Vichilu Daniel

1) Bălți este un oraș cu statut de formațiune municipală, sediul Regiunii de Dezvoltare

Nordică a Republicii Moldova. Bălți este al treilea centru urban din Republica Moldova ca
mărime și populație. În ceea ce privește urbanizarea, orașul a fost fondat prin valorificarea
propriilor teritorii din partea centrală până în zonele periferice, precum și prin aderarea la
așezările vecine. Această evoluție a dezvoltării teritoriale a orașului a determinat împărțirea lor în
mai multe componente esențiale. Din punct de vedere geografic, orașul este împărțit în 3
sectoare planimetrice: Centru (inclusiv districtele Thigania, Teioasa, Berestechko); Pământeni
(inclusiv cartierele Jubiliar și Dacia); Slobozia și două formațiuni rezidențiale Molodova, Bălți
Noi.
2) Regiunea de Dezvoltare Nord în funcție de tipologia OECD se încadrează în regiuni
Predominant rurale, deoarece mai mult de 50% din populație aparține comunităților rurale,
densitatea populației este mai mică de 150 loc./kmp, și anume 93 loc./kmp. Totodată sunt
prezente centre urbane mai mici de 200 000 de locuitori.
3) Bălți este principalul centru industrial al regiunii de dezvoltare nordică.
Municipalitatea a înregistrat 28,9% din numărul total de întreprinderi mari și 53,3% din
producția industrială totală din regiune. Cu o populație de 4% din populația totală a țării, produce
14% din producția industrială, 9% din vânzările cu amănuntul și acumulează 6% din investițiile
de capital fix. Poziția geografică centrală din nordul țării este extrem de benefică. Dificultățile
economice ale municipalității includ: nevoia de surse de investiții pentru reconstrucția unora
dintre principalele întreprinderi și infrastructură ale orașului, lipsa resurselor de apă. Printre
principalele motive citate de antreprenori se numără scăderea puterii de cumpărare a cetățenilor
și volumul serviciilor oferite atât persoanelor fizice, cât și persoanelor juridice, precum și lipsa
unei strategii pentru dezvoltarea anumitor sectoare ale economiei.
Industria municipiului este reprezentată de 322 de întreprinderi și unități de producere care
au produs în anul 2015 marfă în valoare de 4203,5 mii lei, ceea ce constituie 9,6 % din totalul pe
republică. Ramura de bază a municipiului este industria alimentară. Industria ușoară, industria
constructoare de mașini, energetica au o contribuție relativ egală. Restul ramurilor sunt
nesemnificative.
Oraşul Bălţi este cel mai mare oraş după Chişinău privind numărul populaţiei, care la data
01.01.2010 a constituit 148,2 mii persoane şi un centru principal economic industrial din nordul
republicii. Structura sectorului industrial în anul 2010 arată, că domeniile industriale principale
ale mun.Bălţi sunt: industria alimentară şi a băuturilor cu cea mai mare pondere în volumul
producţiei industriale totale – 62,3,%, constructoare de maşini cu ponderea respectivă de 8,6%,
produse din minerale nemetalifere – 7,4% şi industria uşoară – 3,8%
4)În dependeță de problemele care ar trebui să fie în centrul atenției politicienilor,
această regiune intră în categoria regiunilor industriale „abandonate” sau „abandonate”.
Deoarece regiunea NDR suferă de următoarele probleme: niveluri ridicate de poluare,
descurajarea investițiilor. Conform statisticilor, eliminarea poluanților în aerul atmosferic de
către surse staționare de agenți economici este în creștere. O altă problemă este creșterea
constantă a emigrării, ceea ce duce la o reducere a numărului de persoane angajate. Statisticile
venitului pe cap de locuitor arată că venitul pe cap de locuitor crește foarte lent.
5)Tipologia ANDR – În funcție de tipologia ANDR rediunea RDN se încadrează în
Zonele în declin industrial. Acest lucru este datorat faptului că această zonă are o situație
satisfăcătoare a infrastructurii și un mediu de afaceri relativ favorabil. RDN dispune de un
potenţial industrial, din care peste 50% este concentrat în mun.Bălti. Genurile de activitate
industriale existente în regiune sunt: industria alimentară şi a băuturilor; fabricarea de articole de
îmbrăcăminte, prepararea şi vopsirea blănurilor; producţia de aparatură şi instrumente medicale,
de precizie, optice; producţia şi distribuirea de energie electrică şi termică, gaze şi apă caldă;
industria extractivă.
6) Gradul de vulnerabilitate se află sub pragul critic a criteriilor demografice, și anume:
tendința de depopulare – conform statisicii în ulimii 5 ani, populația regiunii este în scădere, cu
un numar de 991 246 locuitori în 2015 și 974 558 locuitori în 2019; existența fenomenului de
îmbătrânire demografică – conform statisticii, în ultimii 5 ani, ponderea populației de vârsta a
treia în regiune este în creștere, având o pondere de 13,5% în anul 2015 și 14,8% în 2019.
7) Municipalitatea Bălți nu poate fi considerată o zonă defavorizată, deoarece nu există
probleme economice grave, după cum reiese din statisticile menționate la paragraful 3. Rata
șomajului nu depășește 25% din rata națională a șomajului. Aceasta nu este o zonă defavorizată,
deoarece există facilități de comunicații și o infrastructură dezvoltată. Nu există concedieri
colective, care afectează mai mult de 25% dintre angajații care locuiesc în Bălți. Experții au
menționat că în zonele defavorizate economia încetează practic să funcționeze, lucru care nu este
înregistrat în municipiul Bălți.