Contabilitatea trezoreriei

curs 11

1
 Conţinutul si structura trezoreriei
Contabilitatea trezoreriei asigură evidenţa existenţei şi
mişcării: titlurilor de plasament, disponibilităţilor în conturile
bancare şi în casierie, creditelor bancare pe termen scurt şi
a altor valori de trezorerie.

Organizarea contabilităţii de trezorerie se ţine pentru:

◼ efectuarea platilor şi incasarilor la termenele scadente;
◼ evidenta şi controlul operativ al operatiilor de trezorerie
cu şi fara numerar;
◼ gestionarea eficienta a investitiilor financiare şi a
creditelor bancare pe termen scurt;
◼ fundamentarea bugetului de trezorerie;
◼ respectarea legislatiei financiar-bancare şi fiscale.

2
 Obiectivele contabilităţii trezoreriei

a. reflectarea, urmărirea si controlul existenţei si

gestionării corecte a elementelor de trezorerie;

b. respectarea disciplinei financiare privind operaţiile de

încasări si plăţi fără numerar prin conturile deschise la
bănci;

c. urmărirea modificărilor ce intervin în componenţa si

volumul elementelor de trezorerie;

d. asigurarea promptă si corectă a tuturor informaţiilor

privind elementele de trezorerie necesare factorilor de
decizie existenţi la nivelul entităţii.
3
Conturi de trezorerie

Contabilitatea sintetică a trezoreriei se organizează cu

ajutorul conturilor din clasa 5:

◼ 50 „Investiţii pe termen scurt”

◼ 51 „Conturi la bănci”
◼ 53 „Casa”
◼ 54 „Acreditive”
◼ 58 „Viramente interne”
◼ 59 „Ajustări pentru pierderea de valoare a conturilor de
◼ trezorerie”

4
 Definitii, caracteristici
Trezoreria cuprinde ansamblul lichidităţilor monetare şi a
echivalentelor de numerar de care dispune o unitate, pentru a
face faţă plăţilor scadente.

Lichiditatile monetare reprezintă mijloacele băneşti efective

pe care le deţine un agent economic, avand următoarea
structură:

❑ numerar aflat în casierie;

❑ disponibilităţi băneşti aflate în conturi bancare;

❑ avansuri de trezorerie.
5
 Definitii, caracteristici
Echivalente de numerar = investitii financiare pe termen
scurt, care sunt uşor convertibile in mijloace banesti
efective, avand urmatoarea structura:
❑ valori de incasat (efecte comerciale, cecuri);

❑ titluri de plasament (acţiuni, obligaţiuni);

❑ alte valori (timbre fiscale, timbre postale, bonuri

valorice de combustibil, tichete de masă).

Fluxuri de trezorerie reprezinta ansamblul operatiilor

monetare si financiare pe care le efectueaza un agent
economic pentru asigurarea mijloacelor banesti si
efectuarea decontarilor curente. Aceste fluxuri de trezorerie
(I=intrari, E=iesiri) se pot efectua în monedă naţională sau
valută.
6
 Fluxuri de trezorerie

Bunuri, Bunuri,
Agenţi servicii PIAŢA servicii Agenţi
economici DE economici
care care
MĂRFURI
economisesc împrumută
(vând) Bani Bani (cumpără)

Concluzie:
- in cadrul operatiilor monetare se includ incasarile si platile curente, care
se efectueaza pentru decontarea drepturilor de creanta si a obligatiilor
scadente ale agentilor economici.

7
 Fluxuri de trezorerie

Agenţi Bani Bani Agenţi

economici PIATA economici
care vand FINANCIARA care
Active Active cumpara
financiare financiare

Concluzie:
- operatiile financiare asimilate trezoreriei genereaza
angajamente sub forma creditelor bancare pe termen
scurt.
- operatiile financiare asimilate trezoreriei genereaza
investitii financiare pe termen scurt sub forma titlurilor de
plasament. 8
 Evidenta mijloacelor banesti

◼ Structura documentelor privind operatiile de incasari si

plati difera in functie de modalitatea de decontare a
obligatiilor banesti dintre agentii economici (in numerar
sau fara numerar).

Decontarile cu numerar:
◼ plata/incasarea se face imediat prin miscarea directa a
sumelor banesti (fara intermediari);
◼ documentul utilizat pentru inregistrarea operativa a
incasarilor si platilor in numerar este registrul de casa;
◼ inregistrarea in registrul de casa se face pe baza
documentelor justificative: dispozitia de plata-incasare
catre casierie, chitanta, monetar, bon de comanda-
chitanta, cec de numerar, borderou de achizitie.
9
 Evidenta mijloacelor banesti

Caracteristicile decontarilor fără numerar:

❑ exista un decalaj intre momentul initierii si cel al

finalizarii decontarii, care se face ca urmare a decontarii
prin intermediul bancilor;
❑ se utilizeaza instrumente si mijloace de plata emise pe
suport de hartie, magnetic sau electronic;
❑ incasarile si platile se inregistreaza in extrasele de cont,
pe baza documentelor care reflecta operatiile efectuate
prin conturile bancare;
❑ principalele instrumente de plata fara numerar: cecul,
ordinul de plata, biletul la ordin si cambia.

10
 Continutul documentelor fara numerar
Cecul este instrumentul prin care se poate plati fara numerar o suma
de bani din contul debitorului (emitentului) catre o alta persoana
fizica/juridica.
Persoana care ordona plata (titularul cecului) se numeste tragator.
Persoana care trebuie sa incaseze suma este denumita beneficiar.
Societatea bancara care efectueaza tranzactia se numeste tras.
Cecurile pot fi: la purtator, certificat, cecul de calatorie, cecul barat.
Posibilitati de transmitere a unui cec:
❑ simpla remitere = cazul cecului la purtator, care in momentul emiterii
nu indica in mod expres beneficiarul, acesta va fi platit numai
persoanei nominalizate;
❑ cesiunea de creanta ordinara = cecul este emis pe numele unei
anumite persoane, aceasta putand sa-l incaseze;
❑ girarea = operatiunea prin care se transmit, odata cu remiterea, si
toate drepturile rezultate din cec, ea este o mentiune speciala facuta pe
verso in favoarea unei anumite persoane. 11
 Continutul documentelor fara numerar
Ordinul de plata este un instrument emis de catre platitor
pentru a-si achita o datorie fata de o alta persoana
(beneficiar), dand dispozitie banci sa plateasca
beneficiarului suma inscrisa (formular intocmit in 2
exemplare).

Ordinul de plata parcurge un anumit traseu de la platitor la

beneficiar, prin intermediul mai multor societati bancare,
acestea efectuand operatiuni succesive de:
❑ receptie,
❑ autentificare,
❑acceptare si
❑executare a ordinului de plata.

Aceste operatiuni sunt denumite operatiuni de transfer-credit.

12
 Continutul documentelor fara numerar

Biletul la ordin este o promisiune scrisa prin care o pers.

fizica sau juridica in calitate de debitor (subscriptor), se
obliga fata de o alta persoana (beneficiar) sa plateasca la
un anumit termen o suma de bani.

Utilizarea biletului la ordin presupune urmatoarele operatii:

❑ subscriptorul emite biletul la ordin pe care-l remite
beneficiarului;
❑ beneficiarul are urmatoarele posibilitati:
❖ sa-l prezinte bancii (trasului) la scadenta pentru
incasarea sumei;
❖ sa-l gireze in favoarea unei alte persoane;
❖ sa-l sconteze, adica sa-l remita bancii pentru
incasarea sumei inainte de scadenta.
13
 Continutul documentelor fara numerar
Cambia este un instrument cu ajutorul caruia o persoana in
calitate de creditor, da ordin unui debitor de a plati o anumita
suma unei persoane numita de beneficiar.

Cambia pune in legatura 3 persoane:

❑ persoana care emite documentul, numita tragator;
❑ persoana care va plati suma, numita tras;
❑ persoana care va incasa suma, numita beneficiar.

Etape parcurse pentru utilizarea cambiei:

❑ tragatorul semneaza o cambie, pe care o remite beneficiarului;
❑ beneficiarul are urmatoarele posibilitati:
❖ sa prezinte cambia trasului spre acceptare (obligatoriu/facultativ),
❖ sa prezinte cambia trasului pentru incasarea sumei,
❖ sa gireze cambia in favoarea unui tert,
❖ sa sconteze cambia.
14
În cadrul operaţiilor financiare pe piaţa financiară au loc
operaţii financiare asimilate trezoreriei care generează :

❑ angajamente sub forma creditelor bancare pe termen

scurt;

❑investiţii financiare pe termen scurt sub forma titlurilor de

plasament.

15
 Contabilitatea investiţiilor financiare
Investiţiile financiare pe termen scurt denumite şi titluri de
plasament cuprind valori economice (echivalente de trezorerie), ce
pot fi convertite în bani fiind deţinute de entitate pe o perioadă mai
mică de un an (în scop speculativ).

Acestea pot fi:

❑ acţiuni deţinute la entităţi afiliate reprezintand acţiuni emise de către
societăţi din cadrul grupului sau din afara acestuia, care sunt cumpărate
pentru a fi vândute în termen scurt, pentru obţinerea unui câştig;
❑ alte investiţii pe termen scurt: obligaţiuni proprii emise şi
răscumpărate reprezintă obligaţiuni emise de către unitate care sunt
răscumpărate la scadenţă în vederea anulării acestora; obligaţiuni ale
altor entităţi, cotate sau necotate la bursă;
❑ alte titluri de plasament (bonuri de subscriere automată, certificate de
investitor, drepturi de tragere, efecte comerciale, certificate de depozit,
etc.).
16
Titlurile de plasament se deosebesc de titlurile imobilizate
deoarece acestea din urma sunt achizitionate si pastrate
de catre unitate in mod durabil, pe cand titlurile de
plasament sunt achizitionate si pastrate pe termen scurt.

Observatii:
- daca titlurile de plasament achizitionate au fost emise
de catre alte societati operatia se numeste cumparare;
- daca titlurile de plasament sunt redobandite de catre
emitatorii lor pentru a fi anulate sau revandute, operatia se
numeste rascumparare.

17
Contabilitatea titlurilor se tine distinct pe fiecare titlu în
parte.

Titlurile pot fi:

◼ negociabile,
◼ purtatoare de drepturi si obligaţii,
◼ liber transmisibile,
◼ cotate la bursă.

Cheltuielile accesorii se trec direct pe cheltuieli.

Evaluarea titlurilor de plasament se poate face:

◼ la valoare de intrare (cost de achizitie);
◼ la valoare de inventar;
◼ la valoare de închidere a conturilor;
◼ la valoare de iesire din patrimoniu.
18
Conturile contabile utilizate - Grupa 50:

◼ 501 „Acţiuni deţinute la entităţile afiliate”

◼ 505 „Obligaţiuni emise si răscumparate”
◼ 506 „Obligaţiuni”
◼ 508 „Alte obligaţiuni financiare pe termen scurt si
creanţe asimilate”
 5081 „Alte titluri de pasament”
 5088 „Dobânzi la obligaţiuni si titluri de plasament”
◼ 509 „Vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe
termen scurt”
 5091 „Vărsăminte de efectuat pentru acţiunile
deţinute la entităţile afiliate”
 5092 „Vărsăminte de efectuat pentru alte investiţii
pe termen scurt pe termen scurt”

19
Contabilitatea acţiunilor deţinute la entităţile afiliate
Contul 501 „Acţiuni deţinute la entităţile afiliate”este un
cont de activ.
Se debitează cu valoarea costului de achiziţie al acţiunilor
cumpărate de la entităţile din cadrul grupului;
Se creditează cu valoarea costului de achiziţie al acţiunilor
vândute;
Soldul debitor reprezintă valoarea acţiunilor deţinute pe
termen scurt la entităţile din cadrul grupului. O entitate
poate cumpăra acţiuni, în scop speculativ, de la o altă
entitate din cadrul grupului.

Contul 509 „Vărsăminte de efectuat pentru investiţii

financiare pe termen scurt” – tine evidenta achiziţionării
de investiţii pe termen scurt, cu plata ulterioară.

20
 EXEMPLU
O filială achiziţionează, în scop speculativ, un pachet de 1000 acţiuni
emise de o altă filială din cadrul aceluiasi grup, la costul de achiziţie de 5
lei/acţiune, pe care le achită prin bancă. Ulterior vinde, cu plata în
numerar 600 acţiuni la preţul de 5.5 lei/acţiune si 400 acţiuni la preţul de
4.8 lei/acţiune.
Rezolvare:
1. Achiziţionarea acţiunilor:
501 = 5091 5000 (1000 X 5)
2. Achitarea acţiunilor:
5091 = 5121 5000
3. Vânzarea cu câstig a acţiunilor:
5311 = % 3300 (600 X 5.5)
501 3000 (600 X 5)
7642 300 (600 X 0.5)
4. Vânzarea cu pierdere a acţiunilor:
% = 501 2000 (400 X 5)
5311 1920 (400 X 4.8)
6642 80 (400 X 0.2)

21
Contabilitatea obligaţiunilor emise si răscumpărate
Obligaţiunile = titluri de credit negociabile, emise, de
regulă, de către societăţile pe acţiuni.
Obligaţiunile emise de o entitate si vândute terţilor trebuie
răscumpărate la scadenţă si ulterior anulate.

Evidenţa obligaţiunilor răscumpărate se ţine cu ajutorul

contului 505 „Obligaţiuni emise si răscumpărate” care
este un cont activ.
- se debitează cu valoarea obligaţiunilor emise si
răscumpărate;
- se creditează cu valoarea obligaţiunilor emise si
răscumpărate anulate.
Soldul contului reprezintă valoarea obligaţiunilor emise si
răscumpărate neanulate.
22
 Exemplu

O entitate răscumpără 1000 bucăţi obligaţiuni, a 5 lei

bucata, pe care ulterior le anulează.

Rezolvare:
1. Răscumpărarea obligaţiunilor:
505 = 5311 5000 (1000 x 5)
2. Anularea obligaţiunilor răscumpărate:
161 = 505 5000

23
Entitatile pot cumpăra obligaţiuni emise de alte entităţi în
vederea obţinerii de venituri financiare sub formă de
dobândă sau pentru a le specula la bursă, prin vânzarea lor
la preţuri superioare celor de cumpărare (similar acţiunilor).

Evidenta se tine cu ajutorul contului 506 „Obligaţiuni”

care este un cont de activ:
◼ se debitează cu valoarea la cost de achiziţie a
obligaţiunilor cumpărate;
◼ se creditează cu valoarea obligaţiunilor cedate.
Soldul debitor reprezintă valoarea obligaţiunilor existente.

24
 Exemplu
O entitate cumpără 2000 obligaţiuni la un preţ de 50 lei bucata. Ulterior le
vinde astfel: 1000 bucăţi cu 60 lei bucata, iar 1000 bucaţi cu 49 lei bucata.
Rezolvare:
1. Cumpărarea de obligaţiuni:
506 = 5121 100.000
2. Vânzarea de obligaţiuni la un preţ mai mare:
5311 = % 60.000 (1000 x 60)
506 50.000 (1000 x 50)
7642 10.000 (1000 x 10)
3. Vânzarea de obligaţiuni sub preţul de înregistrare:
%= 506 50.000 (1000 X 50)
5311 49.000 (1000 X 49)
6642 1.000 (1000 X 1)

25
 Contabilitatea altor investiţii pe termen scurt
si a creanţelor asimilate

În această categorie intră:

❑ acţiunile deţinute la alte entităţi (din afara grupului),
❑ acţiunile proprii, răscumpărate în vederea anulării
sau pentru speculaţii financiare,
❑ certificatele de depozit si altele.

Conturi contabile utilizate:

508 „Alte investiţii pe termen scurt si creanţe asimilate”:
5081 „Alte titluri de plasament”
5088 „Dobânzi la obligaţiuni si titluri de
plasament”

26
 Exemplu
❑ Cumpărarea unor elemente de natura altor investiţii financiare:
5081 = % 5.000
5121 2.500
5311 500
509 2.000
❑ Plata vărsămintelor de efectuat:
509 = 5121 2.000
❑ Vânzarea altor investiţii financiare la un preţ mai mare decât cel de
înregistrare:
5311 = % 6.000
5081 5.000
7642 1.000
❑ Vânzarea altor investiţii financiare la un preţ sub cel de
înregistrare:
% = 5081 5.000
5311 4.500
6642 500
27
 Exemplu
❑ Achiziţionarea unui certificat de depozit:
5081 = 5121 3.500

❑ Înregistrarea dobânzii cuvenite la scadenţă:

5088 = 766 350

❑ Încasarea certificatului de depozit si a dobânzii, la

scadenţă:
5121 = % 3.850
5081 3.500
5088 350

28
 Contabilitatea decontărilor fără numerar

Conturi contabile utilizate – Grupa 51 „Conturi la bănci”, care

cuprinde:

511 „Valori de încasat”

512 „Conturi curente la bănci”
518 „Dobânzi”
519 „Credite bancare pe termen scurt”

29
 Contabilitatea valorilor de încasat
Efecte de comert aflate in posesia furnizorilor pentru a fi
transformate la scadenta in disponibilitati iau forma:
◼ cecurilor de incasat (5112)
◼ efectelor de incasat (5113)

◼ efecte remise spre scontare (5114).

Cand detinatorul unui efect comercial are nevoie de numerar inainte de

scadenta, el poate depune efectul de comert la banca pentru scontare,
inainte de termen.

Scontarea = plata inainte de scadenta a sumei de catre

banca. Suma primita este mai mica decat suma trecuta in
efectul de incasat (este diminuata cu taxa de scont).
Cu ajutorul contului 511 se inregistreaza: efectele comerciale depuse
spre incasare la scadenta sau remise spre scontare, precum si cecurile
de decontare predate la banca spre incasare pana in momentul in care
valoare acestora se inregistreaza in conturile curente de la banci. 30
 Exemplu: Cecuri de incasat
Se presteaza servicii in valoare de 10.000 lei iar
decontarea se face pe baza de cec emis de client.

Rezolvare:
1. Emitere factura prestari servicii
4111 = 704 10.000

2. Primire cec si depunere la banca

5112 = 4111 10.000

3. Incasare cec
5121 = 5112 10.000
31
 Exemplu - Efecte de incasat
Se presteaza servicii in valoare de 10.000 lei cu
decontarea pe baza de efect emis de client. Efectul se
depune la banca spre incasare.
Rezolvare:
1. Emitere factura prestari servicii
4111 = 704 10.000
2. Acceptare efect
413 = 4111 10.000
3. Depunere efect la banca
5113 = 413 10.000
4. Scontare la termen - Incasare efect la scadenta
5121 = 5113 10.000
5. Scontare inainte de termen, taxa scont 10% - Remitere efect spre
scontare
5114 = 5113 10.000
6. Incasare bilet la ordin inainte de scadenta
% = 5114 10.000
5121 9.000
666 (taxa scont) 1.000
32
 Contab. operatiunilor prin conturi bancare
Incasarile si platile efectuate prin conturi bancare se
numesc decontari fara numerar si se fac prin virarea unor
sume in lei sau in valuta din contul debitorului in contul
creditorului.

Caracteristicile decontarilor fara numerar:

- natura lor dubla, determinata de un transfer de fonduri
propriu-zis si de un flux de mesaje intre parti, continand
instructiuni de plata;
- diferenta in timp intre momentul initierii si cel al finalizarii
platii;
- existenta unuia sau mai multor intermediari (banci) in
procesarea acestui tip de plati.

33
 Contab. operatiunilor prin conturi bancare
Fluxurile contabile ale decontarilor fara numerar sunt:
❑ incasari: stingeri de creante monetare, incasari de venituri
si castiguri;
❑ plati: stingeri de datorii monetare, achitarea cheltuielilor si
pierderilor;
❑ transferuri banesti (viramente interne) intre diferite conturi
de trezorerie.

Pentru disponibilitatile in valuta se deschid conturi distincte pentru fiecare

tip de valuta. Incasarile si platile in valuta se transforma in lei la cursul
zilei, iar la sfarsitul lunii disponibilitatile in valuta se evalueaza in lei la
cursul din ultima zi a lunii (BNR).

Datorita fluctuatiei cursurilor valutare, pot aparea fie diferente favorabile,

care se inregistreaza la venituri financiare, fie diferente nefavorabile care
se inregistreaza la cheltuieli financiare.
34
Contab. operat. prin conturi bancare si credite pe
termen scurt
Conturi contabile utilizate:
512. Conturi curente la bănci (A)
◼ 5121. Conturi la bănci în lei

◼ 5124. Conturi la bănci în valutã

◼ 5125. Sume în curs de decontare

518. Dobânzi (A)

◼ 5186. Dobânzi de plãtit

◼ 5187. Dobânzi de încasat

519. Credite bancare pe termen scurt (P)

581 Viramente interne (B)

35
 Exemple - sume in curs de decontare
1. Sume virate dar neaparute in extrasele de cont la banca
5125 = 4111
2. Consemnarea de sume pentru licitarea de valuta
5125 = 581
3. Sume virate in contul de disponibil
581 = 5125

Se expediaza marfa prin posta in valoare de 10.000 lei si se primeste

mandatul postal ce atesta decontarea creantei, insa suma nu a intrat in
contul bancar. Ulterior suma apare in extras.
Rezolvare:
1. Livrare marfa
4111 = 707 10.000
2. Primire mandat postal
5125 = 4111 10.000
3. Intrarea sumei in contul bancar
5121 = 5125 10.000
36
 Exemplu decontare prin credit bancar

Se primeste un credit bancar pe termen de o luna de la B.R.D. 2.000 lei,

dobanda 100 lei. Se ridica si se depune in casierie 200 lei. La scadenta se
ramburseaza creditul si dobanda
Rezolvare:
1. Primire credit de la banca
5121 = 5191 2.000
2. Ridicare numerar
581= 5121 200
3. Depunere numerar in casierie
5311 = 581 200
4. Dobanda datorata
666 = 5198 100
5. Rambursarea creditului si a dobanzii
% = 5121 2.100
5191 2.000
5198 100

37
 Contabilitatea decontarilor in numerar
Agentii economici pot efectua o serie de decontari in
numerar, fie in lei, fie in valuta. De obicei aceste decontari
au o podere redusa in totalul decontarilor deoarece sumele
mari de numerar necesita spatii mari de depozitare si
prezinta riscuri in manevrare (distrugere fizica, pierdere, furt
etc.).

Incasarile si platile in numerar se fac prin casieria unitatii, cu

respectarea reglementarilor privind decontarile in numerar.
Fluxurile contabile ale decontarilor in numerar pot fi:
➢ incasari: stingeri de creante monetare, incasari de
venituri, de castiguri;
➢ plati: stingeri de datorii monetare, achitarea cheltuielilor si
pierderilor;
➢ transferuri banesti (viramente interne) dinspre casierie
spre celelalte conturi de trezorerie sau invers.
38
 Contab. decontarilor in numerar
Conturi contabile utilizate:
531. Casa
5311. Casa în lei
5314. Casa în valutã
532. Alte valori
5321. Timbre fiscale si postale
5322. Bilete de tratament si odihnã
5323. Tichete si bilete de cãlãtorie
5328. Alte valori

Decontarile in numerar se pot efectua in lei si in valuta sub forma

altor valori asimilate trezoreriei:
 bonuri valorice
 timbre fiscale si postale
 bilete de tratament si odihna
 tichete si bilete de calatorie
 tichete de masa
 alte valori.
39
 Exemplu decontare alte valori
1. Se achizitioneaza timbre postale in valoare de 300 lei din care se dau in
consum timbre in valoare de 100 lei.
Rezolvare:
a) Cumparare timbre postale
5321 = 5311 300
b) Utilizare timbre postale
626 = 5321 100
2. Se achizitioneaza bonuri de combustibil in valoare de 1.000 lei din care se
achizitioneaza combustibil in valoare de 300 lei care ulterior se consuma.
Rezolvare:
a) Achizitie bonuri de combustibil
5328 = 5311 1.000
b) Utilizare bonuri pentru cumparare combustibil
3022 = 5328 300
c) Consum combustibil
6022 = 3022 300
40
 Contabilitatea acreditivelor si avansurilor de trezorerie

Acreditivul = forma de decontare care asigura furnizorului

garantia incasarii contravalorii livrarilor si prestatiilor
efectuate prin transferul disponibilitatilor banesti in conturi
distincte din care, pe masura livrarilor, se face plata.

Acreditivul este o modalitate de decontare, de regula,

impusa de furnizor, frecvent utilizata in decontarile
internationale, ca o masura de siguranta pentru incasarea
creantelor.

Acreditivul poate fi alimentat si din credite pe termen scurt.

Acreditivele pot fi deschise in lei sau in valuta.

41
Principalele etape de derulare a decontarilor prin acreditiv:
❑ incheierea unui contract comercial prin care partenerii au
convenit decontarea pe baza de acreditiv;
❑ deschiderea acreditivului in lei sau in valuta pe baza
ordinului dat de client bancii sale;
❑ livrarea bunurilor, concomitent cu intocmirea
documentelor aferente si transmiterea catre banca;
❑ transmiterea instructiunilor de incasare de catre banca
corespondenta (utilizarea efectiva a acreditivului);
❑ intrarea in posesia bunurilor pe baza documentelor
prezentate de catre client.

Conturi contabile utilizate:

541. Acreditive
5411. Acreditive în lei
5412. Acreditive în valutã 42
 Exemplu – Decontare prin acreditiv

Se deschide un acreditiv la dispozitia furnizorului in valoare

de 20.000 lei din care se achita acestuia 15.000 lei, restul
acreditivului se anuleaza.

Rezolvare:
1. Deschidere acreditiv
5411 = 5121 20.000
2. Plata furnizorului
401 = 5411 15.000
3. Restituirea acreditivului neutilizat
581 = 5411 5.000
5121 = 581 5.000

43
 Contabilitatea avansurilor de trezorerie
Avansurile de trezorerie = sume puse la dispozitia
administratorilor sau altor persoane, cu avizul conducerii,
in vederea efectuarii unor plati pentru aprovizionari de
bunuri, prestari de servicii, cheltuieli de deplasare,
detasari, delegatii, servicii postale, taxe de
telecomunicatii, cheltuieli de reclama publicitate si
protocol, precum si alte sume.

De regula, justificarea avansului si transformarea sa in

cheltuiala efectiva are loc la incheierea mandatului, pe
baza unui decont de cheltuieli. Avansurile de trezorerie
se pot acorda in lei sau in valuta.

Contul contabil utilizat: 542 “Avansuri de trezorerie”

44
Exemplu – Avans spre decontare
Se acorda avans spre decontare unui salariat in valoare
de 1.000 lei. Avansul este justificat in valoare de 800 lei
reprezentand cheltuieli transport 100, rechizite birou 700,
iar restul se depune in casierie.
Rezolvare:
1. Acordare avans
542 = 5311 1.000
2. Justificare avans
% = 542 800
624 100
604 700
3. Depunere avans nejustificat
5311 = 542 200

45
 Exemplu – Avans spre decontare
Se acorda avans de trezorerie suma de 1.000 EURO, la
cursul de 3,5 lei/EURO. Avansul se utilizeaza astfel: diurna
35 EUR X 6 zile, cazare 5 zile x 100 EURO, transport 100
EURO, taxa conferinta 250 EURO, restul nedecontat se
depune la caserie, la cursul de 3,6 lei/EURO.
Rezolvare:
1. Acordare avans
542 = 5314 3.500
2. Justificare avans
% = 542 3.465
625 2.240
624 350
628 875
3. Depunere suma neconsumata
5314 = % 36
542 35
765 1
46
 Contabilitatea viramentelor interne
Agentii economici efectueaza anumite operatii care reprezinta
transferuri de mijloace banesti dintr-un cont in altul si anume:
➢ intre conturile bancare deschise la aceeasi banca sau la
banci diferite;
➢ intre conturile bancare si casieria unitatii.
Intrucat aceasi operatie se evidentiaza in mai multe registre
(registru de casa, registrul de banca) poate exista riscul unor
inregistrari duble sau omiterea inregistrarii operatiei
respective.
Pentru evitarea acestor riscuri, se utilizeaza contul de tranzit
581 “Viramente interne”, care da posibilitatea ca dintr-o
singura formula contabila sa se construiasca doua formule
contabile prin intercalarea acestui cont intermediar.

47
Contab. ajustarilor pt. deprecierea cont. de
trezorerie
Ajustarile pentru deprecierea conturilor de trezorerie se
constituie la inventarierea de la sfarsitul exercitiului, atunci
cand se constata ca valoarea de piata a investitiilor
financiare pe termen scurt este inferioara valorii de
cumparare a acestora.
Pentru aceasta diferenta nefavorabila, considerata ca fiind o depreciere
ireversibila, se constituie ajustari pe seama cheltuielilor financiare. La
anularea sau vanzarea titlurilor, ajustarile se anuleaza prin majorarea
veniturilor financiare.

Conturi contabile utilizate:

◼ 591 “Ajustari pt. deprecierea actiunilor deţinute la societãtile afiliate”
◼ 595 “Ajustari pt. deprecierea obligatiunilor emise si rãscumpãrate”
◼ 596 “Ajustari pt. deprecierea obligatiunilor”
◼ 598 “Ajustari pt. deprecierea altor investitii pe termen scurt si creante
asimilate”
48
 Exemplu – inregistrare ajustari
La sfarsitul ex. N se constituie ajustari pentru deprecierea investitiilor
financiare pe termen scurt la societati din cadrul grupului 500 lei si pentru
actiuni emise de terti 100 lei. In anul urmator actiunile emise de terti se
vand cu 1.000 lei, costul de achizitie fiind de 800 lei.

Rezolvare:
1. Constituire ajustari
6864 = % 600
591 500
598 100
2. Vanzare actiuni emise de terti
461 = % 1.000
5081 800
764 200
3. Anulare ajustare
598 = 7664 100 49
50