MATERIALE PENTRU PROTEZE

ALIAJELE DENTARE
 elem. din care unul= metal  aliaj dentar
Amestecul 2 elem.
 Aliajul eutectic:
– Au-Cu,
– Au-Ag.
– Pct. de topire < 2 metale. Se amesteca in faza lichida, se separa in faza solida.
 Aliaje binare:
– in faza solida si lichida sunt compatibile
 Aliaje metalice: solub. unul in altul functie de fabric.
CLASIFICAREA ALIAJELOR DENTARE
 ALIAJE NOBILE:
 Cu continut  de aur ( > 60%);
 Cu continut  ( < 60%)  60%) ;
 Ag-Pd (Cu2+, Cu2-) ;
 Baza Pd ( ( Cu,  Cu).
CLASIFICAREA ALIAJELOR DENTARE
 ALIAJE NENOBILE (INOXIDABILE):
 Ni-Cr moderne; (24 = 20  M.C.)
 Co-Cr (58 = 15  M.C. - 43 pt. P.P.S.);
 ALIAJE TITAN 
TITAN ;
 ALIAJE BAZA Cu=bronzuri Al= aliaje de antrenament.
 PROPRIETATILE ALIAJELOR DENTARE:
 la t0 mediului ambiant sunt solide (exceptia mercurului);
 culoare majoritar alb-argintie (alb-gri), cu exceptia aurului si a aliajelor baza
cupru
 proprietati mecanice excelente: duritate, rezistenta la abraziune, intindere,
maleabilitate, flexibilitate, elasticitate;
 reactioneaza cu acizii  saruri iar in mediu electrolitic disociaza in ioni;
 au un coeficient specific de densitate= densit. specifica 
specifica ;
 au o struct. cristalina si cristalizeaza dupa faza lichida in sistemul cubic centrat;
 bune conducatoare de caldura si electricitate;

 FORMA DE PREZENTARE:
 BANDA (0,2-0,3):
 inele ortodontice,
 coroana din 2 bucati;
 PASTILE;
 SARMA:
 0,2- ligaturi;
 0,6-0,8- crosete;
 1-1,5- atele.

 PRELUCRAREA ALIAJELOR:
 LA RECE:
 stantarea;
 laminarea;
 ciocanirea.
 PRIN TURNARE LA CALD: CALD: mai indic. si uzuala;
 TOPIRE-LIPIRE:
 necesara etapei de solidarizare a elementelor componente pentru protezele din
elemente separate.
ALIAJE NOBILE 
NOBILE 
 Clasa I- aliaje moi (inlay)- 916‰ Aur- coroane partiale, duritate = 50-90HV. 
50-90HV. 
– INLAY GOLD
 Clasa II – aliaje medii (coroane, incrustatii);
– ORO A1
 Clasa III- aliaje dure (coroane, punti);
– MAINGOLD, DEGULOR
 Clasa IV- aliaje extradure (coroane, punti totale, coroane substitutie) =aliaje
platinate;
 Clasa V- pentru metalo-ceramica:
metalo-ceramica:
– dure/extradure.
– cele mai indicate pentru fuzionarea masei ceramice privind proprietatile
fizionomice, procesul de fuzionare.

ALIAJE NOBILE 
NOBILE 
 COMPONENTE:
– Aurul:
 este moale: 43-50 unitati Brinell 
Brinell (duritate mica);
 prelucrare usoara;
 sunt rezistente;
 in cavitatea bucala sunt neutre, rezistente la coroziune;
 singur nu poate fi utilizat(in stare pura);
 se aliaza cu Ag, Cu, Pd, Pt, Iridiu.

ALIAJE NOBILE 
NOBILE 
 COMPONENTE:
– Argintul 
Argintul  :
 confera proprietati mecanice bune 
bune ;
 modifica culoarea aliajului 
aliajului ;
 densitatea este mica;
 oxigenul modifica
chimic se combina cu sulful si in momentul topirii cu oxigenul
culoarea sau apar incluziuni oxidice.
– Cuprul:
 influenteaza culoarea;
 confera proprietati mecanice foarte bune;
 modifica densitatea.

ALIAJE NOBILE
 COMPONENTE:
– Platina:
 rezistenta mecanica la coroziune, rigiditate, tenacitate;
 dupa turnare confera o structura cristalina aliajului;
 influenteaza pct. de topire, culoarea si densitatea aliajului;
– Paladiul 
Paladiul  :
 inlocuieste platina 
platina ;
 principalul element de innobilare al aliajelor 
aliajelor ;
 rezistenta mecanica, influenteaza pct. de topire, culoarea 
culoarea ;
 confera propr. reologice (curgerea metalului in tipar)- curg mai greu.

ALIAJE NOBILE
 COMPONENTE:
 Iridiul:
– creste rezistenta la coroziune.
 Zn., Sn.=
Sn.= elemente de echilibrare.
– Zn=creste
Zn=creste fluiditatea;
– oxidul de zinc nu se combina cu aliajul nobil;
 Sn. Cu, Zn.= oxizi ai aliajelor nobile- fuz. M.C.
ALIAJE NOBILE

 STRUCTURA CRISTALINA:
 Aur-Cu; Aur-Ag.
 Ambele cristalizeaza in sistemul cubic centrat (dupa topire, turnare)
 Aliajele clasa I + clasa a-II-a:
 nu necesita tratament termic,
 se obtin turnaturi foarte omogene.
 aliajele Ag-Pd (Paliag) + chiar Palidorul (Au-Pd)- necesar tratamentul termic
pentru reomogenizare. Aceste aliaje dupa toipire se dezomogenizeaza.

 INDICATII:
 incrustatii, coroane partiale, coroane totale (clasa I, clasa II-916 aur) 
aur) ;
 tehnologia puntilor mici si ample din elemente unite sau separate –aliaje clasa
III,IV 
III,IV ;
 exceptional tehnologia P.P.S– clasa III 
III ;
 primele doua clase- inlocuite azi de R.C., ionomeri.

 TURNAREA ALIAJELOR NOBILE

– Centrifuge: de mana - automate.
– In etapa de turnare aliajele nobile sunt protejate pentru evitarea formarii oxizilor
metalici si a incluziunilor oxizilor in structura (cupru, argint).
– Protectia se realizeaza ideal cu gazele inerte: Kr, Ar, He aplicate ca o perdea de
protectie in momentul turnarii.
– Ele nu se combina cu aliajul.
– Gazele inerte sunt livrate - aparatele moderne tip Castomat, Dentalfarm,
Degucast.
 TURNAREA ALIAJELOR NOBILE
– Se indica protectia la aliajele: Au -Pt, Pd, Pd-Ag.
– Se mai pot proteja cu borax nehidratat care la 741ºC se combina usor cu oxizii
metalelor de la suprafata formand o crusta sticloasa ce se poate indeparta.
– Acidul boric:
boric: reducere.
– Silicea: dizolvare.
– Gazele inerte + boraxul- utile in et. de topire-turnare.
 TURNAREA ALIAJELOR NOBILE
– In etapa de solidarizare a pieselor protetice (lipire - obtinerea puntilor prin
metoda clasica) se va folosi borax/mangan= 2/1, cu efect antioxidant. Acelasi raport
va fi folosit si in etapa de topire-lipire.
– Pentru reomogenizarea turnaturilor si cresterea proprietatilor mecano-fizice se
indica tratamentul termic (indicate de fabricant).
– Aliajele clasa III, clasa IV, Ag-Pd se dezomogenizeaza 
dezomogenizeaza - necesar tratamentul
termic al turnaturilor.
TRATAMENTUL TERMIC
 RECOACEREA- pentru recristalizarea turnaturii
– Aur: 700-750ºC, timp de 2-3 minute cu racire brusca;
– Ag-Pd 
Ag-Pd : 855-900ºC, timp de 2-3 minute, cu racire brusca 
brusca ;
– Aliajele pentru metalo-ceramica 
metalo-ceramica : 900-1000ºC, timp de 2-3 minute, cu racire
brusca.
 INMUIEREA- pentru a creste proprietatile fizice:
fizice:
– mentinerea turnaturii la o temperatura constanta de 705ºc, timp de 5 minute, cu
racire brusca (pentru cresterea maleabilitatii, cresterea ductilitatii) 
ductilitatii) ;
 DURIFICAREA:
DURIFICAREA: intre 370-435ºC, timp de 15-30 minute, cu racire lenta.

ALIAJE NOBILE PENTRU METALO-CERAMICA

 PROPRIETATI 
PROPRIETATI :
 Intervalul de topire cu 150-200ºC > t0 de ardere a M.C.;
 Rezistenta la temperatura de ardere;
 Sa prezinte dilatarea termica > M.C. 
M.C. (dilatarea termica este o constanta esentiala
ce asigura mentinerea maselor ceramice pe metal; neconcordanta  spargerea M.C.);
 Contractia 1,6%;
 Sa permita adeziunea maselor ceramice;
 Limita de remanenta .
– ALIAJE NOBILE CU PROCENT  DE AUR
 Aur: 78-85,5% 
78-85,5% ;
 Platina: 5-11% 
5-11% ;
Staniu, Indiu= elemente de echilibrare si formatoare de oxizi metalici.
 Denumiri comerciale 
comerciale :
– WILL-CERAM-Y - JELENKO
– HERADOR - HERAEUS  
ALIAJE NOBILE CU PROCENT  AUR
 CARACTERISTICI:
 Nu contin cupru , argint ce ar detemina formarea oxizilor nocivi pentru
fuziune 
fuziune (argintul in masele ceramice migreaza si produce discromii).
 Au modul de elasticitate <, se deformeaza in timpul arderii 
arderii ;
 Rezistenta este mai mica in timpul arderii 
arderii maselor ceramice (se deformeaza);
 Rezistenta la coroziune, prelucrare, la tractiune buna 
buna ;
 Sunt scumpe.
 Densitate mare.

ALIAJELE Au-Pd-Ag
– Alternativa-Au-Pt-Pd;-prop.mecanice +
– Aur;39-54%:
Aur;39-54%:
 Paladiu:26,5- 45%;
 Argint:8,5-18%.
 Caracteristici:
 Rezistenta buna la coroziune;
 M.E.> Au-Pt;-cape rigide,nedeformabile;
 Ag.-bondinguri pe baza de aur tip DECK-GOLD.
 Prelucrarea=Au-Pt-Pd,pretul de cost<.
 Inlocuite de Au-Pd
 Produse:Herador,Bego-Star,Degubond4
 ALIAJE AUR-PALADIU
 Aur: 50% 
50% ;
 Paladiu: 40% 
40% ;
 Elemente echilibrare;In,Ga.
 Nu contin Ag.
 Denumiri comerciale:
– OLYMPIA-Jelenco
– ECLIPSE-Ney
ALIAJE AUR-PALADIU
 CARACTERISTICI:
– Pret de cost scazut 
scazut ;
– Rezistenta la ardere buna(nu se deformeaza) 
deformeaza) ;
– Buna rezistenta la coroziune 
coroziune ;
– Alternativa ideala la aliajele Ag-Pd, Aur-Pt.
– Modul de elasticitate mai mare (datorita paladiului)
– Adeziunea metalo-ceramica-incompatibila(DT)  pt.toate masele ceramice.
ALIAJE NOBILE Pd-Ag
– Paladiu: 53,5-60% 
53,5-60% ;
– Argint: 28-37,5% 
28-37,5% ;
– Elemente: indiu, staniu,Zn.
 Caracteristici:
 Proprietati mecanice bune;
 M. E.- crescut fata de Aur-Platina;
 Nu se deformeaza;
 Proprietati mecanice> nu se deformeaza la ceramizare;
 Ag.- oxizi; modifica culoarea in gri-verzui; bondinguri+ solutii coloidale de aur.
 Pret de cost atragator
ALIAJE Pd- Cu
– Paladiu: 80%;
 limita de curgere este mica;
 se topesc greu.
– Cupru:15%;
– Galiu: 5-10%.
– Pd- Cu inhiba oxizii de cupru.
 Denumiri comerciale:
 OPTION 
OPTION -J.M.Ney
 ATHENIUM.
ALIAJE Pd- Cu
 CARACTERISTICI:
 Duritate,ME-bune=prop. mec.+fizico-chimice;
 Nu se deformeaza la TA;
 Compatibile= MC
 Topirea - turnarea relativ usoara-nu creuzete grafit(Pd);
 La interfata-strat gros de oxizi
 Pentru piese de mica dimensiune (coroane, punti unidentare).
 Se c.i. pt. restaurari metalo-ceramice ample.

LOTURILE PENTRU ALIAJELE NOBILE

 Lot de aur: Ag, Cu, Sn, Zn (765-800ºC);

 Lot de Ag: Ag, Cu, Zn, Cd, Sn.
 Caracteristici:
– Au compozitie asemanatoare cu aliajele nobile pentru fixarea elementelor
componente ale puntilor clasice.
– Punctul de topire este < 50ºC al aliajului din care este turnata piesa protetica 
protetica ;
– Se depune in spatiul capilar numai dupa curatire cu decapanti (borax), acid boric,
carbonat de K, fluoruri.
 Decapantii:
– se combina cu oxizii;
– ei se pot inlatura.
– pot fi pulbere, lichizi, paste.
– Unde nu dorim sa umecteze se aplica antidecapant (solutie grafitica).
– Lipirea pieselor componente ale puntilor metalo-ceramice clasice se face dupa
arderea masei ceramice.
ALIAJELE Ag-Pd (ALIAJELE NOBILE ALBE)
 CARACTERISTICI:
 Proprietati ≈ cu aliajele pe baza de aur;
 Utilizate pentru aceleasi tipuri de proteze (mai putin pentru coroane ecuatoriale,
coroane partiale, incrustatii);
 Contin argint (65%) si paladiu (25%) ca elemente de baza;
 Pretul de cost < ca la cele baza aur;

ALIAJELE Ag-Pd (ALIAJELE NOBILE ALBE)

 FORMA DE PREZENTARE:
 Banda laminata:
 0,30-0,40 mm (inele ortodontice, inelul coroanei din 2 bucati, inelul coroanei
turnate);
 Placute 7/7,10/10; 1,5-3,5 grame;
 Banda/sarma= LOT (Ag, Cu, Sn, Zn)

ALIAJELE Ag-Pd (ALIAJELE NOBILE ALBE)

 PRODUSE COMERCIALE:
 Ag/Pd: (Ag=65%)- contin si Pd, Au.
– Palliag NF4 (Degusa);
– Paladin (Metalor);
– Realor (Degussa)
 Baza paladiu: mai contin si paladiu +cupru.
– Castadur (Pd, Pt, Au, Indiu  metalo-ceramica);
– Bondon IV 
IV (Degussa)
– Degupal (Degussa).
 Baza Pd+Ag:
– Porson 4- tehnologia clasica+metalo-ceramica
– Back-On.

 COMPOZITIA:
– Clasice:
 Argint: 65%;
 Paladiu: 25%;
 Aur: 2-15%;
 Cupru: 7-9%;
 Platina: 1-2%.
– Moderne:
 Realor: aur: 20% 
20% ; paladiu: 20%; argint: 39%;
 Degupal: paladiu: 76,5%; cupru: 11,6%.
 Bondon: paladiu: 79,7%; Cupru: 5%;
 Porson: Paladiu: 57,8%;Argint: 30%.

 PROPRIETATI:
 Rezistenta la coroziune buna dar< celor de aur, ≈ celor Au-Pt;
 Proprietatile mecanice bune; unele, aliajelor Au-Pd;
 Modulul de elasticitate, duritatea le indica in tehnologia puntilor;
 Prelucrare la cald prin topire la 950-1050ºC; topire:1100ºC;
 Vascozitatea > baza aur datorita Pd;
  Coeficientul de contractie ≈ si poate fi compensat de masele pe baza de sulfati,
fosfati;
 Sensibile in etapa de topire, turnare datorita Ag (Ag + oxigenul oxizi si
turnaturi poroase)
 In mediul oral se formeaza produsi de sulf (se va proteja cu flux).
 Greutatea specifica= medie 
medie : 11-12g/cm3, piese mai confortabile decat Au-Pt;
 Culoarea alb-argintie influenteaza negativ cromatic componenta
fizionomica 
fizionomica (izolare componenta met. cu opac)

 RECOMANDARI PRACTICE PRACTICE :
 Dimensiunea canalului de curgere in tipar va fi mai mare decat cel pentru aur;
 (2,5-3 mm);
 Preincalzire, incalzire lenta pana la 700ºC pentru a evita descompunerea
produsilor (sulfati din mase de ambalat);
 Topirea aliajului la temperatura indicata de fabricant (se evita supraincalzirea si
obtinerea unor rebuturi sau esecuri la turnare);
 Tratamentul termic: recoacere pentru recristalizare si durificarea  ameliorare
structura aliajului si proprietatile sale.

 INDICATII:
– Tehnologia coroanelor si puntilor dentare clasice sau metalo-polimerice;
– Tehnologia metalo-ceramica;
– De necesitate coroane partiale, incrustatii, incrustatii in incrustatii.
– Se contraindica piese de inalta precizie.
ALIAJELE NENOBILE
 Baza:
– A) Ni-Cr,
– B) Co-Cr.
 Au aceeasi culoare alb-argintie + propr. Mec. > aliajelor nobile (duritatea,
modulul de elast., rezistenta la rupere, abraziune) cu 200 unitati > smaltul;
ALIAJELE Ni-Cr
 CLASICE:
CLASICE:
– Aliajele Ni-Cr:
 Banda: 0,20-0,30-0,40mm;
 Cape 
Cape :0,30-0,40mm;
 Sarma.
– Aliaje Fe-Ni-Cr,
– Aliaje pe baza de fier  (wipla).
ALIAJELE Ni-Cr
 COMPOZITIE:
 Fe +carbon= oteluri (> 2%  2% carbon= fonta);
 Nemagnetic;
 p.t.= 1539ºC;
 Crom: 18%; Ni: 8% (“aliaj18-8”
(“aliaj18-8”).
 Pentru echilibrarea si evitarea carburilor de Fe sau Cr ce genereaza struct.
struct.
deficitare + Mn, Mb, si Ta, Ti, (microprocente)  aliaj stabil fizico-chimic,
 Fata de bronzuri aliajul Ni-Cr = stabil in cavit. buc.;
ALIAJELE Ni-Cr
 ALIAJE NI-CR MODERNE
– nu au lot de lipire.
– Ni= 70%- maleabilizare, usor prelucrabil, duct.;
– Cr= 16%- el. de innobilare fizicio-chimic;
– Al= 0,5%;
– Alte el.: Be, Mb, Mn, Co, Si, C, tungsten;
ALIAJELE Ni-Cr
 DENUMIRI COMERCIALE:
– Ticonium;
– Microbond;
– Verosoft;
 Remanium CS
 Ney Q;
 Verabond;
Verabond;
 Vironit
ALIAJELE Ni-Cr
 ROLUL ELEMENTELOR DE ALIERE:
– CROMUL:
 Confera proprietati mecanice bune(duritate);
 pasivitatea fizco-chimica a aliajelor– stratul de oxid de Cr este anticoroziv).
– COBALTUL:
 Propretati mecanice crescute 
crescute ;
 Fluiditatea –solutia lichida 
lichida ;
 Dificultatea de prelucrare.
ALIAJELE Ni-Cr
 Ni:
– Propr. mecanice,
– rezistenta la deformare, duritate, modul de elasticitate scazut;
– influenteaza ductilitatea= mai usor prelucrabil;
 Mn, Si, Be:
– influenteaza intervalul de topire;
– siliciul =  ductilitatea;
– Be= agent carcinogenetic.
 C:
– cantitati  micsoreaza duritatea, rezistenta mecanica, ductilitatea;
– In cantitati  aparitia carburilor (aliaj friabil);
 Majoritatea aliajelor= struct. DENDRITICA, multifazica, perm. gravajul acid
asupra comp. metalice (tehn. met.-comp.).
ALIAJELE Ni-Cr
 PROPRIETATI:
– Duritatea > aliajele nobile (cu 30%)=300 H.V.;
– Ductilitatea < dezavantaj mai mare;
– Intervalul de topire:1375-1420ºC 
topire:1375-1420ºC ;
– Culoarea alb-argintie influenteaza cromatica in tehn. clasica;
– Rezistenta la coroziune este asigurata de oxidul de crom;
– Modulul de elasticitate > 2 ori (fata de Au);
– Coeficientul de contractie: 2,3-2,5% este necompensat de masele de ambalat
clasice(sulfati);
– Aliajele moderne Ni-Cr turnabile au coeficientul de contractie 2-2,15 compensat
de masele de ambalat pe baza de fosfati;
– Vascozitatea > aliajelor nobile; este necesara o forta de impingere mare
(Castomat- cu mediu de protectie si curenti de inalta frecventa);
– Masele de ambalat vor fi cele pe baza de fosfati si apoi cele de sulfati;
– Necesita tratament termic dupa turnare 1000-1100ºC.
– lipire se toarna din elemente unite;
Nu au lot de lipire

ALIAJELE Ni-Cr
 AVANTAJE:
– Proprietati mecanice excelente (duritatea, nedeformabilitate, modul de elasticitate,
rezistenta mecanica, rupere, indoire, abraziune);
– Pret de cost <;
– Tehnologia de prelucrare –accesibila;

ALIAJELE Ni-Cr
 DEZAVANTAJE:
 Ni poate determina reactii alergice; efect carcinogenetic;
 Crosetele se fractureaza;
 Adaptarile (echilibrarile ocluzale sunt dificile);
 Riscul abrazarii dintilor antaginisti; tratamentul ocluzal, tulburari parodontale;

ALIAJELE Ni-Cr
 INDICATII 
INDICATII :
– Tehnologia M-C (cape nedeformabile);
– Limita de curgere > aliajele de Au;
– Pasivitatea fizico-chimica datorita oxidului Cr resposabil pentru fuzionarea masei
ceramice pe componenta metalica (o alternativa viabila comparativ cu aliajele nobile din
tehnologia metalo-ceramica);

ALIAJE NENOBILE PENTRU M-C

 Contin Ni si Cr mai mult.
 PROPRIETATI:
– Pasivitatea datorita oxidului de Cr;
– Duritatea, limita de curgere , modulul de elasticitate > ca cel al aurului. Ca urmare
a acestui fapt permit cape de grosimi standard, rigide, nedeformabile ce pot fi placate cu
ceramica, pret de cost , grad de extindere mare.

ALIAJELE Co-Cr-Mo
 FORMA DE PREZENTARE:
– PASTILE pentru turnare:
 cilindrice/cubice;
– SARMA:
 WIPTAM- prin laminarea lingoului,
 cu buna elasticitate, arcuri ortodontice;
 »memory effect 
effect »;

ALIAJE NENOBILE PENTRU M-C

 COMPOZITIE 
COMPOZITIE :
– Co: 5-64%- alb-gri; densitate=8,9 (stabilitate chimica, duritate);
– Cr: 15-30%-alb-densitate=7,1; pasivitate  oxidului de Cr; Cr;
– Ni: 4-55%- alb-gri densitatea 8,8- creste ductilitatea, aliajul este mai usor
prelucrabil;
– Mo:
Mo: 6-18% -alb-argintie- structura cristalina omogena, proprietati mecanice
crescute, antioxidant.
– Al/Mg– in etapa de topire (lichida) determina fluidificarea alijaului, curge in tipar;
– Tantal/tungsten confera duritate, proprietati mecanice crescute, rezistenta la
rupere.
– carbon nu se formeaza carburi. 
Aceste aliaje nu contin carbon carburi. 
ALIAJE NENOBILE PENTRU M-C
ALIAJE NENOBILE PENTRU M-C
 PROPRIETATI:
 Duritatea mare: 260-300U.V., rezistenta crescuta la rupere;
 Densitatea: 8,2-8,5g/cm3; piese confortabile;
 Rezistenta crescuta la actiunea coroziva (acido-bazica) isi mentin luciul;
 Intervalul de topire crescut:1232-1454ºC; mase de ambalat pe baza de silicati si
fosfati;
 Curg mai bine decat Ni-Cr; piese de precizie 
precizie ;
 Coeficientul de contractie 1,4-2,1% -compensat de masele de ambalat;
 Dupa turnare, recoacere, recristalizare apare o structura austenitica omogena (nu
necesita tratament termic);
 WIPTAM (sarma) are o foarte mare elasticitate.

ALIAJE NENOBILE PENTRU M-C

 INDICATII:
– Baza protezelor scheletate;
– Implanturi (Co-Cr-Mo)+ elem. de aliere tantal, tungsten, wolfram; implanturi
lama, surub, subperiostale; mai usor de turnat fata de titan;
– Tehnologii moderne 
moderne :metalo-ceramica+metalo-compozita 
:metalo-ceramica+metalo-compozita ;
– Culise; capse; bare Dolder;
– Crosete sarma.(WIPTAM).

ALIAJE BAZA TITAN

 COMPOZITIE:
 Se aliaza cu molibden, staniu, zinc.
 Contin hidrogen, azot, carbon, fier, oxigen;
 Sunt aliaje ,  Ti Al6V4 si Ti Al 5Fe2,5 utilizate in tehnologia protezelor;

 PROPRIETATI:
– Mare rezistenta la coroziune (in mediu acid);
– Este cel mai biotolerat din tabelul lui Mendeleev urmat de tantal si zirconiu;
– Densitatea mica de 4,5g/cm3– piese de mare finete , foarte confortabile;
– Conductilitatea termica este redusa;
– Rezistenta mecanica mare si un raport foarte bun intre modulul de elasticitate si
densitate;
– Rezistenta la tractiune = 290-540 N/mm2;
– In faza de turnare se poate combina cu carbonul, azotul, oxigenul si hidrogenul 
hidrogenul ;
deci se toarna in mediu vacuumat si se foloseste arcul voltaic (wolfram);
– Este dificil de turnat implanturi;
– Pe componenta metalica din titan fuzioneaza anumite mase ceramice 
ceramice (oxidul de
Ti-Rutil);
– Se toarna in tipare obtinute din mase de ambalat cu lianti speciali Oxid de
magneziu, oxid de aluminiu, zirconiu;

 TEHNICA DE PRELUCRARE 
PRELUCRARE :
– Turnare;
– Electroeroziune;
– CAD/CAM;
 DEZAVANTAJE:
– Turnaturile se obtine cu dificultate, pret de cost crescut; defectele de turnare se
pot depista cu raze sau foto (metoda polaroida);
– Elementele componente ale protezelor scheletate se fractureaza mult mai repede
ca cele din Co-Cr 
Co-Cr ;
– Pretul de cost cel mai mare sau asemanator cu aliajele Au-platinat.

ALIAJELE PE BAZA DE Cu (BRONZURI)

 Combinatia intre Cu si Zi > de 25% zinc se numeste alama;
alama;
 Daca procentul de zinc < de 25%= tombacuri;
 Combinatia intre Cu si Sn= bronzuri iar intre Cu si mai multe metale -aluminiu,
magneziu, nichel, crom, argint, cadmiu= bronzuri complexe.
complexe.
GAUDENT S
 COMPOZITIA 
COMPOZITIA :
– Cu: 80%; .
– Al: 8,5-10%;
– Ni: 2-4%;
– Mn: 1,5-2,5%;
– Fe: 1-2%.
– Raportul Ni/Fe= 2;
– Prezenta Fe expune la coroziune aliajul.
ALIAJELE PE BAZA DE Cu
 DENUMIRI COMERCIALE:
– GAUDENT S;
– NP G II (USA);
– OROCAST;
– ORALIUM;
– OROALLOY.

 PROPRIETATI 
PROPRIETATI :
 Rezista bine la coroziune in cavitatea bucala, prin formarea unei pelicule fine de
Al2O3;
 Interval de topire 1025-1050 ºC;
 Dupa turnare/racire coeficentul de contractie este compensat de masele de
ambalat;
 Necesita un tratament termic dupa turnarea pieselor protetice;
 Conductibilitatea termica este de 2,5 ori mai mica decat la aliajlele nobile; se
racesc rapid si devin vascoase;
 Densitatea =8,5g/cm3. iar duritatea –130kg/mm2 in metoda Brinell;
 Se pot turna piese protetice cu grosime de 0,3-0,4mm;

ALIAJELE PE BAZA DE Cu
 INDICATII 
INDICATII :
– Pentru turnarea RCR (indicatie de electie), coroane, punti (metalice, mixte);
– Se contraindica pentru turnaturi precise: incrustatii, coroane partiale si pentru
proteze scheletate.
 RECOMANDARI PRACTICE:
– Tijele trebuie sa aiba un diametru de 2-3 mm iar macheta rezervorului trebuie sa
fie de 6-8 mm pentru a compensa tendinta aliajului al racire 
racire ;
– Ambalarea trebuie sa se realizeze intr-un timp si cu mase de ambalat de tip
SILICAN;
– Incalzirea tiparului trebuie sa se faca pana la 750 ºC si se mentine al acesta
temperatura timp de 30 minute 
minute ; se contraindica depasirea acestei temperaturi;
– Topirea si turanrea trebuie sa se realizeze cu flacara sau curentii de inalta
frecventa, sub medii de protectie 
protectie ;
– Se contraindica controlarea fluiditatii aliajului cu piese metalice deoarece se
impurifica aliajul;
– Dupa turnare, turnatura este brusc racita (in primele 30-40 secunde);
– Turnatura necesuta tratament termic care se face astfel:
 Recoacerea la temperatura de 900-950ºC cu racire brusca;
 Durificarea la 600-650ºC timp de 1 ora cu racire lenta;
– Acest tratament termic se face pentru recristalizare si reomogenizare. Daca
turnatura se face corect, culoarea galben-gri nu se modifica.
– Culoarea se poate modifica datorita oxidului de cupru si clorurii de cupru.