OPJ 7 Executorii judecătorești

Tema nr.7
1.Aspecte istorice și noțiuni generale cu privire la organizarea și activitatea
executorilor judecătorești în Republica Moldova.
2.Organizarea profesiei de executor judecătoresc;
3.Organele de conducere – Uniunea națională a executorilor judecătorești;
4.Statutul executorului judecătoresc;
5.Formarea profesională a executorilor judecătorești, condițiile pentru
accederea în funcția de executor judecătoresc;
6.Competența executorilor judecătorești;
7.Răspunderea executorului judecătoresc, răspunderea disciplinară;
8.Suspendarea și încetarea statutului de executor judecătoresc;

1.Actul de justiție nu este realizat, dacă nu este executată

hotărârea judecîtorească pe cauze civile și sentința pe cauze penale în
privința aspectelor achitării amenzii, cheltuielilor de judecată
etc.Executorul judecătoresc numit în anii 80-90 ai secolului trecut
portărel care activa în circumscripția unei judecătorii, fiind un funcționar
salarizat de stat pe lîngă instanțele de fond(judecătorii).

În 2006 în Departamentul de Executare a Deciziilor Judecătorești

din cadrul Ministerului Justiției activau 400 de angajați, dintre care 315
executori judecătorești pentru tutluri executorii civile și comerciale, 55
executori judecătorești pentru cauze penale, și personalul administrativ.
Programul de acțiuni TACIS 2005, Republica Moldova/Susținerea
reformei instituționale, juridice și administrative.p.25
http://www.justice.md/file/PC%20al%20CoE%20si%20CE%20privind%20sporirea%20independentei,
%20transparentei%20si%20eficientei%20justitiei%20in%20RM%20pe%20anii%202006-
2009_rom..pdf

În pofida acestor realizări, neexecutarea hotărîrilor judecătoreşti

rămîne una dintre cauzele principale ale condamnării Republicii Moldova
de către CEDO227. Problemele de ordin logistic cu care se confruntă
sistemul de executare şi fi nanţarea insuficientă accentuează această
situaţie defavorabilă. În acelaşi timp, rata procentuală a documentelor
real executate nu a evoluat substanţial, rămînînd relativ constantă în
ultimii ani. Problemele ce ţin de executarea hotărîrilor judecătoreşti sînt
cauzate de cîteva circumstanţe. În primul rînd, există o insuficienţă de
personal – în primul trimestru al anului 2008 în republică activau 274 de
executori judecătoreşti. De asemenea, finanţarea inadecvată a acestui
sistem impune executorii să folosească transportul public ori să procure
combustibil din propriile resurse în cazul în care oficiul de executare
unde activează dispune de automobil. Executorii judecătoreşti au un
volum mare de lucru, însă doar aproximativ jumătate din acesta ţine de
executarea hotărîrilor judecătoreşti, restul fiind documente executorii
emise de organele de stat cu drept de a emite asemenea hotărîri, cum
ar fi poliţia rutieră, inspectoratul fiscal etc. Pe de altă parte, este dificil să
se obţină susţinerea poliţiei judecătoreşti în procesul de executare a
hotărîrilor, avînd în vedere reticenţa acestora în a acorda ajutor
executorului judecătoresc. Executorii judecătoreşti au un salariu mic,
salariul de funcţie variind în tre 750-1400 de lei.
În consecinţă, Departamentul de Executare se confruntă cu
dificultatea de a angaja şi de a menţine în structurile sale personal
calificat, ceea ce duce la un flux mare de cadre. Conform unor date,
fluctuaţia personalului în 2005 a atins o valoare de 48%. Există, de
asemenea, un şir de motive care explică neputinţa executorilor de a
pune în aplicare hotărîrile judecătoreşti. De exemplu, la momentul iniţierii
procedurii de executare, mulţi debitori pleacă peste hotare sau se află
deja acolo, ceea ce îngreunează realizarea operaţiunilor de executare în
termenul prevăzut de lege. Pe de altă parte, în multe cazuri reclamanţii
nu reuşesc să întreprindă demersurile necesare pentru sechestrarea
bunurilor debitorului la începutul procesului judiciar. De aici rezultă lipsa
masei debitoare la momentul executării hotărîrii judecătoreşti. Deseori,
întîmpină dificultăţi la executarea hotărîrilor împotriva statului.
Executorilor li se refuză accesul în ministere, fiind hărţuiţi uneori de
procurori, iar autorităţile locale nu sînt cooperante. Băncile şi organele
oficiale nu întotdeauna furnizează în timp util informaţiile despre activele
unui debitor, ceea ce poate întîrzia executarea hotărîrilor. Pe de altă
parte, executorii judecătoreşti au acces limitat la registrele informaţionale
pertinente activităţii de executare.
Reforma justiţiei în contextul implementării Planului de Acţiuni UE-
Moldova / Alexandru Cocîrţă. – Ch.: Arc, 2009. (F.E.-P. „Tipogr.
Centrală“).p.88-89
http://www.e-democracy.md/files/alexandru-cocirta-reforma-justitiei.pdf

Reforma organizării executorilor judecătorești din 2010

 Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti apreciază drept
semnificative efectele reformei sistemului de executare realizată în anul
2010. Evaluarea se conţine într-un comunicat de presă al UNEJ, citată
de IPN.

Astfel, dacă în anul 2009 statul cheltuia pentru întreţinerea sistemului de

executare 42 milioane de lei, şi această sumă nu acoperea nici o
jumătate din necesităţi, actualmente statul (într-un final contribuabilii,
căci anume din mijloacele băneşti ale acestora se formează bugetul de
stat) nu are nicio cheltuială aferentă întreţinerii activităţii executorilor
judecătoreşti.
http://www.justice.gov.md/libview.php?l=ro&idc=4&id=2588

LEGE Nr. 113
din 17-06-2010
privind executorii judecătoreşti*
Publicat : 06-01-2017 în Monitorul Oficial Nr. 2-8 art. 01
            Versiune în vigoare din 30.12.18 în baza modificărilor prin
            LP238 din 08.11.18, МО441-447 din 30.11.18 art.709

            Articolul 2. Activitatea executorului judecătoresc

            (1) Executorul judecătoresc este persoană fizică învestită de stat cu
competenţa de a îndeplini activităţi de interes public prevăzute de prezenta lege şi de
alte legi. În exercitarea atribuţiilor de serviciu, executorul judecătoresc este
exponentul puterii de stat. Doar executorul judecătoresc licenţiat şi învestit în
condiţiile prezentei legi poate efectua executarea silită.
            (2) Activitatea executorului judecătoresc nu este activitate de întreprinzător.
            (3) Activitatea executorului judecătoresc se desfăşoară în condiţiile legii, cu
respectarea drepturilor şi a intereselor legitime ale părţilor în procedura de executare
şi ale altor persoane interesate, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine
etnică, de limbă, de religie, de sex, de apartenenţă politică, de avere, de origine
socială sau de orice alt criteriu.
            (4) Executorul judecătoresc nu poate refuza executarea unui act dat în
competenţa sa, decît în cazurile şi în condiţiile stabilite de lege.
            Articolul 3. Actul executorului judecătoresc
            (1) Actul întocmit de executorul judecătoresc, în limitele competenţelor sale
legale, este act procesual de autoritate publică, are forţă probantă, se prezumă a fi
legal, iar în cazul cînd este întocmit în cadrul procedurii de executare, poate fi
contestat în modul stabilit de Codul de executare.
            (2) Anularea actului executorului judecătoresc poate servi drept temei pentru
inițierea procedurii de tragere la răspundere disciplinară a acestuia doar în condițiile
art. 21 alin. (2) lit. i).
6.

CODUL Nr. 443
din  24.12.2004

CODUL DE EXECUTARE
AL REPUBLICII MOLDOVA*

Publicat : 05.11.2010 în Monitorul Oficial Nr. 214-220     art Nr : 704

CARTEA ÎNTÎI
EXECUTAREA HOTĂRÎRILOR CU CARACTER CIVIL
    Articolul 21. Executorul judecătoresc
    (1) Executorul judecătoresc este unica persoană autorizată să efectueze executarea silită a
documentelor executorii.
    (2) Efectuarea actelor de executare silită  de către alte persoane atrage răspunderea
prevăzută de lege.
    Articolul 22. Drepturile şi obligaţiile executorului judecătoresc
    (1) Executorul judecătoresc este în drept:
    a) să emită acte procedurale în limitele competenţei prevăzute de lege;
    b) să citeze, la sediul biroului său şi la locul efectuării actelor de executare, debitorul şi alţi
participanţi implicaţi în procesul de executare;
    c) să solicite şi să primească gratuit pe suport de hîrtie şi în regim on-line din partea
autorităţilor publice centrale şi locale, a instituţiilor (inclusiv financiare), din partea altor
organizaţii (indiferent de tipul de proprietate şi de forma juridică de organizare) deţinătoare
de registre de stat şi de informaţii relevante pentru procedura de executare orice informaţie
care ar permite identificarea debitorului, a patrimoniului său şi a locului aflării lor, dacă nu
are acces la sistemul informaţional ce conţine informația respectivă;
    d) să sesizeze autorităţile şi persoanele competente referitor la faptele constatate de
neconformare cerinţelor înaintate legal de executorul judecătoresc;
    e) să prezinte cerinţe legale persoanelor fizice şi juridice părţi în procedura de executare în
vederea întreprinderii anumitelor acţiuni de executare;
    f) să intre, cu acordul debitorului sau al membrilor lui de familie adulţi (iar în lipsa
acordului, cu concursul organelor de drept), în încăperile ce reprezintă domiciliul sau sediul
debitorului, în alte încăperi şi depozite ce aparţin debitorului, precum şi în cele aflate în
folosinţa acestuia, şi să le cerceteze;
    g) să calculeze dobînzi, penalităţi, alte sume rezultate din întîrzierea executării unei
obligaţii ce decurge dintr-un document executoriu;
    h) să acorde asistenţă părţilor în procedura de executare şi altor solicitanţi, explicîndu-le
consecinţele juridice ale actelor de procedură;
    i) să concilieze părţile în faza prejudiciară şi în procedura de executare;
    j) să constate, la cererea persoanei interesate,  fapte şi stări de fapt;
    k) să comunice, la solicitarea părţii interesate, actele procedurale;
    l) să ridice, să depoziteze, să administreze şi să vîndă bunurile sechestrate în procesul de
executare, precum şi bunurile gajate;
        m) să recupereze datoriile pe cale amiabilă;
    n) să aplice în regim on-line măsuri asigurătorii;
    o) să elibereze copii de pe actele din dosarul de executare către terţi neimplicaţi în
procedura de executare doar în condiţiile legii şi în baza unei solicitări scrise;
    p) să primească, în condiţiile legii, onorarii şi taxe pentru activităţile efectuate;
    q) să urmărească mijloacele băneşti ale debitorului (atît în numerar, cît şi de pe conturile
lui bancare) şi veniturile lui  (salariul, pensia, bursa, alte venituri) şi  să exercite controlul
asupra corectitudinii în executarea indicaţiilor sale privind urmărirea mijloacelor băneşti şi a
veniturilor debitorului;
    r) să solicite instituţiei bancare informaţii despre soldul sumei din contul debitorului,
existent la momentul recepționării solicitării, cu eliberarea imediată şi necondiţionată a unui
extras bancar şi comunicat informativ;
        s) să primească informaţia de la instituţiile bancare privind operaţiunile efectuate la
conturile bancare ale debitorului, procedura şi modul de înregistrare a actelor parvenite de la
executorii judecătoreşti, precum şi informații din registrele accesului persoanelor la celulele
(safeurile) metalice închiriate de debitor şi soţul/soţia acestuia;
        ş) să oblige instituţiile bancare să îl informeze despre deschiderea în viitor a unor conturi
bancare de către debitor;
        t) să urmărească mijloacele băneşti şi bunurile debitorului care se află la terţi, inclusiv în
instituţii financiare;
    ţ) să ridice de la debitor obiectele indicate în documentul executoriu;
    u) să beneficieze la timp şi necondiţionat de asistenţa organelor de drept, a organelor
centrale de specialitate ale administraţiei publice şi a autorităţilor administraţiei publice
locale;
    v) să solicite persoanelor fizice și juridice întreprinderea acțiunilor sau inacțiunilor ce
rezultă din lege sau dintr-un raport juridic, în vederea executării eficiente a unui document
executoriu;
    w) să dispună anunţarea în căutare şi reţinerea  mijloacelor de transport, să identifice
bunurile debitorului;
    x) să solicite instanţei judecătoreşti,  la cererea creditorului, aplicarea faţă de debitor a
interdicţiei de a părăsi ţara în cazul în care plecarea acestuia ar face imposibilă sau dificilă
executarea hotărîrii judecătoreşti;
    y) să solicite, după caz, organelor care au emis documentele executorii explicarea motivată
a expunerilor dispozitive ale acestora, precum şi explicarea modului şi a ordinii de executare;
    z) să folosească, în exercitarea atribuţiilor,  mijloace de înregistrare audio, foto şi video.
    (2) Executorul judecătoresc este obligat să întreprindă măsurile prevăzute de lege pentru
executarea operativă a documentelor executorii şi să explice participanţilor la procesul de
executare drepturile şi obligaţiile lor

7.Elena Belei, Răspunderea disciplinară a executorilor judecătorești în

Republica Moldova-realități și persepctive. Revista Institutului Național al
Justiției, nr.3(22),2012.p.45 https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/44-
47_Raspunderea%20disciplinara%20a%20executorilor%20judecatoresti%20in%20RM.pdf

Capitolul II
EXECUTORUL JUDECĂTORESC
            Articolul 4. Dreptul la exercitarea activităţii de executor judecătoresc
            (1) Executor judecătoresc poate fi persoana care întruneşte următoarele
condiţii:
            a) este cetăţean al Republicii Moldova;
            b) nu este supusă unei măsuri de ocrotire judiciare sub forma tutelei;
            c) este licenţiat în drept;
            d) a efectuat stagiul în condiţiile prezentei legi;
            e) posedă limba de stat;
            f) are o reputaţie ireproşabilă;
            g) a promovat concursul de admitere în profesia de executor judecătoresc;
            h) nu a atins plafonul de vîrstă de 65 de ani;
            i) corespunde cerințelor de ordin medical pentru exercitarea funcției.
            (2) Nu se consideră că are reputaţie ireproşabilă persoana care:
            a) a fost condamnată pentru comiterea unor infracţiuni şi nu are stinse
antecedentele penale;
            b) a fost concediată din organele de drept din motive compromiţătoare sau a
fost eliberată din aceleaşi motive din funcţia de judecător, de notar, de avocat, de
consultant juridic sau de funcţionar public;
             c) are un comportament incompatibil sau desfăşoară activitate incompatibilă
cu normele deontologice ale profesiei de executor judecătoresc;
            d) anterior i-a fost retrasă licența din motive compromițătoare.
            în redacție prin LP238 din 08.11.18, МО441-447 din 30.11.18 art.709
            Articolul 5. Incompatibilităţi
            (1) Exercitarea activităţii de executor judecătoresc este incompatibilă cu
activitatea remunerată în cadrul unor alte profesii, cu excepţia activităţii didactice,
ştiinţifice, de creaţie şi activităţii în organele profesionale, precum și de mediator sau
arbitru.
            (2) Situaţia de incompatibilitate prevăzută la alin. (1) trebuie să înceteze pe
parcursul unei luni din momentul apariţiei acesteia.
            (3) Dacă executorul judecătoresc nu a eliminat situaţia de incompatibilitate în
condiţiile stabilite la alin. (2), activitatea în calitate de executor încetează.
            Articolul 6. Independenţa executorului judecătoresc
            (1) Executorul judecătoresc este independent în activitatea sa şi se supune
numai legii.
            (2) Orice imixtiune în activitatea de executare a documentelor executorii este
inadmisibilă şi atrage răspundere în condiţiile legii.
            (3) În timpul exercitării atribuţiilor de serviciu, executorul judecătoresc nu
poate fi reţinut şi percheziţionat, lui nu îi pot fi ridicate actele şi bunurile legate de
realizarea procedurii de executare, decît în cazul în care săvîrşeşte infracţiuni
flagrante.
            (4) În cazul reţinerii executorului judecătoresc sau al pornirii urmăririi lui
penale, organul care a efectuat aceste măsuri este obligat să informeze Ministerul
Justiţiei şi Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti în decursul a 6 ore.
            (5) Ridicarea de la executorul judecătoresc a actelor şi a bunurilor ce ţin de
procedura de executare se efectuează doar cu autorizarea judecătorului de instrucţie.
            (6) - abrogat.
            Articolul 7. Drepturile executorului judecătoresc
            Executorul judecătoresc are dreptul:
            a) să emită acte procedurale în limitele competenţei;
            b) să citeze, la sediul biroului său şi la locul efectuării actelor de executare,
debitorul şi alţi participanţi la procesul de executare;
            c) să comunice, la solicitarea persoanelor interesate, actele judiciare şi cele
extrajudiciare;
            d) să solicite şi să primească gratuit pe suport de hîrtie şi în regim on-line din
partea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, a instituţiilor (inclusiv
financiare) şi din partea altor organizaţii (indiferent de tipul de proprietate şi forma
juridică de organizare) deţinătoare de registre de stat şi de informaţii relevante
pentru procedura de executare orice informaţie care ar permite identificarea
debitorului, a patrimoniului său şi a locului aflării lor, dacă nu are acces la sistemul
informaţional ce conţine informaţia respectivă. Condiţiile tehnice de accesare a
informaţiilor menţionate vor fi reglementate prin acorduri încheiate între Uniunea
Naţională a Executorilor Judecătoreşti şi deţinătorul de informaţii;
            e) să sesizeze autorităţile şi persoanele competente referitor la faptele,
constatate, de neconformare cerinţelor înaintate legal de executorul judecătoresc;
            f) să prezinte cerinţe legale persoanelor fizice şi juridice părţi în procedura de
executare în vederea întreprinderii anumitelor acţiuni de executare;
            g) să intre, cu acordul debitorului sau al membrilor adulţi ai familiei lui (iar în
lipsa acordului, cu concursul organelor de drept), în încăperile şi în depozitele ce
aparţin debitorului, precum şi în cele aflate în folosinţa acestuia, şi să le cerceteze;
            h) să calculeze, la cererea creditorului, dobînzi, penalităţi, alte sume rezultate
din întîrzierea executării unei obligaţii ce decurge dintr-un document executoriu;
            i) să acorde asistenţă părţilor în procedura de executare şi altor solicitanţi,
explicîndu-le consecinţele juridice ale actelor de procedură;
            j) să concilieze părţile în faza prejudiciară şi în procedura de executare;
            k) să constate, la cererea persoanei interesate, stările de fapt, actul constatator
avînd forţă probantă;
            l) să sechestreze bunuri, să ridice, să depoziteze, să administreze şi să vîndă
bunurile sechestrate în procesul de executare, precum şi bunurile gajate;
            m) să aplice on-line măsuri asigurătorii;
            n) să folosească, în exerciţiul funcţiunii, mijloace de înregistrare audio, foto
şi/sau video;
            o) să recupereze datoriile pe cale amiabilă;
            p) să elibereze copii de pe actele din procedura de executare către terţi
neimplicaţi în această procedură doar în condiţiile legii şi în baza unei solicitări
scrise;
            q) să primească, în condiţiile legii, onorarii şi taxe pentru activităţile
desfăşurate;
            r) să negocieze cu creditorul condiţiile şi termenul de achitare a onorariului;
            s) să beneficieze de concediu de odihnă anual;
            t) să beneficieze de asigurare socială de stat şi de pensie pe baza contribuţiilor
de asigurări sociale de stat;
            u) să exercite alte drepturi stabilite de lege.
            Articolul 8. Obligaţiile executorului judecătoresc
            Executorul judecătoresc este obligat:
            a) să aibă un rol activ pe parcursul întregului proces de executare, depunînd
efort pentru realizarea prin mijloace legale a obligaţiei prevăzute în documentul
executoriu, respectînd drepturile părţilor în procedura de executare şi ale altor
persoane interesate;
            b) să accepte toate cererile de punere în executare a documentelor executorii,
pentru care este competent teritorial, conform prevederilor legii;
            c) să ofere părţilor în procedura de executare şi reprezentanţilor acestora
posibilitatea de a lua cunoştinţă de materialele procedurii de executare;
            d) să examineze cererile părţilor privitor la procedura de executare, explicînd
modul şi termenele de atac al actelor de executare;
            e) să păstreze secretul comercial, fiscal şi cel bancar, să nu divulge informaţiile
şi faptele care i-au devenit cunoscute în procedura de executare;
            f) să ţină registrul procedurilor de executare în forma stabilită de Uniunea
Naţională a Executorilor Judecătoreşti;
            f) să întocmească, să emită și să înregistreze toate documentele executorii în
registrul electronic al procedurilor de executare, conform regulamentului de ţinere a
acestuia, aprobat de Ministerul Justiţiei. Toate plățile încasate/facturate se emit
exclusiv prin sistemul operațional e-executor;**
             ___________________________________
            ** Prevederile art.8 lit. f) vor intra în vigoare începînd cu 01.10.2017. 
           
            g) să dea dovadă de o înaltă cultură în activitatea profesională şi să fie
imparţial;
            h) să-şi adeverească identitatea prin prezentarea legitimaţiei de serviciu în
timpul efectuării acţiunilor procedurale de executare a documentelor executorii;
            i) să asigure activitatea sa profesională la o societate de asigurări;
             j) să achite regulat contribuţiile obligatorii la bugetul Uniunii Naţionale a
Executorilor Judecătoreşti în cuantumul stabilit de aceasta;
            k) să participe anual la cursuri de instruire şi de perfecţionare profesională cu
o durată totală de cel puţin 18 ore academice;
            k1) să prezinte, la solicitarea scrisă a Ministerului Justiţiei, Uniunii Naţionale a
Executorilor Judecătoreşti sau Colegiului disciplinar, copia de pe dosarul de
executare, autentificată de către executorul judecătoresc, și/sau alte informaţii
privitor la activitatea sa profesională, iar în cazul prevăzut la art. 33 alin. (3) –
originalele;
            k2) să ridice mijloacele de transport declarate în căutare în termen de 3 zile
lucrătoare de la momentul comunicării faptului reţinerii de către organele afacerilor
interne;
            k3) să transmită imediat în adresa organului afacerilor interne încheierea de
ridicare a măsurilor de asigurare a executării pentru documentele executorii
executate dacă în cadrul procedurii de executare a acestora a emis încheieri de
declarare în căutare a mijloacelor de transport;
            l) să îndeplinească alte obligaţii stabilite de lege.
            Articolul 9. Executorul judecătoresc stagiar***
            (1) Executor judecătoresc stagiar poate fi persoana care îndeplineşte condiţiile
prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a)–c), e), f), h) şi i) şi care nu desfăşoară alte activităţi
remunerate, cu excepţia activităţii didactice, ştiinţifice, de creaţie, de mediere și
arbitraj.
            (2) Pentru a fi admisă în calitate de executor judecătoresc stagiar, persoana va
susţine un concurs organizat de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti şi va
achita în contul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti taxa de participare la
concurs în mărimea stabilită de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti.
            (3) Condiţiile de efectuare a stagiului profesional se stabilesc printr-un
regulament aprobat de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.
             ______________________________________
            *** Prevederile art.9 și art.91 alin.(1)-(3) și (6) se pun în aplicare după
organizarea concursului de selectare a executorilor judecătoreşti stagiari conform
prevederilor prezentei legi
            Articolul 91. Stagiul profesional al executorului judecătoresc stagiar
            (1) Stagiul profesional durează cel puțin 18 luni şi cuprinde formarea iniţială şi
stagiul practic sub controlul executorului judecătoresc.***
            (2) Formarea iniţială a executorului judecătoresc stagiar durează o lună și este
organizată de Institutul Naţional al Justiţiei, la cererea Uniunii Naţionale a
Executorilor Judecătoreşti, în bază de contract.***
            (3) După încheierea cursurilor de formare iniţială, executorii judecătoreşti
stagiari sînt repartizaţi executorilor judecătoreşti, pentru efectuarea stagiului practic,
de către Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti în funcţie de
teritoriul solicitat. Executorul judecătoresc care asigură desfăşurarea stagiului practic
nu poate avea concomitent mai mult de doi executori judecătoreşti stagiari.***
            __________________
            *** Prevederile art.9 și art.91 alin.(1)-(3) și (6) se pun în aplicare după
organizarea concursului de selectare a executorilor judecătoreşti stagiari conform
prevederilor prezentei legi
           
            (4) Stagiul practic se desfăşoară în baza contractului încheiat între executorul
judecătoresc stagiar şi executorul judecătoresc care asigură efectuarea stagiului. În
cazul în care executorul judecătoresc stagiar are un regim de muncă redus, termenul
de efectuare a stagiului practic va fi extins proporţional.
            (5) Executorul judecătoresc stagiar asistă executorul judecătoresc la
exercitarea de către acesta a funcţiilor sale, fiind în drept să semneze
citații/înștiințări și acte constatatoare referitoare la situația patrimonială a
debitorului și la locul aflării lui.
            (6) Pe perioada stagiului profesional, executorul judecătoresc stagiar
beneficiază de o remunerare, achitată acestuia de către executorul judecătoresc, în
mărime ce nu poate fi mai mică decît cuantumul minim garantat al salariului în
sectorul real.***
Capitolul III
ADMITEREA ÎN PROFESIA DE EXECUTOR JUDECĂTORESC
            Articolul 10. Concursul de admitere
            (1) Persoana care doreşte să devină executor judecătoresc urmează să susţină
un concurs în faţa Comisiei de licenţiere.
            (2) La concurs sînt admise persoanele care întrunesc condiţiile art. 4 alin. (1)
lit. a) – f), h) și i), au depus la Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti o
cerere în acest sens şi au achitat la contul ei bancar taxa iniţială obligatorie în
mărimea stabilită.
            (3) Procedura de desfăşurare a concursului de admitere în profesia de
executor judecătoresc şi criteriile de selectare a candidaţilor se stabilesc printr-un
regulament, aprobat de Ministerul Justiţiei după consultarea Uniunii Naţionale a
Executorilor Judecătoreşti.
            (4) Rezultatele concursului sînt valabile timp de un an.
            Articolul 11. Comisia de licenţiere
            (1) Comisia de licenţiere a executorilor judecătoreşti se formează prin ordinul
ministrului justiţiei şi se compune din 7 membri: 3 membri desemnaţi de Uniunea
Naţională a Executorilor Judecătoreşti, doi membri desemnaţi de Ministerul
Justiţiei, un reprezentant al mediului academic din domeniul dreptului şi un
reprezentant al societăţii civile. Reprezentantul mediului academic şi cel al societăţii
civile sînt selectaţi în comun de Ministerul Justiţiei și Uniunea Naţională a
Executorilor Judecătoreşti, prin concurs.
            (2) Prin ordinul ministrului justiţiei de constituire a Comisiei de licenţiere sînt
desemnaţi şi 7 membri supleanţi în modul stabilit la alin. (1).
            (3) Baza tehnico-materială şi lucrările de secretariat ale Comisiei de licenţiere
se asigură de către Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti. Secretarul
Comisiei de licențiere şi supleantul acestuia se desemnează din rîndul angajaților
Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.
            (4) Comisia de licenţiere adoptă hotărîri privind admiterea la concursul pentru
admiterea în profesia de executor, privind aprobarea rezultatelor concursului pentru
admiterea în profesia de executor şi privind eliberarea licenţei pentru activitatea de
executor judecătoresc.
            (5) Activitatea Comisiei de licenţiere este reglementată de prezenta lege şi de
Regulamentul de activitate al Comisiei de licenţiere, aprobat de Ministerul Justiţiei
după consultarea Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.
            Articolul 111. Mandatul de membru al Comisiei de licenţiere
            (1) Mandatul membrului Comisiei de licenţiere este de 4 ani, nu poate fi
reînnoit şi este incompatibil cu calitatea de membru al Colegiului disciplinar, al
Comisiei de cenzori și al Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.
            (2) Mandatul membrului Comisiei de licenţiere încetează în caz de:
            a) expirare a termenului mandatului;
            b) renunţare benevolă la calitatea de membru;
            c) revocare a mandatului de către organul care a desemnat membrul respectiv,
în condiţiile alin. (3);
            d) condamnare de către instanţa de judecată printr-o hotărîre irevocabilă
pentru săvîrşirea unei infracţiuni;
            e) deces.
            (3) Revocarea mandatului membrului Comisiei de licențiere intervine în cazul:
            a) neîndeplinirii, din motive neîntemeiate, a obligaţiilor stabilite în prezenta
lege sau al imposibilității temporare de exercitare a atribuţiilor;
            b) participării la luarea unei decizii în condiţiile existenței unui conflict de
interese;
            c) apariţiei unei situaţii de incompatibilitate prevăzute la alin. (1);
            d) altor temeiuri stabilite de Statutul Uniunii Naţionale a Executorilor
Judecătoreşti – pentru membrii desemnați de Uniunea Naţională a Executorilor
Judecătoreşti.
            (4) Mandatul membrului Comisiei de licenţiere se suspendă în caz de începere
a urmăririi penale împotriva acestuia, dacă au fost aplicate măsuri procesuale de
constrîngere ce împiedică exercitarea mandatului.
            (5) Suspendarea calităţii de membru al Comisiei nu întrerupe/suspendă
curgerea duratei mandatului respectiv.
            (6) În cazul suspendării sau încetării mandatului unui membru al Comisiei de
licenţiere, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (2) lit. a), locul acestuia este preluat de
către membrul supleant.
            (7) În cazul încetării mandatului de membru al Comisiei de licenţiere,
desemnarea unui membru supleant al comisiei în locul celui vacant se efectuează în
termen de o lună de la data survenirii vacanţei, în modul stabilit la art. 11 alin. (1).
Membrul supleant îşi va exercita atribuţiile pe durata rămasă a mandatului.
            (8) Cu cel puţin două luni înainte de expirarea mandatului membrilor
Comisiei de licenţiere, Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti şi Ministerul
Justiţiei vor desemna noii membri, inclusiv membrii supleanţi ai Comisiei.
            Articolul 12. Licenţa pentru activitatea de executor judecătoresc
            (1) Licenţa pentru activitatea de executor judecătoresc se eliberează de
ministrul justiţiei pe un termen nelimitat, la cererea persoanei, conform hotărîrii
Comisiei de licenţiere. Licenţa se eliberează în termen de 10 zile de la adoptarea
hotărîrii Comisiei de licenţiere. Datele despre licenţa eliberată se includ în Registrul
executorilor judecătoreşti.
            (2) Licenţa pentru activitatea de executor judecătoresc conţine:
            a) denumirea organului care a eliberat licenţa;
            b) seria şi numărul licenţei, data eliberării;
            c) numele şi prenumele titularului;
            d) codul de identificare al titularului;
            e) semnătura ministrului justiţiei, certificată prin ştampilă.
            (3) Formularul licenţei este un document de strictă evidenţă.
            (4) Forma licenţei este aprobată de Ministerul Justiţiei.
            (5) Licenţa pentru activitatea de executor judecătoresc se eliberează contra
plată a 450 de lei, care se transferă la contul trezorerial al Ministerului Justiţiei.
            Articolul 13. Jurămîntul executorului judecătoresc
            La primirea licenţei, executorul judecătoresc depune în faţa Comisiei de
licenţiere şi a ministrului justiţiei următorul jurămînt:
            „Jur să îndeplinesc funcţia de executor judecătoresc în conformitate cu legea,
să respect Constituţia Republicii Moldova, să păstrez secretul profesional, iar în
activitatea mea să mă bazez pe principii de profesionalism şi imparţialitate.”
            Articolul 14. Admiterea în profesia de executor judecătoresc
            (1) În profesia de executor judecătoresc se admit, în ordinea mediei
descrescînde, persoanele care au promovat concursul, ţinîndu-se cont de opţiunea lor
teritorială.
            (2) Persoana este învestită, la cerere, cu împuterniciri de exercitare a activităţii
de executare prin ordin al ministrului justiţiei, emis în termen de 10 zile de la data
depunerii cererii, dacă:
            a) a obţinut licenţa de executor judecătoresc şi a depus jurămîntul;
            b) a depus la Ministerul Justiţiei specimenul semnăturii şi amprenta sigiliului;
            c) a înregistrat la Ministerul Justiţiei sediul biroului;
            d) a încheiat contract de asigurare de răspundere civilă;
            e) a prezentat dovada achitării la contul bancar al Uniunii Naţionale a
Executorilor Judecătoreşti a taxei iniţiale obligatorii în mărimea stabilită de aceasta.
            (3) Condiţiile prevăzute la alin. (2) lit. b)–e) urmează să fie îndeplinite în
termen de 60 de zile de la data primirii licenţei pentru activitatea de executor
judecătoresc.
            (4) Nerespectarea nemotivată a termenului prevăzut la alin. (3) duce la
retragerea licenţei. În acest caz, următorul candidat din lista persoanelor care au
promovat concursul intră sub incidenţa prevederilor art. 12, 13 şi ale prezentului
articol. Dacă nici acesta nu se conformează cerinţelor stabilite la alin. (3), se va
anunţa un nou concurs pentru locul vacant respectiv.
            (5) Ordinul ministrului justiţiei privind învestirea cu împuterniciri se publică
în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi se aduce la cunoştinţa instanţei de
judecată în a cărei circumscripţie executorul judecătoresc îşi are biroul, precum şi
Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.
            (6) Învestirea cu împuterniciri în cazul transferului executorului judecătoresc,
la cererea acestuia, în circumscripţia unei alte instanţe de judecată se face la
propunerea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, cu
respectarea prevederilor alin. (2) lit. a)–d).
            Articolul 15. Registrul executorilor judecătoreşti
            (1) Ministerul Justiţiei deţine Registrul executorilor judecătoreşti, care face
parte componentă a Registrului de stat al unităţilor de drept.
            (2) Registrul executorilor judecătoreşti este ţinut în limba de stat, în formă
electronică şi manuală, şi cuprinde:
            a) datele de identitate ale executorului judecătoresc;
            b) denumirea, forma de organizare a biroului executorului judecătoresc şi
adresa sediului;
            c) seria şi numărul licenţei, data eliberării;
            d) date privind suspendarea activităţii;
            e) date privind încetarea activităţii;
            f) alte date.
            (3) În cazul în care este radiat din Registrul executorilor judecătoreşti,
executorul judecătoresc este obligat să restituie părţii interesate documentele şi
taxele plătite pentru acţiunile de procedură pe care nu le-a întreprins.
            (4) Persoana înscrisă în Registrul executorilor judecătoreşti este obligată să
informeze Ministerul Justiţiei, în cel mult 5 zile lucrătoare, despre schimbările
intervenite în datele indicate la alin. (2).
            (5) Birourile individuale și birourile asociate ale executorilor judecătorești se
înregistrează la Ministerul Justiției.
            Articolul 16. Stabilirea numărului necesar de executori judecătoreşti
            În baza datelor incluse în Registrul executorilor judecătoreşti, Ministerul
Justiţiei, conform propunerilor prezentate de Uniunea Naţională a Executorilor
Judecătoreşti, stabileşte şi actualizează anual numărul executorilor judecătoreşti în
funcţie de teritoriu, de volumul de activitate şi de numărul locuitorilor (pornind de la
proporţia: o unitate de executor judecătoresc la 22 de mii de locuitori), precum şi de
numărul locurilor vacante de executori judecătoreşti. Numărul executorilor
judecătoreşti din circumscripţia unei instanţe judecătoreşti nu este mai mic de 2.
            Articolul 17. Dosarul personal al executorului judecătoresc
            Dosarul personal al executorului judecătoresc se păstrează la Ministerul
Justiţiei. Dosarul personal conţine: copia de pe licenţa pentru activitatea de executor
judecătoresc, textul jurămîntului, copiile de pe hotărîrile emise de Comisia de
licenţiere şi deciziile emise de Colegiul disciplinar, alte materiale ce ţin de exercitarea
şi încetarea activităţii executorului judecătoresc.
Capitolul IV
SUSPENDAREA ŞI ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII
EXECUTORULUI JUDECĂTORESC
            Articolul 18. Suspendarea activităţii executorului judecătoresc. Consecinţele
suspendării
            (1) Activitatea executorului judecătoresc se suspendă în cazul:
            a) deţinerii unei funcţii elective sau a funcţiei de secretar general al Uniunii
Naţionale a Executorilor Judecătoreşti – pe durata mandatului;
            b) depunerii unei cereri pe motiv de concediu de maternitate şi de concediu
pentru îngrijirea copilului cu vîrsta de pînă la 3 ani;
            c) incapacităţii temporare de muncă cu o durată mai mare de 4 luni
consecutive, dar care nu poate depăşi un an;
            d) aplicării sancţiunii disciplinare prevăzute la art. 24 lit. d);
            e) nevărsării plăţilor obligatorii la contul Uniunii Naţionale a Executorilor
Judecătoreşti timp de 3 luni de la scadenţă – pînă la achitarea lor integrală, dar nu
mai mult de 3 luni;
            e1) neîndeplinirii obligaţiei de participare anuală la cursuri de instruire şi
perfecţionare profesională – pînă la acumularea numărului de ore stabilit la art. 8 lit.
k), dar nu mai mult de 3 luni;
            f) lipsei contractului de asigurare de răspundere civilă – pe o perioadă ce nu
poate depăşi 3 luni;
            g) aplicării de către instanţa de judecată a unei măsuri preventive sub formă
de arest preventiv sau de arest la domiciliu sau, în cazul în care s-a pronunţat o
hotărîre judecătorească de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate în prima
instanţă – pînă la terminarea procesului penal, în conformitate cu legislaţia
procesuală penală;
            h) necorespunderii biroului executorului judecătoresc cu cerinţele stabilite de
Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti – pînă la îndeplinirea acestor
cerinţe, dar nu mai mult de 3 luni;
            i) neachitării amenzii în termen de 30 de zile de la data publicării, conform art.
231 alin. (6), a deciziei de aplicare a amenzii – pînă la achitarea integrală a acesteia.
            (2) Executorul judecătoresc a cărui activitate a fost suspendată nu este
autorizat să întreprindă acte oficiale în numele unei alte persoane. În timpul
suspendării activităţii, executorului judecătoresc nu i se permite să-şi folosească titlul
ori să menţioneze acest titlu în nici o activitate.
            (3) Întreprinderea de către executorul judecătoresc, în perioada suspendării
activităţii, a acţiunilor menţionate la alin.(2) serveşte drept temei pentru retragerea
licenţei.
            (4) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a) suspendarea se dispune prin ordin al
ministrului justiţiei din oficiu sau la cererea Uniunii Naţionale a Executorilor
Judecătoreşti.
            (5) În cazurile prevăzute la alin.(1) lit. b) şi c), suspendarea se dispune prin
ordin al ministrului justiţiei după prezentarea avizului Uniunii Naţionale a
Executorilor Judecătoreşti.
            (51) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. d), suspendarea se dispune prin decizia
Colegiului disciplinar.
            (52) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. g), suspendarea se dispune prin ordin al
ministrului justiţiei din oficiu, la demersul motivat al procurorului sau la cererea
Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.
            (6) În cazurile prevăzute la alin.(1) lit. e), e1), f), h) şi i), suspendarea se
dispune prin ordin al ministrului justiţiei, la cererea Uniunii Naţionale a Executorilor
Judecătoreşti.
            (7) Reluarea activităţii suspendate a executorului judecătoresc se face în
termen de cel mult 45 de zile de la decăderea motivelor care au cauzat suspendarea,
în baza unei cereri adresate ministrului justiţiei. În decursul a 7 zile de la depunerea
cererii, ministrul justiţiei va emite un ordin privind reînvestirea executorului
judecătoresc cu împuterniciri.
            (8) Ordinul ministrului justiţiei privind suspendarea activităţii executorului
judecătoresc sau reînvestirea acestuia cu împuterniciri se publică în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova şi se aduce la cunoştinţă instanţei de judecată în a cărei
circumscripţie executorul judecătoresc îşi are biroul, precum şi Uniunii Naţionale a
Executorilor Judecătoreşti.
            (9) Ordinul privind suspendarea activităţii poate fi contestat în modul
prevăzut de lege, fără a fi necesară o procedură prealabilă.
            (10) În cazul în care reluarea activităţii executorului judecătoresc nu este
solicitată în termenul stabilit la alin. (7), ministrul justiţiei dispune din oficiu sau la
cererea Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti retragerea licenţei.
            Articolul 19. Încetarea activităţii executorului judecătoresc
            (1) Activitatea executorului judecătoresc încetează:
            a) la cerere;
            a1) în caz de neeliminare a situaţiei de incompatibilitate în condiţiile art. 5 alin.
(2);
            b) la atingerea plafonului de vîrstă de 65 de ani;
            c) la neîntrunirea condiţiilor prevăzute la art. 4;
            c1) la expirarea termenului indicat la art. 18 alin. (1) lit. e), e1) și f);
            d) la data rămînerii irevocabile a deciziei Colegiului disciplinar privind
retragerea licenței;
            e) în caz de deces;
            f) în cazul neîndeplinirii în termenul stabilit a cerinţelor indicate la art. 18 alin.
(1) lit. h);
            g) în cazul neexercitării profesiei din cauza unei boli sau absenţelor frecvente;
            h) în cazul condamnării executorului judecătoresc de către instanţa de
judecată printr-o hotărîre irevocabilă pentru săvîrşirea unei infracţiuni cu intenție.
            (2) Încetarea activităţii executorului judecătoresc se dispune prin ordin al
ministrului justiţiei din oficiu, la cererea executorului judecătoresc sau la cererea
Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti. Ordinul privind încetarea activităţii
poate fi atacat în instanţă de judecată fără a fi necesară o procedură prealabilă.
            (21) În cazul încetării activității urmare a aplicării sancțiunii disciplinare,
ordinul ministrului justiției privind încetarea activității executorului judecătoresc se
emite după rămînerea irevocabilă a deciziei Colegiului disciplinar și nu poate fi
contestat.
            (3) Ordinul ministrului justiţiei privind încetarea activităţii executorului
judecătoresc se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi se aduce la
cunoştinţă instanţei de judecată în a cărei circumscripţie executorul judecătoresc îşi
are biroul, precum şi la cunoştinţă Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.
Ordinul ministrului justiției și decizia irevocabilă a Colegiului disciplinar privind
încetarea activității executorului judecătoresc servesc drept temei pentru radierea
executorului judecătoresc din registrul prevăzut la art. 15 și pentru nimicirea
sigiliului executorului judecătoresc.
            (4) În cazul indicat la alin. (1) lit. b), ministrul justiţiei poate permite, la
cererea executorului judecătoresc, prelungirea activităţii acestuia pînă la finalizarea
procedurilor de executare aflate în lucru la data emiterii ordinului de încetare a
activităţii, însă pe un termen de cel mult un an.
            Articolul 20. Acțiunile executorului judecătoresc în caz de suspendare sau de
încetare a activității
            (1) Din momentul emiterii ordinului ministrului justiţiei privind suspendarea
sau încetarea activităţii executorului judecătoresc sau a deciziei Colegiului disciplinar
de aplicare a sancțiunii de suspendare sau încetare a activității, executorul
judecătoresc pierde dreptul de a gestiona contul curent special și de a întreprinde
acțiuni specifice funcției de executor judecătoresc, cu excepția celor aferente
realizării acțiunilor indicate la alin. (2).
            (2) În caz de suspendare sau de încetare a activităţii sale, executorul
judecătoresc depune, în termen de 5 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova a actului corespunzător, sigiliul, licența, legitimaţia, documentele
pentru procedurile de executare, precum şi arhiva, la camera teritorială a
executorilor judecătoreşti în a cărei circumscripţie îşi are biroul. În cazul în care
depunerea celor indicate nu a avut loc, Uniunea Naţională a Executorilor
Judecătoreşti va desemna executorul judecătoresc/executorii judecătorești care vor
asigura continuarea lucrărilor neexecutate pe procedurile nefinalizate, va transmite
dreptul de gestionare a contului curent special şi va stabili condiţiile de păstrare a
arhivei.
Capitolul V
RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ
            Articolul 21. Răspunderea disciplinară
            (1) Executorul judecătoresc răspunde disciplinar pentru săvîrşirea unei abateri
disciplinare.
            (2) Constituie abatere disciplinară:
            a) nerespectarea secretului profesional;
            b) – abrogată;
             b1) încălcare gravă sau sistematică a obligaţiilor profesionale stabilite de lege;
            b2) încălcarea modului şi a termenelor de comunicare a actelor întocmite de
executorul judecătoresc părţilor în procedura de executare şi/sau reprezentanţilor
acestora, neacordarea posibilităţii de a lua cunoştinţă sau de a efectua copii de pe
materialele di n dosarul de executare;
            c) săvîrşirea unor fapte care aduc atingere onoarei, probităţii profesionale ori
bunelor moravuri;
            d) tergiversarea sistematică sau neglijența gravă în efectuarea lucrărilor legate
de procedura de executare;
            e) încălcarea, din motive imputabile executorului judecătoresc, a termenului
de îndeplinire a acţiunilor procedurale sau refuzul nemotivat de a efectua acte de
executare;
            e1) încălcarea modului de evidenţă, pregătire şi păstrare a arhivei;
            f) încălcarea gravă a Codului deontologic;
            g) nerespectarea hotărîrilor organelor profesionale ale executorilor
judecătoreşti;
            h) absenţa nejustificată de la birou mai mult de două zile lucrătoare
consecutive;
            i) constatarea incapacităţii profesionale, exprimată şi prin anularea irevocabilă
de către instanţa de judecată a unui număr de executări silite reprezentînd 10% din
dosarele de executare sau a unor acte de executare, întocmite în cel mult 20% din
dosarele de executare, instrumentate într-un an calendaristic;
            j) neprezentarea materialelor solicitate de către Ministerul Justiţiei, Uniunea
Naţională a Executorilor Judecătoreşti sau Colegiul disciplinar în vederea exercitării
de către acestea a atribuțiilor lor legale/statutare;
            k) obstrucţionarea în orice mod a exercitării atribuţiilor controlorilor de
supraveghere a activităţii executorului judecătoresc;
            l) exercitarea calităţii de executor judecătoresc pe durata suspendării
activităţii sau exercitarea activităţii de executor judecătoresc contrar prevederilor
legale privind competenţa teritorială.
             (3) În caz de suspendare sau de încetare a activităţii, executorul judecătoresc
rămîne subiectul răspunderii disciplinare în ceea ce priveşte acţiunile sau omisiunile
prevăzute la alin. (1), săvîrşite în perioada în care activa în calitate de executor
judecătoresc.
            Articolul 211. Termenul de prescripţie pentru tragerea la răspundere
disciplinară a executorului judecătoresc
            (1) Executorul judecătoresc poate fi tras la răspundere disciplinară în termen
de un an de la data cînd săvîrşirea abaterii disciplinare a devenit sau trebuia să
devină cunoscută, dar nu mai tîrziu de doi ani de la săvîrşirea acesteia.
            (2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), în cazul în care dintr-o hotărîre a
unei instanţe judecătoreşti naţionale sau internaţionale rezultă săvîrşirea unei
abateri disciplinare de către executorul judecătoresc, sancţiunea disciplinară se
aplică în termen de un an de la data devenirii irevocabile a hotărîrii instanţei
judecătoreşti naţionale sau internaţionale.
            (3) Curgerea termenului de prescripţie pentru tragerea la răspundere
disciplinară se suspendă pentru perioada aflării executorului judecătoresc în
concediul de odihnă anual, concediul medical, concediul pentru îngrijirea copilului
sau pe durata procedurii penale. Termenul continuă să curgă după încetarea
împrejurărilor care au determinat suspendarea termenului.
            Articolul 22. Colegiul disciplinar
            (1) Colegiul disciplinar se constituie pe lîngă Uniunea Națională a Executorilor
Judecătorești şi are drept scop examinarea cazurilor privind tragerea la răspundere
disciplinară a executorului judecătoresc.
            (2) Colegiul disciplinar este format din 7 membri:3 membri desemnaţi de
Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, doi membri desemnați de
Ministerul Justiţiei, un reprezentant al mediului academic din domeniul dreptului şi
un reprezentant al societăţii civile. Reprezentantul mediului academic şi cel al
societăţii civile sînt selectaţi în comun de Ministerul Justiţiei și Uniunea Naţională a
Executorilor Judecătoreşti, prin concurs. Uniunea Naţională a Executorilor
Judecătoreşti și Ministerul Justiției vor desemna în același mod supleanți pentru
fiecare membru al Colegiului disciplinar. Secretarul Colegiului disciplinar va fi
desemnat din rîndul angajaților Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.
            3) Prin ordinul ministrului justiției privind constituirea Colegiului disciplinar
se desemnează și membrii supleanți în modul stabilit la alin. (2).
            (4) Mandatul membrului Colegiului disciplinar este de doi ani de la
desemnare. Un membru al Colegiului disciplinar poate fi desemnat cel mult pentru
două mandate consecutive. Mandatul de membru al Colegiului disciplinar nu este
compatibil cu calitatea de membru al Comisiei de licențiere, al comisiei de cenzori și
al Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.
            (5) Membrii Colegiului disciplinar reprezentanţi ai mediului academic și ai
societăţii civile beneficiază de o indemnizaţie al cărei mod de calcul este stabilit de
Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti.
            (6) Executorii judecătoreşti cărora le-au fost aplicate sancţiuni disciplinare în
ultimii 3 ani nu pot fi membri ai Colegiului disciplinar. Dacă unul dintre membrii
colegiului este subiect al procedurii disciplinare, acesta va fi înlocuit de membrul
supleant.
            (7) Ședințele Colegiului disciplinar sînt deliberative dacă sînt prezenți 5
membri ai acestuia. Sub sancțiunea nulității, deciziile colegiului se adoptă cu cel
puțin 4 voturi.
            (8) Membrii Colegiului disciplinar sînt obligaţi să păstreze secretul
deliberărilor, să nu divulge informaţia aflată în cursul procedurilor disciplinare şi să
nu dezvăluie nicio opinie exprimată pe parcursul procedurii disciplinare, cu
excepțiile prevăzute de lege.
            (9) Regulamentul de activitate al Colegiului disciplinar este aprobat de
Ministerul Justiției, după consultarea cu Uniunea Naţională a Executorilor
Judecătoreşti.
            Articolul 221. Încetarea şi suspendarea mandatului de membru al Colegiului
disciplinar
            (1) Mandatul membrului Colegiului disciplinar încetează în caz de:
            a) expirare a termenului mandatului;
            b) renunţare benevolă la calitatea de membru;
            c) revocare a mandatului de către organul care a desemnat membrul respectiv,
în condiţiile alin. (2);
            d) aplicare a unei sancţiuni disciplinare pentru abaterile comise în cadrul
exercitării atribuţiilor profesionale;
            e) condamnare de către instanţa de judecată printr-o hotărîre irevocabilă
pentru săvîrşirea unei infracţiuni;
            f) deces.
            (2) Revocarea mandatului membrului Colegiului disciplinar intervine în cazul:
            a) absenței nemotivate la trei şedinţe consecutive ale colegiului sau al
neîndeplinirii, din motive neîntemeiate, a obligaţiilor de membru stabilite în
prezenta lege sau în Regulamentul de activitate al Colegiului disciplinar;
            b) participării la examinarea sesizării în condițiile existenței unui conflict de
interese;
            c) apariţiei situaţiei de incompatibilitate prevăzute la art. 22 alin. (6);
            d) altor temeiuri stabilite de Statutul Uniunii Naţionale a Executorilor
Judecătoreşti – pentru membrii desemnați de Uniunea Naţională a Executorilor
Judecătoreşti.
            (3) Calitatea de membru al Colegiului disciplinar se suspendă în caz de
începere a urmăririi penale împotriva membrului colegiului, dacă au fost aplicate
măsuri procesuale de constrîngere ce împiedică exercitarea mandatului.
            (4) Suspendarea calităţii de membru al Colegiului disciplinar nu suspendă
curgerea duratei mandatului respectiv.
            (5) În cazul încetării sau suspendării mandatului de membru al Colegiului
disciplinar, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (1) lit. a), locul acestuia este preluat
de către membrul supleant.
            (6) În cazul încetării mandatului de membru al Colegiului disciplinar,
desemnarea unui membru supleant al colegiului în locul celui vacant se efectuează în
termen de o lună de la data survenirii vacanţei, în modul stabilit la art. 22 alin. (2).
Membrul supleant îşi va exercita atribuţiile pentru durata rămasă a mandatului.
            (7) Cu cel puţin două luni înainte de expirarea mandatului membrilor
Colegiului disciplinar, Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti şi Ministerul
Justiţiei vor desemna noii membri, inclusiv membrii supleanţi ai colegiului.
            Articolul 222. Sesizarea Colegiului disciplinar
            (1) Sesizarea privind tragerea la răspundere disciplinară a executorului
judecătoresc se înaintează Colegiului disciplinar de către ministrul justiţiei, Consiliul
Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi persoanele care invocă lezarea
drepturilor sau intereselor lor legitime în procedura de executare, în formă scrisă,
indicîndu-se motivele care au stat la baza sesizării.
            (2) Dacă, în procesul de examinare a sesizării privind tragerea la răspundere
disciplinară a executorului judecătoresc, Colegiul disciplinar identifică semnele altor
abateri disciplinare decît cele invocate în sesizare, colegiul va informa ministrul
justiției și Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.
            (3) În cazul în care sînt mai multe sesizări care privesc aceeaşi faptă şi acelaşi
executor judecătoresc, acestea se conexează.
            Articolul 23. Procedura disciplinară
            (1) În termen de cel mult 30 de zile de la înregistrarea sesizării privind
tragerea la răspundere disciplinară a executorului judecătoresc va fi numită data
examinării ei, care va fi comunicată autorului sesizării, executorului judecătoresc şi
membrilor Colegiului disciplinar. În acelaşi termen, copia de pe sesizare este remisă
executorului judecătoresc prin una dintre modalitățile stabilite de Consiliul Uniunii
Naționale a Executorilor Judecătorești sau prin orice mijloc ce permite confirmarea
recepționării.
            (2) În termenul indicat la alin. (1), copia de pe sesizare este remisă membrilor
Colegiului disciplinar.
            (3) Şedinţele Colegiului disciplinar sînt publice, cu excepţia cazurilor în care
Colegiul disciplinar decide, din oficiu sau în baza cererii scrise a executorului
judecătoresc ori a autorului sesizării, examinarea cauzei în şedinţă închisă pentru a
preveni divulgarea unor informaţii confidenţiale din cadrul procedurii de executare
sau pentru protecţia vieţii private.
            (4) Secretarul Colegiului disciplinar asigură accesul executorului judecătoresc
şi al autorului sesizării privind tragerea la răspundere disciplinară a executorului
judecătoresc, precum şi al reprezentanţilor acestora, la sesizare şi la materialele care
o însoţesc.
            (5) Executorul judecătoresc este obligat să prezinte Colegiului disciplinar copia
autentificată de pe materialele din dosarul de executare care este obiect al sesizării şi
orice alte acte relevante pentru pretenţiile invocate în sesizare în termen de cel mult
5 zile lucrătoare de la data primirii copiei de pe sesizare.
            (6) Membrii Colegiului disciplinar sînt în drept să solicite executorului
judecătoresc prezentarea opiniei şi a altor probe necesare pentru elucidarea faptelor
invocate în sesizarea privind tragerea la răspundere disciplinară.
            (7) În timpul examinării sesizării privind tragerea la răspundere disciplinară a
executorului judecătoresc, prezenţa la şedinţă a executorului judecătoresc vizat este
obligatorie. Dacă executorul judecătoresc lipseşte în mod nejustificat, Colegiul
disciplinar poate examina sesizarea în lipsa acestuia.
            (8) În cadrul şedinţelor Colegiului disciplinar, executorul judecătoresc şi
autorul sesizării pot fi asistaţi de avocat sau un reprezentant. Executorul
judecătoresc, avocatul acestuia sau reprezentantul au dreptul să dea explicaţii, să
prezinte probe şi să formuleze în orice moment demersuri.
            (9) La decizia Colegiului disciplinar pot fi audiate şi alte persoane, invitate la
propunerea executorului judecătoresc sau a Colegiului disciplinar, pot fi studiate
documente şi alte materiale atît  din dosarul de executare, cît şi prezentate
suplimentar de participanţii în cadrul procedurii disciplinare.
            (10) În cazul în care, pe parcursul examinării sesizării privind tragerea la
răspundere disciplinară a executorului judecătoresc, se constată că actele
executorului judecătoresc care constituie obiect al sesizării sînt în acelaşi timp obiect
al unui litigiu în instanţa de judecată, Colegiul disciplinar, după caz, suspendă
examinarea sesizării pînă la pronunţarea unei decizii irevocabile a instanţei
judecătoreşti.
            (11) Retragerea sesizării privind tragerea la răspundere disciplinară a
executorului judecătoresc poate constitui temei de încetare a procedurii disciplinare
doar în cazul în care în procesul examinări sesizării nu sînt constatate fapte care au
dus la lezarea drepturilor altor persoane interesate sau a altor interese ocrotite de
lege.
            Articolul 231. Deciziile Colegiului disciplinar
            (1) Colegiul disciplinar emite una dintre următoarele decizii privind:
            a) constatarea abaterii disciplinare şi aplicarea unei sancţiuni disciplinare;
            b) respingerea sesizării privind tragerea la răspundere disciplinară a
executorului judecătoresc, în cazul în care s-a constatat lipsa temeiurilor pentru
tragerea la răspundere disciplinară;
            c) încetarea procedurii disciplinare, în cazul în care Colegiul disciplinar
constată expirarea termenelor de tragere la răspundere disciplinară prevăzute la art.
211.
             (2) În cazul în care Colegiul disciplinar s-a pronunțat anterior asupra unei
sesizări avînd aceleași temeiuri, aceleași persoane vizate și acte, acesta dispune
încetarea examinării sesizării cu elemente identice.
            (3) Dacă Colegiul disciplinar constată că faptele invocate în sesizarea privind
tragerea la răspundere disciplinară a executorului judecătoresc nu ţin de competenţa
colegiului, acesta dispune respingerea sesizării și transmite materialele autorităţilor
competente.
            (4) Dispozitivul deciziei privind examinarea sesizării pentru tragerea la
răspundere disciplinară a executorului judecătoresc se pronunţă în mod public de
preşedintele şedinţei Colegiului disciplinar. Dacă un membru al Colegiului
disciplinar are o opinie separată faţă de decizia colegiului, acesta o expune în scris, cu
indicarea motivelor. Opinia separată nu se citeşte şi se anexează la dosar.
            (5) În termen de pînă la 15 zile lucrătoare de la pronunţarea dispozitivului,
Colegiul disciplinar întocmeşte decizia motivată, care se semnează de către
preşedintele şedinţei şi membrii Colegiului disciplinar care au participat la şedinţă.
Acelaşi termen se aplică şi pentru întocmirea opiniei separate.
            (6) În termen de 3 zile lucrătoare de la data întocmirii deciziei motivate,
decizia depersonalizată a Colegiului disciplinar, însoţită, dacă e cazul, de opinia
separată depersonalizată, se publică pe pagina web oficială a Ministerului Justiţiei şi
a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti în compartimentul dedicat
Colegiului disciplinar, fără a mai fi necesară comunicarea ei prin alte metode
executorului judecătoresc vizat și autorului sesizării. Textul deplin al deciziei va
putea fi primit de partea interesată, în termen de 3 zile lucrătoare de la solicitare, de
la secretariatul colegiului. În cazul anulării prin hotărîre judecătorească definitivă a
deciziei Colegiului disciplinar, această informație va fi reflectată pe pagina web
oficială a Ministerului Justiției și a Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești.
            Articolul 24. Sancţiunile disciplinare
            (1) Sancţiunile disciplinare se aplică în raport cu gravitatea faptei şi constau
în:
            a) avertisment, cu obligația de a se instrui, pe cheltuială proprie, pe o durată
de la 4 pînă la 8 ore academice;
            b) mustrare, cu obligația de a se instrui, pe cheltuială proprie, pe o durată de la
8 pînă la 24 de ore academice;
            c) amendă;
            d) suspendarea activităţii executorului judecătoresc pe un termen de la o lună
pînă la 6 luni;
            e) retragere a licenţei.
            (11) Sancțiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) se execută în termen de cel
mult 30 de zile de la data rămînerii definitive a deciziei Colegiului disciplinar. În
cazul neexecutării acestora în termenul indicat, se vor aplica prevederile art. 18 alin.
(1) lit. e1).
            (2) Mărimea amenzii prevăzută la alin. (1) lit. c) este de la 30 la 600 de unităţi
convenţionale. Ea se depune la contul Uniunii Naţionale a Executorilor
Judecătoreşti. Neachitarea acestei amenzi în termen de 30 de zile atrage suspendarea
de drept a activităţii executorului judecătoresc în condiţiile art. 18. Decizia definitivă
a Colegiului disciplinar este un document executoriu.
            (3) -  abrogat.
            (4) Sancțiunea disciplinară se aplică prin decizie a Colegiului disciplinar.
            (5) – abrogat.
            (6) – abrogat.
             (7) Decizia Colegiului disciplinar poate fi contestată, fără a fi necesară
procedura prealabilă, în instanţa de judecată în a cărei jurisdicție își are sediul
Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, în termen de 30 de zile de la
comunicare, în modul prevăzut la art. 231 alin. (6). Hotărîrea judecătorească se
contestă cu apel în condițiile Codului de procedură civilă. Deciziile instanței de apel
nu se supun recursului, fiind definitive și irevocabile de la pronunțare.
Capitolul VI
            ACTIVITATEA EXECUTORULUI JUDECĂTORESC
            Articolul 25. Organizarea activităţii executorului judecătoresc
            (1) Activitatea executorului judecătoresc se desfăşoară în cadrul unui birou, în
care pot activa unul sau mai mulţi executori judecătoreşti asociaţi. Drepturile şi
obligaţiile executorilor judecătoreşti în vederea deţinerii biroului asociat se stabilesc
prin contract. În cadrul biroului asociat, fiecare executor judecătoresc îşi desfăşoară
activitatea în mod individual şi răspunde personal pentru activitatea sa.
            (2) Executorul judecătoresc îşi are biroul în circumscripţia judecătoriei pentru
care a fost învestit în funcţie, cu excepţia executorilor judecătoreşti din municipiul
Chişinău care îşi pot organiza birourile în circumscripţia oricărei judecătorii din raza
municipiului.
            (3) În circumscripţia unei judecătorii pot activa unul sau mai multe birouri ale
executorilor judecătoreşti.
            (4) Este interzisă amplasarea birourilor executorilor judecătoreşti în sediile
aflate în gestiunea instanţelor de judecată.
            (5) Biroul executorului judecătoresc trebuie să corespundă tuturor cerinţelor
care permit desfăşurarea activităţii şi păstrarea arhivei. Cerinţele referitoare la biroul
executorului judecătoresc şi la programul de activitate al biroului se stabilesc de
Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti.
            Articolul 26. Competenţa teritorială
            (1) Executorul judecătoresc poate întreprinde acţiuni de executare silită doar
în circumscripţia camerei teritoriale a executorilor judecătoreşti în interiorul căreia
îşi are sediul biroul său, dacă legea nu stabileşte altfel.
            (2) Solicitarea de executare va fi depusă la executorul judecătoresc mandatat
de partea interesată, dacă legea nu stabileşte altfel.
            (3) Executorul judecătoresc nu poate refuza primirea documentelor executorii
date prin lege în competenţa sa teritorială, stabilită de camera teritorială a
executorilor judecătoreşti, decît în condiţiile stabilite de lege.
            (4) În cazul în care, în circumscripţia unei judecătorii, numărul executorilor
judecătoreşti este insuficient, camera teritorială a executorilor judecătoreşti va
extinde temporar competenţa teritorială a unui sau a mai multor executori
judecătoreşti din circumscripţia aceleiaşi camere în privinţa categoriilor de
documente pentru a căror punere în executare există reglementări legale imperative
referitor la teritorialitate.
            Articolul 27. Sigiliul executorului judecătoresc şi documentele de identificare
            (1) Executorul judecătoresc dispune de un sigiliu cu imaginea Stemei de Stat,
cu inscripţiile „Republica Moldova” şi „Executor judecătoresc”, cu numele şi
prenumele, cu seria şi numărul licenţei. Sigiliul se aplică pe toate actele ce ţin de
activitatea executorului judecătoresc, dacă legea nu stabileşte altfel.
            (2) Sigiliul se confecţionează după un model unic, aprobat de Ministerul
Justiţiei.
             (3) Executorul judecătoresc are legitimaţie şi insignă, forma şi conţinutul
cărora se aprobă de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti.
            Articolul 28. Contul bancar al executorului judecătoresc
            (1) Executorul judecătoresc este obligat să dispună de următoarele conturi
bancare:
            a) cont curent special, pe care se depun cauţiunile şi sumele rezultate din
executarea silită şi din alte activităţi procesuale, precum şi spezele de executare şi
taxele pentru efectuarea actelor executorului judecătoresc;
            b) cont pentru încasarea onorariilor.
            (2) Mijloacele băneşti din contul bancar indicat la alin. (1) lit. a) nu pot fi
urmărite în baza pretenţiilor creditorilor executorului judecătoresc, iar operaţiunile
în acest cont nu pot fi sistate. În caz de lichidare silită a instituţiei financiare unde îşi
are deschis cont executorul judecătoresc, mijloacele financiare de pe contul indicat
vor fi achitate prioritar onorării altor categorii de creanţe.
            (3) Executorul judecătoresc este unica persoană autorizată să administreze şi
să dispună de cont special. El poate delega prin procură unei alte persoane
împuternicirile sale ce ţin de administrarea şi dispunerea de un cont special, dar
rămîne responsabil pentru consecințele acțiunilor acesteia.
            (4) La încetarea activităţii, contul curent special al executorului judecătoresc
se transmite în administrarea executorului judecătoresc desemnat de Uniunea
Națională a Executorilor Judecătorești.
            Articolul 29. Evidenţa financiar-contabilă
            Executorul judecătoresc este obligat să ţină evidenţa financiar-contabilă a
activităţii sale în condiţiile stabilite de lege.
            Articolul 30. Asigurarea riscurilor activităţii executorului judecătoresc
            (1) Executorul judecătoresc este obligat să încheie contract de asigurare de
răspundere civilă pentru posibilele riscuri de activitate profesională. Contractul de
asigurare urmează a fi încheiat de executorul judecătoresc înaintea începerii
activităţii şi se înregistrează la Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti.
            (2) Suma minimă asigurată pentru acoperirea riscurilor profesionale ale
activităţii de executor judecătoresc este stabilită de Uniunea Naţională a Executorilor
Judecătoreşti.
            Articolul 31. Arhiva executorilor judecătoreşti
            (1) Arhiva executorilor judecătoreşti este proprietate a statului.
            (2) Modul de evidenţă, de pregătire, de păstrare şi de predare a arhivei se
stabileşte printr-un regulament, coordonat cu Serviciul de Stat de Arhivă şi aprobat
de Ministerul Justiţiei.
            Articolul 32. Personalul auxiliar al biroului executorului judecătoresc
            (1) Pentru asigurarea funcţionării biroului şi activităţilor efectuate de
executorul judecătoresc pot fi atraşi specialişti şi lucrători auxiliari.
            (2) Persoanele atrase în activităţile biroului executorului judecătoresc sînt
obligate să asigure confidenţialitatea datelor ce ţin de procedura de executare, de
care au luat cunoştinţă. Divulgarea informaţiei confidenţiale atrage răspundere în
condiţiile legii.
            (3) Condiţiile de activitate şi modul de remunerare a persoanelor atrase în
activităţile biroului executorului judecătoresc se stabilesc în baza contractului
încheiat cu ele.
            Articolul 33. Supravegherea activităţii executorului judecătoresc
            (1) Supravegherea activităţii executorului judecătoresc este exercitată de
Ministerul Justiţiei şi Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti.
            (2) Supravegherea constă în efectuarea controalelor asupra activităţii
executorului judecătoresc prin verificarea dosarelor de executare, ţinerii registrelor
procedurii de executare, modului de calculare a cheltuielilor de executare, păstrării
documentelor şi arhivei, utilizării legăturii electronice cu registrele prin intermediul
reţelei computerizate, respectării orelor de program. Controlul activităţii
executorului judecătoresc se efectuează o dată la 2 ani. Activitatea executorului
judecătoresc nou-numit este supusă primului control la expirarea primului an de
activitate. Pot fi efectuate controale suplimentare numai dacă au devenit cunoscute
date a căror verificare este necesară.
            (3) La solicitarea persoanei care efectuează controlul, executorul judecătoresc
este obligat să prezinte pentru verificare dosarele de executare, arhiva, registrele de
evidenţă contabilă ce ţin de contul curent special şi alte documente ce ţin de
activitatea executorului judecătoresc.
            (4) Persoanele care exercită controlul nu vor da apreciere acţiunilor
procedurale ale executorului judecătoresc.
            Articolul 37. Interacţiunea executorilor judecătoreşti cu alte autorităţi
            (1) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile (inclusiv
financiare), organizaţiile (indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de
organizare) deţinătoare de registre de stat şi de informaţii relevante pentru
procedura de executare sînt obligate ca, în termen de cel mult o lună de la data
solicitării de către Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, să încheie
contracte de furnizare on-line a informaţiilor relevante pentru identificarea
debitorului, a patrimoniului său şi a locului aflării acestora.
            (2) Instituţiile financiare sînt obligate să furnizeze informaţia solicitată de
executorul judecătoresc, să îi permită verificarea rulajului sumelor în conturile
bancare ale debitorului, cu eliberarea imediată şi necondiţionată a extrasului din
contul bancar.
            (3) Colaboratorii de poliţie şi reprezentanţii administraţiei publice locale sînt
obligaţi, la prima solicitare, scrisă sau verbală, a executorului judecătoresc, să asigure
ordinea publică şi să participe la realizarea unor măsuri procesuale prevăzute de
legislaţie.
Capitolul VIII
CHELTUIELILE DE EXECUTARE
            Articolul 38. Taxele pentru efectuarea actelor executorului judecătoresc şi
spezele procedurii de executare
             (1) Executorul judecătoresc are dreptul la remunerarea lucrului său şi la
rambursarea cheltuielilor legate de activitatea sa.
            (2) Taxele pentru efectuarea actelor executorului judecătoresc şi spezele
procedurii de executare sînt achitate în avans, în temeiul unui borderou întocmit de
executorul judecătoresc, de către creditor sau de persoana care solicită efectuarea
acţiunilor respective.
            (3) Taxele pentru efectuarea actelor executorului judecătoresc şi spezele
procedurii de executare vor fi considerate cost al acestei proceduri.
            (4) Executorul judecătoresc este în drept, la solicitarea creditorului persoană
fizică, să accepte eşalonarea avansării taxelor pentru efectuarea actelor de executare.
            (5) Mărimea taxelor pentru efectuarea actelor executorului judecătoresc şi a
spezelor procedurii de executare se stabileşte de Guvern.
            Articolul 39. Onorariul executorului judecătoresc
            (1) Onorariul executorului judecătoresc se achită în cazul stingerii totale sau
parţiale a obligaţiei stabilite în documentul executoriu. Mărimea onorariului
executorului judecătoresc se stabileşte de Codul de executare.
            (2) Executorii judecătoreşti pot negocia cu creditorul avansarea totală sau
parţială a onorariului, însă nu sînt în drept să condiţioneze punerea în executare a
documentelor executorii de achitarea anticipată a onorariului.
Capitolul IX
ORGANELE PROFESIONALE ALE EXECUTORILOR
JUDECĂTOREŞTI
            Articolul 40. Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti
            (1) Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti este o asociaţie
profesională necomercială din care fac parte toţi executorii judecătoreşti. Uniunea îşi
are sediul în municipiul Chişinău. Executorii judecătoreşti devin membri ai Uniunii
Naţionale a Executorilor Judecătoreşti în momentul învestirii în funcţie.
            (2) Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti este persoană juridică şi
activează în bază de statut.
            (3) Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti are următoarele atribuţii:
            a) supraveghează activitatea executorilor judecătoreşti vizînd îndeplinirea
obligaţiilor profesionale ce le revin şi respectarea eticii profesionale;
            b) generalizează practica de executare silită a hotărîrilor judecătoreşti;
            c) prezintă din oficiu Colegiului disciplinar opinia vizînd sesizările privind
tragerea la răspundere disciplinară a executorilor judecătoreşti;
            d) organizează concursul de admitere în calitatea de executor judecătoresc
stagiar;
            e) organizează cursuri de instruire şi perfecţionare profesională a executorilor
judecătoreşti şi cursuri de formare iniţială a executorilor judecătoreşti stagiari;
            f) ţine evidenţa cursurilor de instruire şi perfecţionare profesională la care au
participat anual executorii judecătoreşti, cu informarea Ministerului Justiţiei;
            g) verifică modul în care se respectă condiţiile de efectuare a stagiului
profesional de către executorii judecătoreşti stagiari;
            h) verifică modul în care sînt exercitate atribuţiile camerelor teritoriale ale
executorilor judecătoreşti;
            i) adoptă acte cu caracter obligatoriu pentru toţi membrii Uniunii Naţionale a
Executorilor Judecătoreşti în limitele competenţei prevăzute de lege și statut;
            j) organizează, promovează și îndeplinește activități de susținere a măsurilor
alternative executării silite;
            k) îndeplinește alte atribuţii prevăzute de lege şi de statut.
            (4) Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti participă în mod
obligatoriu şi nemijlocit la soluţionarea problemelor ce ţin de reglementarea
activităţii executorilor judecătoreşti.
             (5) La elaborarea oricăror acte de dispoziție, acte normative sau legislative
legate de activitatea de executare silită, autoritățile vor solicita opinia și propunerile
Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești.
             (6) Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti asigură organizarea
activităţii Comisiei de licenţiere.
            (7) Organele Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti sînt:
            a) congresul;
            b) Consiliul;
            c) preşedintele;
            d) secretarul general;
            e) comisia de cenzori.
            Articolul 41. Congresul
            (1) Organul suprem al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti este
congresul, constituit din toţi membrii săi.
            (2) Congresul se convoacă în şedinţe ordinare cel puţin o dată în an.
            (3) În caz de necesitate, congresul se convoacă în şedinţe extraordinare:
            a) la iniţiativa Consiliului;
            b) la propunerea ministrului justiţiei;
            c) la solicitarea a cel puţin 1/5 din numărul total al membrilor Uniunii
Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.
            (4) Congresul se convoacă de către Consiliu, anunţîndu-se executorii
judecătoreşti în prealabil cu cel puţin o lună despre data, ora şi locul desfăşurării
şedinţei, despre ordinea de zi şi raportorii, fiind informat în acest sens şi Ministerul
Justiţiei. Participarea la congres este obligatorie.
            (5) Congresul are următoarele atribuţii:
            a) adoptarea şi modificarea statutului Uniunii Naţionale a Executorilor
Judecătoreşti;
            b) alegerea membrilor Consiliului;
            c) alegerea preşedintelui Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti din
membrii Consiliului;
            d) alegerea executorilor judecătoreşti ce urmează a fi desemnaţi în
componenţa Comisiei de licenţiere şi a Colegiului disciplinar;
            e) alegerea membrilor comisiei de cenzori;
            f) aprobarea sumei minime de asigurare de răspundere civilă a executorilor
judecătoreşti;
            g) aprobarea mărimii contribuţiilor obligatorii ale executorilor judecătoreşti la
bugetul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti;
            h) aprobarea taxei ce urmează a fi achitată de executorul judecătoresc stagiar
Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti pentru efectuarea stagiului;
            i) aprobarea raportului anual al Consiliului, al secretarului general şi cel al
comisiei de cenzori;
             j) aprobarea programului de activitate şi a bugetului Uniunii Naţionale a
Executorilor Judecătoreşti pentru următorul an;
            k) adoptarea şi modificarea Codului deontologic al executorului judecătoresc;
            l) adoptarea regulamentului de activitate al camerei teritoriale a executorilor
judecătoreşti;
            m) desemnarea auditorului;
            n) alte atribuţii stabilite de lege şi de statut.
            (6) Hotărîrile congresului se adoptă cu votul majorităţii celor prezenţi.
            Articolul 42. Consiliul
            (1) Organul executiv al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti este
Consiliul, constituit din 7 membri, aleşi pe un termen de 4 ani. Preşedintele Uniunii
Naţionale a Executorilor Judecătoreşti este de drept şi preşedinte al Consiliului.
            (2) Consiliul se convoacă în şedinţe ori de cîte ori este necesar, dar nu mai
puţin de o dată în trimestru. Deciziile Сonsiliului se adoptă cu votul majorităţii
membrilor prezenţi.
            (3) Сonsiliul are următoarele atribuţii:
            a) propune ministrului justiţiei spre aprobare numărul necesar de executori
judecătoreşti şi teritoriul de activitate;
            b) alege din rîndul membrilor săi vicepreşedintele;
            c) repartizează executorilor judecătoreşti care vor asigura efectuarea stagiului
persoanele care au promovat concursul pentru admiterea la stagiere;
            d) stabileşte circumscripţiile camerelor teritoriale ale executorilor
judecătoreşti;
            e) prezintă anual ministrului justiţiei informaţii despre înregistrarea
contractelor de asigurare de răspundere civilă a executorilor judecătoreşti;
            f) aprobă statele de personal şi condiţiile desfăşurării concursului pentru
angajarea personalului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, mărimea
fondului de salarizare;
            g) aprobă recomandări de generalizare a practicii de executare şi le remite
pentru informare Ministerului Justiţiei;
            h) asigură convocarea congresului;
            h1) examinează contestațiile la actele de dispoziție emise de camerele
teritoriale ale executorilor judecătorești;
            i) îndeplineşte alte atribuţii stabilite de prezenta lege şi de statut.
            Articolul 43. Preşedintele
             (1) Preşedintele Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti este ales prin
vot secret pe un termen de 4 ani. Poate fi aleasă preşedinte persoana care are o
vechime în domeniul executării de cel puţin 5 ani. Un executor judecătoresc nu poate
fi ales în funcţia de preşedinte mai mult de două mandate consecutive.
            (2) Preşedintele Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti are
următoarele atribuţii:
            a) reprezintă Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti în relaţiile cu
persoanele fizice şi persoanele juridice din ţară şi din străinătate;
            b) prezidează şedinţele Consiliului;
            c) semnează actele Consiliului;
            d) supraveghează relaţiile dintre Uniunea Naţională a Executorilor
Judecătoreşti şi camerele teritoriale ale executorilor judecătoreşti, precum şi relaţiile
dintre camerele teritoriale ale executorilor judecătoreşti;
            e) acordă sprijin camerelor teritoriale ale executorilor judecătoreşti în relaţiile
lor cu autorităţile publice centrale şi locale;
            f) exercită alte atribuţii prevăzute de prezenta lege şi de statut.
            (3) În lipsa preşedintelui Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti,
funcţiile acestuia sînt exercitate de vicepreşedintele Consiliului.
            Articolul 44. Secretarul general
            (1) Activitatea organizatorică administrativă şi economică financiară a Uniunii
Naţionale a Executorilor Judecătoreşti se asigură de către secretarul general.
            (2) Secretarul general este angajat în funcţie de Consiliu, în bază de concurs,
pe un termen de 5 ani, care poate fi prelungit o singură dată.
            (3) Poate fi angajată în funcţia de secretar general persoana care are studii
economice sau juridice superioare şi o vechime în activitate de cel puţin 5 ani.
            (4) Secretarul general are următoarele atribuţii:
            a) răspunde pentru gestiunea economico-financiară a Uniunii Naţionale a
Executorilor Judecătoreşti;
            b) încheie acorduri şi contracte în numele Uniunii Naţionale a Executorilor
Judecătoreşti;
            c) gestionează mijloacele bugetare ale Uniunii Naţionale a Executorilor
Judecătoreşti;
            d) organizează elaborarea, fundamentarea şi prezentarea la congres a
proiectului bugetului anual al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti;
            e) prezintă congresului raportul privind execuţia anuală a bugetului Uniunii
Naţionale a Executorilor Judecătoreşti;
            f) participă la şedinţele congresului şi ale Consiliului fără drept de vot;
            g) elaborează proiectul agendei şi pregăteşte materialele de lucru ale
congresului şi ale Consiliului după consultarea cu ultimul;
            h) angajează personalul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi
conduce activitatea acestuia;
            i) organizează ţinerea evidenţei tuturor imobilelor din proprietatea sau din
administrarea Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, a celorlalte bunuri
aflate în gestiunea acesteia;
            j) îndeplineşte alte atribuţii la indicaţia congresului şi a Consiliului.
            (5) Funcţia de secretar general este remunerată. Mărimea remunerării este
stabilită de Consiliu.
            (6) Secretarul general nu este în drept să cumuleze alte funcţii sau activităţi
remunerate, cu excepţia celor didactice, ştiinţifice şi de creaţie.
            Articolul 45. Comisia de cenzori
            (1) Comisia de cenzori este formată din 3 membri, aleşi pe un termen de 2 ani.
Membrul comisiei de cenzori nu poate fi membru al unor alte organe colegiale ale
Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.
            (2) Comisia de cenzori este creată pentru verificarea activităţii economico-
financiare a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti. Controlul ordinar se
efectuează o dată în an. În caz de necesitate, controlul poate fi efectuat la cererea a
1/5 din componenţa executorilor judecătoreşti sau la cererea preşedintelui Uniunii
Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.
            (3) Controlul efectuat de comisia de cenzori finalizează cu întocmirea unui act
ce va reflecta perioada verificată, corelaţia bugetului cu cheltuielile efectuate,
temeinicia cheltuielilor efectuate, concluziile şi recomandările comisiei. Actul este
semnat de toţi membrii comisiei de cenzori. Membrul comisiei de cenzori poate
exprima opinie separată, care se anexează la act.
            (4) Actul comisiei de cenzori se aduce la cunoştinţă congresului.
            Articolul 46. Asigurarea materială a Uniunii Naţionale a Executorilor
Judecătoreşti
            Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti îşi desfăşoară activitatea în
baza mijloacelor acumulate din:
            a) contribuțiile obligatorii achitate lunar de executorii judecătorești, care nu
pot fi mai mici de 3% din sumele încasate cu titlu de onorariu;
            b) sumele plătite ca amenzi şi taxe în condiţiile prezentei legi;
            c) alte surse neinterzise de lege.
            Articolul 47. Camera teritorială a executorilor judecătoreşti
            (1) Camera teritorială a executorilor judecătoreşti activează în circumscripţia
stabilită de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti. În Republica Moldova
activează trei camere teritoriale ale executorilor judecătoreşti.
            (2) Din componenţa camerei teritoriale a executorilor judecătoreşti fac parte
toţi executorii judecătoreşti care îşi au biroul în circumscripţia respectivă.
            Articolul 48. Atribuţiile camerei teritoriale a executorilor judecătoreşti
            Camera teritorială a executorilor judecătoreşti are următoarele atribuţii:
             a) duce la îndeplinire hotărîrile Uniunii Naţionale a Executorilor
Judecătoreşti;
            b) întocmeşte, modifică şi publică anual lista executorilor judecătoreşti
membri ai camerei;
            c) stabileşte competenţa teritorială a executorilor judecătoreşti în interiorul
circumscripţiei instanţei de judecată în privinţa categoriilor de documente executorii,
pentru a căror punere în executare există reglementări legale imperative referitor la
teritorialitate;
            d) examinează petiţiile referitoare la activitatea şi etica profesională a
executorilor judecătoreşti din circumscripţia sa teritorială şi informează Uniunea
Naţională a Executorilor Judecătoreşti despre abaterile depistate în vederea deciderii
necesităţii sesizării Colegiului disciplinar;
            e) informează Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti asupra
activităţii birourilor executorilor judecătoreşti şi necesarului de executori
judecătoreşti;
            f) în caz de suspendare sau de încetare a activităţii executorului judecătoresc,
asigură preluarea şi transmiterea arhivei şi a procedurilor de executare deţinute de
acesta;
            g) îndeplineşte alte atribuţii stabilite de prezenta lege şi de regulamentul de
activitate.
.
            Articolul 51
            Ministerul Justiţiei:
            a) va asigura încetarea activităţii secţiilor civile ale oficiilor de executare pe
măsura învestirii în funcţie a 1/2 din numărul executorilor judecătoreşti stabilit
pentru circumscripţia dată;
            b) va asigura instruirea profesional-managerială iniţială a persoanelor care au
primit licenţă pentru activitatea de executor judecătoresc;
            c) va stabili, în coordonare cu Departamentul de Executare, modul de utilizare
a mijloacelor materiale aflate în gestiunea acestui departament;
            d) va asigura încetarea activităţii Departamentului de Executare pînă la data
de 15 septembrie 2010, dar nu mai devreme de data adoptării actului legislativ ce
reglementează activitatea procedurală a executorilor judecătoreşti.
            Articolul 52
            (1) Arhiva secţiilor civile ale oficiilor de executare, la momentul încetării
activităţii acestora, va fi transmisă executorilor judecătoreşti învestiţi în funcţie.
            (2) Departamentul de Executare, în coordonare cu Ministerul Justiţiei, va
stabili procedura şi condiţiile de transmitere a arhivei menţionate la alin.(1).
            Articolul 53
            La preluarea procedurilor de executare de la oficiile de executare ale
Departamentului de Executare, executorul judecătoresc va continua să efectueze
toate acţiunile de executare necesare. Actele de executare efectuate de executorul
judecătoresc precedent au efecte juridice pentru executorul judecătoresc nou-
desemnat, acesta nefiind responsabil de prejudiciile cauzate sau care pot fi cauzate în
viitor ca rezultat al activităţii executorului judecătoresc precedent.