡𝑎𝑏. 14.26, 𝑝𝑎𝑔. 60]

6.3.4 Calculul parametrilor roții plane

▪ Numărul de dinți ai roții plane

1
𝑧𝑝 = ( ) √𝑧12 + 𝑧22 + 2𝑧1 𝑧2 cos Σ 𝑢𝑛𝑑𝑒 Σ = 90°
sin Σ

⇒ 𝑧𝑝 = √182 + 902 + 2 ∙ 18 ∙ 90 ∙ 0 = 93,40

▪ Lungimea exterioară a generatoarei de divizare

𝑅𝑒 = 0,5𝑚𝑒 𝑧𝑝 = 0,5 ∙ 3 ∙ 93,40 = 140,10 𝑚𝑚

▪ Lățimea danturii
𝑏 = 25 𝑚𝑚

▪ Lungimea mediană a generatoarei de divizare

𝑅𝑚 = 𝑅𝑒 − 0,5𝑏 = 140,10 − 0,5 ∙ 25 = 127,60 𝑚𝑚

▪ Lungimea interioară a generatoarei de divizare

𝑅𝑖 = 𝑅𝑒 − 𝑏 = 140,10 − 25 = 115,10 𝑚𝑚

▪ Modulul median
𝑚𝑒 𝑅𝑚 2.25 ∙ 127,60
𝑚𝑚 = = = 2,73
𝑅𝑒 140,10

▪ Diametrul de divizare median

𝑑𝑚1 = 𝑚𝑚 𝑧1 = 49 𝑚𝑚
𝑑𝑚2 = 𝑚𝑚 𝑧2 = 246 𝑚𝑚

▪ Raportul numerelor de dinți

𝑧2 90
𝑢= = =5
𝑧1 18

▪ Unghiul de divizare

12
 sin Σ 1
𝑡𝑔 𝛿1 = = = 0,2
𝑢 + cos Σ 5

𝛿1 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔(0.25)

⇒ 𝛿1 = 11,31°

𝛿2 = Σ − 𝛿1 = 90° − 16.07° = 78,69°

▪ Coeficientul deplasării radiale de profil

𝑥𝑟1 = 0,45 [1, 𝑡𝑎𝑏. 14.32, 𝑝𝑎𝑔. 73]
𝑥𝑟2 = −𝑥𝑟1 = −0,45

▪ Coeficientul deplasării tangențial de profil

𝑥𝑡1 = 0,03 + 0,008(𝑢 − 2,5) = 0,05
𝑥𝑡2 = −𝑥𝑡1 = −0,05

6.3.5 Calculul parametrilor roților dințate

▪ Înălțimea exterioară a capului dintelui

ℎ𝑎𝑒1 = (ℎ𝑎 + 𝑥𝑟1 )𝑚𝑒 = 4,35 𝑚𝑚
ℎ𝑎𝑒2 = (ℎ𝑎 + 𝑥𝑟2 )𝑚𝑒 = 1,65 𝑚𝑚

▪ Înălțimea exterioară a piciorului dintelui

ℎ𝑓𝑒1 = (ℎ𝑎 + 𝑐 − 𝑥𝑟1 )𝑚𝑒 = (1 + 0,20 − 0,45) ∙ 3 = 2,25 𝑚𝑚
ℎ𝑓𝑒2 = (ℎ𝑎 + 𝑐 − 𝑥𝑟2 )𝑚𝑒 = (1 + 0,20 + −0,45) ∙ 3 = 4,95 𝑚𝑚
▪ Înălțimea exterioară a dintelui
ℎ𝑒 = ℎ𝑎𝑒1 + ℎ𝑓𝑒1 = ℎ𝑎𝑒2 + ℎ𝑓𝑒2 = 4,35 + 2,25 = 6,60 𝑚𝑚

▪ Arcul de divizare exterior

𝑠𝑒1 = (0,5𝜋 + 2𝑥𝑟1 tg 𝛼 + 𝑥𝑡1 )𝑚𝑒 = 5,84 𝑚𝑚
𝑠𝑒2 = 𝜋𝑚𝑒 − 𝑠𝑒1 = 𝜋 ∙ 2.25 − 7.65 = − 3,58 𝑚𝑚

▪ Unghiul piciorului dintelui

ℎ𝑓𝑒1
𝑡𝑔 𝜃𝑓1 = = 0,92 °
𝑅𝑒
ℎ𝑓𝑒2
𝑡𝑔 𝜃𝑓2 = = 2,02 °
𝑅𝑒

▪ Unghiul capului dintelui

𝜃𝑎1 = 𝜃𝑓2 = 2,02°
𝜃𝑎2 = 𝜃𝑓1 = 0,92°

▪ Unghiul conului de cap

𝛿𝑎1 = 𝛿1 + 𝜃𝑎1 = 13,33°
𝛿𝑎2 = 𝛿2 + 𝜃𝑎2 = 79,61°

▪ Unghiul conului de picior

13
𝛿𝑓1 = 𝛿1 − 𝜃𝑓1 = 10,39°
𝛿𝑓2 = 𝛿2 − 𝜃𝑓2 = 76,67°

▪ Diametrul de divizare exterior

𝑑𝑒1 = 𝑚𝑒 𝑧1 = 54,00 𝑚𝑚
𝑑𝑒2 = 𝑚𝑒 𝑧2 = 270,00 𝑚𝑚

▪ Diametrul cercului de cap exterior

𝑑𝑎𝑒1 = 𝑑𝑒1 + 2ℎ𝑎𝑒1 cos 𝛿1 = 62,09 𝑚𝑚
𝑑𝑎𝑒2 = 𝑑𝑒2 + 2ℎ𝑎𝑒2 cos 𝛿2 = 273,07 𝑚𝑚
▪ Diametrul de picior exterior
𝑑𝑓𝑒1 = 𝑑𝑒1 − 2ℎ𝑎𝑒1 cos 𝛿1 = 49,59 𝑚𝑚
𝑑𝑓𝑒2 = 𝑑𝑒2 − 2ℎ𝑎𝑒2 cos 𝛿2 = 268,06 𝑚𝑚

▪ Înălțimea exterioară a conului de cap

𝐻𝑎𝑒1 = 𝑅𝑒 cos 𝛿1 − ℎ𝑎𝑒1 sin 𝛿1 = 136,53 𝑚𝑚
𝐻𝑎𝑒2 = 𝑅𝑒 cos 𝛿2 − ℎ𝑎𝑒2 sin 𝛿2 = 21,85 𝑚𝑚

▪ Înălțimea interioara a conului de cap

𝐻𝑎𝑖1 = 𝐻𝑎𝑒1 − 𝑏 cos 𝛿𝑎1 = 118,55 𝑚𝑚
𝐻𝑎𝑖2 = 𝐻𝑎𝑒2 − 𝑏 cos 𝛿𝑎2 = 33,84 𝑚𝑚

6.3.6 Dimensiuni nominale de control

▪ Coarda constantă exterioară

𝑠𝑐𝑒1 = 𝑠𝑒1 cos2 𝛼 = 5,15 𝑚𝑚
𝑠𝑐𝑒2 = 𝑠𝑒2 cos2 𝛼 = 3,16 𝑚𝑚
▪ Înălțimea la coarda constantă
ℎ𝑐𝑒1 = ℎ𝑎𝑒1 − 0,25𝑠𝑒1 sin 2𝛼 = 3,42 𝑚𝑚
ℎ𝑐𝑒2 = ℎ𝑎𝑒2 − 0,25𝑠𝑒2 sin 2𝛼 = 1,08 𝑚𝑚

14
7. Calculul si dimensionarea arborilor

7.1 Alegerea materiarului pentru arbori

Materiarul ales pentru arborele I, II este otel 40Cr10 si pentru arborele III OLC60.

7.2 Determinarea coeficientului de corectie k

𝑅𝑚
𝑘=
550
Rm- rezistenta de rupere la tractiune

• Pentru arborele I: 40Cr10

𝑅𝑚 = 1000 𝑁⁄𝑚𝑚2
1000
𝑘𝐼 = = 1,82
550

• Pentru arborele II OLC 60

𝑅𝑚 = 550 … 800 𝑁⁄𝑚𝑚2
700
𝑘𝐼𝐼 = = 1,27
550
• Pentru arborele III 40Cr10
𝑅𝑚 = 1000 𝑁⁄𝑚𝑚2
1000
𝑘𝐼𝐼𝐼 = = 1,82
550

7.3 Determinarea momentelor de torsiune si capetelor de arbori

• Arborele I:

𝑀𝑡𝐼 16,09
𝑀𝑡𝐼𝑐 = = = 8,85
𝑘𝐼 1,82
𝐷𝑖𝑎𝑚𝑒𝑡𝑟𝑢𝑙 𝑐𝑎𝑝𝑎𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑒 𝑎𝑟𝑏𝑜𝑟𝑒 𝐼 𝐷𝐼 = ∅18
Lungimea capatului de arbore : 𝐿1 𝑠𝑒𝑟𝑖𝑒 𝑙𝑢𝑛𝑔𝑎

➢ Arborele II:

𝑀𝑡𝐼𝐼 76,68
𝑀𝑡𝐼𝐼𝑐 = = = 60,25
𝑘𝐼𝐼 1,27
𝑆𝑒 𝑎𝑑𝑜𝑝𝑡𝑎 𝑑𝑖𝑎𝑚𝑒𝑡𝑟𝑢𝑙 𝑐𝑎𝑝𝑎𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑒 𝑎𝑟𝑏𝑜𝑟𝑒 𝐼𝐼 𝐷𝐼𝐼 = ∅30
Lungimea capatului de arbore : 𝐿2 𝑠𝑒𝑟𝑖𝑒 𝑠𝑐𝑢𝑟𝑡𝑎

➢ Arborele III:

15
 𝑀𝑡𝐼𝐼𝐼 295,43
𝑀𝑡𝐼𝐼𝐼𝑐 = = = 162,49
𝑘𝐼𝐼𝐼 1,82
𝑆𝑒 𝑎𝑑𝑜𝑝𝑡𝑎 𝑑𝑖𝑎𝑚𝑒𝑡𝑟𝑢𝑙 𝑐𝑎𝑝𝑎𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑒 𝑎𝑟𝑏𝑜𝑟𝑒 𝐼𝐼𝐼 𝐷𝐼𝐼𝐼 = ∅40
Lungimea capatului de arbore : 𝐿3 𝑠𝑒𝑟𝑖𝑒 𝑠𝑐𝑢𝑟𝑡𝑎

7.4 Determinarea diametrelor si lungimilor tronsoanelor:

• Arborele I:

- 𝑑1 = 𝐷𝐼 = ∅18
- 𝑙1 = 40𝑚𝑚
- 𝑑2 > 𝑑1 ⟹ 𝑑2 = ∅20 manseta de rotatie de dimensiuni: 20-28-5
- 𝑙2 = 25𝑚𝑚
- 𝑑3 = ∅22
- 𝑙3 = 15𝑚𝑚
- 𝑑4 = ∅19 inel etansare
- 𝑙4 = 2 𝑚𝑚
- 𝑑5 = ∅25 rulment radial-axial cu role conice : 25-62-25.25
- 𝑙5 = 64 𝑚𝑚
- 𝑑6 = ∅20 rulment radial cu role cilindrice
- 𝑙6 = 20 mm
- 𝑑7 = ∅35
- 𝑙7 = 4 mm
- 𝑑8 = ∅50
- 𝑙8 = 40 mm

➢ Arborele II:
𝑑1 = 𝑑𝑟 = ∅30 rulment radial-axial cu role conice : 30-55-17
𝑙1 = 20 𝑚𝑚
- 𝑑2 = 𝑑𝑟 = ∅40
- 𝑙2 = 37 𝑚𝑚
- 𝑑3 > 𝑑2 ⟹ 𝑑3 = ∅45
- 𝑙3 = 27 𝑚𝑚
- 𝑑4 = ∅72
- 𝑙4 = 42 𝑚𝑚

16
- 𝑑5 = ∅50
- 𝑙5 = 5 𝑚𝑚
- 𝑑6 = ∅30 rulment radial − axial cu role conice ∶ 30 − 55 − 17
- 𝑙6 = 18 𝑚𝑚

➢ Arborele III:
- 𝑑1 = 𝐷𝐼𝐼𝐼 = ∅40 rulment radial − axial cu role conice ∶ 40 − 68 − 18
- 𝑙1 = 27 𝑚𝑚
- 𝑑2 > 𝑑1 ⟹ 𝑑2 = ∅60
- 𝑙2 = 38 𝑚𝑚
- 𝑑3 = ∅50
- 𝑙3 = 70 𝑚𝑚
- 𝑑4 = ∅36
- 𝑙4 = 2 𝑚𝑚
- 𝑑5 = ∅40 rulment radial − axial cu role conice ∶ 40 − 68 − 18
- 𝑙5 = 17𝑚𝑚
- 𝑑6 = ∅30
- 𝑙6 = 21 𝑚𝑚
- 𝑑6 = ∅25
- 𝑙6 = 42𝑚𝑚

17
 8. Forţele din angrenaje
8.1 Forţele din angrenajul conic
Forte tangentiale:
2 ∙ 𝑀𝑡1 2 ∙ 16087,49
𝐹𝑡1 = = = 654,20 [𝑁]
𝑑𝑚1 49
2 ∙ 𝑀𝑡2 2 ∙ 76679,40
𝐹𝑡2 = = = 623,64 [𝑁]
𝑑𝑚2 246
Forte radiale:
𝐹𝑟1 = 𝐹𝑡1 ∙ 𝑡𝑔𝛼 ∙ cos 𝛿1 = 654,20 ∙ 𝑡𝑔20 ∙ cos 11,31 = 232,86 [𝑁]
𝐹𝑟2 = 𝐹𝑡2 ∙ 𝑡𝑔𝛼 ∙ cos 𝛿2 = 623,64 ∙ 𝑡𝑔20 ∙ cos 78,69 = 46,70 [𝑁]
Forta normala
1 1
𝐹𝑛 = 𝐹𝑡1 ∙ = 654,20 ∙ = 696,70 [𝑁]
𝑐𝑜𝑠𝛼 𝑐𝑜𝑠20
Forte axiale:
𝐹𝑎1 = 𝐹𝑡1 ∙ 𝑡𝑔𝛼 = 654,20 ∙ 𝑡𝑔20 = 232,86 [𝑁]
𝐹𝑎2 = 𝐹𝑡2 ∙ 𝑡𝑔𝛼 = 623,64 ∙ 𝑡𝑔20 = 46,70 [𝑁]

8.2 Forţele din angrenajul cilindric

Forte tangentiale:
2 ∙ 𝑀𝑡2 2 ∙ 76679,40
𝐹𝑡3 = = = 2129,98[𝑁]
𝑑1 72
2 ∙ 𝑀𝑡3 2 ∙ 295433,44
𝐹𝑡4 = = = 2051,62 [𝑁]
𝑑2 288
Forte radiale:
𝐹𝑟3 = 𝐹𝑡3 ∙ 𝑡𝑔𝛼 = 2129,98 ∙ 𝑡𝑔20 = 775,25 [𝑁]
𝐹𝑟4 = 𝐹𝑡4 ∙ 𝑡𝑔𝛼 = 2051,62 ∙ 𝑡𝑔20 = 746,73 [𝑁]

Forta normala
1 1
𝐹𝑛 = 𝐹𝑡3 ∙ = 2129,98 ∙ = 2266,90 [𝑁]
𝑐𝑜𝑠𝛼 𝑐𝑜𝑠20

18
 8.3.VERIFICAREA SI DETERMINAREA REACTIUNILOR DIN
ARBORI

Arborele 1
Planul orizontal:

𝑙𝐴 = 61
𝑙𝐵 = 34
(∑ 𝑀𝐵 )=0
𝐻𝐴 ∙ 95 − 𝐹𝑡1 ∙ 34
𝐻𝐴 = 234𝑁
(∑ 𝑀𝐴 )=0
𝐻𝐵 ∙ 95 − 𝐹𝑡1 ∙ 61
654,20 ∙ 61
𝐻𝐵 = = 420 𝑁
95
𝑀 = 𝐻𝐴 ∙ 𝑙𝐴 = 𝐻𝐵 ∙ 𝑙𝐵 = 234 ∙ 61 = 14282
Planul vertical:

19
 (∑ 𝑀𝐵 )=0
𝑉𝐴 ∙ 95 − 𝐹𝑟1 ∙ 34
232,86 ∙ 34
𝑉𝐴 = = 83 𝑁
95
(∑ 𝑀𝐴 )=0
𝑉𝐵 ∙ 95 − 𝐹𝑟1 ∙ 61
𝑉𝐴 = 150 𝑁
𝑀 = 𝑉𝐴 ∙ 𝑙𝐴 = 𝑉𝐵 ∙ 𝑙𝐵 = 5084

20
Arborele 2
Planul orizontal:

𝑙 = 30
𝑙2 𝑙5
𝑙𝐴 = + 𝑙3 + 𝑙4 +
2 2
𝑙𝐴 = 66,4
𝑙8 𝑙5
𝑙𝐵 = + 𝑙7 + 𝑙8 +
2 2
𝑙𝐵 = 34,9
(∑ 𝑀𝐵 )=0
𝐻𝐴 ∙ 131 − 𝐹𝑡2 ∙ 101 − 𝐹𝑡3 ∙ 34,9
623,64 ∙ 101 + 2129,98 ∙ 34,9
𝐻𝐴 = = −85 𝑁
131
(∑ 𝑀𝐴 )=0
𝐻𝐵 ∙ 131 − 𝐹𝑡3 ∙ 96 − 𝐹𝑡2 ∙ 30
2129,98 ∙ 96 + 623,64 ∙ 30
𝐻𝐵 = = 1421 𝑁
131
𝑀 = 𝐹𝑡2 ∙ 𝑙 = 623,64 ∗ 30 = 18709
𝐹𝑡2 ∙ 34,9 + 𝐻𝐴 ∙ 131 = 10603

21
Planul vertical:

(∑ 𝑀𝐵 )=0
𝑉𝐴 ∙ 131 + 𝐹𝑟2 ∙ 101 − 𝐹𝑟3 ∙ 34,9
46,70 ∙ 101 + 775,25 ∙ 34,9
𝑉𝐴 = = −170 𝑁
131
(∑ 𝑀𝐴 )=0
𝑉𝐵 ∙ 131 − 𝐹𝑟3 ∙ 96 − 𝐹𝑟2 ∙ 30
775,25 ∙ 96 + 46,70 ∙ 30
𝑉𝐵 = = −143 𝑁
131

𝑉𝐵 ∙ 𝑙𝐵 = −9485
𝑉𝐵 ∙ 𝑙𝐵 − 𝑀𝑖 = −37394
𝑑 72
𝑀𝑖 = 𝐹𝑟3 ∙ = 775,25 ∙ = 27909
2 2

22
Arborele 3
Planul orizontal:

𝑙3 𝑙4
𝑙𝐴 = +
2 2
𝑙𝐴 = 36,4
𝑙6 𝑙4
𝑙𝐵 = + 𝑙5 +
2 2
𝑙𝐵 = 99,4
(∑ 𝑀𝐵 )=0
𝐻𝐴 ∙ 136 − 𝐹𝑡4 ∙ 99,4
2051,62 ∙ 99,4
𝐻𝐴 = = 1502 𝑁
136
(∑ 𝑀𝐴 )=0
𝐻𝐵 ∙ 136 − 𝐹𝑡4 ∙ 36,4
2051,62 ∙ 36,4
𝐻𝐵 = = 550 𝑁
136
𝑀 = 𝐻𝐴 ∙ 𝑙𝐴 = 𝐻𝐵 ∙ 𝑙𝐵 = 54662

23
Planul vertical:

(∑ 𝑀𝐵 )=0
𝑉𝐴 ∙ 136 − 𝐹𝑟4 ∙ 99,4
746,73 ∙ 99,4
𝑉𝐴 = = 547 𝑁
136
(∑ 𝑀𝐴 )=0
𝑉𝐵 ∙ 136 − 𝐹𝑟4 ∙ 36,4
746,73 ∙ 36,4
𝑉𝐵 = = 200 𝑁
136
𝑉𝐵 ∙ 𝑙𝐵 = 200 ∙ 99,4
𝑉𝐵 ∙ 𝑙𝐵 = 19895
𝑉𝐴 ∙ 𝑙𝐴 = 547 ∙ 36,4
𝑉𝐴 ∙ 𝑙𝐴 = 19895

24
 9. Calculul randamentului reductorului

Pp =P1 –P3
Pp=4,72-4,33=0,39 [kW]

 reductor = 12  34  rulment

2
 ungere
 reductor = 0,96  0,97  0,99 2  0,99 = 0,903

Proiectarea transmisiei cu curele trapeizodale

PME=5 kW
nME=2800 [rot/min]
n1 = 2800 [𝑟𝑜𝑡/𝑚𝑖𝑛]
Se alege Dp1=100 [mm].

Diametrul primitiv al roţii mari

𝐷𝑝2 = 𝑖𝑐 ∙ 𝐷𝑝1
𝐷𝑝2 = 1,00 ∙ 100 = 100

Unde: ic – raportul de transmisiei prin curele, ic=1,00

Se alege din STAS Dp2=100 mm

Diametrul mediu al roţilor de curea

𝐷𝑝1 + 𝐷𝑝2 100 + 100
𝐷𝑝𝑚 = = = 100
2 2

Alegerea preliminară a distanței dintre axe A

0,7(Dp1 + Dp2) ≤ A ≤ 2(Dp1 + Dp2)
0,7(100+ 100) ≤ A ≤ 2(100+ 100)
140≤ A ≤ 400
Se alege distanța preliminara dintre axe A≈250[mm].

Unghiul dintre ramurile curelei

𝐷𝑝2 − 𝐷𝑝1
𝛾 = 2 ∙ 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 ∙ ( )
2∙𝐴
100 − 100
𝛾 = 2 ∙ 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 ∙ ( ) = 0,0 [°]
2 ∙ 250
Se alege unghiul dintre ramurile curelei γ=0 [°].

Unghiul de înfăşurare pe roata de curea

- pentru roata mică:
β1 = 180°−γ

25
 β1 = 180° −0=180[°]

- pentru roata mică:

β2 = 180° + γ
β2 = 180° +0=180[°]

Lungimea primitiva a curelei

2
(𝐷𝑝2 − 𝐷𝑝1 )
𝐿𝑝 = 2 ∙ 𝐴 + 𝜋 ∙ 𝐷𝑝𝑚 ∙
4∙𝐴
(100 − 100)2
𝐿𝑝 = 2 ∙ 250 + 3,14 ∙ 100,0 ∙ = 500 𝑚𝑚
4 ∙ 250

Lungimea primitivă a curelei se rotunjeşte la valoarea standardizată cea mai apropiată.

Se adoptă Lp=500[mm].

Distanței dintre axe A (calcul de definitivare)

𝐴 = 𝑝 + √𝑝2 − 𝑞
𝑝 = 0,25 ∙ 𝐿𝑝 − 0,393 ∙ (𝐷𝑝1 + 𝐷𝑝2 ) = 0,25 ∙ 500 − 0,393 ∙ 200 = 46,40
𝑞 = 0,125 ∙ (Dp 2 − Dp1 ) = 0,00
2

𝐴 = 46,40 + √46,402 − 0,00 = 93 mm

Viteza periferica a curelei

𝐷𝑝1 ∙ 𝑛1
𝑣=
19100
100 ∙ 2800 𝑚
𝑣= = 14,7 [ ]
19100 𝑠

Coeficient de funcţionare
cf =1,2 [2, 𝑡𝑎𝑏. 17.5, 𝑝𝑎𝑔. 399]

Coeficient de lungime
𝑐𝐿 = 0,89 [2, 𝑡𝑎𝑏. 17.5, 𝑝𝑎𝑔. 401]

Coeficient de înfăşurare
𝑐𝛽 = 0,99 [2, 𝑡𝑎𝑏. 17.5, 𝑝𝑎𝑔. 401]

Puterea nominală transmisă de o curea

P0 - puterea nominală transmisă de o curea se alege din STAS 1163-71.
P0 = 3,74

Număr preliminar de curele

26
 𝑐𝑓 ∙ 𝑃𝑀𝑒 1,2 ∙ 5
𝑧0 = = = 1,82
𝑐𝐿 ∙ 𝑐𝛽 ∙ 𝑃0 0,89 ∙ 0,99 ∙ 3,74

𝑐𝑧 = 0,95

Numărul de curele definitiv

𝑧0 1,82
𝑧= = = 1,92
0,95 0,95

Se alege: z=2

Frecvenţa îndoirii curelelor

𝑣
𝑓 = 103 ∙ 𝑥 ∙
𝐿𝑝
14,7
𝑓 = 103 ∙ 1 ∙ = 29,3 [𝐻𝑧]
500
Unde: x – numărul roţilor de curea ale transmisiei, x=1
v – viteza periferică a curelei, în m/s.
Lp - lungimea primitivă a curelei (valoarea standardizată aleasă), în mm.

Forța periferică transmisă:

𝑃𝑀𝐸
𝐹 = 103 ∙
𝑣
2800
𝐹 = 103 ∙ = 341[𝑁]
14,7

Forţa de întindere iniţială a curelei (F0) şi cea de apăsare pe arbori (Fa) sunt egale cu:
F0 = Fa = (1,5.....2)·F
F0 = Fa = 1,75·341=597[N]
Lăţimea roţii de curea:
B = (z −1)·e + 2·f
B = (2−1)·12 + 2·29,3=71[mm]

27
 C. Alte elemente constructive

Indicator de nivel al uleiului

Nivelulul uleiului din reductor trebuie sa se afle intre doua limite, maxima si minima,
stabilite de proiectant si marcat pe un indicator fixat in reductor.
Se va utiliza o Jojă.

Inele de ridicare
Pentru o manipulare usoara (mecanizat) a reductoarelor se introduc in carcasa inele de
ridicare(fig. 2.9.) si se prevad umeri, cu ajutorul carora reductorul poate fi ridicat si transportat.
Se va utiliza un Inel şurub M56 STAS 3186-77.

Fig. 2.9. Inel de ridicare.

Etansari
Pentru a se realiza etansarea contactului dintre pisele fixe, aflate in miscare relativa
sau in miscare de rotatie, se uilizeaza diferite tipuri de etansari.
Se va utiliza Manseta STAS 7950/2-87.

Carcasa

Carcasa reductorului fixează poziţia relativă a arborilor şi implicit a roţilor dinţate. Ca

urmare, pentru asigurarea unei angrenări cât mai corecte, este necesară o bună rigiditate a
carcasei. Pentru realizarea unui montaj lesnicios al arborilor, roţilor dinţate şi rulmenţilor
carcasa este realizată din două bucăţi: carcasa inferioară şi cea superioară.
Uzual carcasele reductoarelor se execută prin turnare din fontă (Fc 150, Fc 250 STAS
568-82) şi mai rar din oţel (OT 45, OT 55 STAS 600-82). În cazul producţiei de unicate
sau de
serie mică se poate realiza o construcţie sudată a carcasei, folosind tablă de oţel (OL37,
OL42 sau OL44 STAS 500/2-80).
Carcasa reductorului din tema de proiect se va realiza din fonta Fc 250 STAS
568-82 turnata.

28
 Bibliografie
1.Gh. Rădulescu, Gh. Miloiu, N. Gheorghiu, ș.a. – Îndrumar de proiectare în
cosntrucția de mașini, Editura Tehnică, București, 1986.
2.Adalbert Antal, Dumitru Pop, ș.a. – Reductoare, Universitatea tehnică Cluj-Napoca,
Cluj-Napoca, 1994
3. Ion Crudu, I. Ștefănescu, ș.a. – Atlas reductoare cu roți dințate, Editura didactică și
pedagogică,1982

29
 Opis
Această lucrare cuprinde:
• Număr de pagini: 30
• 4 desene pe formate diferite;

Plansa 01 ………………………Reductor conico cilindric. Ansamblu

Plansa 02………………………. Reductor conico cilindric. Sectiune.

Plansa 03……………………….Arbore de intrare reductor. Executie

Plansa 03……………………….Roata dintata de iesire reductor. Executie

30