PROIECT

Finanțe internaționale
Tema: Fondul monetar internațional(F.M.I)

Facultatea de Științe Economice și Administrație Publică

Contabilitate și informatică de gestiune
 Cuprins
Apariția Fondoului Monetar International................................................................3
Obiectivele si funcțiile Fondului Mondial International............................................4
Obligațiile țărilor care aderă la F.M.I.........................................................................5
Organizarea Fondului monetar internațional...........................................................5
Resursele Fondului Monetar Internaţional...............................................................7
Relaţiile României cu FMI........................................................................................7
Asistenţa financiară...................................................................................................8
Ce spun analiștii?.......................................................................................................9
Bibliografie...............................................................................................................10
 Apariția Fondoului Monetar International

Dupa cel de-al doilea razboi mondial, au aparut preocupari pe plan

international privind reorganizarea relațiilor valutar-financiare internaționale. Din
această cauză în Statele Unite ale Americi, pe 22 iulie 1944, a avut loc Conferința
de la Bretton Woods pentru restructurarea relațiilor internaționale monetare și
financiare. Peste 40 de țări au participat la semnarea Acordului care prevedea
proceduri și reguli care să guverneze economia mondială.
Acest acord a condus la înființarea Băncii Internaționale pentru
Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD, cunoscută și sub numele de Banca Mondială)
și Fondului Monetar Internațional. Aceste instituții sunt cunoscute drept gemenii
Bretton Woods. Sistemul Bretton Woods prevedea o rată de schimb valutar stabilă,
având ca referință standard aurul, dolarul fiind singura monedă convertibilă în aur.
Activitatea oficiala a F.M.I. a început la 1 martie 1947. La 15 noiembrie
1947, F.M.I. a obtinut statutul de instituție specializată a Organizației Națiunilor
Unite, dupa ce Adunarea Generală a aprobat Acordul încheiat de ECOSOC cu
F.M.I. prin consultări și recomandări, însă Organizația Națiunilor Unite nu poate
interveni în mod direct în activitatea acestuia.
Acțiunea sa constă în a acorda împrumuturi în bani țărilor cu astfel de
dificultați, cu condiția ca acestea să pună în practică politici adecvate pentru a
ajunge la un echilibru al balanțelor lor de plați. Limitarea capitalului său implică
faptul că împrumuturile trebuie să fie pe termen scurt, pentru a dispune în mod
constant de finanțările necesare ajutorării țărilor aflate în criză.
Obiectivele si funcțiile Fondului Mondial International

Statutul F.M.I. conține 31 articole ce definesc obiectivele și regulile

funcționării sale.

Fondul Monetar Internațional este o instituție permanentă însărcinată cu

menținerea unei funcționări armonioase a sistemului monetar internațional.

Pentru realizarea acestui scop, el trebuie să aibe in vedere urmatoarele

obiective:

 să favorizeze schimburile de informații între tările membre

 să încurajeze acordurile dintre responsabilii monetari
 să puna în funcție mecanisme de cooperare internațională pentru a
împiedica acțiunile unilaterale.

Acest „cod de conduiă”, pe care F.M.I. trebuie să-l facă să fie respectat, nu
este un scop în sine, el are în primul rand menirea de a contribui la expansiunea
comerțului internațional și deci de a crea locuri de muncă în țările membre. Mai
exact, Fondul trebuie să contribuie la aplicarea unui sistem de paritați fixe si la
restabilirea liberei convertibilitați a monedelor pentru operațiuni curente.

Pe aceste baze, Fondul asigură trei funcții principale:

 supravegherea
 ajutorul financiar
 asistența tehnică

Recent, așa cum am arătat, Fondul s-a ocupat de dezvoltarea unei misiuni
specifice de ajutorare a celor mai sărace țări.
Obligațiile țărilor care aderă la F.M.I

Ţările care aderă la Fond îşi asumă o serie de obligaţii cu titlu general:

 furnizarea de date economice şi financiare necesare derulării operaţiunilor

FMI;
 eliminarea restricţiilor asupra efectuării de plăţi şi transferuri pentru
tranzacţii internaţionale curente;
 eliminarea practicilor monetare discriminatorii şi a celor multiple;
 convertibilitatea, la cerere, a sumelor în monedă proprie deţinute de alte
state.

Organizarea Fondului monetar internațional

FMI răspunde în faţa guvernelor din ţările membre.
Organele de decizie ale F.M.I. sunt:
 Consiliul Guvernatorilor,
 Comitetul Monetar și Financiar International
 Consiliul de Administratie.
F.M.I. nu este o institutie independenta, cum sunt unele banci centrale.
Fondul este condus de reprezentantii statelor membre, adunate in cadrul diferitelor
instante decizionale.

La cel mai inalt nivel se afla Consiliul Guvernatorilor (82 de membri), investit cu
toate puterile, compus dintr-un Guvernator pentru fiecare stat membru, de regula
ministrul de Finante sau Guvernatorul Bancii Centrale.

Consiliul se reuneste o data pe an, ca Adunare Generala, in septembrie sau

octombrie, pentru a examina activitatile Fondului si pentru a adopta decizii majore,
cum ar fi modificarile Statutului sau admiterea de noi state membre.
 Întrucat se reunesc rar, Guvernatorii deleaga o mare parte din puterile lor
Consiliului de Administratie.

Cei 24 de Administratori activează în permanență, la New York. Cinci dintre

acestia sunt numiți direct de tara lor: S.U.A., Japonia, Germania, Franta si
Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord. La randul lor, Rusia, China si
Arabia Saudita au obținut dreptul de a avea propriul lor Administrator in Consiliu.

Statele membre trebuie să se adune în cadrul «circumscriptiilor», adică pe

grupuri de țari. Consiliul de Administrație dirijează afacerile curente relative la
supravegherea politicii ratei de schimb, la acordarea de sprijin financiar, la
consultarile cu statele membre, cele privind evoluția doctrinei, sau probleme
administrative si bugetare. Deciziile Consiliului Guvernatorilor și ale Consiliului
de Administratie sunt luate cu majoritatea calificata a voturilor.

În fruntea F.M.I. se află un Director General care conduce serviciile si

prezideaza Consiliul de Administratie, organism care, la randul sau, alege
Directorul General pentru o perioada de cinci ani. Prin conventie tacita,
Directorul General al F.M.I. este din Europa, in vreme ce Presedintele Bancii
Mondiale este din S.U.A.

Directori F.M.I.

Perioada Nume
1946–1951 Camille Gutt
1951–1956 Ivar Rooth
1956–1963 Per Jacobsson
1963–1973 Pierre-Paul Schweitzer
1973–1978 Johan Witteveen
1978–1987 Jacques de Larosière
1987–2000 Michel Camdessus
2000–2004 Horst Köhler
2004–2007 Rodrigo de Rato
2007-2011 Dominique Strauss-Kahn
2011 John Lipsky (interimar)
2011-prezent Christine Lagarde

Sursa: Wikipedia, Fondul Monetar Internațional,

https://ro.wikipedia.org/wiki/Fondul_Monetar_Internațional
Resursele Fondului Monetar Internaţional

Resursele Fondului Monetar Internaţional sunt asigurate din contribuţia

statelor membre, prin plata unor cote în funcţie de puterea economică a fiecărei ţări
membre, de exemplu, Statele Unite ale Americii sunt cea mai mare putere
economică din lume, astfel ea are cea mai mare cotă în cadrul Fondului Monetar
Internaţional.

Cotele-părţi depuse de statele membre reprezintă participarea financiară a

fiecărei ţări, iar mărimea acestora influenţează puterea de vot a fiecărei ţări,
accesul la facilităţile de credit oferite de FMI şi mărimea alocărilor de Drepturi
Speciale de Tragere (DST – moneda de rezervăcreată de FMI în anul 1969) pentru
fiecare ţară membră.

Relaţiile României cu FMI

România a devenit membru FMI la 15 decembrie 1972 şi face parte din
constituenta condusă de Olanda. Dl. Anthony de Lannoy (Olanda) este Director
Executiv pentru România în cadrul FMI; constituenta sa include Armenia, Belgia,
Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Cipru, Croaţia, Georgia, Israel, Luxemburg,
Macedonia de Nord, Moldova, Muntenegru,  Olanda, România şi Ucraina.
Guvernatorul României la FMI este dl. Constantin Mugur Isărescu,
Guvernatorul Băncii Naţionale a României.
Poziţia de guvernator supleant este deţinută de secretarul de stat din
Ministerul Finanţelor Publice coordonator al activităţii privind elaborarea
legislaţiei, politicilor şi reglementărilor contabile şi fiscale.
Fondul are un reprezentant rezident la Bucureşti din anul 1991. Începând cu
luna aprilie 2016, reprezentantul rezident al FMI în România este Alejandro
Hajdenberg, care a ocupat anterior poziţia de senior desk economist la Biroul FMI
din Cipru.
Cota de participare a României la FMI se ridică la 1.811,4 milioane DST sau
0,38% din cota totală. Puterea de vot a României este de 19.579 voturi
reprezentând 0,39% din total.
Asistenţa financiară
Începând cu 1972, România a folosit resursele FMI în 13 ocazii ca suport
financiar pentru programele economice ale guvernului.
Data Expirării Suma Aprobată Suma Trasă
Tipul Acordului Data Aprobării
sau Rezilierii (milioane SDR) (milioane SDR)
Stand-by 03/10/1975 02/10/1976 95,0 95,0
Stand-by 09/09/1977 08/09/1978 64,1 64,1
Stand-by 15/06/1981 14/01/1984 1.102,5 817,5
Stand-by 11/04/1991 10/04/1992 380,5 318,1
Stand-by 29/05/1992 28/03/1993 314,0 261,7
Stand-by 11/05/1994 22/04/1997 320,5 94,3
Stand-by 22/04/1997 21/05/1998 301,5 120,6
Stand-by 05/08/1999 28/02/2001 400,0 139,8
Stand-by 31/10/2001 15/10/2003 300,0 300,0
Stand-by preventiv 07/07/2004 06/07/2006 250,0 0,0
Stand-by 04/05/2009 03/05/2011 11.443,0 10.569,0
Stand-by preventiv 25/03/2011 15/03/2013 3.090,6 0
Stand-by preventiv 25/09/2013 24/09/2015 1.751,3 0

Ultimul aranjament financiar al României cu instituţia financiară

internaţională a fost perfectat în septembrie 2013, când guvernul a semnat cu FMI
şi Comisia europeană (COM) un nou acord stand-by de tip preventiv.

Acordul s-a derulat pe 2 ani, având o valoare de 4 miliarde EUR (2 miliarde

EUR din partea COM şi 2 miliarde EUR din partea FMI).

Scopul principal al încheierii acordului a fost de a continua implementarea

măsurilor de reformă iniţiate în perioada acordului precedent (în domeniile
energiei, transporturilor, sănătăţii, guvernanţei corporatiste în sectorul companiilor
de stat), a consolida reuşitele acestor iniţiative, a reveni la o creştere economică
robustă şi a spori competitivitatea în vederea adoptării - într-un orizont mediu de
timp - a monedei euro, în conformitate cu programul de convergenţă.

Caracterul preventiv presupune că finanţările sunt disponibile pentru

eventualitatea în care contextul macroeconomic extern ar suferi o înrăutăţire
semnificativă. Autorităţile române nu au intenţionat să acceseze sumele
disponibile, menţinând caracterul preventiv al acordului pe toată durata sa.
Ce spun analiștii?

Nicolae Văcăroiu despre Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional:

,,Personal, nu cunosc vreo țară care să fi obținut succese în urma aplicării
măsurilor de ajustare structurală impuse de FMI și Banca Mondială. Din contră,
au avut ca efect adâncirea crizei economice, agravând situația deja critică a celor
săraci.”

Conform lui Claudio Perez Paladino, ambasadorul extraordinar și

plenipotențiar al Republicii Argentina, după ce această țară a „renunțat la
păguboasele sfaturi ale FMI”, țara a avut o creștere economică spectaculoasă, iar
„politica sa economică a adus beneficii nu numai statului, ci și tuturor cetățenilor
săi.”

"Cel mai bine ar fi să ieşim din acest acord (cel cu FMI - n.r.), ceea ce ar
însemna că lucrile merg bine şi nu mai avem nevoie de profesor. Dacă te mai
lungeşti într-un asemenea acord, nu va mai fi un mesaj bun", declara Guvernatorul
BNR, Mugur Isărescu, în februarie 2012.

„Nu avem nevoie de un nou acord, nu face nimic bun, duce la perpetuarea
unor politici proaste", spune economistul Bogdan Glăvan. „Guvernul primeşte
sprijin pentru a duce nişte politici nesănătoase", adaugă acesta.

„Modelul pe care îl văd în relaţia România - FMI este cel din relaţia
Uniunii Europene cu Grecia. Grecia, după ce a intrat în zona euro şi s-a finanţat
ieftin, nu a mai avut nicio motivaţie să se reformeze. României, din moment ce a
căpătat acordul, i-a dispărut şi motivaţia de reformă. România nu are nevoie şi
nici nu trebuie să semneze un nou acord cu FMI", declara economistul Florin Cîţu,
cu ocazia lansării unui raport al SAR în care analiza relaţia României cu Fondul.

„S-au făcut unele lucruri, dar există multe neîmpliniri. Au fost condiţii
pentru privatizări, pentru managementul privat la firmele de stat care s-au
terminat în eşec. Au fost propuse lucruri bune pentru reforma sănătăţii. Probabil
că unele lucruri vor fi reluate în noul acord. Chiar dacă am îndeplinit 30% din
condiţiile din acord, tot e bine", spune analistul Aurelian Dochia.

„Pragmatic vorbind, un alt acord cu FMI este inevitabil", adaugă Glăvan.

„România are nevoie de finanţare externă, este dependentă – din punct de vedere
economic, România este încă o ţară de mâna a treia. Altfel, pe termen scurt, am
asista la ieşiri de capital, la deprecierea cursului. Am avea o scădere a produsului
intern brut, pentru că statul contează foarte mult la formarea PIB, deşi banii
cheltuiţi pe borduri nu crează o creştere economică reală".

Bibliografie
https://ro.wikipedia.org/wiki/Fondul_Monetar_Interna%C8%9Bional
https://www.bnr.ro/Fondul-Monetar-International
https://www.mae.ro/node/1473
https://www.economica.net/e-bine-ca-mai-facem-un-acord-cu-fmi_57273.html