SUBIECTE EXAMEN LICENŢĂ – MEDICINA DENTARĂ

TEMA NR. 1.
Anestezia in medicina dentara (1, pag. 6-53) – 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 Hematomul obrazului după anestezia la tuberozitate: BD 37
A. Apare prin înţeparea plexului branhial
B. Se manifestă clinic prin apariţia unei tumefacţii geniene
C. Se resoarbe în 2-3 ore
D. Necesită antibioterapie
E. Necesită utilizarea căldurii locale în primele 6 ore după producere

2 Manifestările sincopei vaso-vagale în stadiul presincopal sunt : BCDE 43

A. Pierderea bruscă şi tranzitorie a stării de conştienţă
B. Paloare faciala
C. Hiperventilaţie
D. Diaforeză
E. Greaţă

3 Care dintre afirmaţiile următoare cu privire la adrenalină este falsă? CD 15

A. Este o catecolamină
B. Este simpatomimetică
C. Este cel mai eficient vasodilatator folosit în anestezicele locale
D. Se foloseşte în concentraţii de 1:10000 până la 1: 200000
E. Necesită adăugarea unui conservant de tip bisulfit

4 Anestezia tronculară periferică: AD 23

A. Vizează trunchiul nervos şi ramurile sale
B. Are durată de acţiune mai redusă decât anestezia topică
C. Deformează regiunea anesteziată
D. Este o anestezie loco-regională prin infiltrație
E. Include anestezia tronculară bazală

5 Care variantă de răspuns este corectă în ceea ce priveşte administrarea ABD 10

lidocainei în timpul gravidităţii şi lactaţiei:
A. Are efect teratogen
B. Poate determina hipotensiune de sarcină
C. Nu se recomandă monitorizare cardiacă fetală
D. Se recomandă temporizarea administrării la gravide în primul
trimestru de sarcină
E. Nu se recomandată înlocuirea temporară a alimentaţiei la sân
pentru 24 de ore

6 Complicaţiile locale ale anesteziei loco-regionale sunt: AC 39

1

A. Ulceraţii ale mucoasei

Page
 B. Ruperea acului
C. Alveolita postextracţională
D. Pareza facială tranzitorie
E. Hematom

7 Reperele pentru anestezia nervului palatin anterior sunt: ACE 26

A. Ultimul molar la 1 cm deasupra coletului
B. La 0,5 cm înapoi de marginea posterioară a palatului dur
C. La 1 cm înaintea cârligului aripii interne a apofizei pterigoide
D. La 1 cm înaintea cîrligului aripii externe a apofizei pterigoide
E. Unghiul diedru format de creasta alveolară cu lama orizontală a
osului palatin

8 *Anestezia locală prin infiltraţie nu include: A 20

A. Anestezia de contact
B. Anestezia submucoasă
C. Anestezia intradermică
D. Anestezia plexală
E. Anestezia intraligamentară

9 Gaura infraorbitară este situată: CD 28

A. La 5 mm înafara liniei verticale mediopupilare
B. Pe orizontala ce uneşte gaura supraorbitară cu cea mentonieră
C. Pe linia verticală ce trece între cei doi premolari superiori
D. La 6-8 mm sub rebordul orbitar inferior
E. Deasupra suturii zigomato-maxilare

10 Manifestările clinice ale alergiei sunt: ABCE 45

A. Dispnee cu wheezing
B. Angioedem
C. Hipotensiune arterial
D. Bradicardie
E. Colaps

11 Anestezia plexală: AC 21
A. Este o anestezie supraperiostală
B. Rar utilizată la maxilar
C. Este paraapicală
D. Este mai puţin eficientă la copii şi tineri
E. Este o anestezie prin imbibiţie

12 Reperele pentru anestezia la tuberozitate sunt: ABC 25

A. Creasta zigomato-alveolară
B. Rădăcina mezială a molarului de 12 ani
C. Mucoasa mobilă
D. Înainte muşchiului maseter
E. Marginea inferioară a osului zigomatic
2

13 *Lidocaina: D 8
Page

A. Are pH-ul 8
 B. Are toxicitate de 3 ori mai mare faţă de procaină
C. Are putere anestezică de două ori mai mică decât a procainei
D. Se metabolizează în proporţie de 90% la nivel hepatic
E. Doza uzuală este de 18 ml soluţie

14 Accidentele locale al anesteziei loco-regionale cuprind: BD 35

A. Sincopa vaso-vagală
B. Durerea
C. Alveolita postextractională
D. Pareza facială tranzitorie
E. Descuamarea epitelială

15 Tratamentul de urgenţă al edemului căilor aeriene superioare presupune: ABCD 45

A. Oxigenoterapie
B. Administrare de adrenalină 0,3-0,5 mg dim sol.de1/1000
subcutanat
C. Administrare de metaproterenol 0.3 ml sol. 5% cu 2.5-3 ml ser
fiziologic
D. Administrare de epinefrină în bronhospasm
E. Administrare de antibiotice în edem laringian

16 *Anestezia la spina Spix : B 29

A. Se efectuează rar pe cale orală
B. Nu permite anestezierea mucoasei vestibulare distal de gaura
mentonieră
C. Are ca reper planul de ocluzie al molarilor superiori
D. Determină anestezia nervului bucal
E. Anesteziază și nervul auriculo-temporal

17 *Articaina: B 13
A. Nu este întotdeauna asociată în soluţie cu vasoconstrictor
B. Este contraindicată la copii sub 4 ani
C. Este indicată la pacienţii cu bronhospasm în antecedente
D. Are putere anestezică mai redusă decât lidocaina
E. Se recomandă injectare rapidă

18 *Anestezia intraligamentară: E 22
A. Nu necesită seringi speciale
B. Durata de instalare este mare
C. Reduce riscul de alveolită postextracţională
D. Durerea locală postanestezică e mai redusă
E. Este indicată la pacienţii cu risc hemoragic

19 Necroza mucoasei: AC 39
A. Apare pe fondul ischemiei prelungite
B. Este mai frecventă după anestezii efectuate vestibular
C. Apare după decolări brutale ale muco-periostului
D. Are culoare roşie intensă
3

E. Este un accident al anesteziei loco-regionale

Page
20 *Anestezia topică: C 19
A. Necesită o concentraţie mai mică a anestezicului decât pentru
injectare
B. Foloseşte frecvent xilina 0.5-1%
C. Se poate utiliza şi pentru anestezia unui nerv situat relativ
submucos
D. Nu necesită uscarea prealabilă a locului de aplicare a
anestezicului
E. Durata este de aproximativ două ore

21 Anesteziei nervilor alveolari supero-posteriori are contraindicaţii în: ABCD 24

A. Procese inflamatorii retrotuberozitare
B. Tumori localizate în treimea distală a vestibulului superior
C. Pacienţi sub tratament anticoagulant
D. Hemofilici
E. Pacienţi cu odontectomii ale molarilor de minte în antecedente

22 Catecolaminele au ca efecte locale : ACDE 16

A. Vasoconstricţie la locul injectării
B. Creşterea ratei de absorbţie a anestezicului în fluxul sangvin
C. Putere anestezică mai mare
D. Efect mai îndelungat
E. Stimularea receptorilor din pereţii arteriolari

23 Durerea ca accident local al anesteziei loco-regionale are ca etiologie: ABCE 35

A. Utilizarea soluţiilor prea reci față de temperatura camerei
B. Injectarea rapidă a soluţiei anestezice
C. Injectarea din eroare a unor substanţe toxice
D. Folosirea acelor cu bizou ascuțit
E. Injectarea unor soluţii cu urme de alcool

24 Mepivacaina: ABC 11
A. Are o toxicitate de 1,5-2 faţă de procaină
B. Durata anesteziei este crescută
C. Are potenţă de 2 faţă de lidocaină
D. Nu este metabolizată în ficat
E. Este eliminată renal în proporţie de 50-60%

25 Articaina este contraindicată la ABCD 13

A. Pacienţi epileptici fără tratament
B. Pacienţi cu porfirie acută recurentă
C. Pacienţi cu deficit de colinesterază plasmatică
D. Pacienţi cu tulburări de conducere atrio-ventriculare severe
E. Pacienţi sub tratament cu anticoagulant

26 Semnele clinice ale accidentului general hipertensiv sunt ACD 51

A. Stare de agitaţie nemotivată
B. Tegumente uscate
4

C. Senzaţia de greaţă
Page

D. Cefalee intensă
 E. Frison

27 Tratamentul anginei pectoral constă în: ACD 49

A. Poziţia declivă a pacientului
B. Aspirarea secreţiilor din cavitatea orală
C. Administrarea unui vasodilatator coronarian
D. Oprirea intervenţiei dentare
E. Administrarea de antiedematoase per os

28 Accidentele locale puncţiei anestezice la Spix sunt: AB 30

A. Ruperea acului
B. Producerea unui hematom
C. Trismus persistent
D. Injectite postanestezice
E. Congestia tegumentelor

29 Reperele pentru spina Spix sunt: ADE 29

A. Creasta temporală a mandibulei
B. Tuberozitatea mandibulară
C. Incizura sigmoidă
D. Plica pterigomandibulară
E. Planul de ocluzie al molarilor inferiori

30 Avantajele anesteziei intraligamentare sunt: ABCD 22

A. Lipsa anesteziei la nivelul părţilor moi
B. Anestezia simultană la mai mulţi dinţi
C. Posibilitatea localizării la un singur dinte
D. Folosirea unei cantităţi de 0,15-0,20 ml soluţie anestezică
E. Nu necesită seringi speciale

TEMA NR. 2.
Extractia dentara (1, pag. 64-102) – 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 Indicațiile de extracție ale dinților permanenți sunt multiple, fiind legate de: ACD 64
A. Starea dintelui respectiv
B. Erupția incompletă a dintelui pe arcadă
C. Patologia structurilor adiacente
D. Afecțiuni asociate
E. Vârsta pacientului

Indicațiile de extracție ale dinților temporari sunt:

5

2 ABE 64,65
A. Dinți temporari care împiedică erupția celor permanenți
Page
 B. Dinți temporari cu procese carioase complicate
C. Dinți temporari cu macrodonție
D. Dinți temporari cu procese carioase meziale
E. Dinți temporari fracturați

3 Contraindicațiile absolute ale extracției dentare sunt: AE 65

A. Leucemia acută
B. Hipertensiunea arterială controlată
C. Diabetul zaharat tip 2
D. Tratamentul cronic cu aspirina
E. Infarctul miocardic mai recent de 6 luni

4 Contraindicațiile locale ale extracției dentare sunt: ACE 65

A. Leziuni locale ale mucoasei orale (stomatite , herpes, etc)
B. Plăgi ale buzelor
C. Tumori maligne în teritoriul oro-maxilo-facial
D. Tumori benigne de mici dimensiuni
E. Sinuzita maxilară rinogenă

5 *Tulburarile hepatice determina modificari importante in: B 66

A. Formula eritrocitara
B. Hemostaza
C. Formula leucocitara
D. Cresterea VSH-ului
E. Scaderea hematocritului

6 Imunosupresoarele sunt medicamente administrate la pacientii cu : ADE 66

A. Transplante
B. Afectiuni cardiovasculare
C. Diabet insulinodependent
D. Reactii de hipersessibilitate
E. Boli autoimune

7 Pentru extractia dentara , in mod uzual , sunt necesare : ACE 69

A. Sindesmotoame
B. Instrumentar rotativ
C. Elevatoare
D. Stilet butonat
E. Clesti de extractie

8 *Clestii drepti pentru maxilar sunt utili: B 70

A. In zona posterioara a arcadei dentare
B. In zona anterioara frontala
C. Pentru extractia premolarilor inferiori
D. Pentru extractia molarilor de minte superiori
E. Pentru extractia resturilor radiculare intraalveolare

9 *Aplicarea clestelui de extractie se face intotdeauna: B 72

6

A. Spre partea meziala a dintelui

Page

B. In axul dintelui
 C. Oblic anterior dreapta
D. Orizontal
E. Spre partea distala a coroanei

10 Pentru extractia caninilor superiori se practica urmatoarele tehnici de AE 75

anestezie locala:
A. Anestezie plexala si anestezie la gaura incisiva
B. Anestezie la tuberozitate si la gaura palatina mare
C. Anestezie la tuberozitate si la gaura incisiva
D. Anestezie la Spina Spix
E. Anestezie la gaura infraorbitara si la nivelul gaurii incisive

11 *Cand se extrage molarul doi mandibular , miscarea de basculare va avea o B 79

amplitudine mai mare spre:
A. Lingual
B. Vestibular
C. Mezial
D. Distal
E. Coletul dintelui

12 Extractia cu clestele a molarului de minte mandibular erupt , au urmatoarele AD 79

indicatii:
A. Radacinile molarului de minte inferior sunt drepte –paralele sau
usor divergente
B. Radacini recurbate spre distal
C. Radacini recurbate spre mezial
D. Integritatea coroanei dentare a molarului trei permite priza cu
clestele
E. Radacini cu odontoame satelite

13 Radacinile dentare pot fi extrase prin urmatoarele tehnici: ACE 82

A. Extractia cu clestele de radacini
B. Extractia cu sindesmotoamele
C. Extractia cu ajutorul elevatoarelor
D. Extractia cu ciupitorul de os
E. Extractia prin alveolotomie

14 Alveolotomia este indicata in urmatoarele situatii: ACE 86

A. Dinti sau radacini cu anchiloza dento-alveolara
B. Resturi radiculare la nivelul marginii alveolare
C. Dinti cu radacini convergente ce cuprind un sept interradicular
gros
D. Dinti cu osteita periradiculara
E. Radacini deformate prin procese de hipercimentoza

15 *In extractia prin alveolotomie linia de incizie trebuie situata pe os B 86

integru,astfel ca, la sfarsitul interventiei ea sa fie situata la o distanta de:
A. 2 mm de defectul osos creat
7

B. 6-8 mm de defectul osos creat

Page

C. 2-3 mm de defectul osos creat

 D. 2-4 mm de defectul osos creat
E. 1 cm de defectul osos creat

16 *Alveolotomia cu rezectie marginala limitata a tablei osoase vestibulare este B 87

indicata pentru:
A. Resturi radiculare mici, situate profund
B. Radacini situate in imediata apropiere a marginii alveolare
C. Radacini deformate in regiunea apicala
D. Anchiloze dento-alveolare pe toata lungimea radacinii
E. Radacini cu procese periapicale

17 *In extractia prin alveolotomie ,dupa chiuretajul alveolar si regularizarea E 90

osoasa,se va practica sutura lamboului,cu fire separate suturandu-se mai
intai:
A. Mucoasa din dreptul alveolei postextractionale
B. Inciziile de descarcare
C. Papilele dentare
D. 1/3 mijlocie a lamboului
E. Unghiurile lamboului

18 *Daca radacinile dintelui temporar,la examenul radiologic sunt atasate de E 90

coroana premolarului permanent extractia trebuie sa fie facuta cu:
A. Elevatoarele
B. Clestele de electie pentru premolari
C. Sindesmotoamele
D. Dalta si ciocanul
E. Separatie radiculara

19 In producerea accidentelor extractiei dentare sunt implicati o serie de factori ABD 92

legati de:
A. Leziuni patologice preexistente
B. Particularitatile morfologice ale structurilor de vecinatate
C. Starea generala a pacientului
D. Particularitatile morfologice ale dintelui ce urmeaza a fi extras
E. Starea de igiena a cavitatii orale

20 In aparitia fracturii radiculare a dintelui de extras , factorii de risc sunt: ACDE 92

A. Radacini curbe,cudate,in”baioneta”
B. Creasta zigomato-alveolara
C. Anchiloza dento-alveolara
D. Sept interradicular gros
E. Os alveolar dens

21 *Fractura corticalei alveolare este un accident frecvent in cazul extractiilor B 94

din zone cu corticala subtire:
A. Corticala orala la nivelul caninului superior
B. Corticala vestibulara la nivelul grupului frontal inferior
C. Corticala vestibulara din dreptul molarilor inferiori
8

D. Corticala palatinala la nivelul molarilor superiori

Page

E. Corticala palatinala la nivelul premolarilor 2 superiori

22 *Fractura mandibulei este un accident rar al extractiei dentare asociat A 95
aproape exclusiv cu:
A. Extractia sau odontectomia molarului de minte inferior
B. Absenta de pe arcada a molarului 2 si a molarului1
C. Aplicarea unei presiuni pe mandibula
D. Sustinerea incorecta a mandibulei
E. Existenta unei laxitati capsulo- ligamentare

23 Accidentele sinusale constau in: ACD 96

A. Deschiderea sinusului maxilar
B. Impingerea radacinii in spatiul retrotuberozitar
C. Impingerea radacinilor sub mucoasa sinusala
D. Impingerea radacinilor in plina cavitate sinusala
E. Impingerea radacinii sub mucoasa vestibulara

24 *Lezarea nervoasa in cazul extractiilor molarilor de minte inferiori apare in: C 97

A. 1% din cazuri
B. 0,1% din cazuri
C. 0,6-5% din cazuri
D. 7% din cazuri
E. 8% din cazuri

25 *In mod normal sangerarea plagii postextractionale se opreste dupa: E 98

A. 3 minute
B. 5 minute
C. 8 minute
D. 10 minute
E. 15-20 minute

26 Factorii locali implicati in hemoragiile postextractionale ar putea fi: ABD 99

A. Fractura procesului alveolar
B. Lezarea unor vase(ex.artera alveolara inferioara)
C. Mesarea alveolei
D. Persistenta tesutului de granulatie in alveola
E. Sutura plagii postextractionale

27 *Factorii generali care determina tulburari in macanismul hemostazei sunt: A 99

A. Tratamentele citostatice
B. Accidentele ischemice cerebrale
C. Starea de graviditate
D. Hipotensiunea arteriala
E. Infarctul miocardic

28 *Alveolita postextractionala este favorizata de: B 100

A. Pansament supraalveolar prelungit
B. Infectii preexistente acute sau cronice
C. Sutura plagii postextractionale
9

D. Extractii atraumatice
Page

E. Administrarea de antiinflamatorii nonsteroidiene post extractional

29 *In alveolita uscata simptomatologia este dominate de fenomene dureroase B 100
intense,care apar:
A. Imediat dupa extractie
B. La 2-3 zile postextractional
C. Dupa 4 zile de la extractie
D. La 5 zile postextractional
E. Dupa o saptamana de la extractie

30 Factorii care influenteza vindecarea intarziata a plagii postextractionale sunt: ABE 101
A. Dehiscenta plagii
B. Radioterapia
C. Solutia anestezica
D. Tratamentul cu citostatice
E. Varsta pacientului

TEMA NR. 3.
Patologia eruptiei dentare (1, pag. 116-122, 131-157, 159-169) – 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 Tulburările care interesează dintele în timpul perioadei de dezvoltare în ABE 116
grosimea osului producând incluzia dentară sunt :
A. Poziţia ectopică a germenului dentar
B. Malformaţiile coronare
C. Malpoziţii ale dinţilor vecini
D. Fibromucoasa densă
E. Plicaturarea lamei dentare

2 *Dintre cauzele locale ale incluziei dentare sunt si obstacolele în calea B 116
erupţiei dintelui reprezentate de:
A. Malformaţii corono-radiculare
B. Hiperplazii gingivale
C. Fracturi ale oaselor maxilare
D. Sindromul compresiei de maxilar
E. Traumatisme

3 Factorii generali incriminaţi în etiopatogenia incluziei dentare sunt : ABE 116

A. Razele X
B. Factorii ereditari
C. Hipertiroidismul
D. Traumatismele
10

E. Sindromul Turner
Page
4 Reducerea spţiului pe arcadă reprezintă o cauză locală a incluziei dentare ABC 116
prin următoarele mecanisme (pag 116):
A. Macrodonţii
B. Sindromul compresiei de maxilar
C. Ereditatea încrucişată
D. Traumatisme locale
E. Osteita deformantă

5 Multitudinea de forme clinice ale incluziei dentare permite clasificarea după ABC 117
următoarele criterii:
A. După criteriul morfologic
B. După criteriul etiologic
C. După criteriul topografic
D. După criteriul antropologic
E. După criteriul filogenetic

6 Simptomatologia incluziei dentare este reprezentată de: ABC 117

A. Prezenţa tremelor
B. Prezenţa diastemelor
C. Existenţa pe arcadă a unui spaţiu
D. Mobilitate accentuată a dintelui temporar
E. Mobilitate accentuată a dinţilor vecini

7 Principalele date furnizate de investigaţia radiologică privind incluzia ABC 117

dentară sunt:
A. Poziţia dintelui inclus
B. Adîncimea incluziei
C. Starea dinţilor vecini
D. Densitatea osoasa
E. Ocluzia centrica

8 *Structurile anatomice la distanţă util a fi observate pe ortopantomogramă în A 119

incluziile dentare heterotopice sunt :
A. Apofizele stiloide
B. Conductul auditiv intern
C. Oasele parietale
D. Apofizele mastoide
E. Conductul auditiv extern şi intern

9 *Incidenţa Donovan este indicată în radiologie în: B 120

A. Incluzia molarului de minte superior
B. Incluzia molarului de minte inferior
C. Incluzia caninului superior
D. Incluzia molarilor maxilari situaţi oblic
E. Incluzia premolarilor superiori

10 Pe ortopantomograma efectuată in incluzia dentară sunt vizibile: ABCD 118

11

A. Dintele inclus
B. Arcadele dento-alveolare
Page

C. Dinţii în erupţie
 D. Starea dinţilor vecini
E. Rapoartele în sens transversal ale arcadelor dentare

11 *Factorii locali din etiopatogenia incluziei molarului de minte inferior sunt E 131
în legătură cu:
A. Angularea
B. Relaţia cu canalul mandibular
C. Morfologia rădăcinii
D. Natura ţesutului acoperitor
E. Topografia locului de erupţie şi morfologia molarului inclus

12 Reperele folosite în clasificarea incluziei molarului de minte inferior ce ne ABCD 131

permit o apreciere clinică asupra gradului de dificultate a extracţiei sunt:
A. Angularea
B. Relaţia cu planul ocluzal
C. Relaţia cu ramul mandibular
D. Morfologia rădăcinii
E. Vârsta pacientului

13 *Din punt de vedere al angulării axului molarului de minte inferior inclus, ce E 131
permite o evaluare a dificultăţii extracţiei in plan sagital după Peterson se
descriu:
A. Incluzia mezio-angulară-odontectomie dificilă
B. Incluzia orizontală –odontectomie foarte dificilă
C. Incluzia verticală –odontectomie uşoară
D. Incluzia verticală –odontectomie foarte uşoară
E. Incluzia disto-angulară –odontectomie foarte dificilă

14 După clasificarea lui Winter care are în vedere unghiul format între ABCD 131
orizontala planului ocluzal şi axul lung al molarului de minte inferior inclus,
incluzia poate fi :
A. Incluzie cu ax inversat –unghi negativ
B. Incluzie orizontală
C. Incluzie mezio-angulară
D. Incluzie verticală
E. Incluzie axială

15 Din punt de vedere al relaţiei molarului de minte inferior cu ramul ABC 133
mandibular după Pell şi Gregory clasificarea cuprinde 3 clase :
A. Clasa I: Diametrul mezio-distal al coroanei este complet liber faţă
de marginea anterioară a ramului mandibular
B. Clasa II: jumătatea distală a coroanei este acoperită de marginea
anterioară a ramului mandibular
C. Clasa III: coroana molarului inclus este total acoperită de ramul
mandibular
D. Clasa III: coroana molarului inclus situată vestibular este parţial
acoperită de ramul mandibular
12

E. Clasa III: coroana molarului inclus situată lingual nu este total

acoperită de ramul mandibular
Page
16 În general morfologia rădăcinii influenţează dificultatea extracţiei molarului ABC 136
de minte inclus prin:
A. Curbura rădăcinilor
B. Lungimea rădăcinii
C. Spaţiul periodontal
D. Dimensiunea mezio-distală a rădăcinilor- cu cât această
dimensiune este mai mare la nivel cervical cu atât este mai uşoară
extracţia
E. Curbura rădăcinilor spre mezial scade dificultatea extracţiei

17 *În incluzia dentară, dacă între molarul de minte şi molarul de 12 ani există B 137
spaţiu:
A. Extracţia molarului de minte este mult mai dificilă
B. Extracţia molarului de minte este mult mai facilă
C. Se vor folosi numai elevatoarele
D. Se va folosi numai cleştele corespunzător
E. Se vor folosi numai freze cilindrice de dimensiuni mici

18 Factori care uşurează odontectomia M3 inferior sunt: ADE 141

A. Poziţia mezio-angulară
B. Poziţia disto-angulară
C. Clasa II după Pell şi Gregory
D. Spaţiu parodontal larg
E. Os elastic

19 *Factori care îngreunează odontectomia M3 inferior sunt: B 141

A. Poziţia mezio-angulară
B. Poziţia disto-angulară
C. Clasa II după Pell şi Gregory
D. Rădăcini scurte
E. Clasa B după Pell şi Gregory

20 Tulburările asociate erupţiei sau incluziei molarului de minte inferior sunt: ABCD 141
A. Complicaţii septice
B. Complicaţii trofice
C. Complicaţii tumorale
D. Complicaţii mecanice
E. Complicaţii osoase

21 *Incluzia caninului superior este: B 159

A. Mai frecventă la sexul masculin
B. Mai frecventă la sexul feminine
C. Mai frecventă pe hemiarcada dreaptă
D. Mai frecventă în poziţie vestibulară
E. Mai frecventă în poziţie orizontală

22 În odontectomia caninului inclus se pot produce o serie de accidente ABCD 163

13

intraoperatorii:
A. Deschiderea foselor nazale
Page

B. Deschiderea sinusului maxilar

 C. Luxarea dinţilor vecini
D. Fractura procesului alveolar
E. Sinuzita maxilară odontogenenă

23 *Indicaţiile redresării chirurgical-ortodontice a caninilor incluşi sunt: A 165

A. La pacienţii tineri
B. În incluzii profunde
C. În anomalii de formă
D. În anomalii de volum
E. La adulti

24 În majoritatea cazurilor incluzia incisivilor centrali superiori este consecinţa: AB 166

A. Prezenţei unui dinte supranumerar care blochează erupţia acestuia
B. Unui traumatism la nivelul incisivilor temporari
C. Unei boli intercurente
D. Prezenţei altor dinţi inca neerupti pe arcada
E. Unor modificări morfologice ale maxilarelor

25 Transplantarea caninului inclus constă în: AC 166

A. Extracţia caninului inclus şi introducerea într-o alveolă nou creată
în creasta alveolară
B. Extracţia pe cale mixtă a caninului inclus
C. Extracţia caninului inclus şi introducerea în alveola rămasă după
extracţia dintelui temporar
D. Extracţia pe cale vestibulară a caninului inclus
E. Repoziţionarea chirurgicală a dintelui inclus

26 Atitudinea terapeutică în incluzia caninilor superiori poate fi radicală sau ABCD 160
conservatoare în raport cu :
A. Poziţia incluziei
B. Profunzimea incluziei
C. Spaţiul existent pe arcadă
D. Vârsta pacientului
E. Poziţia dinţilor antagonisti

27 Anatomoclinic, incluzia caninului superior se poate clasifica astfel: ABC 160

A. Incluzie palatinală, mezializată sau distalizată
B. Incluzie vestibulară
C. Incluzie intermediară sau transversală
D. Incluzie joasă
E. Incluzie înaltă

28 *Complicaţiile supurative uşoare reprezentate de pericoronarita asociată A 160

incluziei caninului superior pot evolua spre:
A. Rinite supurate
B. Tromboflebita sinusului cavernos
C. Meningite
14

D. Pericardite
E. Septicemie
Page
29 *Odontectomia pe cale mixtă a caninului superior este indicată în (pag.163): A 163
A. Incluziile vestibulo-palatine transversale
B. Incluziile înalte
C. Incluziile superficiale
D. Incluziile complicate
E. Incluziile profunde

30 În redresarea chirurgical-ortodontică a caninului inclus tratamentul cuprinde ABC 165

trei etape principale:
A. Menţinerea sau obţinerea spaţiului necesar pe arcadă
B. Descoperirea chirurgicală a coroanei şi ancorarea dintelui
C. Tracţionarea lentă şi progresivă pînă la alinierea caninului pe
arcadă
D. Transplantarea dintelui
E. Extracţia propriu-zisă

TEMA NR. 4.
Tratamentul chirurgical al leziunilor periapicale (1, pag. 174-194)
– 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 Anomaliile anatomice ce indicǎ rezecţia apicalǎ sunt urmǎtoarele: ABE 174
A. Calcificǎri ale canalului cu reacţie periapicalǎ
B. Canale cu curburi accentuate
C. Cǎi false, perforaţii ale podelei camerei pulpare
D. Obturaţia incompletǎ a canalelor laterale
E. Resorbţii radiculare externe sau interne

2 Contraindicaţiile absolute ale rezecţiei apicale sunt: BDE 175

A. Corticala groasǎ – aşa cum se întâmpla în cazul molarilor
mandibulari
B. Dinţi fǎrǎ valoare proteticǎ
C. Raportul nefavorabil coroanǎ-rǎdǎcinǎ –care trebuie foarte bine
evaluat preoperator
D. Fractura radicularǎ verticala
E. Pacienţi cu imunosupresie

3 Dezavantajele lamboului semilunar pentru rezectia apicalǎ: AC 177

A. Dimensiuni limitate ce oferǎ acces minim, ceea ce constituie un
inconvenient dacǎ apexul sau leziunea periapicalǎ sunt dificil de
15

localizat
B. Se intervine asupra marginii gingivale libere
Page

C. Decolarea se realizeazǎ folosind uneori forţe excesive, ceea ce

 duce la delabrarea lamboului la capete
D. Pacientul poate menţine o bunǎ igienǎ oralǎ
E. Incizie şi decolare facile

4 Avantajele lamboului intrasulcular trapezoidal sunt: ABD 179

A. Accesul chirurgical este foarte bun
B. Tensiunea în lambou este minimǎ
C. Sutura interdentarǎ este mai dificilǎ
D. Rǎdǎcinile dentare sunt vizibile în totalitate
E. Igiena orala este mai dificil de menţinut

5 Dezavantajele lamboului Ochsenbein-Luebke sunt urmǎtoarele: CDE 178

A. Accesul este nefavorabil, dupǎ decolarea lamboului
B. Corticala osoasa nu este bine evidentiata
C. Colţurile lamboului se pot necroza
D. Irigaţia lamboului poate fi deficitarǎ
E. Sutura este dificilǎ deoarece lamboul de mucoasǎ este subţire

6 Avantajele lamboului gingival in plic sunt: CE 179

A. Decolarea lamboului este dificilǎ
B. Tensiunea asupra lamboului este excesivǎ
C. Concomitent se poate realiza si gingivectomia
D. Accesul si vizibilitatea sunt minime
E. Inserţia gingivalǎ poate fi modificatǎ dupǎ necesitǎţi

7 Principiile generale privind incizia si creearea lambourilor în rezecţia apicalǎ AE 180

sunt:
A. Incizia se va realiza printr-o miscare fermǎ şi continuǎ
B. Incizia trebuie sǎ intersecteze o cavitate deja existentǎ
C. Inciziile verticale trebuie practicate în convexitǎţile dintre
eminenţele radiculare
D. Baza lamboului trebuie sǎ fie mai îngustǎ decât marginea sa
liberǎ
E. Lamboul va fi astfel creeat încât sǎ protejeze structurile
anatomice de vecinǎtate

8 Decolarea unui lambou se va realiza: BC 182

A. Cu un decolator foarte bont pentru a nu produce delabrǎri ale
lamboului
B. Se începe decolarea la colţurile lamboului
C. Mucoasa şi periostul trebuie decolate impreunǎ ca parte
integrantǎ a lamboului
D. Protuberantele ososase si exostozele nu impiedica niciodata
decolarea continua a lamboului
E. Decolarea se realizeazǎ dinspre apical

9 Principii generale in depǎrtarea lamboului: ACE 183

16

A. Depǎrtatorul se va sprijini pe os si niciodatǎ pe lambou

B. Depǎrtǎtorul va fi sprijinit pe structurile anatomice adiacente
Page

C. Lamboul nu va fi depǎrtat in tensiune niciodatǎ

 D. Buzele şi mucoasa jugalǎ nu se vor indepǎrta cu un alt
instrument
E. Dacǎ este necesar şi accesul nu este suficient se va prelungi
incizia

10 In cazul osteotomiei şi corticalei osoase intacte, localizarea apexului si a ADE 183

leziunii periapicale se face pe baza:
A. Se urmǎreşte relieful corticalei vestibulare
B. Când corticala osoasǎ este subţire, nu se poate explora poziţia
apexului prin perforarea acesteia cu o sondǎ
C. Nu se poate aproxima lungimea rǎdǎcinii pe baza radiografiei
retroalveolare izometrice
D. Se poate aproxima lungimea rǎdǎcinii, mǎsurând lungimea
acului folosit pentru tratamentul mecanic
E. Se poate practica un mic orificiu in corticalǎ, în care se aplicǎ un
material radioopac, apoi se face radiografie de control

11 Chiuretajul periapical are ca timpi operatori: BCD 184

A. Se incepe cu chiureta orientatǎ cu convexitatea spre os
B. Se detaşeazǎ leziunea progresiv, dupǎ care este îndepǎrtatǎ în
întregime
C. Se folosesc chiurete adaptate leziunii periapicale
D. Se recomandǎ trimiterea piesei pentru examen histopatologic
E. Pentru diagnostic corect piesa trebuie sǎ fie cât mai fragmentatǎ

12 Principii generale în secţionarea şi îndepǎrtarea apexului(rezecţia apicalǎ CDE 186

propriu-zisǎ):
A. Se va rezeca un segment de 3-5 mm
B. Este neaparat necesarǎ rezecţia apexului pânǎ la nivelul geodei
osoase
C. Nu se rezecǎ niciodatǎ mai mult de 1/3 din lungimea rǎdǎcinii
D. Planul de secţiune va fi bizotat spre vestibular (45˚)
E. În cazul unui chist extins la mai mulţi dinţi, se practicǎ rezecţia
şi sigilarea apexianǎ la toţi dinţii cu apexurile în leziunea chisticǎ

13 Dinte care nu a putut fi obturat endodontic preoperator, dar poate fi obturat ABDE 188
intraoperator pe cale directǎ:
A. Canale cu secreţie persistentǎ
B. Formarea de praguri în timpul tratamentului endodontic
C. Prezenta unei reconstituiri corono-radiculare
D. Rǎdǎcini cu anomalii ale canalelor care le fac impermeabile in
1/3 apicala
E. Corp strǎin pe canal

14 Materialele pentru obturaţia retrogradǎ in rezecţia apicalǎ, trebuie sǎ ABE 190

îndeplineascǎ urmǎtoarele deziderate:
A. Sǎ realizeze sigilarea tridimensionalǎ a canalului radicular
17

B. Sǎ fie biocompatibile
C. Sa nu inhibe creşterea bacterianǎ
Page

D. Sǎ fie solubil şi stabil volumetric

 E. Sǎ prezinte radioopacitate

15 Complicaţiile postoperatorii tardive în rezecţia apicalǎ sunt: BD 193

A. Suprainfectarea
B. Necroza osului prin frezaj intempestiv, fǎrǎ rǎcire
C. Hematomul
D. Fractura rǎdǎcinii
E. Hemoragia postoperatorie

16 *Accidente intraoperatorii în rezecţia apicalǎ: A 192

A. Leziuni nervoase
B. Hemoragie postoperatorie
C. Colorarea ţesuturilor din cauza materialelor de obturaţie
retrogradǎ
D. Necroza osului
E. Mobilizarea obturaţiei retrograde din cauza cavitǎţii neretentive

17 *Contraindicaţiile relative ale rezectiei apicale sunt: B 175

A. Fractura radicularǎ verticalǎ
B. Corticala vestibularǎ groasa
C. Parodontopatie marginalǎ cronicǎ
D. Pacienţi cu imunosupresie
E. Resturi radiculare cu absenţǎ marcatǎ de ţesuturi dure dentare

18 *Criteriile de apreciere a succesului in rezecţia apicalǎ sunt: C 175

A. Simptomatologie clinicǎ specificǎ,prezenta( edem, durere,
fistulǎ)
B. Dinte nefuncţional
C. Imagine radiologicǎ lipsitǎ de orice elemente patologice
D. Radiografic o imagine a unei leziunii periapicale mai mare decât
cea preexistentǎ
E. Semne radiologice de resorbţie radiculare sau hipercementozǎ

19 *Lamboul intrasulcular triunghiular este format din: D 178

A. incizie orizontalǎ în şanţul gingival , completatǎ la cele 2
extremitǎţi cu douǎ incizii verticale de descǎrcare
B. incizie orizontalǎ de-a lungul marginii libere gingivale
C. incizie orizontalǎ la distanţǎ de marginea gingivalǎ liberǎ şi
douǎ incizii oblice de descǎrcare
D. incizie orizontalǎ în şanţul gingival continuatǎ de o incizie
verticalǎ de descǎrcare
E. incizie curbǎ, convexǎ spre marginea gingivalǎ

20 *În cazul apariţiei unei comunicǎri oro-sinusale sau oro-nazale: C 186

A. Se realizeazǎ suplimentar manevra Valsalva
B. Se încearcǎ explorarea suplimentarǎ a comunicǎrii
C. Se conservǎ mucoasa sinusalǎ sau nazalǎ
18

D. Nu se continuǎ intervenţia
E. Se meşeazǎ cavitatea rǎmasǎ
Page
21 *Reacolarea şi sutura se realizeazǎ de regula cu: A 190
A. Cu fire separate, neresorbabile, 3-0 sau 4-0
B. Cu fire separate,neresorbabile, 5-0
C. Cu fir continuu, resorbabil 2-0
D. Cu fir continuu, neresorbabil 4-0
E. Cu fire separate, neresorbabile, 2-0

22 *Îngrijirile post operatorii dupǎ rezecţia apicalǎ sunt: B 193

A. Dieta din ziua intervenţiei va fi solidǎ, rece
B. Se clǎteşte usor gura cu soluţii antiseptice pe bazǎ de
clorhexidinǎ
C. Spǎlatul pe dinţi este permis din ziua intervenţiei
D. Se evitǎ masticaţia pe partea opusǎ zonei operate
E. Se consumǎ bǎuturi carbogazoase în primele zile dupǎ
intervenţie

23 *Accidentele intraoperatorii în rezecţia apicalǎ: B 192

A. Edem
B. Leziuni nervoase
C. Hemoragie postoperatorie
D. Mobilitate excesivǎ a dintelui-
E. Necroza osului prin frezaj intempestiv

24 *Chiuretajul periapical este o intervenţie chirurgicalǎ care are ca scop: E 194

A. Secţionarea porţiunii corono-radiculare afectate şi extracţia
acesteia, cu menţinerea restului coroanei şi/sau rǎdǎcilor
B. Îndepǎrtarea unei cantitǎţi osoase suficiente pentru accesul
chirurgical, cu expunerea apexului şi a leziunii periapicale
C. Secţionarea chirurgicalǎ şi îndepǎrtarea segmentului apical al
rǎdǎcinii unui dinte
D. Îndepǎrtarea apexului şi a ţesuturilor patologice
E. Simpla înlǎturare a materialului de obturaţie în exces

25 *Avantajele lamboului gingival in plic sunt: C 179

A. Decolarea lamboului este facila
B. Tensiunea asupra lamboului nu este excesivǎ
C. Concomitent se poate realiza si gingivectomia
D. Accesul si vizibilitatea sunt minime
E. Inserţia gingivalǎ nu poate fi modificatǎ dupǎ necesitǎţi

26 Decolarea unui lambou se va realiza: AC 182

A. Cu un decolator ascuţit
B. Se începe decolarea de la baza lamboului
C. Mucoasa şi periostul trebuie decolate impreunǎ
D. Decolare este facila cand corticala osoasa este neregulata
marginal
E. Decolarea se realizeazǎ dinspre partea orala
19

27 *Principii generale în secţionarea şi îndepǎrtarea apexului(rezecţia apicalǎ D 186

Page

propriu-zisǎ):
 A. Se va rezeca un segment apical de 5 mm
B. Este neaparat necesarǎ rezecţia apexului pânǎ la limita geodei
osoase
C. Se poate rezeca 1/2 din lungimea rǎdǎcinii
D. Planul de secţiune va fi bizotat spre vestibular (45˚)
E. În cazul unui chist extins la mai mulţi dinţi,nu se practicǎ
rezecţia şi sigilarea apexianǎ la toţi dinţii cu apexurile în
leziunea chisticǎ

28 *Principii generale in depǎrtarea lamboului: E 183

A. Depǎrtatorul se va sprijini pe lambou
B. Depǎrtǎtorul va fi sprijinit pe structurile anatomice adiacente
C. Lamboul va fi depǎrtat in tensiune
D. Buzele şi mucoasa jugalǎ nu se vor indepǎrta cu un alt
instrument
E. Dacǎ este necesar şi accesul nu este suficient se va prelungi
incizia

29 *Avantajele lamboului semilunar pentru rezectia apicalǎ: C 177

A. Exista un punct de referinta pentru repozitonarea lamboului
B. Se intervine asupra marginii gingivale libere
C. Incizie si decolare facila
D. Pacientul nu poate menţine o bunǎ igienǎ oralǎ
E. Incizie şi decolare dificile

30 Instrumentarul necesar pentru rezectia apicala consta in: AD 176

A. Bisturiu
B. Sindesmotom
C. Pensa ciupitor de os
D. Chiurete de diferite dimensiuni
E. Pensa Kocher

TEMA NR. 5.
Tratamentul chirurgical preprotetic (1, pag. 198-220)
– 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 *În cazul frenoplastiei în „Z” inciziile oblice se fac în unghi de: C 199
A. 450
B. 900
C. 600
20

D. 300
Page

E. 150
2 *Incizia în cazul frenoplastiei cu vestibuloplastie este: B 199
A. Trapezoidala
B. La nivelul insertiei alveolare a frenului
C. În „baionetă”
D. Tip Pichler
E. In „L”

3 *Frenul lingual este constituit din: E 200

A. Țesut conjunctiv lax
B. Țesut fibros
C. Fibre musculare
D. Mucoasă acoperitoare groasa
E. Țesut conjunctiv dens ce poate conține fibre musculare din
mușchiul genioglos

4 *Etiologia hiperplaziei inflamatorii papilare palatinale este: B 206

A. Determinata de fumat
B. Iritativ-mecanică cronică
C. Iritativ-mecanică acută
D. Neoplazică
E. Idiopatică

5 *Frenotomia presupune urmatoarea incizie: D 206

A. Verticala
B. Oblic mezial dreapta
C. In „Z”
D. Transversala, perpendiculara pe fren
E. In „V”

6 *Defectul rezultat dupa excizia frenului hipertrofiat este: C 201

A. Trapezoidal
B. Liniar
C. Romboidal
D. Triunghiular
E. Arcuat

7 *Vestibuloplastia la mandibulă a fost descrisă pentru prima dată în 1924 de: C 208
A. Trauner
B. MacIntosh
C. Kazanjian
D. Obwegesser
E. Valerian Popescu

8 *Principalul dezavantaj al alveoloplastiei crestelor alveolare edentate este: D 214

A. Reducerea marcată a adâncimii alveolare
B. Reducerea marcată a latimii șanțului vestibular
21

C. Insertie joasa a frenurilor

D. Reducerea marcată a înălțimii și/sau lățimii crestei alveolare, in
Page

unele situatii
 E. Stimularea creșterii înălțimii și/sau lățimii crestei alveolare

9 *Regularizarea osoasă postextracțională în extracția alveoloplastică a dintilor C 213

egresati urmarește:
A. Micșorarea spațiului dintre cele două creste edentate
B. Conservarea spațiului dintre cele două creste edentate
C. Mărirea spațiului dintre cele două creste edentate
D. Înălțarea crestei edentate
E. Creșterea lățimii crestei edentate

10 *În rezecția modelantă a crestei oblice interne ascuțite nu se recomandă D 215

realizarea unei incizii de descarcare linguale datorită:
A. Pericolului lezării nervului bucal
B. Pericolul lezării limbii
C. Pericolul lezării arterei faciale
D. Pericolul lezării nervului lingual
E. Pericolul secționarii fibrelor mușchiului buccinator

11 *Tuberoplastia se realizează în scopul îmbunătațirii: C 217

A. Relațiilor interdentare
B. Închiderii marginale anterioare a protezelor scheletizate
C. Închiderii marginale posterioare a protezelor totale
D. Ofertei osoase în vederea aplicării implantelor endoosoase
E. Starii de igiena orala a pacientului

12 *Incizia care se practică pentru osteotomia torusului palatin este: D 218

A. În „L”
B. În „V”
C. În „Z”
D. În „H” inversat
E. In „W”

13 *Torusul mandibular este localizat: A 219

A. Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular uni- sau
bilateral în zona canin-premolar
B. Pe versantul vestibular al procesului alveolar mandibular în zona
incisivo-canină
C. Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular unilateral
în zona molarului 3
D. Pe versantul lingua al procesului alveolar mandibular bilateral în
zona incisivo-canină
E. Pe versantul vestibular mandibular uni– sau bilateral în zona
canin-premolar

14 *După incizia mucoasei în plastia șanțului pelvilingual prin decolare C 209

supraperiostală se prepară:
A. lambouri totale vestibulare
22

B. lambouri totale linguale

C. lambouri parțiale vestibulare și linguale
Page

D. lambouri parțiale jugale

 E. lambouri parțiale pe coama crestei alveolare

15 Precizați care dintre următoarele sunt tehnici chirurgicale de corectare a BCE 198,
frenurilor labiale: 199
A. Vestibuloplastia
B. Frenectomia
C. Frenoplastia in „Z”
D. Tuberoplastia
E. Frenoplastia cu vestibuloplastie

16 In cadrul tehnicilor de frenoplastie linguala se va tine cont de urmatoarele AC 202

formatiuni anatomice:
A. Canalul Wharton
B. Artera faciala
C. Vena linguala
D. Glanda sublinguala
E. Vena faciala

17 Precizați care dintre denumirile de mai jos descriu hiperplazia inflamatorie a BC 203
mucoasei fundului de sac vestibular:
A. Hiperplazia palatinală
B. Hiperplazia de proteza
C. Epulis fissuratum
D. Epulis granulomatos
E. Hiperplazie gingivala indusa medicamentos

18 Fibromatoza tuberozitară se poate dezvolta: ACD 204

A. În plan vertical
B. În plan sagital
C. În plan transversal
D. În ambele planuri
E. În plan antero-posterior

19 În cazul fibromatozei tuberozitare, efecturarea ortopantomografiei este ABDE 204

obligatorie pentru:
A. A confirma natura conjunctivă a formațiunii
B. A infirma evoluția în părțile osoase
C. A infirma evoluția în sinusul maxilar
D. A exclude prezența unui dinte inclus
E. A exclude prezența unei formațiuni tumorale

20 Hiperplazia gingivală este caracterizată prin: ACD 206

A. Creșterea asimptomatica a gingiei
B. Creșterea rapidă a gingiei
C. Creșterea lentă și progresivă a gingiei
D. Creșterea localizată sau generalizată a gingiei
E. Creștere simptomatică a gingiei
23

21 Tehnicile de vestibuloplastie la mandibulă au ca dezavantaje: AD 208

Page

A. Modificări postoperatorii ale adâncimii șanțului vestibular din

 cauza bridelor cicatriciale
B. Stimularea hipertrofiei osoase la nivelul crestei alveolare
C. Modificări postoperatorii ale adâncimii șanțului lingual
D. Stimularea atrofiei osoase la nivelul crestei alveolare
E. Stimularea atrofiei osoase la nivelul marginii bazilare

22 Incizia inițială în cazul îndepărtării hiperplaziei gingivale se realizează: CD 206

A. Perpendicular pe festonul gingival
B. Paralel cu festonul gingival doar pe un versant al crestei
C. Paralel cu festonul gingival pe ambele versante ale crestei
D. Până la nivelul periostului
E. Obligatoriu interesează și periostul

23 Creasta balantă reprezintă: BC 207

A. O zonă de hiperplazie cu aspect inflamator
B. O zonă de hiperplazie fără aspect inflamator
C. Localizată de obicei în zonele frontale edentate atat la maxilar
cat si la mandibula
D. Localizată în zonele frontale dentate
E. O zonă de hipertorfie

24 *Pentru efectuarea vestibuloplastiei la mandibula, Kazanjian recomandă: B 208

A. Realizarea unei incizii la nivelul mucoasei mobile
B. Realizarea unei incizii la limita dintre mucoasa fixă și cea
mobilă
C. Realizarea unei incizii pe mijlocul crestei edentate
D. Realizarea unei incizii la 5 mm de mijlocul crestei edentate
E. Realizarea unei incizii la nivelul mucoasei fixe

25 Vestibuloplastia dupa tehnica Kajanjian este indicată cand: CD 208

A. Inaltimea mandibulei este sub 1 cm
B. La pacienți cu atrofie severă mandibulara
C. La pacienți cu fundul de sac ingust prin inserarea inalta a
musculaturii
D. Inaltimea mandibulei este de 10-15 mm
E. Vestibulul prezinta bride cicatriciale

26 Principiile alveoplastiei sunt: ACE 211

A. Cunoașterea exactă a anatomiei zonei
B. Inciziile se realizează pe versanții crestei
C. Inciziile se realizează pe coama crestei fără incizie de descărcare
D. Dacă inciziile de descărcare nu pot fi evitate, baza lamboului
trebuie să fie mai mica decât celelalte laturi
E. Decolarea lamboului mucoperiostal să fie minimă

27 Extractia alveoloplastica reprezintă o intervenție chirurgicala care: ACD 211

A. Se realizează concomitent cu extracțiile dentare
24

B. Se realizează fără conservarea osului alveolar

C. Se realizează cu conservarea osului alveolar
Page

D. Impune regularizarea osoasă la nivelul suprafețelor neregulate

 și/sau a septurilor interradiculare
E. Se realizează fără regularizare osoasă

28 *Extractia alveoloplastica presupune realizare unei incizii: A 211

A. La nivelul festonului gingival
B. La 1 cm de festonul gingival
C. La nivelul fundului de sac vestibular
D. La limita dintre mucoasa fixa si cea mobila
E. In mucosa mobila

29 Osteoamele periferice sunt localizate de cele mai multe ori: AB 220

A. Vestibular la mandibula
B. Vestibular la maxilar
C. Oral la maxilar
D. Central intraosos
E. Vestibulo-oral

30 LANDA descrie trei forme clinice de torus palatin: BCD 218

A. Torus ovalar cu localizare în treimea anterioară a bolții palatine
B. Torus ovalar cu localizarea în treimea posterioară a bolții
palatine
C. Torus alungit cu localizare în două treimi posterioare ale bolții
palatine
D. Torus alungit cu localizare în două treimi anterioare ale bolții
palatine
E. Torus ovalar cu localizare în două treimi anterioare ale bolții
palatine

TEMA NR. 6.
Infectii oro-maxilo-faciale (1, pag. 242-268, 270-288)
– 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 Flora microbiana implicata in supuratiile cervico-faciale este: BCE 242
A. Specifica
B. Nespecifica
C. Mixta
D. Compusa doar din germeni anaerobi
E. Polimorfa
25

2 *Infectiile specifice sunt reprezentate de : D 246

Page

A. infectiile spatiilor fasciale primare

 B. infectiile spatiilor fasciale secundare
C. supuratiile difuze
D. actinomicoza
E. supuratiile circumscrise

3 *Vindecarea plagilor chirugicale dupa incizia supuratiilor se va realiza: B 246

A. per primam
B. per secundam
C. dupa sutura intradermica
D. dupa sutura in planuri anatomice
E. Dupa sutra de pozitie

4 *Flegmonul este o supuratie difuza in care: B 245

A. exista o colectie supurata
B. sint prezente sfacele si bule gazoase
C. nu este modificata temperatura corporala
D. valoarea procalcitoninei este normala
E. apare constant poliuria

5 In abcesul spatiului vestibular, faza subperiostala este dominata: CD 247

A. de congestia tegumentului
B. de febra inalta
C. de congestia fibro mucoasei corespunzatoare dintelui cauzal
D. de dureri intense
E. stare generala intens alterata

6 Diagnosticul diferential al infectiilor spatiului vestibular se face cu: AE 247

A. chistul de maxilar in faza de exteriorizare
B. alveolita postextractionala
C. abcesul palatinal
D. fibromatozele gingivale localizate
E. chistul de maxilar suprainfectat

7 *In infectiile spatiului genian, examenul clinic obiectiveaza: C 252

A. tumefactie discreta
B. deglutitie imposibila
C. tegumente acoperitoare destinse si lucioase
D. torticolis
E. hipoestezie pe nervii infraorbitar si mentonier

8 *Diagnosticul diferential in supuratiile spatiului infratemporal se face cu: D 256

A. tumorile suprainfectate ale glandei parotide
B. abcesul vestibular de la molarul 1 superior
C. abcesul spatiului genian
D. nevralgiile de trigemen
E. pericoronarita molarului 3 inferior
26

9 Flegmonul de planseu bucal poate determina: ABDE 271

A. Tromboza septica a sinusurilor craniene
Page

B. Meningita septica
 C. Pareza de facial
D. Mediastinita acuta
E. Gangrena pulmonara

10 Flegmonul difuz hemifacial intereseaza in evolutie urmatoarele spatii: BCE 272

A. Laterofaringian
B. Infratemporal
C. Sinusul maxilar
D. Mentonier
E. Submandibular

11 Fasciita necrozanta: AE 273

A. Se refera la o supuratie grava a partilor moi
B. Este determinate de o flora exclusiv anaeroba
C. Poarta de intrare poate fi decelata cu usurinta intotdeauna
D. Debuteaza cu manifestari clinice specifice
E. Poarta de intrare nu poate fi decelata intotdeauna cu usurinta

12 Diagnosticul diferential al fasciitei necrozante se face cu : ACE 274

A. Adenopatii cervicale suprainfectate
B. Tumori benigne ale glandelor salivare
C. Supuratii difuze
D. Lipomatoza cervicala
E. Tumori maligne suprainfectate

13 Abcesul cerebral : CD 276

A. Este o complicatie des intilnita a infectiilor odontogene
B. Clinic, apar semne directe de hipertensiune intracraniana
C. Diagnosticul se confirma prin CT cu substanta de contrast
D. Tratamentul este specific neurochirurgical
E. Evolueaza spre septicemie

14 Osteoperiostita: ABE 281

A. Este o reactie inflamatorie osoasa localizata
B. Diagnosticul diferential se face cu osteomielita
C. Diagnosticul se stabileste doar pe baza examenului
anatomopatologic
D. Tratamentul consta in sechestrectomie
E. Tratamentul include si medicatie nespecifica pentru cresterea
capacitatii de aparare a organismului

15 Clasificarea osteomielitelor dupa Laskin include: ACD 282

A. Osteomielite supurate, acute sau cornice
B. Osteomielite supurate, de tip cronic sclerogen
C. Osteomielite dupa infectii specifice
D. Osteomielite nesupurate de tip cronic sclerogen
E. Osteomielita radionecrotica
27

16 Diagnosticul diferential al osteomielitei supurate cronice se face cu: ACDE 283

Page

A. Tumori benigne osoase

 B. Infectii nespecifice osoase
C. Tumori maligne osoase
D. Displazia fibroasa
E. Supuratii periosoase

17 Sifilisul cu localizare in teritoriul OMF: BCD 287

A. Este o infectie contagioasa nespecifica
B. Evolueaza in mai multe stadii
C. Stadiul tertiar prezinta la nivelul partilor moi tuberculi si gome
D. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza reactiilor serologice
specifice
E. Tratamentul este chirurgical

18 Diagnosticul pozitiv al tuberculozei cu localizare oala si maxilo-faciala, se AB 288

stabileste:
A. In urma examenului clinic
B. Pe baza IDR la tuberculina
C. Punctie cu inoculare pe medii de cultura
D. Examen RMN
E. Lavaj bronho-alveolar

19 Principiile generale de tratament in supuratiile oro-maxilo-faciale sunt: ACD 245

A. Incizia se practica in zone declive pentru a permite drenajul
gravitational
B. Incizia se practica in zonele centrale ale tumefactiei slab
vascularizate
C. Alegerea locului de incizie trebuie sa tina cont de spatiile
anatomice afectate
D. Tratamentul cauzal poate fi conservator sau radical
E. Spalaturile antiseptice trebuie efectuate bidirectional

20 Cauzele supuratiilor spatiului infratemporal sunt: ABE 255

A. Punctii sinusale gresit efectuate
B. Infectii dento-parodontale ale molarilor superiori
C. Punctii septice la spina Spix
D. Difuzarea infectiei din spatiul mentonier
E. Difuzare infectiilor din spatiile vecine

21 Spatiul submandibular este delimitat de : ADE 257

A. Medial: m. milohioidian, m. hioglos, m. stiloglos
B. Inferior: tegument si platisma
C. Anterior: pintecele anterior al digastricului si m. stilohioidian
D. Superior: mandibula, m milohioidian, m maseter
E. Posterior: pintecele posterior al digastricului, m stilohioidian

22 Diagnosticul diferential in supuratiile spatiului sublingual se face cu: BCDE 259

A. Litiaza submandibulara supurata
28

B. Abcesul spatiului submandibular

C. Warthonita, periwarthonita
Page

D. Tumorile chistice de planseu bucal

 E. Flegmonul difuz al planseului bucal

23 Spatiul parafaringian este subimpartit in : ABD 265

A. Spatiul laterofaringian
B. Spatiul prevertebral
C. Spatiul pterigomaxilar
D. Spatiul retrofaringian
E. Spatiul pterigomandibular

24 Diagnosticul diferential al supuratiilor spatiului laterofaringian se face cu: ACE 266

A. Flegmonul amigdalian
B. Flegmonul pterigomandibular
C. Abcesul de spatiu submandibular cu evolutie in recessus
D. Abcesul planseului bucal
E. Tumorile laterofaringiene

25 Spatiul retrofaringian este delimitat de : BCE 266

A. Medial: spatiul prevertebral
B. Lateral: spatiul laterofaringian de partea controlaterala
C. Superior: baza craniului
D. Inferior: vertebrele C4-T4 si mediastinul
E. Anterior:peretele posterior al faringelui

26 Flegmonul planseului bucal: AB 270

A. Se mai numeste angina Ludwig
B. Procesul supurativ cuprinde spatiile submandibulare, spatiile
sublinguale, spatiul submentonier
C. Supuratia difuza se poate extinde spre spatiul laterocevical,
genian, spatiul maseterin
D. Focarul hipertoxic este localizat cel mai frecvent la nivelul
spatiului pterigomandibular
E. Are ca punct de plecare procese septice dentoparodontale sau
pericoronaritele supurate ale molarilor de minte superiori

27 Adenita acuta supurata se caracterizeaza prin: BCD 278

A. Colectie difuza
B. Colectie bine delimitata
C. Prezinta la periferie fenomenul de periadenita
D. Tegumentele acoperitoare sunt congestive
E. Starea generala nu este alterata

28 Diagnosticul diferential al adenitei acute parotidiene se face cu: AC 278-

A. Tumorile de parotida 279
B. Chistul sebaceu supurat
C. Abcesul spatiului parotidian
D. Artita cronica temporo mandibulara
E. Adenopatia metastatica pretragiana ulcerata
29

29 Adenopatia din sarcoidoza are urmatoarele caracteristici: BC 279,

Page

A. Este bilaterala simetrica, cu ganglioni mobili si duri 280

 B. Este nedureroasa
C. Ganglionii sunt fermi si mobili
D. Se insoteste de febra, splenomegalie
E. Diagnosticul se pune pe baza testului ELISA pozitiv pt IgG sau
IgM

30 Sifilisul tertiar CD 287

A. Se prezinta la nivelul partilor moi sub forma de sifilide
B. Se insoteste de adenopatie
C. Se prezinta la nivelul oaselor maxilare sub forma de sifiloame si
gome
D. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza examenului clinic si a
reactiilor serologice specifice
E. Tabloul clinic se remite complet si spontan in 2-4 saptamani

TEMA NR. 7.
Afectiuni de origine dentara ale sinusului maxilar (1, pag. 292-308)
– 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 *Baza piramidei triunghiulare a sinusului maxilar este: D 292
A. superior, reprezentata de planseul cavitatii orbitare
B. extern, reprezentata de peretele lateral al maxilarului
C. inferior, reprezentata de osul palatin
D. medial, reprezentata de peretele extern al fosei nazale
E. anterior, reprezentata de peretele anterior al maxilarului.

2 Sinusul maxilar: ACE 292

A. este o cavitate anexa a foselor nazale
B. se deschide in meatul superior
C. se deschide in meatul mijlociu
D. se deschide in meatul inferior
E. este implicat in apararea imuna nespecifica

3 Sinusul maxilar: BC 293

A. este o cavitate anexa a cavitatii orale
B. este “cavitate de rezonanta” pentru fonatie
C. este absorbant al socurilor traumatice de la nivelul etajului
mijlociu al fetei
30

D. este structura de sustinere a globului ocular

E. este o structura compacta
Page
4 Mucoasa care acopera peretele sinusului maxilar este : CDE 293
A. formata dintr-un epiteliu cu ortokeratoza
B. formata dintr-un epiteliu cu parakeratoza
C. formata dintr-un epiteliu cilindric, cu cili
D. formata dintr-un epiteliu pluristratificat
E. formata dintr-un epiteliu de tip respirator

5 Mucoasa sinusului maxilar este susceptibila patologiei : ABD 293

A. infectioase
B. alergice
C. traumatice
D. neoplazice
E. autoimune

6 Raportul dintre radacinile dintilor maxilari si sinusul maxilar : ABC 293

A. este variabil in functie de marimea sinusului maxilar
B. este variabil in functie de lungimea radacinilor dentare
C. este variabil in functie de inaltimea proceselor alveolare
D. este variabil in functie de numarul de dinti de pe arcada
E. este variabil in functie de patologia mucoasei sinusului maxilar

7 *Sinuzita maxilara de cauza dentara : D 294

A. este cea mai frecventa afectiune sinuzala a sugarului
B. este cea mai frecventa afectiune sinuzala a adolescentului
C. este cea mai frevcenta afectiune sinuzala a adultului
D. este cea mai frecventa afectiune sinuzala rezultata in urma
interactiunilor patologice dintre structurile dento-parodontale
invecinate si sinusul maxilar
E. este cea mai frecventa afectiune infectiosa sinuzala

8 *Factorii favorizanti locali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : B 295

A. caria dentara simpla
B. inflamatia cronica a mucoasei rino-sinusale
C. candidoza orala
D. xerostomia
E. lipsa igienei orale

9 Factorii favorizanti locali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : ABC 295
A. afectiuni alergice ale mucoasei rino-sinusale
B. deviatia de sept nazal
C. scaderea motilitatii ciliare si crestrea de mucus intrasinusal
D. anclavarea dentara
E. candidoza orala cronica atrofica

10 *Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi: E 295

A. caria dentara a dintilor maxilari
B. pulpita dentara acuta a dintilor sinuzali
31

C. pulpita dentara cronica a dintilor maxilari

D. necroza dentara a dintilor maxilari
Page

E. parodontita apicala acuta a dintilor sinuzali

11 Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : ACE 295
A. parodontita apicala cronica a dintilor sinuzali
B. incluzia dentara a caninilor maxilari
C. chisturi radiculare suprainfectate a dintilor maxilari sinuzali
D. gingivita cronica
E. parodontita marginala cronica profunda la premolarii si molarii
maxilari

12 Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : BDE 295

A. parodontita marginala cronica superficiala a dintilor maxilari
B. osteita procesului alveolar al dintilor sinuzali
C. incluzia caninului maxilar
D. complicatiile infectioase ale incluziei molarului de minte maxilar
E. chisturi foliculare suprainfectate la dintii sinuzali

13 Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : BCD 295

A. obturatii de canal la dintii maxilari
B. obturatii de canal cu depasire la dintii sinuzali
C. obturatii de canal incomplete la dintii sinuzali
D. lipsa obturatiei de canal la dintii stalpi sinuzali
E. toate cauzele de mai sus

14 Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : CD 295

A. fractura radiculara a dintilor sinuzali in timpul extractiei dentare
B. fractura peretelui alveolar in timpul extractiei dentare a dintilor
sinuzali
C. comunicarea oro-sinuzala postextractionala neobservata
D. comunicarea oro-sinuzala postextractionala incorect tratata
E. perforatia spatiului interantral prin chiuretaj intempestiv

15 Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : ACE 295

A. perforatia spatiului subantral prin chiuretaj intempestiv
B. perforatia planseului nazal prin chiuretaj intempestiv
C. impingerea unei radacini in sinusul maxilar in timpul extractiei
dentare
D. impingerea caninului in fosa nazala in timpul odontectomiei
E. impingerea molarului de minte maxilar in sinus in timpul
odontectomiei

16 *In sinuzita maxilara acuta procesul inflamator al mucoasei trece prin trei B 296
faze successive:
A. tumor, calor si dolor
B. congestiva, catarala si supurata
C. marginatia fagocitelor, diapedeza fagocitelor si fagocitoza
D. exudativa, de granulare si epitelizare
E. permeabilitate vasculara, fagocitoza si citotoxicitate
32

17 In sinuzita maxilara cronica, mucoasa este : BDE 296

Page

A. congestionata
 B. hiperplaziata
C. atrofiata
D. cu formatiuni polipoide si chistice
E. profund alterata

18 In sinuzitele maxilare cronice reversibile apare: BDE 296

A. scaderea IgA
B. cresterea IgA
C. scaderea vascozitatea mucusului
D. cresterea vascozitatea mucusului
E. disparitia partiala sau totala a cililor

19 In sinuzitele maxilare cronice ireversibile se observa: ACDE 296

A. tendinta la scleroza si chisturi de natura glandulara
B. disparitia complexelor immune circulante
C. lipsa celulelor caliciforme
D. fibroza parcelara sau totala
E. disparitia cililor cu metaplazie epiteliala

20 Germenii microbieni implicati frecvent in sinuzita maxilara de cauza dentara CD 296

sunt :
A. haemophilus influenzae
B. germenii microbieni probiotici
C. pneumococii
D. colibacilii
E. stafilococus aureus

21 Semnele clinice in sinuzita maxilara cronica de cauza dentara sunt : BD 297

A. durere unilaterala in etajul mijlociu al fetei, cu iradiere in
regiunea orbitala, fronto-temporala, occipitala, exacerbata de
pozitia decliva a capului
B. usoara jena dureroasa in zona sinusului afectat, in special in
pozitia decliva a capului
C. febra 38-39C
D. iritatie faringiana
E. cacosmie subiectiva

22 Radiografiile standard pentru sinusurile anterioare ale fetei evidentiaza in CE 297

sinuzita maxilara cronica de cauza dentara:
A. nivel hidro-aeric la incidentele in ortostatism
B. nivel hidro-aeric in incidentele in decubit
C. opacifiere unilaterala, mai putin intensa central, mai marcata la
periferie
D. opacifiere unilaterala, mai putin intensa la periferie, mai marcata
central
E. marimea si forma sinusurilor maxilare
33

23 *Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare acute de cauza dentara se face A 299

cu :
Page

A. chisturile maxilarelor in stadiul de complicatie septica

 B. sinuzitele maxilare specifice
C. sinuzita consecutiva fracturilor de maxilar, cu hematom
intrasinuzal infectat
D. sinuzita maxilara alergica
E. sinuzita maxilara fungica

24 Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare cronice de cauza dentara se face BCDE 299
cu :
A. chisturile maxilarelor in stadiul de complicatie septica
B. sinuzitele maxilare specifice
C. sinuzita consecutiva fracturilor de maxilar, cu hematom
intrasinuzal infectat
D. sinuzita maxilara alergica
E. sinuzita maxilara fungica

25 In tratamentul sinuzitei maxilare acute de cauza dentara se va efectua : ABCD 300

A. asigurarea drenajului sinuzal
B. antibioterapie
C. corticoterapie
D. indepartarea factorului cauzal
E. cura radicala a sinusului maxilar

26 *In tratamentul sinuzitei maxilare cronice ireversibile de cauza dentara se va E 301

efectua :
A. antibioterapie cu cefalosporine de generatia a II-a si a III-a
B. antibioterapie cu macrolide
C. antibioterapie cu lincosamide
D. corticoterapie
E. indepartarea factorului cauzal si cura radicala a sinusului

27 *Cura radicala a sinusului maxilar : D 301

A. consta in realizarea unei meatotomii
B. se realizeaza in sinuzita maxilara acuta de cauza dentara
C. se realizeaza in sinuzita maxilara cronica stadiul B, tipul III
D. se realizeaza in sinuzita maxilara cronica stadiul C, tipul IV
E. consta in crearea unei comunicari oro-sinusale

28 Cura radicala a sinusului maxilar : CD 302

A. are ca scop crearea unei meatotomii
B. are ca scop crearea unei comunicari oro-sinusale
C. are ca scop indepartarea mucoasei sinusului maxilar
D. are ca scop asigurarea drenajului sinuzal
E. are ca scop indepartarea factorului cauzal

29 Comunicarea oro-sinuzala imediata post-extractional are drept criteriu de AE 303

diagnostic:
A. sangerare mai abundenta din alveola, cu aspect aerat
34

B. scurgere abundenta de secretie purulenta

C. halena fetida
Page

D. refluarea alimentelor pe fosa nazala

 E. proba Valsalva pozitiva

30 In alegerea tipului de lambou pentru plastia comunicarii oro-sinuzale mari, BCE 304
de peste 7 mm, se va tine cont de :
A. adancimea vestibului maxilar
B. prezenta sau absenta dintilor
C. prezenta sau absenta lucrarilor protetice fixe
D. adancimea boltii palatine
E. optiunea chirurgului

TEMA NR. 8.
Traumatologie oro-maxilo-faciala (1, pag. 312-335, 361-369, 379-382, 388-
394) – 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 Factorii de risc locali în vindecarea întârziată a plăgilor sunt: ABD 314
A. Corpi străini restanţi în plagă
B. Sutura plăgii în tensiune
C. Vârsta pacientului
D. Plăgi zdrobite
E. Imunosupresia

2 După Navarro şi colab.,cele mai frecvente fracturi de mandibulă sunt B 315

localizate la nivelul:
A. Ramului mandibulei
B. Condilului mandibular
C. Zonei parasimfizare
D. Procesului alveolar
E. Procesului coronoid

3 *Principala cauză a fracturilor de mandibulă o constituie: B 316

A. Accidentele rutiere
B. Agresiunea
C. Accidentele sportive
D. Accidentele de muncă
E. Iatrogenia

4 Din punct de vedere biomecanic zonele de rezistenţă minimă ale mandibulei ACE 316
sunt:
A. Gaura mentonieră
35

B. Simfiza mentonieră
Page

C. Zona parasimfizară
 D. Apofiza coronoidă
E. Unghiul mandibulei

5 Mecanismele de producere a fracturilor de mandibulă sunt următoarele: ABCD 316

A. Flexia
B. Presiunea
C. Tasarea
D. Smulgerea
E. Compresia

6 După numărul liniilor de fractură, fracturile de mandibulă se clasifică în: ACDE 320
A. Unice
B. Multiple
C. Duble
D. Cominutive
E. Triple

7 Clasificarea anatomică a fracturilor corpului mandibular este: ADE 321

A. Laterale
B. Verticale
C. Oblice
D. Mediane
E. Paramediane

8 Semnele clinice de întrerupere a continuităţii osoase în fracturile de ABE 322

mandibulă sunt:
A. Mobilitatea anormală a fragmentelor osoase
B. Modificări ale raporturilor de ocluzie
C. Edemul părţilor moi
D. Durere spontană
E. Deformări osoase ale etajului inferior al feţei

9 La palparea contururilor osoase ale mandibulei, pentru evidenţierea ABE 322,

focarelor de fractură, se urmăresc: 323
A. Puncte dureroase
B. Discontinuitatea osoasă
C. Prezenţa dinţilor pe ambele fragmente fracturate
D. Prezenţa dinţilor pe fragmentul distal al mandibulei
E. Prezenţa crepitaţiilor osoase

10 *Fracturile subcondiliene joase bilaterale determină: A 327

A. Ocluzie deschisă anterioară
B. Inocluzie frontală şi laterală de partea afectată
C. Ocluzie în doi timpi
D. Devierea liniei mediene de partea fracturată
E. Ocluzie cap la cap
36

11 Diagnosticul fracturilor de mandibulă se pune pe baza: ABCE 332

A. Simptomatologie clinică
Page

B. Ortopantomografie
 C. Computertomografie
D. Radiografie în incidenţă Hirtz
E. Radiografie de mandibulă în incidenţă defilată (laterală)

12 Complicaţiile tardive ale fracturilor de mandibulă sunt: ABC 335

A. Consolidarea întârziată
B. Consolidarea vicioasă
C. Pseudartroza
D. Supuraţii periosoase
E. Osteomielita mandibulei

13 În fracturile etajului mijlociu al feţei pot fi interesate: ABDE 361

A. Osul maxilar propriu-zis
B. Oasele zigomatice
C. Osul mandibular
D. Oasele palatine
E. Apofizele pterigoide

14 Fractura orizontală Le Fort I se mai numeşte: BD 363,

A. Disjuncţie cranio-maxilară joasă 368
B. Fractură transversală joasă
C. Disjuncţie cranio-maxilară înaltă
D. Fractură tip GUERIN
E. Fractură WALTHER

15 Fractura orizontală Le Fort I interesează: ABCE 363

A. Apertura piriformă
B. Creasta zigomato-alveolară
C. Tuberozitatea maxilară
D. Apofizele pterigoide 1/3 medie
E. Fosa canină

16 Semnele clinice ale fracturii Le Fort I sunt: BCE 364

A. Edem facial important („facies în butoi”)
B. Palparea dureroasă retrotuberozitar (semnul Guerin)
C. Mobilitate anormală a porţiunii inferioare a maxilarului în sens
transversal
D. Ocluzie deschisă frontală şi contacte premature la nivelul
molarilor, bilateral
E. Contacte premature la nivelul molarilor, bilateral

17 Disjuncţia cranio-maxilară înaltă interesează : ABDE 365

A. Oasele nazale la nivelul suturii naso-frontale
B. Peretele inferior al orbitei
C. Apofiza pterigoidă în 1/3 medie
D. Peretele extern al orbitei
E. Arcada temporo-zigomatică
37

18 Complexul zigomatic este alcătuit din : ABCE 379

Page

A. Osul malar
 B. Arcada temporo-zigomatică
C. Marginea inferioară a orbitei
D. Marginea superioară a orbitei
E. Podeaua şi peretele lateral al orbitei

19 Tipuri de fracturi anterioare, cu deplasare, ale complexului zigomatic: BCDE 379,

A. Fisuri ale complexului zigomatic 380
B. Fracturi parţiale ale rebordului orbital inferior şi lateral
C. Fractura –disjuncţie de malar
D. Fractura ,,blow-aut” a podelei orbitei
E. Fractura cominutivă

20 Semnele clinice ale fracturilor anterioare cu deplasare, sunt: ABCE 381,

A. Asimetrie facială prin înfundarea reliefului malar 382
B. Întreruperea continuităţii osoase la nivelul rebordului orbitar
inferior
C. Diplopie
D. Punct osos dureros la nivelul arcadei temporo-zigomatice
E. Tulburări de sensibilitate în teritoriul nervului infraorbital de
partea lezata

21 Pentru stabilirea diagnosticului de fractură de malar se recomandă AD 322

următoarele tipuri de investigaţii radiografice:
A. Computertomografie
B. Radiografie în incidenţă Parma
C. Ortopantomografie
D. Radiografie în incidenţă semiaxială Hirtz
E. Radiografie de craniu în incidenţă antero-posterioară (Caldwell)

22 Leziunile traumatice dento-alveolare pot fi produse prin: ABCD 388

A. Cădere accidentală
B. Accidente de circulaţie
C. Agresiune umană sau animală
D. Iatrogenie
E. Complicaţii secundare infecţioase

23 Traumatismele dento-alveolare se clasifică în: ACDE 388

A. Leziuni dentare
B. Leziuni osoase
C. Traumatisme ale ţesuturilor dento-alveolare
D. Traumatisme ale procesului alveolar
E. Leziuni ale mucoasei fixe şi mobile

24 Leziunile dentare sunt clasificate în următoarele forme anatomo-clinice: ACD 388

A. Fisură coronară
B. Fisura radiculara
C. Fractură coronară cu expunerea pulpei dentare
38

D. Fractură radiculară
E. Avulsie dentară
Page
25 Tratamentul fracturilor coronare cu deschiderea camerei pulpare poate fi BCD 389
realizat prin:
A. Coafaj indirect
B. Coafaj direct
C. Amputaţie vitală
D. Extirpare vitală
E. Extracţie dentară

26 Traumatismele ţesuturilor parodontale pot fi: BCD 390

A. Contuzia dentară
B. Luxaţia cu extruzie
C. Contuzia parodontală
D. Avulsia completă
E. Contuzia coronara

27 În tratamentul luxaţiei dentare cu intruzie se pot adopta următoarele atitudini ACE 391
terapeutice:
A. Favorizarea erupţiei dentare, dacă dintele este imatur
B. Repoziţionare imediată manuală a dintelui în poziţie corectă, cu
fixarea lui la dinţii vecini
C. Repoziţionare imediată chirurgicală a dintelui în poziţie corectă,
cu fixarea lui la dinţii vecini
D. Extracţia dintelui luxat
E. Tratament ortodontic pentru repoziţionarea dintelui intruzat

28 Etapele replantării dentare sunt: ACD 392

A. Curăţirea dintelui de detritusuri, înaintea replantării , cu ser
fiziologic
B. Sterilizarea dintelui cu soluţii antiseptice
C. Introducerea manuală în alveolă în poziţie corectă
D. Fixarea dintelui cu o atelă semirigidă 7-10 zile
E. Scoaterea dintelui din ocluzie 4-6 săptămâni

29 Avantajele imobilizării dinţilor traumatizaţi prin ligatură hipocratică sunt: AC 393

A. Asigură o bună imobilizare
B. Creează dificultăţi în menţinerea igienei orale
C. Permite abordul pentru tratamenul endodontic
D. Pot aluneca apical sub proeminenţa cervicală determinând
extracţia lentă
E. Pot aluneca apical sub proeminenţa cervicală determinând
leziuni ale cementului

30 Tehnicile de imobilizare în traumatismele dento-alveolare sunt următoarele: ACE 393

A. Gutiere acrilice
B. Imobilizare rigidă intermaxilară
C. Imobilizare cu sârmă cu 8 (ligatură hipocratică)
D. Şinele vestibulo-linguale
39

E. Imobilizare semirigida
Page
 TEMA NR. 9.
Chisturi si tumori benigne ale partilor moi orale si cervico-faciale maxilare
(1, pag. 402-404, 406-426, 428-433,437-443) – 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 Chistul branhial: CE 407
A. Este adenopatie laterocervicală
B. Este manifestarea cervicală a unui limfom Hodgkin
C. Trebuie făcut diagnosticul diferențial cu un lipom laterocervical
D. Abordul chirurgical este pe cale intraorală
E. Poate maligniza

2 Chistul canalului tireoglos: ACE 409

A. Se mai numește și chistul median al gâtului
B. Apare numai la copil
C. Poate fistuliza tegumentar
D. Apare laterocervical, în 1/3 superioară
E. Trebuie făcut diagnosticul diferențial cu un lipom

3 Sialochistul: ADE 411

A. Se datoreaza dilatației chistice a canalului de excreție a gandelor
salivare accesorii
B. Apare doar la vârstnici
C. Apare frecvent la nivelul buzei superioare
D. Poate fi localizat si in parotida
E. Poate apare pe podeaua sinusului maxilar

4 Mucocelul: BD 411
A. Este o tumoră malignă
B. Apare in urma unor microtraumatisme cronice la nivelul
mucoasei orale
C. Sunt frecvente la nivelul mucoasei jugale
D. Consistenta este fluctuenta
E. Este foarte dureros la palpare

5 Ranula: CE 413
A. Cel mai frecvent tip este cel ”în bisac”
B. Este situată totdeauna pe linia mediană
C. Se poate perfora spontan
D. Se suprainfectează frecvent
E. Varianta ”în bisac” are forma unei clepsidre
40

6 Chistul sebaceu: CDE 414

Page

A. Are originea în celulele adipoase din derm

 B. Ia naștere prin blocarea secreției glandelor salivare
C. Își are originea la nivelul foliculului pilos
D. Apare frecvent la nivelul tegumentelor cervicofaciale
E. Cavitatea chistică este umplută de sebum

7 In functie de localizare diagnosticul diferențial al chistului sebaceu se face ABD 415

cu:
A. Chistul dermoid
B. Tumori benigne parotidiene
C. Limfangiomul chistic
D. Chistul canalului tireoglos
E. Ranula in bisac

8 Epulis fissuratum: BDE 417

A. Este o tumoră malignă a cavității orale
B. Apare la purtatorii de proteza mobila
C. Se localizeaza pe mucoasa jugala
D. Mucoasa acoperitoare poate fi nemodificată clinic
E. Ridică suspiciunea unei forme de debut ulcerative a unei tumori
maligne

9 Hiperplazia papilomatoasa inflamatorie: BDE 417,

A. Este localizată doar la nivelul limbii 418
B. Apare la purtătorii de proteze mobile incorect adaptate
C. Este intalnita predominant la bărbați
D. Clinic apare sub forma unor multiple excrescente de mici
dimensiuni cu aspect de „broboane”
E. Uneori este necesara extirparea chirurgicala

10 *Granulomul piogen cu localizare pe mucoasa linguala sau jugala, mai este D 418
cunoscut si sub denumirea de:
A. Epulis Fibros
B. Epulis granulomatos
C. Epulis angiogranulomatos
D. Botriomicom
E. Hiperplazie papilomatoasa

11 Diagnosticul diferential al granulomului piogen gingival se face cu: ADE 420

A. Fibromul osifiant periferic
B. Papilomul mucoasei orale
C. Fibromul mucoasei orale
D. Granulomul periferic cu celule gigante
E. Tumori maligne ale mucoasei crestei alveolare

12 Diagnosticul diferențial al fibromului osifiant periferic trebuie făcut cu: ADE 421
A. Granulomul piogen gingival
B. Chistul de eruptie
41

C. Papilomul
D. Granulomul periferic cu celule gigante
Page

E. Tumori maligne ale mucoasei crestei alveolare în perioada de

 debut

13 *Granulomul periferic cu celule gigante: E 421

A. Este asociat cu hipeparatiroidismul
B. Este prevalent la sexul masculin
C. Apare mai frecvent la virste tinere
D. Este localizat palatinal
E. Se mai numeste epulis cu celule gigante

14 Granulomul congenital (epulisul congenital): DE 423

A. Este o leziune frecventă
B. Afectează adesea sexul masculin
C. Apare la nivelul mucoasei jugale
D. Se localizeaza cel mai frecvent pe creasta alveolara
maxilara,paramedian
E. Poate fi necesară extirparea chirurgicală precoce

15 *Papilomul este: C 425

A. proliferare tumorala maligna
B. proliferare celulara fibroblastica benigna
C. proliferare tumorala benigna a stratului spinos al epiteliului
D. proliferare tumorala benigna a stratului bazal al epiteliului
E. proliferare tumorala benigna a celulelor mezenchimale

16 Papilomul: ACE 425

A. Are drept cauza probabila infecția cu HPV
B. Are întotdeauna consistență fermă
C. Obișnuit, este pediculat
D. Are culoare albăstruie
E. Poate apărea la orice varstă

17 Fibromul BD 428
A. Nu are o frecvență crescută între tumorile benigne ale cavității
orale
B. Este cea mai frecventă tumoră benignă din cavitatea orală
C. Apare doar la bărbați
D. Apare la orice varsta
E. Dimensiunie sunt, de regulă, mai mari de 2 cm

18 Diagnosticul diferențial al fibromului se face cu: BC 429

A. Melanomul cavității orale
B. Granulomul piogen
C. Papilomul mucoasei orale
D. Mucocelul
E. Ranula

19 *Tratamentul fibroamelor constă în: D 429

42

A. Radioterapie
B. Chimioterapie
Page

C. Radioterapie și chimioterapie
 D. Extirpare chirurgicală în totalitate
E. Cauterizare

20 Fibromatoza gingivală: BE 430

A. Este congenitală
B. Este ereditară
C. Are cauză traumatică
D. Tratamentul este reprezentar de chimioterapie
E. Tratamentul este chirurgical

21 Lipomul: DE 431
A. Este o tumoră malignă
B. Este un sarcom
C. Apare exclusiv la nivelul teritoriului oro-maxilo-facial
D. Apare mai frecvent la persoanele obeze
E. Intraoral apare mai ales la nivelul mucoasei jugale

22 Lipomul se localizeaza: ACD 431

A. Pe trunchi si membre
B. Frecvent oral
C. La nivel cervico facial
D. Mai rar oral
E. In derm

23 Sindromul Madelung: BDE 432

A. Dezvoltare localizată a unor lipoame cervicale
B. Dezvoltarea unor mase lipomatoase difuze localizate si in
regiunea cervico-faciala
C. Este ușor de tratat chirurgical datorită caracterului localizat
D. Este dificil de tratat chirurgical datorită caracterului difuz
E. Îndepărtarea parțială pe cale chirurgicală conduce la recidive

24 Schwannomul: AB 433
A. Este o tumoră benignă
B. Are originea în celulele Schwann
C. Este congenitală
D. Apare numai la vârstnici
E. Recidivează frecvent după tratamentul chirurgical

25 Clasificarea actuală a leziunilor vasculare benigne cuprinde: ADE 437

A. Hemangioamele
B. Angiosarcoamele
C. Fibrosarcoamele
D. Malformațiile vasculare
E. Malformațiile limfatice (limfangoamele)

26 Hemangiomul: CD 438
43

A. Este mai frecvent la sexul masculin (3:1)

B. Sunt rar localizate în teritoriul oro-maxilo-facial
Page

C. Cele complet dezvoltate sunt rareori prezente la naștere

 D. Este cea mai frecventă tumoră din perioada copilăriei
E. In primele saptamani de viata tumora se dezvolta lent

27 Tratamentul hemangioamelor poate consta în: BDE 439

A. Pansament modelant
B. Scleroterapie
C. Producerea de sângerări
D. Radioterapie
E. Dispensarizare

28 Malformațiile vasculare: ADE 439

A. Sunt prezente la naștere și persistă toată viața
B. Au întotdeauna flux crescut
C. Au întotdeauna flux scăzut
D. Pot avea fie flux scăzut fie flux crescut
E. Malformațiile capilare au flux scăzut

29 Sindromul Sturge-Weber: AB 441

A. Afecțiune tip hamartom
B. Are si manifestări neurologice
C. Sunt doar leziuni de tip capilar
D. Sunt leziuni strict tegumentare
E. Sunt leziuni strict mucozale

30 *Limfangiomul: B 443
A. Apare excepțional în teritoriul oro-maxilo-facial
B. Apar cel mai adesea în cele 2/3 anterioare ale limbii
C. Evoluția este rapidă
D. Tratamentul este întotdeauna chirurgical
E. Raspund la tratament sclerozant

TEMA NR. 10.

Chisturi, tumori benigne si osteopatii ale oaselor maxilare
(1, pag.450-471, 474-485, 488-510, 512-517) – 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 Dintre chisturile de dezvoltare odontogene face parte urmatoarele: AC 450
A. keratochistul odontogen
B. chistul nazo-palatin
C. chistul gingival al adultului
D. chistul rezidual
44

E. defectul osos Stafne

2 Keratochistul odontogen primordial multilocular trebuie diferentiat de: BC 453
Page

A. chistul folicular
 B. ameloblastomul
C. mixomul odontogen
D. chistul parodontal lateral
E. chistul residual

3 Keratochistul odontogen dentiger trebuie diferentiat de: ABC 453

A. chistul folicular
B. tumora odontogena adenomatoida
C. ameloblastomul si fibromul ameloblastic
D. mixomul odontogen
E. malformatiile arterio-venoase osoase central

4 Chistul folicular: ABC 456

A. apare frecvent la nivelul oaselor maxilare
B. reprezinta aproximativ 20% din totalul chisturilor de dezvoltare
C. apare cel mai frecvent la nivelul unghiului mandibulei
D. nu se poate suprainfecta prin comunicarea cu mediul oral in
cazul unui dinte semiinclus
E. afecteaza cel mai adesea adolescentii si tinerii,mai frecvent de
sex feminin

5 Dintre chisturile de dezvoltare neodontogene fac parte: ABC 450

A. chistul nazo-palatin
B. chistul median palatinal
C. chistul nazo-labial
D. chistul radicular
E. chistul osos anevrismal

6 Diagnosticul diferential al chistului parodontal lateral se poate face cu: ABC 460
A. chistul radicular lateral
B. chistul folicular
C. keratochistul odontogen primordial
D. ameloblastomul
E. fibromul ameloblastic

7 Diagnosticul diferential al chistului radicular lateral se poate face cu: ABC 470
A. chistul parodontal lateral
B. keratochistul odontogen primordial
C. parodontopatia marginala cronica profunda
D. ameloblastomul
E. fibromul ameloblastic

8 Dintre tumorile epiteliului odontogen fac parte: ABC 474

A. ameloblastomul
B. tumora odontogena scuamoasa
C. tumora odontogena epiteliala calcificata
D. fibromul ameloblastic
45

E. odontoameloblastomul
Page

9 Dintre tumorile ectomezenchimului odontogen cu sau fara epiteliu ABC 474

 odontogen inclus fac parte:
A. fibromul odontogen
B. mixomul odontogen
C. cementoblastomul
D. ameloblastomul
E. odontoameloblastomul

10 Ameloblastomul intraosos solid sau multichistic: ABC 474

A. poate aparea la orice varsta
B. exceptional la copii sub 10 ani
C. afecteaza in egala masura sexul masculin si cel feminin
D. la maxilar sunt mai frecvente
E. initial tumora este simptomatica

11 Sunt descrise mai multe forme anatomo-patologice de ameloblastom,dintre AB 475

care cele mai frecvente sunt:
A. formal foliculara
B. forma plexiforma
C. forma acantomatoasa
D. forma desmoplastica
E. forma bazocelulara

12 Diagnosticul diferential al ameloblastomului extraosos se poate face cu: ABC 482

A. hiperplazii epulis like
B. tumori benigne gingivale
C. forme de debut ale tumorilor maligne gingivale
D. tumori maligne endoosoase
E. tumori benigne osoase cu radiotransparenta osoasa

13 Tumora odontogena calcificata: ABC 483

A. este o tumora rara
B. se considera ca deriva din resturile Serres ale laminei dentare
C. localizarea cea mai frecventa este la mandibula
D. afecteaza in special copiii
E. clinic se prezinta ca o deformare a mandibulei cu crestere rapida,
dureroasa

14 Fibromul ameloblastic: AD 483

A. apare in special la pacienti tineri
B. mai frecvent la sexul feminin
C. localizarea predilecta este la maxilar
D. este in general asimptomatic pentru formele de mici dimensuni
E. nu poate ajunge sa deformeze corticalele osoase

15 Odontomul: ABC 484

A. este o tumora odontogena relativ frecventa
B. combina elemente epiteliale si ectomezenchimale
46

C. prezinta doua forme anatomo-clinice

D. forma compusa constituita sub forma unui conglomerat de smalt
Page

si dentina fara a avea configuratia unui dinte

 E. mai frecvent la mandibula decat la maxilar

16 Diagnosticul diferential radiologic al odontomului se poate face cu: ABC 485

A. osteomul
B. perlele de smalt
C. corpi straini intraososi
D. ameloblastomul
E. chistul radicular

17 Fibromul odontogen central: BC 488

A. este o tumora frecventa
B. rezulta prin proliferarea tumorala a mezenchimului odontogen
matur
C. poate fi prezenta la orice varsta
D. se localizeaza mai frecvent la maxilar
E. leziunea in sine este legata de prezenta obligatorie a unui dinte

18 Tumora odontogena cu celule granulare: ABC 489

A. este extreme de rara
B. apare la adulti in general peste 40 de ani
C. se localizeaza in special in regiunea premolara sau molara
D. initial sunt leziuni simptomatice,dureroase
E. pot induce o deformare dureroasa a osului din zona afectata

19 Mixomul odontogen: ABC 490

A. este rezultatul transformarii tumorale benigne a papilei
mugurelui dentar
B. apar si la nivelul oaselor lungi
C. clinic,radiologic si evolutiv sunt asemanatoare
ameloblastoamelor
D. apar mai frecvent intre 20-45 de ani
E. se localizeaza mai frecvent in zona unghiului mandibulei

20 Cementoblastomul: AC 492
A. apare mai frecvent la adolescenti sau adulti sub 30 de ani
B. afecteaza mai adesea dintii arcadeisuperioare
C. se asociaza cu simptomatologie dureroasa difuza
D. mucoasa acoperitoare este modificata
E. dintele implicat este mobil si nu ramane vital

21 Osteoblastomul: ACDE 497

A. este o tumora benigna osoasa
B. este derivata din osteoclaste
C. are incidenta scazuta
D. apare mai frecvent la mandibula
E. afecteaza mai frecvent persoanele tinere
47

22 Torusul mandibular: ACD 505

A. este o exostoza
Page

B. se localizeaza de cele mai multe ori pe fata vestibulara a corpului

 mandibular
C. afecteaza mai frecvent sexul masculin
D. sunt prezente la adultii tineri corelate uneori cu fenomene de
bruxism
E. dispar in totalitate in urma unui tratament protetic adecvat

23 Boala Paget: ACD 515

A. caracterizata prin fenomene anarhice de apozitie si resorbtie
osoasa
B. etiologie bine stabilita
C. apare in special la persoane de peste 40 de ani
D. apare mai frecvent la sexul masculin
E. intereseaza doar oasele viscerocraniului

24 In general manifestarile clinice ale histiocitozei cu celule Langerhans pot fi ABCD 514
urmatoarele:
A. subfebrilitate
B. scadere in greutate
C. exoftalmie
D. pancitopenie
E. anizocorie

25 *Urmatoarele entitati sunt chisturi inflamatorii: A 450

A. chistul radicular
B. keratochistul odontogen
C. chistul gingival
D. chistul parodontal lateral
E. chistul follicular

26 *Urmatoarele entitati sunt chisturi neodontogene: A 450

A. chistul globulomaxilar
B. chistul gingival al adultului
C. chistul folicular
D. chistul de eruptie
E. chistul rezidual

27 *Urmatoarele entitati fac parte din tumorile epiteliului odontogen: A 474

A. ameloblastomul
B. fibromul ameloblastic
C. odontoameloblastomul
D. cementoblastomul
E. mixomul odontogen

28 *Urmatoarele entitati fac parte din tumorile mixte odontogene: A 474

A. fibromul ameloblastic
B. ameloblastomul
C. tumora odontogena calcificata
48

D. cementoblastomul
E. mixomul odontogen
Page
29 *In cadrul tumorilor neodontogene,dintre leziunile non-osteogene fac parte: A 493
A. osteopetroza
B. osteomul
C. condromul
D. osteocondromul
E. torusuri

30 *Tumora odontogena adenomatoida: A 486

A. mai este numita si «tumora celor doua treimi »
B. de cele mai multe ori tumora este de mari dimensiuni
C. mai frecventa la persoanele de peste 40 de ani
D. afecteaza cel mai adesea sexul masculin
E. cel mai frecvent are legatura cu molarii de minte

TEMA NR. 11.

Tumori maligne oro-maxilo-faciale
(1, pag. 545 - 584) – 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 Dintre factorii locali de risc in aparitia tumorilor maligne oro-maxilo-faciale ABD 545,
fac parte: 546
A. tutunul
B. alcoolul
C. varsta
D. radiatiile solare
E. paramixovirusurile

2 Dintre factorii generali de risc in aparitia tumorilor maligne oro-maxilo- AC 547,

faciale fac parte: 548
A. varsta
B. radiatiile solare
C. deficitul imunitar
D. alcoolul
E. fumatul

3 Zonele orale de maxim risc in aparitia tumorilor maligne sunt: ABD 550
A. buza
B. mucoasa jugala
C. bolta palatina
D. fata ventral a limbii
49

E. fata dorsala a limbii

Page

4 Dintre leziunile cu potential de malignizare fac parte urmatoarele: ACD 550 -

 A. fibroza submucoasa orala 551
B. eritroplzia
C. lichenul plan
D. glosita sifilitica
E. leucoplazia

5 Din cadrul leziunilor premaligne fac parte urmatoarele: BC 550,

A. lichenul plan 552
B. eritroleucoplazia
C. eritroplazia
D. glosita sifilitica
E. candidoza cronica hiperplazica

6 Dintre factorii care influienteaza diseminarea metastatica a tumorii primare ABCD 558
fac parte:
A. localizarea tumorii primare
B. dimensiunile tumorii primare
C. profunzimea invaziei
D. invazia perinervoasa
E. nici un raspuns corect

7 In cadrul diagnosticului diferential al adenopatiei metastatice cervicale,dintre ABD 561

afectiunile congenitale fac parte:
A. chistul canalului tireoglos
B. chistul branhial
C. ranula in bisac
D. teratomul
E. laringocelul

8 In cadrul diagnosticului diferential al adenopatiei metastatice cervicale,dintre AC 561

tumorile benigne cervicale fac parte:
A. tumori chistice
B. limadenite cronice
C. tumori vasculare
D. amilidoza
E. sarcoame ganglionare

9 Biopsia incizionala este indicate in cazul: BCD 562

A. leziunilor tumorale de dimensiuni mici
B. tumorilor inoperabile dar care beneficiaza de tratament radio-
chimioterapeutic
C. tumorilor la care se urmareste reconversia tumorala si apoi
tratamentul chirurgical
D. bolnavilor care refuza interventia chirurgicala
E. leziunilor acute cu caracter inflamator

10 Biopsia prin aspiratie cu ac pune la dispozitia medicului un diagnostic ABCD 563

50

citologic ce permite clasificarea leziunilor in urmatoarele categorii:

A. infectioase
Page

B. tumorale benigne
 C. tumorale maligne
D. leziuni specifice
E. lezini ulcerative

11 In general contraindicatiile biopsiei incizionale sunt date de: ABCD 562

A. leziuni acute cu caracter inflamator
B. leziuni vasculare
C. tumori parotidiene
D. zone anatomice cu risc vital
E. leziuni provocate de traumatisme vechi

12 Urmatoarele grade Papanicolau sunt adevarate: ADE 563

A. gradul I –absenta celulelor atipice
B. gradul II –citologie sugestiva dar neconcludenta pentru
malignitate
C. gradul III –citologie anormala, dar fara semne de maligntate
D. gradul IV – citologie foarte sugestiva pentru malignitate
E. gradul V – caracter net de malignitate

13 Clasificarea TNM: ADE 566

A. Tx – tumora primara nu poate fi evaluata
B. T1 – tumora intre 2 cm si 4 cm in dimensiunea sa maxima
C. T2 – tumora mai mare de 4 cm in dimensiunea sa maxima
D. T3 – tumora mai mare de 4 cm in dimensiunea sa maxima
E. T2 – tumora intre 2 cm si 4 cm in dimensiunea sa maxima

14 Clasificarea TNM: ABCD 566

A. Nx – ganglioni limfatici regionali ce nu pot fi evaluati
B. N1 – un singur ganglion ipsilateral cu diametrul mai mic de 3 cm
C. N0 – nu exista dovezi despre prezenta adenopatiei metastatice
cervical
D. N3 – unul sau mai multi ganglion cu diametrul mai mare de 6
cm
E. N1 – unul sau mai multi ganglion cu diametrul intre 3 si 6 cm

15 Gradul de diferentiere a tumorii maligne: ACD 567

A. Gx – gradul de difrentiere nu poate fi evaluat
B. G4 – bine diferentiata
C. G4 – nediferentiata
D. G3 – slab diferentiata
E. G3 – moderat diferentiata

16 Factorii de prognostic rezervat legati de adenopatia cervical sunt: ABCD 569

A. un numar crescut de ganglioni cervicali clinic pozitivi
B. prezenta ganglionilor in nivele inferioare cervical
C. implicarea ganglionilor controlateralii sau bilaterali
D. ruptura capsulara si invadarea partilor moi cervicale
51

E. toate raspunsurile de mai sus sunt false

Page

17 Localizarile cele mai comune pentru metastazele la distanta ale tumorilor ABCE 569
 oro-maxilo-faciale sunt:
A. plamanii
B. ficatul
C. oasele
D. rinichii
E. creierul

18 Asigurarea marginilor libere negative la nivelul partilor moi,in cazul ACD 571
extirparii curative,sunt in functie de dimensiunea tumorii:
A. pentru tumorile in T1 – margini libere negative la cel putin 1 cm
B. pentru tumorile in T1 – margini libere negative la cel putin 1,5
cm
C. pentru tumorile in T2 – margini libere negative la cel putin 2 cm
D. pentru tumorile in T3 – margini libere negative la cel putin 3 cm
E. pentru tumorile in T4 – margini libere negative la cel putin 4 cm

19 Obiectivul chirurgiei paliative este imbunatatirea calitatii vietii prin: ACD 572
A. diminuarea durerii
B. reducerea dimensiunilor tumorii dar nu si a tulburarilor
functionale pe care le induce
C. inceperea tratamentului radio-chimioterapeutic
D. limitarea cresterii exofitice
E. reducerea riscului de suprainfectare

20 Lambourile arteriale: ABDE 572

A. au o viabilitate mai mare decat cele “la intamplare”
B. irigatia se face printr-o artera septocutanata situata in lungul
lamboului
C. sunt mai putin viabile decat cele “la intamplare”
D. viabilitatea lambourilor este influientata direct de lungimea
arterelor septocutanate
E. necroza lambourilor arteriale apare doar distal de traseul
arterelor septocutanate

21 Evidarea cervicala radicala implica indepartarea urmatoarelor: ABDE 575

A. glanda submandibulara
B. ganglionii cervical
C. vena jugulara externa
D. muschiul omohioidian
E. teaca carotica

22 Structurile care se indeparteaza in evidarea cervicala supraomohioidiana ABCE 578

sunt:
A. glanda submandibulara
B. tesutul celulo-adipos si limfoganglionar submental si
submandibular
C. ganglionul jugulodigastric
52

D. vena jugulara interna

E. teaca carotica
Page
23 Evidarea cervicala postero-laterala intereseaza: ABCE 579
A. nivelul II
B. nivelul III
C. nivelul IV
D. nivelul I
E. ganglionii suboccipitali

24 Evidarea cervicala in aceeasi sedinta se face in urmatoarele situatii: ACD 582

A. se impune un abord cervical pentru tumora primara
B. pacientii sunt batrani si nu pot suporta mai multe interventii
chirurgicale
C. pacientii sunt tineri si pot suporta o interventie chirurgicala de
lunga durata
D. adenopatiile sunt voluminoase si pot deveni inoperabile prin
temporizare
E. profilactic

25 *Evidarea cervicala se face in a doua sedinta in urmatoarele situatii: B 582

A. se impune un abord cervical pentru tumora primara
B. profilactic
C. pacientii sunt tineri si pot suporta o interventie chirurgicala de
lunga durata
D. adenopatii voluminoase ce pot deveni inoperabile prin
temporizare
E. scurtarea timpului interventiei

26 *Radiatiile solare: A 546

A. au lungimi de unda de la 200 la 1800 nm
B. spectrul infrarosu este de la 500-1400 nm
C. spectrul infrarosu este responsabil de modificari ale tesutului
conjunctiv
D. spectrul vizibil este de la 760-1800 nm
E. radiatiile UVA sunt responsabile de arsurile solare

27 *Din cadrul leziunilor premaligne fac parte: B 551,

A. fibroza submucoasa orala 552
B. eritroleucoplazia
C. lichenul plan
D. glosita sifilitiica
E. candidoza cronica hiperplazica

28 *Eritroplazia: B 552
A. definita clinic ca o pata violacee, cu aspect omogen
B. nu poate fi indepartata prin stergere
C. clinic se prezinta deseori izolata
D. cel mai frecvent in asociere cu lichenul plan
E. nu este considerata o forma de debut a tumorilor maligne ale
53

mucoasei cavitatii orale

Page

29 *Elementele clinice ale ulceratiei tumorale au urmatoarele caracteristici: A 553

 A. fundul ulceratiei are aspect granular
B. fundul ulceratiei are aspect neted
C. marginile ulceratiei sunt rulate spre exterior
D. marginile ulceratiei au un versant extern anfractuos
E. marginile ulceratiei au un versant intern neted,congestive

30 *Cheilita actinica: D 556

A. apare la personae sub 45 de ani
B. mai frecventa la femei
C. se localizeaza in special pe buza superioara
D. se localizeaza in special pe buza inferioara
E. delimitare certa intre tegument si rosul de buza

TEMA NR. 12.

Patologia articulatiei temporo-mandibulare
(1, pag. 679-685, 687-693, 695-702) – 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 Factorii etiologici care pot provoca o deviere a condililor de la pozitia lor ABCE 679
normala, centrica, sunt:
A. Pierderea molarilor si premolarilor
B. Stopuri ocluzale insuficiente in zona molarilor
C. Contacte premature cu devieri si/rotatii ale mandibulei
D. Incluzia molarilor de minte inferiori
E. Interferente in lateralitate

2 Pozitiile patologice ale condilului in sindromul algodisfunctional sunt: ABDE 679

A. Pozitia craniala in fosa
B. Pozitia caudala
C. Pozitia centrica
D. Pozitia dorsala
E. Pozitia ventrala

3 Semnele clinice subiective in sindromul algodisfunctional sunt: BDE 681

A. Hipotonia muschilor masticatori la palpare
B. Spasm muscular
C. Deviatiile mandibulei
D. Crepitatii si cracmente
E. Durere
54

4 Semnele clinice in contuziile ATM sunt: CD 687

A. Devierea mentonului de partea afectata
Page

B. Trismus accentuat
 C. Durere articulara spontana
D. Articulatie sensibila la palpare
E. Hipersialie

5 In luxatia anterioara acuta, factorii favorizanti sunt: ACD 688

A. Laxitatea capsulei articulare
B. Cresterea tonicitatii muschilor masticatori
C. Cavitate glenoida putin adanca
D. Deformari condiliene
E. Tubercul articular cu panta accentuata

6 In luxatia temporo-mandibulara anterioara bilaterala: ACD 688

A. Gura este partial deschisa
B. Mandibula este retruzata
C. Inocluzie verticala frontala
D. Depresiune pretragiana
E. Linia interincisiva deplasata

7 In luxatia temporo-mandibulara anterioara unilaterala: AB 689

A. Contacte intre molari exista doar pe partea afectata
B. Linia interincisiva este deplasata contralateral
C. Obrazul este turtit si alungit pe partea opusa
D. Crepitatii si cracmente pe partea afectata
E. Contractura spastica a muschilor ridicatori ai mandibulei

8 Luxatia anterioara recidivanta cronica se descrie ca: CDE 690

A. Doar unilaterala
B. Tubercul articular cu relief accentuat
C. Spasm muscular in sindromul epileptic
D. Laxitate mandibulara produsa de dezechilibre ocluzo articulare
E. Apare un cracment caracteristic

9 Simptomatologia in luxatia posterioara : ABCE 693

A. Miscari mandibulare absente
B. Otoragie cu scaderea acuitatii auditive
C. Gura intredeschisa la 1-2 cm
D. Prognatism mandibular cu inocluzie sagitala frontala
E. Obraji turtiti

10 Simptomatologia sinovitei si capsulitei : ABCD 695

A. Dureri localizate articular
B. Miscari mandibulare dureroase
C. Lipsa contactelor dento-dentare de partea afectata
D. Cresterea cantitatii de lichid sinovial
E. Impingerea condilului mandibular spre posterior

11 Retrodiscita este descrisa ca: BCDE 695

55

A. Proces inflamator difuz al tesutului retrodiscal

B. Are o frecventa destul de mica
Page

C. Produsa prin traumatism articular acut

 D. Produsa prin tulburari de ocluzie instalate brusc
E. Produsa prin deplasari anterioare exagerate

12 Semnele clinice in artrita infectioasa nespecifica sunt: ABCE 695,

A. Dureri intense, spontane, pulsatile, iradiate temporo-auricular 696
B. Congestie si tumefactie preauriculara
C. Tulburari functionale progresive
D. Nu afecteaza si conductul auditiv extern
E. Stare generala alterata, frisoane, febra si transpiratie

13 Diagnosticul diferential al artritei infectioase nespecifice se face cu: ABDE 696

A. Foliculita pretragiana
B. Furunculul pretragian
C. Periconarita acuta a molarilor de minte superiori
D. Limfadenita pretragiana
E. Parotiditele urliene

14 Simptomatologia in artrita reumatoida este : ACDE 697

A. Tumefactie articulara
B. Durere iradianta, cu caracter nocturn
C. Limitarea progresiva a functiei articulare
D. Crepitatii
E. Modificari ale ocluziei

15 Semnele clinice in resorbtia condiliana idiopatica : ABE 699

A. Miscari mandibulare atipice
B. Asimetrie faciala progresiva
C. Pastrarea dimensiunii verticale
D. Tumefactie pretragiana
E. Zgomote articulare

16 Particularitatile afectiunilor articulare degenerative artrozice sunt: ABCE 699

A. Deteriorarea tesutului articular moale
B. Consecutive bruxismului, protezarii terminale incorecte
C. Consecutive traumatismelor articulare in antecedente
D. Bombarea reliefului condilului si a tuberculului articular
E. Apare la 40% din populatia de peste 60 de ani

17 Semnele clinice in anchiloza extracapsulara sunt : AC 702

A. Limitarea partiala dar permanenta a deschiderii gurii
B. Devierea mandibulei de partea sanatoasa
C. Miscari de protruzie si lateralitate posibile
D. Asimetria faciala este mai accentuata decat cea din anchiloza
intracapsulara
E. Se observa un proces coronoid deformat

18 Se poate afirma despre anchiloza intracapsulara ca : ABDE 702

56

A. Imposibilitatea permanenta a deschiderii gurii

B. La copii, hemimandibula afectata este hipoplazica
Page

C. Apare hipertrofie maseterina si hipotonia musculaturii

 suprahioidiene
D. In cea bilaterala pacientii au profilul characteristic de “pasare”
E. La palparea articulatiei se percepe blocul osos

19 Explorarile imagistice folosite in diagnosticul sindromului algodisfunctional ABDE 682

sunt:
A. Ortopantomografia
B. Radiografia de profil in incidenta Parma
C. Radiografia in incidenta mandibula defilata
D. Computer tomografia
E. Rezonanta magnetica nucleara

20 Principiile de tratament in plagile articulare : ABD 687

A. Curatirea mecanica a plagii
B. Inlaturarea corpilor straini si a eschilelor osoase
C. Aplicarea unui blocaj intermaxilar rigid pentru 2 saptamani
D. Sutura in doua sau mai multe planuri
E. Miscarile mandibulare se reiau dupa 4-6 saptamani

21 Despre hiperplazia condiliana se poate afirma ca : ABDE 686

A. Apare mai frecvent in intervalul de varsta 13-27ani
B. Etiopatogenie ereditara – Sindromul Klinefelter
C. Ocluzie deschisa in zona frontala
D. Marirea simetrica a condilului
E. Alungirea ramului si corpului mandibular

22 Semnele obiective ale sindromului algodisfunctional sunt: ACD 681

A. Deviatiile mandibulei
B. Hipertonia muschilor masticatori la palpare
C. Limitarea miscarilor mandibulare
D. Hipotonia muschilor masticatori la palpare
E. Senzatie de obstructie articulara unilaterala

23 Durerea in Sindromul algodisfunctional este: CDE 681

A. Inconstanta
B. Are caracter cronic
C. Are caracter acut
D. Este simptomul predominant
E. Este constanta

24 *Una din urmatoarele afirmatii privind principiile de tratament in sindromul B 683

algodisfunctional, nu este corecta:
A. Un regim alimentar semilichid pe toata perioada tratamentului
B. Imobilizare intermaxilara prin blocaj rigid
C. Administratrea de analgezice, miorelaxante cu actiune centrala
D. Fizioterapia prin caldura superficiala sau in profunzime
E. Terapia prin exercitii – mecanoterapia
57

25 Tratamentul etapizat al sindromului algodisfunctional cuprinde : ACDE 683,

Page

A. Modificarea dietei (regim semilichid) 684

 B. Infiltratiile intra-articulare la nivelul compartimentului superior
C. Fizioterapia
D. Terapia ocluzala
E. Stimularea electrica nervoasa transcutanata

26 Aplazia condiliana se caracterizeaza prin : ADE 685,

A. Apare este - lipsa dezvoltarii condilului 686
B. De obicei este bilaterala
C. Se diagnostichezeaza de obicei precoce
D. Tratamentul urmareste restabilirea simetriei mandibulare
E. Terapia ortodontica precoce

27 Tehnica Nelaton consta in urmatoarele manevre: BCDE 690

A. Se aplica policele bilateral pe fetele ocluzale ale premolarilor
B. Cu celelalte degete se prinde marginea bazilara si unghiul
mandibulei
C. Se aplica o miscare initiala de coborire
D. Apoi se impinge mandibula spre posterior si superior
E. Condilul ajunge in cavitatea glenoida si gura se inchide brusc

28 Tehnica Valerian Popescu consta in urmatoarele manevre : ACDE 689

A. Se introduc suluri de comprese, intre ultimii molari, bilateral
B. Se aplica presiune pe menton din sus in jos
C. Se aplica presiune spre inapoi pe menton
D. Se aude un cracment prin repozitionarea corecta a condilului
E. Se scot sulurile si se reface relatia de ocluzie

29 Caracteristicile luxatiei laterale sunt urmatoarele : ABCE 693

A. Frecventa extreme de rara
B. Posibila numai prin asociere cu fractura subcondiliana
C. Predomina semnele clinice ale fracturii subcondiliene
D. Menton deviat de partea opusa leziunii
E. Ocluzie incrucisata

30 Artrita sifilitica se descrie prin : ABDE 697

A. Leziuni de intensitate redusa
B. In perioada secundara apar altralgii sau artrite subacute
C. Tertiar apar artralgii usoare, diurne
D. Ulterior apar fenomene de epifizita atrofica
E. Tratamentul este cel medicamentos al afectiunii luetice

TEMA NR. 13.

Patologia glandelor salivare
58

(1, pag. 719 -720, 723- 738, 744-753, 760-770) – 30 intrebari

Page
Nr. Intrebare Răspuns Pag.
crt.
1 In lipsa unui tratament imediat, sechelele cele mai frecvente si mai CD 719
importante ale plagilor post-traumatice parotidiene sunt:
A. hemoragia
B. hematomul intraparotidian
C. fistula salivara
D. paralizia n.facial
E. sindromul Frey

2 Intreruperea continuitatii canalului Stenon necesita: AC 719

A. sutura acestuia dupa descoperirea ambelor capete
B. radioterapie in doze sclerozante
C. repozitionarea trans-jugala a segmentului posterior al canalului
sectionat
D. plastia canalului cu grefa
E. parotidectomie superficiala

3 *Litiaza salivara poate aparea la orice varsta,cel mai frecvent afecteaza D 723
pacientii intre:
A. 5-10 ani
B. 10-15 ani
C. 20-30 ani
D. 30-60 ani
E. 60-70 ani

4 Calculii salivari sunt formati din: ACE 725

A. fosfati de calciu
B. fosfati de sodiu
C. oxalati de calciu
D. oxalati de potasiu
E. carbonat de calciu

5 Dupa Dan Theodorescu colica salivara se manifesta prin: BE 726

A. febra
B. criza dureroasa
C. sialoree reflexa
D. congestie tegumentara submandibulara
E. tumora salivara fantoma

6 *In abcesul salivar prin ostiumul canalului se elimina: C 727

A. saliva cu aspect normal
B. saliva opalescenta
C. puroi
D. secretie seroasa
E. secretie sero- sanguinolenta
59

7 *Litiazele glandelor salivare accesorii sunt: E 728

Page

A. frecvente
 B. foarte frecvente
C. rare
D. foarte rare
E. exceptionale

8 *Ablatia chirurgicala a calculului situat in canalul Wharton sau Stenon B 730

presupune o serie de riscuri:
A. hematom disecant al planseului bucal
B. lezarea nervului lingual
C. lezarea arterei faciale
D. lezarea venei faciale
E. lezarea nervului hipoglos

9 *Submaxilectomia este necesara atunci cand: C 733

A. exista calculi multipli pe canal in 1/3 anterioara
B. exista un singur calcul voluminos in vecinatatea papilei
C. calcul situat intraglandular
D. exista calculi paracanaliculari
E. exista stadiul de abces salivar

10 *Tratamentul de electie in cazul calculilor situati la nivelul canalului Stenon C 733

este:
A. litotritia extracorporeala
B. parotidectomia superficiala
C. endoscopic
D. masajul glandei
E. parotidectomie totala

11 *Sialadenita bacteriana nespecifica afecteaza mai frecvent: C 735

A. glanda parotida bilateral
B. glanda submandibulara bilateral
C. glanda parotida unilateral
D. glanda submandibulara unilateral
E. glandele salivare accesorii

12 Tuberculoza glandelor salivare se prezinta clinic sub urmatoarele forme: AD 736,

A. circumscrisa 737
B. goma
C. pseudotumorala
D. difuza
E. tumorala

13 *Adenomul pleomorf se localizeaza cel mai frcvent la nivelul: B 744

A. glandelor salivare accesorii
B. parotidei
C. glandei submandibulare
D. gandei sublinguale
60

E. glandelor molare
Page

14 Indiferent de localizare,evolutia adenomului pleomorf parotidian,este: AC 744

 A. crestere lenta,progresiva
B. durere
C. absenta durerii
D. se asociaza cu tulburari functionale ale facialului
E. se asociaza cu adenopatii cervicale

15 Diagnosticul diferential al adenomul pleomorf al glandei submandibulare se ADE 746

face cu:
A. litiaza submandibulara in faza pseudotumorala
B. abcesul salivar
C. colica salivara
D. adenopatie submandibulara nespecifica
E. adenopatie submandibulara metastatica

16 Semnele clinice de malignizare ale unui adenom pleomorf parotidian sunt: ABDE 747
A. aparitia adenopatiei regionale
B. alterarea starii generale
C. hiposialie
D. fixarea la tesuturile adiacente
E. paralizia pe traiectul unor ramuri sau pe tot teritoriul n. facial

17 *Tumora Warthon apare la adulti, indeosebi in intervalul de varsta: D 748

A. 20-30 ani
B. 30-40 ani
C. 45-50 ani
D. 50-60 ani
E. 60-70 ani

18 *Adenomul canalicular se localizeaza predilect la: C 748

A. glanda parotida
B. glanda submandibulara
C. buza superioara
D. glanda sublinguala
E. valul palatin

19 *La carcinomul mucoepidermoid tabloul clinic si evolutia sunt strict corelate B 749
cu:
A. varsta pacientului
B. gradul de diferentiere histologica
C. aspectul salivei
D. afectiuni generale asociate
E. localizarea tumorii

20 Carcinomul mucoepidermoid bine diferentiat debuteaza astfel: BCE 749

A. formatiune tumorala difuza
B. formatiune tumorala relativ bine delimitate
C. tumora asimptomatica
61

D. tumora dureroasa la palpare

E. crestere lenta cativa ani
Page
21 *Carcinomul mucoepidermoid al glandelor salivare accesorii se localizeaza D 750
cel mai frecvent la nivelul:
A. vestibulului bucal
B. planseului bucal
C. mucoasei jugale
D. fibromucoasei palatului dur
E. valului palatin

22 Carcinomul adenoid chistic apare: CE 751

A. la copii
B. la adolescenti
C. la varsta adulta
D. mai frecvent la sexul masculin
E. fara predilectie pentru un anumit sex

23 Carcinomul adenoid chistic metastazeaza: BCE 752

A. frecvent in ganglionii loco-regionali
B. rareori in ganglionii loco-regionali
C. hematogen pulmonar
D. frecvent hepatic
E. rar osos

24 Adenomul pleomorf malign reprezinta: BC 753

A. forma maligna a adenomului pleomorf
B. o tumora maligna per primam
C. o forma de tip carcinosarcom
D. o forma de carcinoma
E. o forma de sarcom

25 *In functie de gradul de malignitate,pe criterii histopatologice, tumorile B 760

glandelor salivare se impart in:
A. 2 categorii
B. 3 categorii
C. 4 categorii
D. 5 categorii
E. 6 categorii

26 Dupa o parotidectomie cu conservarea n. facial,poate aparea: BCDE 764

A. pareza definitiva in teritoriul n. facial
B. defect volumetric retromandibular
C. pareza tranzitorie in teritoriul n. facial
D. hipoestezia postoperatorie a lobului urechii
E. sindromul Frey

27 Sindromul Frey se caracterizeaza prin: BD 764

A. asialie
B. hiperemia tegumentelor parotido-maseterine
62

C. pareza tranzitorie a n.facial

D. hipersudoratie in regiunea operata in timpul meselor
Page

E. hipoestezie in teritoriul n. auriculotemporal

28 Criteriile relative de sacrificare a n.facial in cadrul parotidectomiilor pentru ADE 768
tumori maligne sunt:
A. tumori maligne ale lobului profund sau extinse in lobul profund
B. tumori cu malignitate scazuta
C. tumori cu malignitate intermediara
D. tumori cu malignitate crescuta
E. tumori maligne de dimensiuni mari (T3,T4)

29 Criteriile absolute de sacrificare a n. facial sunt: AD 768

A. pareza preoperatorie in teritoriul n. facial
B. tumora benigna localizata pe lobul profund
C. recidive ale tumorilor maligne parotidiene
D. unul sau mai multe ramuri ale n. facial trec prin masa tumorala
maligna
E. tumori de consistenta dura

30 Radioterapia postoperatorie pentru tumorile maligne este necesara in: ACD 768
A. tumori cu malignitate crescuta
B. tumori maligne ale lobului superficial
C. tumori maligne ale lobului profund
D. tumori maligne cu afectarea n. facial
E. tumori cu malignitate scazuta

TEMA NR. 14.

Tratamentul chirurgical al anomaliilor dento-maxilare severe
(1, pag. 787-816) – 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 *Tratamentul chirurgical ortognat poate fi instituit: C 787
A. la orice virsta
B. intre 12-16 ani
C. cind cresterea somatica este complet incheiata
D. dupa 20 de ani
E. in functie de tratamentul ortodontic

2 *In compresiunea de maxilar pot aparea frecvent recidive daca tratamentul se A 787
aplica:
A. sectorial pe arcada superioara
B. concomitent bimaxilar
63

C. numai la mandibula
D. numai la maxilar
Page

E. secvential pentru fiecare arcada

3 *Un posibil esec al interventiilor de chirurgie ortognata este aratat de C 788
discrepanta intre:
A. ocluzie si pozitia buzei superioare
B. ocluzie si pozitia nasului
C. schema de predictie si cefalometria postoperatorie
D. cefalometria preoperatorie si cea postoperatorie
E. pozitia partilor moi

4 *Obiectivul principal al etapei ortodontice postchirurgicale este: E 795

A. inchiderea spatiilor interdentare
B. corectarea inocluziei verticale
C. alinierea dentara
D. corectii ocluzale minore
E. contentia ocluzala a rezultatului operator

5 *Incidenta anomaliilor dento-maxilare severe clasa a III-a datorate unui A 795

prognatism mandibular anatomic in populatia generala este de aproximativ:
A. 0,5%
B. 1%
C. 2-3%
D. 5%
E. 10%

6 *Pacientii cu anomalii dento-maxilare clasa a III-a pot prezenta prognatism A 795

mandibular anatomic asociat cu deficit de crestere sagitala a maxilarului in
proportie de :
A. 18-20%
B. 2-3%
C. 10-15%
D. 50%
E. 100%

7 *In asimetriile severe in plan transversal se pot face suplimentar urmatoarele A 815
interventii:
A. osteotomii modelante ale bazilarei mandibulare
B. genioplastii
C. rinoplastii
D. condilectomii
E. osteotomii segmentare

8 Anomaliile in plan vertical prin deficit maxilar se caracterizeaza prin: ADE 810
A. Etajul inferior al fetei micsorat
B. Buza superioara pare alungita
C. Mentonul pare/este retrudat
D. Mentonul pare/este proeminent
E. Buza superioara pare scurtata
64

9 Tratamentul ortodontic prechirurgical consta in: ABC 787

Page

A. Decompensare ocluzala
 B. Pozitionarea dintilor in functie de baza ososa
C. Corectia arcadelor dentare
D. Degajari coronare
E. Extractia molarilor de minte

10 Pentru a stabili un plan de tratament prechirurgical trebuie gasit raspunsul la ABCD 787
urmatoarele intrebari:
A. Este nevoie de extractii dentare?
B. Care dinti vor fi extrasi?
C. Exista suficient os alveolar?
D. Ce deplasari dentare trebuie efectuate?
E. Care va fi rezultatul final?

11 Deplasarile dentare ortodontice se fac pe baza: ABCD 787

A. Ocluzogramei
B. Analizei pe modele de studiu
C. Schemelor de predictie cefalometrica
D. Schemelor de predictie chirurgicala
E. Audiogramei

12 Planificarea interventiei se face cu ajutorul unei teleradiografii de profil pe ABC 787,

care, trasarea reperelor urmareste sa stabileasca: 788
A. Viitoarea pozitie a fragmentelor osoase
B. Necesitatea si amploarea unei genioplastii
C. Necesitatea unor interventii associate
D. Viitoarea pozitie a partilor moi
E. Eliberarea cailor respiratorii

13 Simularea computerizata digitala are urmatoarele avantaje: ABC 788

A. Permite simularea aspectului facial postoperator
B. Usureaza elaborarea planului de tratament
C. Efect psihologic benefic pentru pacient
D. Introduce factori de eroare suplimentari
E. Cost redus

14 Simularea computerizata digitala are urmatoarele dezavantaje: ABC 788

A. Pret ridicat
B. Necesitatea calificarii personalului
C. Introducerea unor factori de eroare suplimentari
D. Usureaza elaborarea planului de tratament
E. Efect psihologic negativ asupra pacientului

15 Tehnicile chirurgicale de osteotomie utilizate in prezent pentru mandibula ABCD 789

sunt:
A. Osteotomia sagitala a ramului mandibular
B. Osteotomia verticala a ramului mandibular
C. Osteotomia in L inversat
65

D. Osteotomia cu ostectomia corpului mandibular

E. Osteotomia segmentara
Page
16 Procedeele chirurgicale ortognate la mandibula aplicate de-a lungul timpului: AB 790
A. Interventii pe condilul mandibular
B. Interventii pe unghiul mandibular
C. Osteotomii orizontale pe ramul ascendant al mandibulei
D. Osteotomii segmentare
E. Osteotomii oblice

17 Complicatiile intraoperatorii in chirurgia ortognata: ACDE 795

A. Lezarea nervului infraorbitar
B. Fractura etajului anterior al bazei craniului
C. Fractura lamelor pterigoide
D. Sectionarea arterei maxilare
E. Leziuni oftalmice

18 Dupa osteotomia sagitala si verticala a mandibulei pot aparea: ABCD 795

A. Leziuni ale nervului alveolar inferior
B. Tulburari neurosenzoriale
C. Hemangioame
D. Necroze
E. Leziuni oftalmice

19 Obiectivele etapei ortodontice postchirurgicale: ABCD 795

A. Inchiderea spatiilor interdentare
B. Corectarea inocluziei verticale
C. Alinierea dentara
D. Corectii ocluzale minore
E. Corectarea eruptiei molarului de minte

20 In anomaliile de clasa a III-a, indiferent de tipul anomaliei: AB 795

A. Profilul este concav
B. Aspectul caracteristic aste de fata prelungita
C. Profilul este convex
D. Aspectul caracteristic este de fata de pasare
E. Profilul nu este modificat

21 In contextual unei anomalii de clasa a III-a analiza cefalometrica Steiner are ABC 795,
urmatoarele semnificatii: 796
A. SNA micsorat semnifica un retrognatism maxilar
B. SNB marit semnifica un prognatism mandibular
C. SNA micsorat si SNB marit semnifica o anomalie asociata
D. SNA marit semnifica un retrognatism maxilar
E. SNB micsorat semnifica un prognatism mandibular

22 Obiectivele tratamentului ortodontic prechirurgical in anomaliile de clasa a ABCD 796

III-a Angle sunt:
A. Decompensarea anomaliei
B. Corectarea formei arcadelor
66

C. Alinierea dentara
D. Corectarea bascularilor dentare
Page

E. Repozitionarea punctelor craniometrice

23 In cazul anomaliilor dento-maxilare de clasa a III-a tratamentul vizeaza: ABC 796
A. Retrudarea mandibulei prognate
B. Avansarea maxilarului in cazurile cu retrognatism maxilar
C. Asocierea acestora
D. Avansarea mandibulei prognate
E. Retrudarea maxilarului

24 In anomaliile dento-maxilare clasa a II-a se descriu urmatoarele situatii DE 804

clinice:
A. Prognatism mandibular
B. Retrognatism maxilar
C. Profil facial concav
D. Prognatism maxilar
E. Retrognatism mandibular

25 In anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a avem: ACE 804

A. Profil facial accentuat convex
B. Profil facial accentuat concav
C. Hipoplazie mandibulara
D. Hiperplazie mandibulara
E. Aspect clinic cu profil de pasare

26 In anomaliile dento-maxilare clasa a II-a Angle analiza cefalometrica Steiner ADE 804
arata:
A. SNA marit
B. SNB marit
C. SNA micsorat
D. SNB micsorat
E. SNA marit si SNB micsorat

27 In cazul anomaliilor dento-maxilare clasa a II-a tratamentul chirurgical ABC 805

vizeaza:
A. Avansarea mandibulei retrognate
B. Retrudarea maxilarului prognat
C. Asocierea intre acestea
D. Retrudarea mandibulei retrognate
E. Avansarea maxilarului prognat

28 Genioplastia se practica: ADE 792

A. Pe cale orala
B. Pe cale cutanata
C. Pecale mixta
D. Cu retrudarea mentonului
E. Cu avansarea mentonului

29 Elongarea osoasa dirijata la nivelul viscerocraniului ridica problem majore: ABC 817
67

A. Infectii ale partilor moi

B. Osteite
Page

C. Osteomielite
 D. Neadaptarea partilor moi la modificarilor substratului osos
E. Elongarea excesia a structurilor nervoase

30 In timpul si dupa interventia chirurgicala pentru corectarea compresiunii de ABCD 813

maxilar se au in vedere urmatoarele:
A. Se obtine o deschidere de 2-4 mm anterior
B. Se activeaza dispozitivul disjunctor pana se obtine o distanta de
3-5 mm
C. O disjunctie mai mare de 5 mm este contraindicata
D. Apare o diastema importanta ce va fi rezolvata prin tratament
ortodontic postchirurgical
E. Se realizeaza o aliniere a arcadelor dentare

TEMA NR. 15.

Despicaturi labio-maxilo-palatine
(1, pag. 824-855) – 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 *Fuziunea proceselor embrionare faciale are loc : E 824
A. in saptamanile 3-4 de viata intrauterina
B. in saptamanile 6-8 de viata intrauterina
C. in saptamanile 8-12 de viata intrauterina
D. intre zilele 28-34 de viata intrauterina
E. intre zilele 34-38 de viata intrauterina

2 *Formarea palatului primar are loc : D 824

A. in saptamana a 7-a de viata intrauterina
B. in saptamana a 12-a de viata intrauterina
C. prin fuziunea proceselor nazale laterale
D. prin fuziunea proceselor nazale mediane
E. prin fuziunea procesului nazo-maxilar cu procesele nazale
laterale

3 *La un adult cu despicatura in antecedente si al carui prim nascut are aceeasi B 826
afectiune, riscul ca cel de-al doilea nascut sa prezinte aceeasi malformatie
este :
A. intre 12-17%
B. intre 17-20%
C. intre 20-24%
D. intre 24-27%
68

E. intre 27-29%
Page

4 *In sindromul Pierre-Robin coexista : C 826

 A. micrognatie, retrognatie, glosodinie, despicatura labiala
B. micrognatie, retroalveolie, glosodinie, despicatura labio-palatina
C. micrognatie, retrognatie, glosoptoza, despicatura palatina
D. macrognatie, prognatie, glosoptoza, despicatura labio-palatina
E. macrognatie, proalveolie, glosodinie, despicatura labiala

5 *In sindromul Patau (trisomia 13-15) coexista : D 826

A. cheilo-palato-schizis, malformatii cardiace, renale, anencefalie
B. cheilo-palato-schizis, malformatii cardiace, renale, oculare,
anencefalie
C. cheilo-palato-schizis, malformatii cardiace, renale, osoase,
arinencefalie
D. despicatura labio-palatina, malformatii cardiace, oculare,
arinencefalie
E. despicatura labio-palatina, malformatii cardiace, renale, osoase,
arinencefalie

6 *Fetopatia rubeolica se caracterizeaza prin : B 826

A. despicatura labiala, anoftalmie, malformatii cerebrale
B. despicatura labio-palatina, anoftalmie, malformatii cerebrale
C. despicatura labio-palatina, enoftalmie, malformatii cerebrale
D. cheilo-palato-schizis, enoftalmie, malformatii cardiace
E. cheilo-palato-schizis, exoftalmie, malformatii cardiace

7 Amploarea tulburarilor mecanice a copiilor cu despicatura variaza : ABD 828

A. daca este o despicatura labiala sau labio-palatina
B. daca aceasta este unilaterala sau bilaterala
C. daca este insotita de agenezie
D. daca este insotita de hipoplazia segmentelor maxilare
E. daca este insotita de hiperplazia segmentelor maxilare

8 Dupa clasificarea lui Veau, in despicatura labiala unilaterala totala sunt BC 828
afectate :
A. structura buzei pana la santul nazo-labial, fara afectarea acestuia
B. toata structura buzei pana la palatul primar
C. se poate asocia cu despicatura palatina
D. nu modifica podeaua nazala
E. afecteaza procesul alveolar

9 Dupa clasificarea lui Veau, despicatura labiala bilaterala totala : CE 829

A. nu se asociaza cu despicatura palatina
B. determina divizarea regiunii labiale in doua parti
C. determina divizarea regiunii labiale in trei parti
D. nu afecteaza procesul alveolar
E. prezinta prolabium hipoplazic

10 Dupa clasificarea lui Veau, in despicatura palatina simpla cu urano- BC 829

69

stafiloschisis:
A. este interesat palatul dur in totalitate
Page

B. este interesat palatul dur partial

 C. este interesat valul palatin in totalitate
D. este interesat valul palatin partial
E. este interesat procesul alveolar

11 Despicatura labiala unilaterala totala intereseaza: DE 831

A. partile moi labiale
B. doar planseul nazal
C. doar procesul alveolar
D. in totalitate partile moi labiale, planseul nazal si procesul
alveolar
E. se poate asocia si cu despicatura palatina unilaterala totala

12 Dupa Valerian Popescu despicaturile se clasifica in: ACD 829

A. Partiale
B. Despicatura procesului alveolar
C. Asociate
D. Totale
E. Despicatura palatine unilateral totala

13 Dupa Veau, clasificare despicaturilor labiale include: ACD 828,

A. despicatura labial cicatriceala 829
B. despicatura partial anterioara
C. despicatura labiala bilateral asimetrica
D. despicatura labiala centrala
E. despicaturi asociate

14 Avantajele utilizarii placutei palatine in despicaturile largi labiale unilaterale BCDE 834
totale sunt :
A. usureaza respiratia
B. usureaza alimentatia
C. ghideaza crestearea segmentelor maxilare
D. impiedica interpozitia limbii in despicatura
E. elimina folosirea suzetei

15 Despicatura labiala bilaterala se clasifica in : ACD 838

A. simpla
B. complexa
C. asimetrica
D. totala
E. asociata

16 *In despicatura labiala bilaterala asimetrica : C 839

A. cheilorafia se practica la varsta de2-3 luni
B. cheilorafia se practica la varsta de 3-5 luni
C. cheilorafia se practica la varsta de 5-6 luni
D. cheilorafia se practica la varsta de 9-12 luni
E. cheilorafia se practica la varsta de12-24 luni
70

17 In despicatura labiala bilaterala asimetrica : BD 839

Page

A. cheilorafia se practica intr-un singur timp chirurgical

 B. cheilorafia se practica in doi timpi chirurgicali
C. cheilorafia se practica prin tehnica Millard
D. cheilorafia se practica prin tehnica Malek
E. cheilorafia se practica prin tehnica Verdeja

18 *In cazurile severe de protruzie a premaxilei in despicaturile labiale totale C 839

bilaterale :
A. per primam se intervine ortopedic
B. se practica labioplastia, urmata de osteotomia si retrudarea
vomerului
C. se practica osteotomia si retrudarea vomerului, urmata de
labioplastie
D. se practica labioplastia, urmata de tratament ortopedic
E. se practica cheilorafia in doi timpi chirurgicali

19 *Tehnica Levignac (in scut) se aplica in : E 840

A. despicaturile labiale unilaterale totale operate intr-un singur timp
B. despicaturile labiale unilaterale totale operate in doi timpi
C. despicaturile labiale bilaterale simetrice operate in doi timpi
D. despicaturile labiale bilaterale asimetrice operate in doi timpi
E. despicaturile labiale bilaterale operate intr-un singur timp

20 In depicatura palatina, la nivelul palatului dur se observa clinic: BDE 842

A. hemimaxilarul afectat hiperplazic si retrudat
B. hemimaxilarul afectat hipoplazic si retrudat
C. anterior exista fuziune intre palatul primar si cel secundar
D. anterior lipseste fuziunea dintre palatul primar si cel secundar
E. posterior se fixeaza la baza craniului prin aripa sfenoidului

21 In depicatura palatina, la nivelul valului palatin se observa clinic: BC 842

A. continuitatea musculaturii inserate pe aponevroza velara
B. discontinuitatea musculaturii inserate pe aponevroza velara
C. lipsa de fuziune mediana a muschilor peristafilin extern, intern,
palatoglos, palatofaringian si palatostafilin
D. fuziunea mediana a muschilor palatoglos, palatofaringian si
palatostafilin
E. fuziunea mediana a muschilor peristafilin extern si intern

22 *In despicatura palatina simpla (a valului pe linia mediana) se realizeaza : D 842

A. tratament ortopedic
B. tratament chirurgical, urmat de tratament ortopedic de contentie
C. palatoplastie
D. stafilorafia
E. uranoplastie

23 *In despicatura valului palatin si a palatului secundar se realizeaza : E 844

A. tratament ortopedic
71

B. tratament chirurgical, urmat de tratament ortopedic de contentie

C. palatoplastie
Page

D. stafilorafie
 E. uranostafilorafie

24 *In despicatura palatina unilaterala totala : C 845

A. de regula, tratamentul este ortopedic
B. de regula, tratamentul este chirurgical intr-un singur timp
operator
C. de regula, tratamentul chirurgical este etapizat
D. tratamentul chirurgical se face la varsta de 5-6 luni
E. tratamentul chirugical se face la varsta de 20-22 luni

25 In despicatura palatina bilaterala totala: ABE 845

A. se asociaza protruzia premaxilei
B. se asociaza retruzia premaxilei
C. tratamentul chirurgical se realizeaza intr-un singur timp operator
D. tratamentul chirurgical se realizeaza in doi timpi operatori
E. tratamentul chirurgical se realizeaza in trei timpi operatori

26 Factorii care conditioneaza interventia chirurgicala in despicatura palatina ABC 846

alveolara sunt:
A. structuri anatomice sa fie bine dezvoltate
B. risc minim de aparitie a fistulelor sau dehiscentelor
postoperatorii
C. copil normosom, normotrof
D. tratament ortopedic de contentie efectuat preoperator
E. tratament chirugical efectual in jurul varstei de 6 luni

27 Aparitia sechelelor dupa tratamentul despicaturilor depinde de : BCD 847

A. localizarea malformatiei
B. severitatea malformatiei
C. existenta sau nu a tratamentului ortopedic prechirurgical
D. varsta la care s-a intervenit
E. coexistenta altor malformatii congenitale

28 Cele mai frecvente sechele postoperatorii dupa despicaturile labio-maxilo- BCE 847
palatine sunt :
A. subdimensionarea rosului de buza
B. supradimensionarea rosului de buza
C. discontinuitatea liniei cutaneo-mucoase
D. fistule cutanate
E. comunicare oro-nazala

29 *Pentru corectarea supradimensionarii sau a discontinuitatii rosului de buza C 848

ca sechele postoperatorii in despicaturi, se realizeaza :
A. corectia prin plastie in « V »
B. corectia prin plastie in « Y »
C. corectia prin plastie in « Z »
D. corectie prin osteotomia premaxilei
72

E. corectie prin alungirea columelei

Page

30 In insuficienta velo-palatina ca sechela postoperatorie in despicaturi, se BC 854

 practica :
A. palatoplastia secundara
B. stafilorafia secundara
C. uranostafilorafia secundara
D. rinoplastie secundara
E. cheiloplastie secundara

TEMA NR. 16.

Durerea in teritoriul oro-maxilo-facial. Nevralgia de trigemen
(1, pag. 916 - 919) – 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 Clasificarea cauzala a durerii oro-maxilo-faciale: ABC 916
A. de cauza neurogena
B. de cauza somatica
C. de cauza psihogena
D. de cauza dentara
E. de cauza musculara

2 In nevralgia de trigemen,cand debuteaza la 30-40 de ani,cele mai frecvente ABCD 916

cauze sunt:
A. demielinizare
B. anevrisme
C. procese expansive tumorale intracraniene
D. compresia radacinii nervului la intrarea in foramen
E. cauza odontogena

3 Nevralgia de trigemen: ACE 916

A. cea mai frecventa forma de nevralgie craniana o reprezinta
nevralgia trigeminala
B. incidenta este mai ridicata la tineri
C. varsta medie la debutul nevralgiei trigeminale idiopatice este de
52-58 de ani
D. debutul pentru formele simptomatice apare la 30-55 ani
E. raportul pe sexe in aparitia nevralgiei de trigemen este de 3/2 in
favoarea sexului feminin

4 Nevralgia trigeminala clasica: CDE 916-

A. se caracterizeaza prin crize dureroase de intensitate mica 917
B. apare frecvent pe traiectul oftalmicului
73

C. este tipic unilaterala

D. poate fi si bilateral la 4% din pacienti
Page

E. se caracterizeaza prin crize dureroase deosebit de intense

5 Nevralgia trigeminala clasica: ABD 917
A. durerea are caracter lancinant
B. durerea are caracter de soc electric
C. durerea are debut lent si sfarsit brusc
D. durerea este declansata de un stimul senzitiv banal
E. apare inainte de 40 de ani

6 Nevralgia trigeminala clasica-criterii de diagnostic: BDE 917

A. atacuri paroxistice de durere cu durata de la fractiuni de secunde
pana la cateva ore
B. durerea este intensa,ascutita,superficiala sau cu caracter de
“impungere”
C. atacurile nu sunt stereotpe la fiecare individ
D. nu exista deficit neurologic evident clinic
E. nu sunt atribuite altor afectiuni

7 In nevralgia trigeminala clasica durerea are cel putin una din urmatoarele ABCD 917
caracteristici:
A. intensa
B. ascutita
C. superficiala
D. declansata de factorii trigger
E. profunda

8 Nevralgia trigeminala simptomatica: ABC 917

A. se datoreaza unei leziuni structurale a ganglionului Gasser
B. se insoteste de tulburari de sensibilitate in teritoriul de distributie
a trigemenului
C. se insoteste de deficitul motor sau atrofia muschilor masticatori
D. se insoteste de deficitul motor sau atrofia muschilor mimicii
E. se insoteste de afectarea tuturor nervilor cranieni adiacenti

9 In nevralgia trigemnala simptomatica: ADE 917

A. durerea nu se deosebeste de nevralgia trigeminala primara
B. durerea se deosebeste de nevralgia trigeminala primara
C. durerea este provocata de compresia vasculara
D. durerea este cauzata de leziuni structurale demonstrate altele
decat compresia vasculara
E. daca durerea este bilaterala trebuie cautata o cauza centrala

10 Nevralgia simptomatica poate fi produsa de tumori localizate la nivelul ABCD 917

unghiului ponto-cerebelos:
A. neurinom de acustic
B. neurinom de trigemen
C. meningiom
D. chist epidermoid
74

E. chistul dermoid
Page

11 Nevralgia trigeminala simptomatica: AE 917

 A. diagnosticul se stabileste pe baze clinice
B. examenul obiectiv nu poate evidentia zonele “trigger”
C. examenul obiectiv poate evidentia hiperestezie pe una din
ramurile trigemenului
D. examenul obiectiv poate evidentia anestezie pe una din ramurile
trigemenului
E. examenul obiectiv poate evidential hipoestezie pe una din
ramurile trigemenului

12 Diagnosticul diferential al nevralgiei de trigemen: ABCE 918

A. nevralgia trigeminala din scleroza multipla
B. nevralgia nervului facial
C. nevralgia trigeminala postherpetica
D. nevralgia parietala
E. nevralgia occipitala

13 Tratamentul medicamentos al nevralgiei de trigemen: BD 918

A. nevralgia trigeminala clasica nu raspunde de obicei la
farmacoterapie
B. in cazul nevralgiei trigeminale simptomatice trebuie tratata si
cauza subiacenta
C. ambele tipuri de nevralgie se trateaza la fel
D. tratamentul medicamentos utilizeaza medicatie anticonvulsivanta
E. tratamentul medicamentos nu utilizeaza medicatie
anticonvulsivanta

14 Tratamentul medicamentos al nevralgiei de trigemen: AC 918

A. unul dintre medicamentele anticonvulsivante in tratamentul
nevralgei de trigemen este oxcarbamazepina
B. unul dintre medicamentele anticonvulsivante folosite in
tratamentul nevralgiei de trigemen este izoniazida
C. in tratamentul anticonvulsivant folosit pentru tratamentul
nevralgiei de trigemen exista un studiu pilot pentru topiramat
D. Baclofenul nu este util la cei care nu suporta carbamazepina
E. AINS sunt folosite mai des ca medicatie adjuvanta la unul dintre
anticonvulsivante

15 Dintre efectele adverse ale carbamazepinei fac parte: ABC 918

A. sedarea
B. hiponatremia
C. leucopenia
D. rash
E. alopecie

16 Dintre efectele adverse ale carbamazepinei nu fac parte: ABE 918

A. leucocitoza
B. hirsutism
75

C. sedare
D. hiponatremie
Page

E. alopecie
17 Dintre efectele adverse ale valproatului de sodiu fac parte: ABC 918
A. crestere in greutate
B. alopecie
C. greata
D. hirsutism
E. sedare

18 Dintre efectele adverse ale fenitoinei fac parte: AB 918

A. hirsutismul
B. hipertrofie gingivala
C. crestere in greutate
D. sedare
E. greata

19 Dintre efectele adverse ale gabapentinului nu fac parte: ABDE 918

A. hiponatremia
B. hipercolesterolemie
C. sedare
D. crestere in greutate
E. greata

20 Tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen: BE 918

A. blocajul chimic prin infiltratii anestezice nu foloseste ca
medicatie adjuvanta pe cea sedativa si hipnotica
B. blocajul chimic prin infiltratii anestezice este folosit frecvent in
practica
C. blocajul chimic anestezic este folosit rar in practica
D. nu se pot folosi infiltratii la nivelul ganglionului Gasser
E. se pot folosi infiltratii la nivelul ganglionului Gasser cu alcool
sau glicerol

21 Tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen: ACDE 918

A. in cazul infiltratiilor la nivelul ganglionului Gasser cu alcool sau
glicerol, cu cat injectarea este mai proximala rezultatele pe
termen lung sunt mai bune
B. in cazul infiltratiilor la nivelul ganglionului Gasser cu alcool sau
glicerol, cu cat injectarea este mai distala rezultatele pe termen
lung sunt mai bune
C. infiltratiile retrogassiene cu glicerol pot produce hipoestezie
faciala
D. infiltratiile retrogassiene cu glicerol pot produce disestezii
dureroase
E. infiltratiile retrogassiene cu glicerol pot produce rareori anestezie
dureroasa, insa se insotesc frecvent de keratite

22 In tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen, procedeele chirurgicale ACE 918

76

vizeaza:
A. termocoagularea prin radiofrecventa
Page

B. decompresiunea microvasculara a fosei anterioare

 C. blocajul chimic anestezic
D. proceduri neurolitice percutanate-injectarea ganglionului
sfenopalatin
E. decompresiunea microvasculara a fosei posterioare

23 Tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen: ACD 919

A. ganglioliza prin radiofrecventa produce ameliorarea durerii in
82-100% din pacienti
B. ganglioliza prin radiofrecventa produce ameliorarea durerii in
60% din pacienti
C. in ganglioliza prin radiofrecventa pot aparea parestezii la 10%
dintre pacienti
D. in cazul gangliolizei prin radiofrecventa complicatiile majore
sunt rare
E. in cazul gangliolizei prin radiofrecventa complicatiile majore
sunt dese

24 In cazul procedeului Janetta: ACD 919

A. beneficiile pe termen lung au fost raportate la 80% dintre
pacienti
B. beneficiile pe termen scurt au fost raportate la 80% dintre
pacienti
C. mortalitatea chirurgicala este de 1%
D. rata de recurenta este de 1-6 %
E. este o procedura neinvaziva fiind recomandat ca tratament de
prima intentie

25 Printre alte procedee de distructie a fibrelor durerii din nervul trigemen se AB 919
numara:
A. criochirurgia
B. umflarea unui balon in cavul Meckel
C. blocajul chimic anestezic
D. termocoagularea prin radiofrecventa
E. procedeul Janetta

26 *Varsta medie la debutul nevralgiei trigeminale idiopatice este de: A 916

A. 52-58 de ani
B. 30-40 de ani
C. 60-70 de ani
D. 58-72 de ani
E. 42-78 de ani

27 *Nevralgia trigeminala simptomatica-criterii de diagnostic: B 917

A. nu exista deficit neurologic evident clinic
B. atacurile sunt stereotipe la fiecare individ
C. nu sunt atribuite altor afectiuni
D. atacuri paroxistice de durere cu durata de la fractiuni de secunda
77

pana la cateva ore

E. nu prezinta arii de declansare “trigger”
Page
28 *Tratamentul medicamentos al nevralgiei de trigemen utilizeaza: A 918
A. carbamazepina
B. valproat de potasiu
C. aulin
D. dexametazona
E. diclofenac

29 *Tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen nu vizeaza: D 918

A. blocajul chimic anestezic
B. procedure neurolitice percutanate
C. termocoagularea prin radiofrecventa
D. infiltratii cu ser fiziologic
E. precedeul Janetta

30 *Dintre efectele adverse ale lamotriginei fac parte: E 918

A. alopecie
B. crestere in greutate
C. hirsutism
D. leucopenia
E. rash

TEMA NR. 17.

Metode locale de prevenire a cariei dentare din şanţuri şi fosete
– 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 Clasificarea şanţurilor ocuzale în funcţie de morfologia lor pot fi: BE
A. Şanţuri largi în formă de “V”, cu diametru mic şi puţin adânci
B. Şanţuri în formă de “I”, adânci şi înguste
C. Şanţuri în formă de “Y”, strangulate
D. Şanţuri în formă de “M”, înguste
E. Şanţuri largi, în formă de “V” cu diametru mare şi puţin adânci

2 Prevalenţa şi incidenţa crescută a cariei ocluzale se datoresc ACD

interacţiunii mai multor factori:
A. Concentraţiei mai mici a fluorului în smalţul ocluzal decât în cel
proximal
B. Cantităţii de smalţ mai mari între suprafeţele dintelui şi joncţiunea
smalţ-dentină la nivelul şanţurilor
C. Capacităţii de retenţie a microorganismelor şi alimentelor în şanţuri şi
78

fosete
D. Cantităţii de smalţ mai mici între suprafaţa dintelui şi joncţiunea
Page

smalţ-dentină în cazul şanţurilor

 E. Posibilităţii realizării unei autocurăţiri foarte bune.

3 Din mecanismul de producere a cariilor ocluzale din şanţuri şi fosete fac BCE
parte următoarele etape:
A. Debutul se produce printr-o leziune în smalţul pantei cuspidiene
B. Orificiul şi pereţii şanţului se demineralizează înaintea bazei şanţului
C. Debutul se produce prin două leziuni bilaterale independente la
orificiul şanţului
D. Orificiul şi pereţii şanţului se demineralizează după baza şanţului
E. Evoluţia leziunii poate fi influenţată prin prezenţa unor cantităţi
crescute de proteine la baza şanţului

4 Odontotomia profilactică poate fi utilă în următoarele situaţii clinice: BCD

A. Copii cu policarii care au o igienă orală bună
B. Copii cu policarii care au o igienă orală proastă
C. Existenţa unor dubii în legătură cu prezenţa sau absenţa unei carii
D. Imposibilitatea efectuării unor controale periodice regulate
E. Copii cu stare generală bună

5 Răşina Bowen sau rălina bis-Gama este: BCE

A. Un material care eliberează fluor
B. Este un monomer metacrilic
C. Este o moleculă hibrid mare
D. Este un cianoacrilat
E. Seamănă cu o răşină epoxidică

6 Calităţile unui sigilant sunt: BCE

A. Penetranţă scăzută
B. Fluiditate
C. Biocompatibilitate
D. Absorbţia crescută a apei
E. Timp de priză scurt

7 Avantajele sigilanţilor fotopolimerizabili sunt: CDE

A. Materialul se întăreşte în 5 secunde
B. Nu se mai încorporează bule de apă
C. Materialul îşi păstrează constant vâscozitatea
D. Materialul se întăreşte în 10-20 secunde
E. Nu se mai încorporează bule de aer

8 Avantajele folosirii laserului în sigilare sunt: ABD

A. Reducerea timpului de priză
B. Smalţul expus laserului are rezistenţă crescută la factorii cariogeni
C. Creşterea cantităţii de răşină rămasă nepolimerizată
D. Creşterea rezistenţei la întindere şi a rezistenţei de legare
E. Scăderea rezistenţei la întindere şi a rezistenţei de legare
79

9 *Cantitatea cea mai mare de fluor se eliberează: B

A. În primele două zile
Page

B. În primele 24 de ore
 C. Într-o perioadă de cel puţin 2 ani
D. În următoarele 2 ore de la aplicare
E. În mod constant, în primele două săptămâni

10 Proprietăţile materialuluio românesc “SIGILAR” sunt: ABC

A. Adeziune bună
B. Capacitate de etanşare
C. Biocompatibilitate
D. Hidrofilie crescută
E. Contracţie crescută la polimerizare

11 Dezavantajele cimenturilor glass ionomer autopolimerizabile sunt: ACE

A. Aplicare mai greoaie
B. Sensibilitate în mediu uscat
C. Finisare slabă datorită rugozităţii superficiale
D. Timp de priză scurt
E. Rezistenţă scăzută în zonele supuse direct solicitărilor masticatorii

12 Glass ionomerii fotopolimerizabili prezintă următoarele caracteristici: ADE

A. Manevrare mai uşoară
B. Timp de priză crescut
C. Sensibilitate crescută în mediu umed
D. Adaptare marginală mai bună
E. Aspect fizionomic acceptabil datorită suprafeţei mai netede

13 Succesiunea timpilor operatori ai sigilării cu răşini compozite este: BCD

A. Izolarea, curăţirea suprafeţelor dentare, prepararea sigilantului
B. Curăţirea suprafeţei dentare, izolarea, pregătirea suprafeţelor de smalţ
C. Spălarea şi uscarea, prepararea materialului de sigilare, aplicarea
materialului de sigilare
D. Verificarea sigilării, controlul în relaţie ocluzală, controale periodice
E. Prepararea materialului de sigilare, spălare şi uscare, aplicarea
materialului de sigilare

14 *Gravajul acid în sigilare se face cu: A

A. H3PO4 – 37%
B. NaOCl – 6%
C. H3PO4 – 60%
D. H2SO4 – 30-50%
E. HCl – 37%

15 *Controlul periodic al sigilării este necesar: C

A. Lunar
B. Anual
C. Odată la 6 luni
D. La 2 ani
E. La 6 luni în primul an de aplicare şi la 3 luni în cel de-al doilea an
80

16 Controlul paraclinic al sigilării se realizează cu: BCE

Page

A. Fuxină bazică 2,5%

 B. Raze X
C. Cristal violet
D. Examen cu sondă
E. Izotopi radioactivi C14, S35

17 Atitudini corecte la controlul sigilării prin inspecţie şi palpare cu sonda: ABD

A. Sigilarea este intactă – nu se intervine
B. Sigilantul este pierdut în totalitate – se repetă sigilarea
C. Sigilarea este pierdută parţial – se repetă sigilarea
D. Sigilarea are microneadaptări – se face control bite-wing
E. Sigilarea este pierdută parţial – se completează cu sigilant fără altă
intervenţie

18 Enameloplastia: ADE
A. Este o tehnică invazivă
B. Este o tehnică neinvazivă
C. Este o tehnică de sigilare restrânsă
D. Este o sigilare lărgită
E. Presupune o prelucrare mecanică a şanţului ocluzal

19 Enameloplastia se realizează cu: ABC

A. Freză cilindro-conică fină
B. Freză sferică ¼
C. Freză Sorensen
D. Polipanturi
E. Cupe de cauciuc

20 Enamelopastia se recomandă: BCD

A. Pe suprafeţe proximale
B. În cazul suprafeţelor ocluzale cu şanţuri adânci
C. Şanţuri adânci şi înguste ce prezintă modificări de culoare
D. Când se suspectează o carie în şanţurile ocluzale
E. În hiperemia pulpară

21 Indicaţiile sigilării: ABCD

A. Şanţuri şi fosete adânci în formă de amforă
B. Şanţuri şi fosete adânci în formă de picătură
C. Şanţuri şi fosete adânci cu proastă cualescenţă
D. Sonda “agaţă” dar nu sunt alte semne de carie dentară
E. Dinţi cu distrofii

22 *Obturaţiile preventive cu răşini tip B se realizează: B

A. Cînd leziunea a ajuns la joncţiunea smalţ-dentină
B. Când leziunea de carie a progresat în dentină dar este încă mică
C. Când leziunea are o extindere mare în dentină
D. Când leziunea de carie în şanţ şi fosetă este minimă
E. În cazul marmoraţiilor
81

23 *Verificarea sigilării se poate face: A

Page

A. Prin examen cu sonda

 B. Prin colorare cu fuxină bazică 2%
C. Prin colorare cu albastru de metil 0,25%
D. Utilizând izotopi radioactivi C16, S45
E. Utilizând raze γ

24 *Odontotomia profilactică poate fi utilă în: A

A. Anumite situaţii clinice când nu se poate aplica sigilarea
B. În cazul marmoraţiilor
C. Cazul copiilor cu igienă orală bună
D. Posibilităţii efectuării unor controale periodice regulate
E. Copii cu sănătate generală bună

25 *Proprietăţile ideale ale unui sigilant: D

A. Penetranţă medie
B. Timp de lucru lung
C. Timp de priză mediu
D. Absorbţia scăzută a apei
E. Rezistenţă medie la uzură

26 *Perioada optimă recomandată pentru sigilare este: C

A. Vârsta de 3-6 ani pentru molarii temporari
B. 6-8 ani pentru primii molari permanenţi
C. 11-13 ani pentru molarii 2 permanenţi şi premolari
D. 9-12 ani pentru premolari
E. 18-20 ani pentru molarul 3 permanent

27 Controlul periodic al sigilării este necesar: ACD

A. Odată la 6 luni
B. Odată la 3 luni
C. Clinic prin examen cu sonda, conform criteriilor lui Buounocore,
Rock, Horowitz
D. Paraclinic prin diferite procedee
E. Când se constată microneadaptări la nivelul sigilării

28 Tehnica de sigilare cu răşini compozite modificate de Einwag ACD

presupune:
A. Curăţarea suprafeţei ocluzale cu o pastă fără fluor
B. Izolarea redusă
C. Înăsprirea suprafeţei de smalţ pe o zonă de aproximativ 1 mm cu
o freză diamantată sferică, cilindrică, a fissuri
D. Demineralizarea cu acid a suprafeţei smalţului
E. Aplicarea unei baze de hidroxid de calciu

29 *Odontotomia profilactică poate fi utilizată în următoarele situaţii: A

A. Existenţa unor dubii în legătură cu prezenţa sau absenţa unei carii
B. În pulpite seroase totale
C. În necroză pulpară
82

D. Copii cu stare generală bună

E. În traumatismele dentare penetrante
Page
30 *Sigilanţii fotopolimerizabili au o serie de avantaje faţă de cei C
autopolimerizabili:
A. Materialul se întăreşte în 5-10 secunde
B. Nu se încorporează bule de apă
C. Materialul se întăreşte în 10-20 secunde
D. Materialul nu îşi păstrează aceeaşi vâscozitate în perioada
aplicării
E. Preţ de cost foarte ridicat

TEMA NR. 18.

Rolul factorilor funcţionali în formarea aparatului dento-maxilar
– 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 Pasajul aerian nazo-faringian realizează adaptarea curentului de aer datorită: ACD 3,
A. arhitectonicii speciale; pag.
B. structurii osului maxilar; 318
C. funcţiilor glandulare;
D. ţesutului venos erectil;
E. poziţiei mandibulare.

2 Pasajul aerian nazo-faringian realizează adaptarea curentului de aer datorită: BCD 3,

A. structurii osului etmoidal; pag.
B. arhitectonicii speciale; 318
C. funcţiilor epiteliului;
D. inervaţiei;
E. poziţiei mandibulare.

3 Trecerea coloanei de aer prin cavitatea orală se soldează cu deficienţe în: BCE 3,
A. erupţia dentară; pag.
B. umectarea şi sterilizarea aerului; 321
C. reducerea globală a debitului de aer;
D. structura osului alveolar;
E. reglarea cantităţii de aer.

4 Aerul inspirat pe gură are ca efect: ABE 3,

A. îngustarea maxilarului; pag.
B. înălţarea bolţii palatine; 323
C. retrodenţia superioară;
D. aplatizarea bolţii palatine;
83

E. prodenţia superioară.
Page
5 Aerul inspirat pe gură acţionează asupra: ABCDE 3,
A. bolţii palatine; pag.
B. buzei superioare; 323
C. mandibulei;
D. maxilarului;
E. coanelor.

6 Aerul inspirat pe gură are ca efect: BDE 3,

A. aplatizarea bolţii palatine; pag.
B. înălţarea bolţii palatine; 323
C. retrodenţia superioară;
D. îngustarea maxilarului;
E. prodenţia superioară.

7 Inconvenientele alimentaţiei artificiale a sugarului sunt: BD 3,

A. repetarea mişcărilor de propulsie; pag.
B. ingestia unei cantităţi de aer (aerofagie); 332
C. creşterea secreţiei salivare;
D. absenţa stimulilor funcţionali de propulsie a mandibulei;
E. prezenţa deformaţiei rahitice a maxilarelor.

8 Puterea de suport a dinţilor este de: ABC 3,

A. 32 kg pentru incisivi; pag.
B. 35 kg pentru canini; 340
C. 44 kg pentru premolari secunzi;
D. 64 kg pentru molari primi;
E. 45,70 kg pentru molari de minte.

9 Puterea de suport a dinţilor este de: CDE 3,

A. 35 kg pentru incisivi; pag.
B. 32 kg pentru canini; 340
C. 44 kg pentru premolari secunzi;
D. 45,70 kg pentru molari primi;
E. 64 kg molari de minte.

10 Intensitatea forţei muşchilor mobilizatori ai mandibulei este de: BCD 3,

A. 28 kg pentru temporal; pag.
B. 26 kg pentru maseter; 340
C. 16 kg pentru pterigoidian intern;
D. 28 kg pentru pterigoidian extern;
E. 64 kg pentru buccinator.

11 Intensitatea forţei muşchilor mobilizatori ai mandibulei este de: ACD 3,

A. 35 kg pentru temporal; pag.
B. 32 kg pentru maseter; 340
C. 16 kg pentru pterigoidian intern;
D. 28 kg pentru pterigoidian extern;
84

E. 64 kg pentru buccinator.
Page

12 Mecanismele masticaţiei perturbate în producerea anomaliilor dento- ABCE 3,

 maxilare sunt: pag.
A. activitatea insuficientă a musculaturii masticatorii; 344
B. lipsa abraziei fiziologice;
C. contactele premature;
D. hipersecreţia salivară;
E. hiposecreţia salivară.

13 Anomaliile dento-maxilare scad eficienţa masticatorie prin: ABCD 3,

A. reducerea suprafeţei de contact ocluzal; pag.
B. dificultatea efectuării mişcărilor masticatorii; 345-
C. ocluzia dezechilibrată; 347
D. lezarea directă a mucoasei orale;
E. ocluzia echilibrată.

14 Scăderea eficienţei masticatorie a anomaliilor dento-maxilare se realizează ACDE 3,

prin: pag.
A. angrenajele inverse; 346-
B. ocluzia eugnată; 347
C. ocluzia adâncă;
D. ocluzia inversă;
E. ocluzia lingualizată.

15 Deglutiţiile normale evolutive sunt: ABE 3,

A. deglutiţia de tip infantil; pag.
B. deglutiţia de tip adult; 353-
C. deglutiţia protruzivă; 354
D. deglutiţia sublinguală;
E. deglutiţia de tranziţie.

16 Transportul bolului alimentar de pe dorsum-ul lingual în faringe se face prin: BDE 3,

A. coborârea limbii în planşeul bucal; pag.
B. contracţia muşchiului milohiodian; 355-
C. deschiderea epiglotei; 356
D. unda peristaltică a limbii;
E. unda peristaltică faringiană.

17 Formele deglutiţiei anormale sunt: ACD 3,

A. deglutiţia cu împingerea limbii şi arcadele depărtate; pag.
B. deglutiţia cu împingerea limbii de tip adult; 358
C. deglutiţia fără împingerea şi arcadele depărtate;
D. deglutiţia cu împingerea şi arcadele în contact;
E. deglutiţia fără împingerea şi arcadele în contact.

18 Prelungirea stadiului deglutiţiei de tip infantil se produce datorită: ABE 3,

A. imaturităţii neuro-musculare; pag.
B. tulburărilor rino-faringiene; 360-
C. potenţialului de creştere normală; 362
85

D. maturităţii neuro-musculare;
E. obiceiului vicios de sugere a degetului.
Page
19 Metodele de explorare ale corzilor vocale sunt: ABD 3,
A. laringoscopia stroboscopică; pag.
B. cinematografia corzilor vocale; 370-
C. ortopantomografia; 371
D. glotografia electrică;
E. linguopalatograma.

20 Fazele ciclului corzilor vocale din vorbire sunt de: ACDE 3,

A. deschidere a glotei; pag.
B. neutralitate a glotei; 373
C. elongaţie maximă;
D. închidere a glotei;
E. acolare a glotei.

21 În vorbirea cu interpoziţii ale limbii, sprijinul limbii se realizează pe faţa: AB 3,

A. palatinală a incisivilor superiori; pag.
B. linguală a incisivilor inferiori; 381
C. palatinală a premolarilor superiori;
D. linguală a premolarilor inferiori;
E. linguală a caninilor inferiori.

22 În vorbirea cu interpoziţii ale limbii, limba se interpune între: AC 3,

A. incisivi; pag.
B. canini; 381
C. premolari;
D. obraji;
E. molari.

23 Dislalia poate îmbrăca forme variate: ABC 3,

A. sigmatismul; pag.
B. rotacismul; 384
C. dislalia labialelor;
D. rinolalia închisă;
E. disritmiile.

24 Muşchii masticatori şi oro-faciali influenţează dezvoltarea aparatul dento- ACE 3,

maxilor prin: pag.
A. inserţiile osoase; 405
B. articulaţia temporo-mandibulară;
C. aplicarea presiunilor musculare pe suprafeţele osoase;
D. poziţia de echilibru a mandibulei;
E. aplicarea forţelor musculare prin intermediul sistemului dentar.

25 Pe o electromiogramă se poate aprecia: ADE 3,

A. amplitudinea potenţialului electric; pag.
B. intensitatea impulsurilor nervoase; 412
C. energia cinetică;
86

D. frecvenţa impulsurilor nervoase;

E. durata şi cronologia apariţiei potenţialelor de acţiune.
Page
26 Obiectivele terapeutice urmărite în echilibrarea acţiunilor musculare sunt: ACE 3,
A. stabilirea unui echilibru adecvat privind tonusul grupelor pag.
musculare antagoniste; 415
B. utilizarea aparatelor ortodontice activ mobilizabile;
C. modificarea comportamentului neuro-muscular al grupelor
musculare deficitare;
D. utilizarea aparatelor ortodontice fixe;
E. folosirea contracţiei musculare în vederea corectării modificărilor
morfologice.

27 Principiile comune tuturor tipurilor de aparate funcţionale sunt: ABCE 3,

A. declanşarea reflexă a contracţiilor musculare; pag.
B. descompunerea forţelor verticale; 416
C. normalizarea funcţiilor perturbate;
D. stimularea erupţiei dentare;
E. stimularea dezvoltării maxilarelor.

28 Consecinţele obiceiului de sugere a policelui sunt: ABD 3,

A. tonusul labial scăzut; pag.
B. incompetenţa labială; 439
C. retrodenţia superioară;
D. tip anormal de deglutiţie;
E. prognaţia mandibulară funcţională.

29 Consecinţele interpoziţiei obrajilor între părţile laterale ale arcadelor sunt: BDE 3,
A. proalveolodenţia superioară; pag.
B. oprirea în dezvoltarea verticală a arcadelor în sectoarele laterale; 443
C. retrognaţia mandibulară funcţională;
D. apariţia unei supraocluzii incisive accentuate;
E. ocluzie inversă laterală.

30 Condiţiile pentru producerea unei anomalii dento-maxilare prin obiceiuri ABD 3,

vicioase sunt: pag.
A. intensitatea şi durata practicării; 444
B. plasticitatea oaselor maxilare;
C. poziţia de echilibru a mandibulei;
D. bilanţul forţelor oro-faciale;
E. modelarea funcţională a articulaţiei temporo-mandibulare.

TEMA NR. 19.

Dezvoltarea ocluziei dentare
– 30 intrebari
87 Page

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 Relaţiile intermaxilare din viaţa intrauterină sunt: BD 4,
A. retrognaţia maxilară; pag.
B. retrognaţia mandibulară; 36
C. prognaţia maxilară;
D. prognaţia mandibulară;
E. biretognaţia.

2 *Relaţia intermaxilară la naşterea nou-născutului este: B 4,

A. retrognaţia maxilară; pag.
B. retrognaţia mandibulară; 38
C. prognaţia maxilară;
D. prognaţia mandibulară;
E. biretognaţia.

3 Relaţia intermaxilară la naşterea nou-născutului nu este: ACDE 4,

A. retrognaţia maxilară; pag.
B. retrognaţia mandibulară; 38
C. prognaţia maxilară;
D. prognaţia mandibulară;
E. biretognaţia.

4 Erupţia dinţilor temporari se caracterizează prin: ACE 4,

A. dinţii apar mai întâi la mandibulă; pag.
B. dinţii apar mai întâi la mxilar; 39
C. erup la întervale ciclice de 6 luni;
D. caninul erupe înaintea molarul prim;
E. caninul erupe după molarul prim.

5 Erupţia dinţilor temporari nu se caracterizează prin: BD 4,

A. dinţii apar mai întâi la mandibulă; pag.
B. dinţii apar mai întâi la mxilar; 39
C. erup la întervale ciclice de 6 luni;
D. caninul erupe înaintea molarul prim;
E. caninul erupe după molarul prim.

6 Reglarea relaţiilor intermaxilare între 3 şi 6 ani se manifestă prin: BCD 4,

A. reducerea spaţiului primat; pag.
B. reducerea inocluziei sagitale; 40
C. a doua mezializare a ocluziei dentare;
D. reducerea gradului de supraacoperire;
E. a doua înălţare a ocluziei dentare.

7 Reglarea relaţiilor intermaxilare între 3 şi 6 ani nu se manifestă prin: AE 4,

A. reducerea spaţiului primat; pag.
B. reducerea inocluziei sagitale; 40
C. a doua mezializare a ocluziei dentare;
88

D. reducerea gradului de supraacoperire;

E. a doua înălţare a ocluziei dentare.
Page
8 Ocluzia inversă frontală apare în prima etapă a dentiţiei mixte dacă există: BCD 4,
A. o malocluzie clasa a III-a; pag.
B. un comportament muscular anormal; 42
C. decalaje mari între erupţia grupului incisiv inferior şi superior;
D. o ocluzie cap la cap;
E. o ocluzie adâncă.

9 Ocluzia psalidodontă apare în prima etapă a dentiţiei mixte dacă nu există: BCDE 4,
A. caria dentară; pag.
B. un comportament muscular anormal; 42
C. decalaje mari între erupţia grupului incisiv inferior şi superior;
D. o ocluzie cap la cap;
E. o malocluzie clasa a III-a.

10 Erupţia primilor molari permanenţi produce: BC 4,

A. a doua mezializare a mandibulei; pag.
B. a doua înălţare a ocluziei dentare; 42-45
C. reglarea tridimensională a ocluziei dentare;
D. deglutiţia de tip adult;
E. reglarea relaţiei de postură.

11 Erupţia primilor molari permanenţi nu produce: ADE 4,

A. a doua mezializare a mandibulei; pag.
B. a doua înălţare a ocluziei dentare; 42-45
C. reglarea tridimensională a ocluziei dentare;
D. deglutiţia de tip adult;
E. reglarea relaţiei de postură.

12 *Planul postlacteal în linie dreaptă oferă un raport molar: D 4,

A. cuspid în şanşul intercuspidian; pag.
B. mezializat; 43
C. distalizat;
D. cuspid la cuspid;
E. neutral.

13 *Planul postlacteal în treaptă mezializată oferă un raport molar: A 4,

A. cuspid în şanşul intercuspidian; pag.
B. mezializat; 43
C. distalizat;
D. cuspid la cuspid;
E. psalidodont.

14 *Planul postlacteal în treaptă distalizată oferă un raport molar: C 4,

A. cuspid în şanşul intercuspidian; pag.
B. mezializat; 43
C. distalizat;
D. cuspid la cuspid;
89

E. neutral.
Page

15 Planul postlacteal în linie dreaptă nu oferă un raport molar: ABCE 4,

 A. cuspid în şanşul intercuspidian; pag.
B. mezializat; 43
C. distalizat;
D. cuspid la cuspid;
E. neutral.

16 Planul postlacteal în treaptă mezializată nu oferă un raport molar: BCDE 4,

A. cuspid în şanşul intercuspidian; pag.
B. mezializat; 43
C. distalizat;
D. cuspid la cuspid;
E. psalidodont.

17 Planul postlacteal în treaptă distalizată nu oferă un raport molar: ABDE 4,

A. cuspid în şanşul intercuspidian; pag.
B. mezializat; 43
C. distalizat;
D. cuspid la cuspid;
E. neutral.

18 Evoluţia relaţiei ocluzale a molarilor primi permanenţi depinde de următorii AD 4,

factori: pag.
A. creşterea scheletală; 44
B. deschiderea ocluziei frontale;
C. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare;
D. valorile dimensionale ale dinţilor temporari şi permanenţi;
E. a treia înălţare a ocluziei dentare.

19 Evoluţia relaţiei ocluzale a molarilor primi permanenţi depinde de următorii BE 4,

factori: pag.
A. agravarea fenomenelor existente în interiorul arcadei dentare; 44
B. spaţiul de derivă Nance;
C. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare;
D. încheierea fenomenelor dezvoltării dentiţiei;
E. creşterea scheletală.

20 Schimbările dento-alveolare şi dento-dentare importante produse prin erupţia ABDE 4,

molarilor de 6 ani sunt: pag.
A. reducerea spaţiului primat; 45
B. modificarea lungimii arcadei;
C. a doua mezializare a ocluziei dentare;
D. modificarea formei arcadei;
E. a doua înălţare a ocluziei dentare.

21 Schimbările dento-alveolare şi dento-dentare importante produse prin erupţia ACD 4,

molarilor de 6 ani sunt: pag.
A. modificarea formei arcadei; 45
90

B. prima înălţare a ocluziei dentare;

C. reducerea spaţiului primat;
Page

D. modificarea lungimii arcadei;

 E. a doua mezializare a ocluziei dentare;

22 *Erupţia primilor molari permanenţi produce: B 4,

A. a doua mezializare a mandibulei; pag.
B. a doua înălţare a ocluziei dentare; 45
C. prima mezializare a mandibulei;
D. a treia înălţare a ocluziei dentare;
E. reglarea relaţiei de postură.

23 *Spaţiul de derivă sau de rezervă Nance pe maxilar este între: C 4,

A. 1,7 – 2; pag.
B. 0,9 – 2; 46
C. 0,9 – 1,5;
D. 1,7 – 4;
E. 0,9 – 1,7.

24 *Spaţiul de derivă sau de rezervă Nance pe mandibulă este între: A 4,

A. 1,7 – 2-4; pag.
B. 1,7 – 2; 46
C. 0,9 – 1,5;
D. 1,7 – 4;
E. 0,9 – 1,7.

25 Erupţia molarilor secunzi permanenţi produce: DE 4,

A. a doua mezializare a mandibulei; pag.
B. a doua înălţare a ocluziei dentare; 48
C. reglarea tridimensională a ocluziei dentare;
D. încheierea fenomenelor dezvoltării dentiţiei;
E. a treia înălţare a ocluziei dentare.

26 *Erupţia molarilor secunzi permanenţi produce: E 4,

A. reglarea tridimensională a ocluziei dentare; pag.
B. a doua înălţare a ocluziei dentare; 48
C. a doua mezializare a mandibulei;
D. prima mezializare a mandibulei;
E. a treia înălţare a ocluziei dentare.

27 *Erupţia molarilor trei permanenţi poate produce: C 4,

A. a doua mezializare a mandibulei; pag.
B. a doua înălţare a ocluziei dentare; 49
C. deschiderea ocluziei frontale;
D. a treia înălţare a ocluziei dentare.
E. reglarea tridimensională a ocluziei dentare.

28 Absenţa spaţiului pentru erupţia molarilor trei permanenţi poate produce: AB 4,

A. incongruenţa dento-alveolară terţiară; pag.
B. deschiderea ocluziei frontale; 49
91

C. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare;

D. încheierea fenomenelor dezvoltării dentiţiei;
Page

E. a treia înălţare a ocluziei dentare.

29 Absenţa spaţiului pentru erupţia molarilor trei permanenţi poate produce: DE 4,
A. a treia înălţare a ocluziei dentare; pag.
B. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare; 49
C. încheierea fenomenelor dezvoltării dentiţiei;
D. agravarea fenomenelor existente în interiorul arcadei dentare;
B. deschiderea ocluziei frontale.

30 Existenţa spaţiului pentru erupţia molarilor trei permanenţi produce: CD 4,

A. incongruenţa dento-alveolară terţiară; pag.
B. deschiderea ocluziei frontale; 49
C. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare;
D. încheierea fenomenelor dezvoltării dentiţiei;
E. a treia înălţare a ocluziei dentare.

TEMA NR. 20.

Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare, factori locali
– 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt: ACE 4,
A. retenţia prelungită a dinţilor temporari; pag.
B. modificarea lungimii arcadei; 73
C. caria dentară a dinţilor temporari;
D. modificarea formei arcadei;
E. pierderea prematură a dinţilor temporari.

2 Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt: BCD 4,

A. deglutiţiile atipice; pag.
B. retenţia prelungită a dinţilor temporari; 73
C. caria dentară a dinţilor temporari;
D. pierderea prematură a dinţilor temporari;
E. anomaliile gentice.

3 Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt: BCD 4,

A. deglutiţia infantilă; pag.
B. retenţia prelungită a dinţilor temporari; 73
C. caria dentară a dinţilor temporari;
D. pierderea prematură a dinţilor temporari;
E. sugerea policelui.
92

4 Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt: ABD 4,

Page

A. retenţia prelungită a dinţilor temporari; pag.

 B. caria dentară a dinţilor temporari; 73
C. respiraţia orală;
D. pierderea prematură a dinţilor temporari;
E. sugerea policelui.

5 Caria dentară a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect pierderea BC 4,

funcţiei: pag.
A. de deglutiţie; 73
B. masticatorie;
C. fizionomice;
D. fonatorie;
E. respiratorie.

6 Caria dentară a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect pierderea: AD 4,

A. relaţiei tridimensionale a ocluziei dentare; pag.
B. funcţiei respiratorii; 73
C. funcţiei de deglutiţie;
D. dimensiunii verticale faciale;
E. funcţiei fonatorii.

7 Caria dentară aproximală a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect: CE 4,

A. alungirea arcadei dentare; pag.
B. recuperarea spaţiului de rezervă Nance; 73
C. scurtarea arcadei dentare;
D. pierderea dimensiunii verticale faciale;
E. pierderea spaţiului de rezervă Nance.

8 *Caria dentară aproximală a dinţilor temporari din zona de sprijin lateral C 4,

poate produce: pag.
A. incluzia dintelui permanent; 73
B. deschiderea ocluziei dentare;
C. pierderea spaţiului de rezervă Nance;
D. instalarea disfuncţiei fonatorii;
E. instalarea ocluziei adânci.

9 *Caria dentară aproximală a dinţilor temporari din zona de sprijin lateral B 4,

poate produce: pag.
A. incluzia dintelui permanent; 73
B. scurtarea arcadei dentare;
C. malpoziţia dintelui permanent;
D. instalarea disfuncţiei fonatorii;
E. instalarea ocluziei adânci.

10 Caria dentară ocluzală a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect: AB 4,

A. tulburări verticale interarcadice; pag.
B. supraerupţia antagoniştilor; 73
C. scurtarea arcadei dentare;
93

D. pierderea dimensiunii verticale faciale;

E. pierderea spaţiului de rezervă Nance.
Page
11 *Caria dentară ocluzală a dinţilor temporari din zona de sprijin lateral poate E 4,
produce: pag.
A. incluzia dintelui permanent; 73
B. scurtarea arcadei dentare;
C. malpoziţia dintelui permanent;
D. instalarea disfuncţiei fonatorii;
E. instalarea ocluziei adânci.

12 Caria dentară ocluzală a dinţilor temporari din zona de sprijin lateral poate DE 4,
produce: pag.
A. incluzia dintelui permanent; 73
B. scurtarea arcadei dentare;
C. malpoziţia dintelui permanent;
D. dezechilibru în dinamica mandibulară;
E. instalarea ocluziei adânci.

13 Caria dentară ocluzală a dinţilor temporari din zona de sprijin lateral poate ADE 4,
produce: pag.
A. supraerupţia antagoniştilor; 73
B. scurtarea arcadei dentare;
C. malpoziţia dintelui permanent;
D. dezechilibru în dinamica mandibulară;
E. instalarea ocluziei adânci.

14 Pierderea prematură a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect: BD 4,

A. spaţierea dinţilor permanenţi; pag.
B. înghesuirea dinţilor permanenţi; 73
C. scurtarea arcadei dentare;
D. îngustarea arcadei dentare;
E. pierderea dimensiunii verticale faciale.

15 Pierderea prematură a dinţilor temporari produce la dinţii permanenţi: ABDE 4,

A. interferenţe ocluzale; pag.
B. contacte premature; 73
C. scurtarea arcadei dentare;
D. îngustarea arcadei dentare;
E. angrenaje inverse.

16 Traumatismele dinţilor temporari şi consecinţele lor au ca efect: ACD 4,

A. tulburări dento-alveolare; pag.
B. supraerupţia antagoniştilor; 74
C. afectarea germenului subiacent;
D. erupţia malpoziţionată a germenului subiacent;
E. pierderea spaţiului de rezervă Nance.

17 *Traumatismele dinţilor temporari şi consecinţele lor au ca efect: C 4,

A. supraerupţia antagoniştilor; pag.
94

B. scurtarea arcadei dentare; 74

C. malpoziţia dintelui permanent;
Page

D. dezechilibru în dinamica mandibulară;

 E. instalarea ocluziei adânci.

18 Retenţia prelungită a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect: BDE 4,

A. pierderea dimensiunii verticale faciale; pag.
B. tulburări ocluzale; 74
C. afectarea germenului subiacent;
D. erupţia malpoziţionată a germenului subiacent;
E. incongruenţa dento-alveolară.

19 Retenţia prelungită a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect: ABDE 4,

A. incongruenţa dento-alveolară; pag.
B. tulburări ocluzale; 74
C. afectarea germenului subiacent;
D. incluzia germenului subiacent;
E. erupţia malpoziţionată a germenului subiacent.

20 Retenţia prelungită a dinţilor temporari poate produce: CD 4,

A. angrenaje inverse; pag.
B. migrarea dinţilor limitrofi; 74
C. întârzieri în reglarea ocluziei;
D. incongruenţa dento-alveolară la distanţă;
E. interpoziţii ale părţilor moi.

21 Retenţia prelungită a dinţilor temporari poate produce: ACDE 4,

A. incluzia dintelui permanent; pag.
B. anclavarea dintelui temporar; 74
C. întârzieri în reglarea ocluziei;
D. incongruenţa dento-alveolară la distanţă;
E. malpoziţia dintelui permanent.

22 *Perturbarea timpului de exfoliere a dinţilor temporari poate produce: D 4,

A. supraerupţia antagoniştilor; pag.
B. scurtarea arcadei dentare; 74
C. malpoziţia dintelui permanent;
D. incongruenţa dento-alveolară;
E. instalarea ocluziei adânci.

23 Întârzierea erupţiei dinţilor permanenţi poate produce: BDE 4,

A. bariere osoase; pag.
B. migrarea dinţilor limitrofi; 74
C. bariere fibroase;
D. migrarea dinţilor antagonişti;
E. interpoziţii ale părţilor moi.

24 Întârzierea erupţiei dinţilor permanenţi poate produce: ABDE 4,

A. angrenaje inverse; pag.
B. migrarea dinţilor limitrofi; 74
95

C. ocluzia distalizată;
D. migrarea dinţilor antagonişti;
Page

E. interpoziţii ale părţilor moi.

25 Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt: ABD 4,
A. anodonţia; pag.
B. anomaliile dentare izolate; 74
C. respiraţia orală;
D. meziodens-ul;
E. sugerea policelui.

26 Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt: BCD 4,

A. anomaliile dentare de poziţie; pag.
B. anomaliile dentare izolate; 74
C. anomaliile dentare de număr;
D. anomaliile dentare de formă;
E. sugerea policelui.

27 *Incisivul lateral superior în formă de cui poate produce: C 4,

A. obstacole în dezvoltarea ocluziei dentare; pag.
B. incongruenţa dento-alveolară; 74
C. diastema interincisivă;
D. incluzia dintelui permanent;
E. supraerupţia antagoniştilor.

28 *Incisivul lateral superior în formă de cârlig poate produce: E 4,

A. obstacole în dezvoltarea ocluziei dentare; pag.
B. incongruenţa dento-alveolară; 74
C. diastema interincisivă;
D. incluzia dintelui permanent;
E. perturbarea dinamicii mandibulare.

29 *Inserţia joasă a frenului buzei superioare poate produce: B 4,

A. supraerupţia antagoniştilor; pag.
B. disarmonia dento-alveolară; 75
C. malpoziţia dintelui permanent;
D. incongruenţa dento-alveolară;
E. instalarea ocluziei adânci.

30 *Bridele şi cicatricele ţesuturilor moi pot produce: A 4,

A. obstacole în dezvoltarea ocluziei dentare; pag.
B. instalarea ocluziei distalizate; 75
C. diastema interincisivă;
D. incluzia dintelui permanent;
E. instalarea ocluziei adânci.
96

TEMA NR. 21.

Page

Clasificarea anomaliilor dento-maxilare

 – 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 *Angle clasifică malocluziile după criteriul: C 4,
A. etiologic; pag.
B. funcţional; 77
C. relaţiei mandibulo-maxilare;
D. fizionomic;
E. descriptiv.

2 *Relaţia de ocluzie neutrală molară este definită prin poziţia: D 4,

A. vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani pag.
superior în dreptul şanţului molarului de 6 ani inferior; 77-78
B. vârfului cuspidului disto-vestibular al molarului de 6 ani superior
în dreptul primului şanţ vestibular al molarului de 6 ani inferior;
C. vârfului cuspidului centro-vestibular al molarului de 6 ani
superior în dreptul primului şanţ vestibular al molarului de 6 ani
inferior;
D. vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani
superior în dreptul primului şanţ vestibular al molarului de 6 ani
inferior;
E. vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani
superior în dreptul cuspidului vestibular al molarului de 6 ani
inferior.

3 *Angle împarte malocluziile în: A 4,

A. clase; pag.
B. sindroame; 78-79
C. false şi adevărate;
D. normale şi anormale;
E. subdiviziuni.

4 *Clasa I Angle de malocluzie se caracterizează prin raport molar: A 4,

A. neutral; pag.
B. mezializat; 78
C. distalizat;
D. vestibularizat;
E. lingualizat.

5 *Anomaliile din clasa I Angle de malocluzie se găsesc la nivelul grupului: E 4,

A. lateral; pag.
B. posterior; 78
C. distal;
D. mezial;
E. frontal.
97

6 *Relaţia de ocluzie distalizată molară este definită prin poziţia: D 4,

Page

A. şanţului molarului de 6 ani inferior în dreptul vârfului cuspidului pag.

 mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior; 78
B. şanţului intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani inferior în
faţa vârfului cuspidului disto-vestibular al molarului de 6 ani
superior;
C. primului şanţ vestibular al molarului de 6 ani inferior în dreptul
vârfului cuspidului centro-vestibular al molarului de 6 ani
superior;
D. şanţului intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani inferior în
spatele vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani
superior;
E. cuspidului vestibular al molarului de 6 ani inferior în spatele
vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani
superior.

7 *Clasa a II-a Angle de malocluzie se caracterizează prin raport molar: C 4,

A. neutral; pag.
B. mezializat; 78
C. distalizat;
D. vestibularizat;
E. lingualizat.

8 *Diviziunea 1 a clasei a II-a Angle de malocluzie se caracterizează prin C 4,

raport molar bilateral: pag.
A. neutral şi ocluzie adâncă; 78
B. mezializat şi ocluzie inversă frontală;
C. distalizat şi ocluzie adâncă în acoperiş;
D. vestibularizat şi ocluzie adâncă acoperită;
E. lingualizat şi ocluzie deschisă frontală.

9 *Diviziunea 2 a clasei a II-a Angle de malocluzie se caracterizează prin E 4,

raport molar bilateral: pag.
A. neutral şi ocluzie adâncă; 78
B. mezializat şi ocluzie inversă frontală;
C. distalizat şi ocluzie adâncă în acoperiş;
D. vestibularizat şi ocluzie adâncă în capac de cutie;
E. distalizat şi ocluzie adâncă acoperită.

10 *Relaţia de ocluzie mezializată molară este definită prin poziţia: E 4,

A. şanţului molarului de 6 ani inferior în dreptul vârfului cuspidului pag.
mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior; 79
B. şanţului intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani inferior în
faţa vârfului cuspidului disto-vestibular al molarului de 6 ani
superior;
C. primului şanţ vestibular al molarului de 6 ani inferior în dreptul
vârfului cuspidului centro-vestibular al molarului de 6 ani
superior;
D. şanţului intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani inferior în
98

spatele vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani

superior;
Page

E. şanţului intercuspidian al molarului de 6 ani inferior în faţa

 vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani
superior.

11 *Clasa a III-a Angle de malocluzie se caracterizează prin raport molar: B 4,

A. neutral; pag.
B. mezializat; 79
C. distalizat;
D. vestibularizat;
E. lingualizat.

12 *Şcoala germană clasifică malocluziile după criteriul: A 4,

A. etiologic; pag.
B. funcţional; 79
C. relaţiei mandibulo-maxilare;
D. fizionomic;
E. descriptiv.

13 *Şcoala germană împarte malocluziile în: B 4,

A. clase; pag.
B. sindroame; 79
C. false şi adevărate;
D. normale şi anormale;
E. diviziuni.

14 *Sindromul cu compresiune de maxilar clasificat de şcoala germană prezintă B 4,

următoarele variante clinice: pag.
A. cu ocluzie adâncă acoperită; 79
B. cu protruzie şi înghesuire;
C. fals şi adevărat;
D. cu ocluzie deschisă;
E. cu conducere forţată.

15 Sindromul progenic clasificat de şcoala germană prezintă următoarele CE 4,

variante clinice: pag.
A. cu ocluzie adâncă acoperită; 80
B. cu protruzie şi înghesuire;
C. fals şi adevărat;
D. cu ocluzie deschisă;
E. cu conducere forţată.

16 *Şcoala franceză clasifică malocluziile după criteriul: E 4,

A. etiologic; pag.
B. funcţional; 80
C. relaţiei mandibulo-maxilare;
D. fizionomic;
E. descriptiv.
99

17 *Şcoala franceză denumeşte malocluziile: D 4,

A. anomalii dento-maxilare; pag.
Page

B. anomalii maxilo-mandibulare; 80
 C. anomalii dento-alveolare;
D. disarmonii;
E. anomalii pluricauzale.

18 Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens AD 4,

sagital ale buzelor este: pag.
A. procheilie; 81
B. retrognaţie;
C. vestibulo-poziţie;
D. retrocheilie;
E. endocheilie.

19 Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens BE 4,

sagital ale bazelor scheletale este: pag.
A. progenie; 81
B. retrognaţie;
C. exognaţie;
D. endoalveolie;
E. prognaţie.

20 Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens CD 4,

transversal ale bazelor scheletale este: pag.
A. progenie; 81
B. retrognaţie;
C. exognaţie;
D. endognaţie;
E. prognaţie.

21 Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens BE 4,

sagital ale arcadelor alveolare este: pag.
A. supraalveolie; 81
B. retroalveolie;
C. exoalveolie;
D. endoalveolie;
E. proalveolie.

22 *Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens D 4,

transversal ale arcadelor alveolare este: pag.
A. infraalveolie; 81
B. supraalveolie;
C. retroalveolie;
D. endoalveolie;
E. proalveolie.

23 Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens AC 4,

vertcal ale arcadelor alveolare este: pag.
100

A. infraalveolie; 81
B. retroalveolie;
C. supraalveolie;
Page

D. endoalveolie;
 E. proalveolie.

24 Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens AC 4,

sagital ale mentonului este: pag.
A. progenie; 81
B. retrognaţie;
C. retrogenie;
D. endoalveolie;
E. laterogenie.

25 Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens ABDE 4,

sagital ale poziţiilor dinţilor din zona frontală este: pag.
A. vestibulo-versie; 81-82
B. retrodenţie;
C. infra-poziţie;
D. palato-gresie;
E. prodenţie.

26 Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens AD 4,

sagital ale poziţiilor dinţilor din zona laterală este: pag.
A. disto-versie; 81-82
B. retrodenţie;
C. infra-poziţie;
D. mezio-gresie;
E. prodenţie.

27 Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens AD 4,

transversal ale poziţiilor dinţilor din zona frontală este: pag.
A. disto-versie; 81-82
B. retrodenţie;
C. infra-poziţie;
D. mezio-gresie;
E. prodenţie.

28 Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens BC 4,

vertical ale poziţiilor dinţilor este: pag.
A. vestibulo-versie; 81-82
B. supra-poziţie;
C. infra-poziţie;
D. palato-gresie;
E. mezio-gresie.

29 Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens C 4,

vertical ale ocluziei dentare este: pag.
A. vestibulo-poziţie; 82
B. disto-ocluzie;
101

C. infra-ocluzie;
D. palato-gresie;
E. supra-poziţie.
Page
30 Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens CE 4,
sagital ale ocluziei dentare este: pag.
A. linguo-ocluzie; 82
B. supra-ocluzie;
C. disto-ocluzie;
D. infra-ocluzie;
E. mezio-ocluzie.

TEMA NR. 22.

Examenul radiologic în ortodonţie
– 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 Examinarea radiologică din ortodonţie se realizează pe: ABD 4,
A. radiografia cu film retroalveolar; pag.
B. ortopantomografia; 145-
C. radiografia panoramică; 146
D. teleradiografia;
E. rezonanţa magnetică nucleară.

2 Examinarea radiologică din ortodonţie se realizează pe: ABDE 4,

A. radiografia cu film retroalveolar; pag.
B. ortopantomografia; 145-
C. radiografia panoramică; 146
D. teleradiografia;
E. radiografia cu fim muşcat.

3 Radiografia cu film muşcat din ortodonţie este indicată în existenţa dinţilor: CE 4,

A. malpoziţonaţi; pag.
B. înghesuiţi; 145-
C. incluşi; 146
D. egresionaţi;
E. ectopici.

4 *Radiografia cu film muşcat din ortodonţie este indicată în existenţa dinţilor: C 4,

A. malpoziţonaţi; pag.
B. înghesuiţi; 145-
C. incluşi; 146
D. egresionaţi;
E. fracturaţi.
102

5 *Radiografia cu film muşcat din ortodonţie este indicată în existenţa dinţilor: E 4,

A. malpoziţonaţi; pag.
Page

B. înghesuiţi; 145-
 C. cariaţi; 146
D. egresionaţi;
E. ectopici.

6 Modelul de rotaţie anterioră mandibulară după Björk se caracterizează pe ADE 4,

ortopantomografie prin: pag.
A. unghi mandibular închis; 152
B. condil subţire;
C. ramură orizontală lată şi înclinată;
D. canal dentar angulat;
E. simfiză de dimensiune mică.

7 Modelul de rotaţie anterioră mandibulară după Björk se caracterizează pe BC 4,

ortopantomografie prin: pag.
A. unghi mandibular deschis; 152
B. condil înalt;
C. ancoşă preangulară discretă;
D. canal dentar drept;
E. simfiză de dimensiune mare.

8 Modelul de rotaţie anterioră mandibulară după Björk nu se caracterizează pe BC 4,

ortopantomografie prin: pag.
A. unghi mandibular închis; 152
B. condil subţire;
C. ramură orizontală lată şi înclinată;
D. canal dentar angulat;
E. simfiză de dimensiune mică.

9 Modelul de rotaţie anterioră mandibulară după Björk nu se caracterizează pe ADE 4,

ortopantomografie prin: pag.
A. unghi mandibular deschis; 152
B. condil înalt;
C. ancoşă preangulară discretă;
D. canal dentar drept;
E. simfiză de dimensiune mare.

10 Modelul de rotaţie posterioră mandibulară după Björk se caracterizează pe BC 4,

ortopantomografie prin: pag.
A. unghi mandibular închis; 152
B. condil subţire;
C. ramură orizontală lată şi înclinată;
D. canal dentar angulat;
E. simfiză de dimensiune mică.

11 Modelul de rotaţie posterioră mandibulară după Björk se caracterizează pe ADE 4,

ortopantomografie prin: pag.
103

A. unghi mandibular deschis; 152

B. condil înalt;
C. ancoşă preangulară discretă;
Page

D. canal dentar drept;

 E. simfiză de dimensiune mare.

12 Modelul de rotaţie posterioră mandibulară după Björk nu se caracterizează ADE 4,

pe ortopantomografie prin: pag.
A. unghi mandibular închis; 152
B. condil subţire;
C. ramură orizontală lată şi înclinată;
D. canal dentar angulat;
E. simfiză de dimensiune mică.

13 Modelul de rotaţie posterioră mandibulară după Björk nu se caracterizează BC 4,

pe ortopantomografie prin: pag.
A. unghi mandibular deschis; 152
B. condil înalt;
C. ancoşă preangulară discretă;
D. canal dentar drept;
E. simfiză de dimensiune mare.

14 Teleradiografia de faţă dă indicaţii asupra dezvoltării masivului facial în BC 4,

sens: pag.
A. sagital; 153
B. transversal;
C. vertical;
D. biaxial;
E. tridimensional.

15 Teleradiografia de profil dă indicaţii asupra dezvoltării masivului facial în AC 4,

sens: pag.
A. sagital; 153
B. transversal;
C. vertical;
D. biaxial;
E. tridimensional.

16 *Punctul antropometric Porion utilizat pe teleradiografia de profil este B 4,

definit ca: pag.
A. punctul cel mai superior şi posterior al conductului auditiv extern; 154
B. punctul cel mai superior al conductului auditiv osos;
C. punctul cel mai superior al şeii turceşti;
D. punctul cel mai superior al condilului mandibular;
E. punctul cel mai superior şi posterior al conductului auditiv osos.

17 *Punctul antropometric Gnathion utilizat pe teleradiografia de profil este E 4,

definit ca: pag.
A. punctul cel mai superior al simfizei mentoniere; 154
B. punctul cel mai superior al spinei nazale anterioare;
104

C. punctul cel mai superior al şeii turceşti;

D. punctul cel mai inferior al condilului mandibular;
E. punctul cel mai inferior şi posterior al simfizei mentoniere.
Page
18 *Punctul antropometric Nasion utilizat pe teleradiografia de profil este B 4,
definit ca: pag.
A. punctul cel mai superior al suturii nazo-frontale; 154
B. punctul cel mai anterior al suturii nazo-frontale;
C. punctul cel mai inferior al suturii nazo-frontale;
D. punctul cel mai posteior al suturii nazo-frontale;
E. punctul cel mai inferior şi posterior al suturii nazo-frontale.

19 *Planul bazei craniului utilizat pe teleradiografia de profil este linia care A 4,

uneşte punctele: pag.
A. S – N; 155
B. S – Ba;
C. Or – Po;
D. Nsa – Nsp;
E. S – Gn.

20 *Planul de la Frankfurt utilizat pe teleradiografia de profil este linia care C 4,

uneşte punctele: pag.
A. S – N; 155
B. S – Ba;
C. Or – Po;
D. Nsa – Nsp;
E. S – Gn.

21 *Axa Y utilizată pe teleradiografia de profil este linia care uneşte punctele: E 4,

A. S – N; pag.
B. S – Ba; 156
C. Or – Po;
D. Nsa – Nsp;
E. S – Gn.

22 Semnele teleradiografice ale rotaţiei de tip posterior după Björk sunt: BCD 4,
A. unghi mandibular închis; pag.
B. condil îngust; 156
C. coroane dentare mărite;
D. canal dentar drept;
E. etaj inferior micşorat.

23 Semnele teleradiografice ale rotaţiei de tip posterior după Björk sunt: ACE 4,
A. unghi mandibular deschis; pag.
B. condil lat; 156
C. corticala simfizei posterioare fină;
D. canal dentar angulat;
E. etaj inferior mărit.

24 Semnele teleradiografice ale rotaţiei de tip posterior după Björk sunt: BCD 4,
105

A. unghi mandibular închis; pag.

B. ATM plasată înalt; 156
C. unghi molar diminuat;
Page

D. volum dento-alveolar mărit;

 E. etaj inferior micşorat.

25 *Unghiul SNA micşorat măsurat pe teleradiografia de profil indică o: E 4,

A. prognaţie mandibulară; pag.
B. retrognaţie mandibulară; 161-
C. clasă a III-a scheletală; 162
D. prognaţie maxilară;
E. retrognaţie maxilară.

26 *Unghiul SNA mărit măsurat pe teleradiografia de profil indică o: D 4,

A. prognaţie mandibulară; pag.
B. retrognaţie mandibulară; 161-
C. clasă a II-a scheletală; 162
D. prognaţie maxilară;
E. retrognaţie maxilară.

27 *Unghiul SNB micşorat măsurat pe teleradiografia de profil indică o: B 4,

A. prognaţie mandibulară; pag.
B. retrognaţie mandibulară; 162
C. clasă a II-a scheletală;
D. prognaţie maxilară;
E. retrognaţie maxilară.

28 *Unghiul SNB mărit măsurat pe teleradiografia de profil indică o: A 4,

A. prognaţie mandibulară; pag.
B. retrognaţie mandibulară; 162
C. clasă a III-a scheletală;
D. prognaţie maxilară;
E. retrognaţie maxilară.

29 *Distanţa Ao-Bo mai mare de +2 mm măsurată pe teleradiografia de profil E 4,

indică o: pag.
A. prognaţie mandibulară; 164
B. clasă I scheletală;
C. clasă a III-a scheletală;
D. prognaţie maxilară;
E. clasă a II-a scheletală.

30 *Distanţa Ao-Bo mai mic de -2 mm măsurată pe teleradiografia de profil C 4,

indică o: pag.
A. retrognaţie mandibulară; 164
B. clasă I scheletală;
C. clasă a III-a scheletală;
D. retrognaţie maxilară;
E. clasă a II-a scheletală.
106 Page
 TEMA NR. 23.
ANOMALIILE DENTO-MAXILARE DE CLASA A II-A
– 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 Anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a Angle după şcoala franceză CD 4,
prezintă următoarele forme clinice: pag.
A. sindromul de compresiune maxilară; 379
B. protruzia şi înghesuirea;
C. laterodeviaţia mandibulară;
D. endognaţia;
E. ocluzia încrucişată.

2 Anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a Angle după şcoala germană AE 4,

prezintă următoarele forme clinice: pag.
A. sindromul de compresiune maxilară; 380
B. cu protruzia şi înghesuirea;
C. laterodeviaţia mandibulară;
D. endognaţia;
E. ocluzia încrucişată.

3 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează prin: BCD 4,

A. reducerea diametrelor mandibulare; pag.
B. reducerea diametrelor maxilare; 380
C. reducerea diametrelor alveolare;
D. reducerea diametrelor dentare;
E. reducerea diametrelor sagitale.

4 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează prin: ACD 4,

A. protruzia procesului dento-alveolar superior; pag.
B. reducerea diametrelor mandibulare; 381
C. reducerea diametrelor alveolare;
D. reducerea diametrelor dentare;
E. retruzia procesului dento-alveolar superior.

5 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează prin: BCD 4,

A. reducerea diametrelor mandibulare; pag.
B. inocluzie sagitală; 381
C. ocluzie distalizată;
D. ocluzie deschisă;
E. retruzia procesului dento-alveolar superior.

6 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează prin: ACE 4,

107

A. protruzia procesului dento-alveolar superior; pag.

B. ocluzie inversă frontală; 381
Page

C. ocluzie distalizată;
 D. ocluzie mezializată;
E. ocluzie adâncă.

7 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează prin: ACE 4,

A. laterodeviaţie mandibulară; pag.
B. ocluzie inversă frontală; 381
C. ocluzie distalizată;
D. ocluzie mezializată;
E. ocluzie deschisă.

8 Factorii etiologici ai endognaţiei cu protruzie sunt: ABCDE 4,

A. ereditatea; pag.
B. factorul funcţional; 381
C. factorul constituţional;
D. factorii generali;
E. factorii locali.

9 Factorii etiologici ai endognaţiei cu protruzie sunt: ABDE 4,

A. respiraţia orală; pag.
B. deglutiţia atipică; 382-
C. deglutiţia infantilă; 383
D. sugerea degetului;
E. sugerea limbii.

10 Factorii etiologici ai endognaţiei cu protruzie sunt: ABD 4,

A. respiraţia orală; pag.
B. tipul dolicocefal; 381-
C. deglutiţia infantilă; 383
D. sugerea degetului;
E. tipul mezoprosop.

11 Factorii etiologici ai endognaţiei cu protruzie sunt: ABD 4,

A. edentaţia; pag.
B. tipul dolicocefal; 381-
C. deglutiţia infantilă; 383
D. rahitismul;
E. tipul mezoprosop.

12 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: ACE 4,

A. disfuncţie respiratorie; pag.
B. profil concav; 383
C. tegumente palide;
D. tip mezoprosop;
E. fantă labială deschisă.

13 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: DE 4,

108

A. tip euriprosop; pag.

B. profil prognatic; 383
C. tip normocephal;
Page

D. tip dolicocephal;
 E. profil retognatic.

14 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: ADE 4,

A. profil retognatic; pag.
B. respiraţie nazală; 383
C. tip normocephal;
D. tip dolicocephal;
E. respiraţie orală.

15 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: CDE 4,

A. profil prognatic; pag.
B. respiraţie nazală; 383
C. tip leptoprosop;
D. tip dolicocephal;
E. respiraţie orală.

16 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: BCE 4,

A. incisivi superiori înghesuiţi; pag.
B. arcadă dento-alveolară în W; 383-
C. incisivi superiori spaţiaţi; 384
D. mărirea diametrelor dentare;
E. arcadă dento-alveolară în M.

17 *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: A 4,

A. incisivi superiori vestibularizaţi; pag.
B. incisivi superiori oralizaţi; 384
C. incisivi inferiori vestibularizaţi;
D. incisivi superiori înghesuiţi;
E. diastemă interincisivă inferioară.

18 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: ABCDE 4,

A. arcadă dento-alveolară în omega; pag.
B. arcadă dento-alveolară în trapez; 385
C. arcadă dento-alveolară în W;
D. arcadă dento-alveolară în V;
E. arcadă dento-alveolară în M.

19 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: ABCE 4,

A. prodenţie superioară; pag.
B. prodenţie inferioară; 385
C. prodenţie bimaxilară;
D. retrodenţie superioară;
E. retrodenţie inferioară.

20 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: ABCD 4,

A. boltă palatină adâncă; pag.
109

B. meziopoziţia dinţilor laterali superiori; 385

C. prodenţie bimaxilară;
D. boltă palatină gotică;
Page

E. meziopoziţia dinţilor laterali inferiori.

21 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: ABCD 4,
A. îngustarea arcadelor alveolare; pag.
B. meziopoziţia dinţilor laterali superiori; 385
C. distopoziţia dinţilor laterali inferiori;
D. asimetrie alveolară;
E. meziopoziţia dinţilor laterali inferiori.

22 *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: C 4,

A. unghi SNA micşorat; pag.
B. unghi SNB mărit; 387
C. unghi SNA mărit;
D. unghi SNB normal;
E. unghi SNA normal.

23 *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: C 4,

A. unghi SNA micşorat; pag.
B. unghi SNB mărit; 387
C. unghi SNB micşorat;
D. unghi SNB normal;
E. unghi SNA normal.

25 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: AB 4,

A. unghi Ii micşorat; pag.
B. unghi IF mărit; 388
C. unghi PrAF micşorat;
D. unghi SNB mărit;
E. unghi SNA micşorat.

26 Diagnosticul malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se pune pe baza: AC 4,

A. profilului facial; pag.
B. profilului constituţional; 390
C. măsurătorilor antropologice;
D. măsurătorilor faciale;
E. examinării ortopantomografiei.

27 Diagnosticul malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se pune pe baza: ABC 4,

A. măsurătorilor teleradiografice; pag.
B. studiului de model; 390
C. măsurătorilor antropologice;
D. măsurătorilor faciale;
E. examinării ortopantomografiei.

28 Diagnosticul diferenţial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se face cu: DE 4,

A. endoalveolia cu spaţiere; pag.
B. laterodeviaţia mandibulară; 390
110

C. ocluzia deschisă scheletală;

D. meziopoziţia;
E. macrodonţia.
Page
29 Diagnosticul diferenţial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se face cu: ABD 4,
A. macrodonţia; pag.
B. endoalveolia cu înghesuire; 390
C. laterodeviaţia mandibulară;
D. meziopoziţia;
E. endoalveolia cu spaţiere.

30 Diagnosticul diferenţial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se face cu: BDE 4,

A. endoalveolia cu spaţiere; pag.
B. endoalveolia cu înghesuire; 390
C. microdonţia;
D. meziopoziţia;
E. macrodonţia.

TEMA NR. 24.

MALOCLUZIA CLASA A II-A, DIVIZIUNEA 2
– 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează prin: ABD 4,
A. reducerea diametrelor premolare; pag.
B. reducerea diametrelor molare; 396
C. prodenţie;
D. retrodenţie;
E. spaţiere dentară.

2 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează prin: ACE 4,

A. reducerea diametrelor molare; pag.
B. inocluzie sagitală; 396
C. ocluzie distalizată;
D. ocluzie deschisă;
E. retrodenţie.

3 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează prin: CE 4,

A. prodenţie; pag.
B. ocluzie inversă frontală; 396
C. ocluzie distalizată;
D. ocluzie mezializată;
E. ocluzie adâncă.

4 *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează prin: C 4,

111

A. laterodeviaţie mandibulară; pag.

B. ocluzie inversă frontală; 396
Page

C. ocluzie distalizată;
 D. ocluzie mezializată;
E. ocluzie deschisă.

5 *Factorii etiologici ai malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 sunt: A 4,

A. genetici; pag.
B. funcţionali; 396
C. constituţionali;
D. generali;
E. locali.

6 *Factorii etiologici ai malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 sunt: D 4,

A. respiraţia orală; pag.
B. deglutiţia atipică; 396
C. deglutiţia infantilă;
D. genetici;
E. sugerea degetului.

7 *Factorii etiologici ai malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 sunt: B 4,

A. respiraţia orală; pag.
B. genetici; 396
C. deglutiţia infantilă;
D. sugerea degetului;
E. tipul dolicocefal.

8 *Factorii etiologici ai malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 sunt: E 4,

A. edentaţia; pag.
B. tipul dolicocefal; 396
C. deglutiţia infantilă;
D. rahitismul;
E. genetici.

9 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: BE 4,

A. disfuncţie respiratorie; pag.
B. nas proeminent; 397
C. tegumente palide;
D. tip mezoprosop;
E. fantă labială fermă.

10 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: ABE 4,

A. retrodenţie; pag.
B. etaj inferior micşorat; 397
C. fantă labială deschisă;
D. etaj inferior mărit;
E. înghesuire dentară.

11 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: CE 4,

112

A. prodenţie; pag.
B. ocluzie inversă frontală; 397
C. ocluzie adâncă;
Page

D. ocluzie deschisă;
 E. retrodenţie.

12 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: CE 4,

A. prodenţie; pag.
B. ocluzie inversă frontală; 397
C. etaj inferior micşorat;
D. ocluzie deschisă;
E. şanţ labio-mentonier accentuat.

13 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: AC 4,

A. menton proeminent; pag.
B. ocluzie inversă frontală; 397
C. etaj inferior micşorat;
D. menton şters;
E. şanţ labio-mentonier şters.

14 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: ACE 4,

A. buze subţiri; pag.
B. treaptă labială inversată; 397
C. ocluzie labială fermă;
D. buze groase;
E. ocluzie labială înaltă.

15 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: BCE 4,

A. incivivi laterali superiori retroclinaţi; pag.
B. arcadă dento-alveolară în trapez; 398
C. incivivi centrali superiori verticali;
D. incivivi centrali superiori proclinaţi;
E. incivivi centrali superiori retroclinaţi.

16 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: BCE 4,

A. incivivi laterali superiori verticali; pag.
B. incisivi inferiori proclinaţi; 398
C. incisivi inferiori retroclinaţi;
D. incivivi laterali superiori retroclinaţi;
E. incivivi centrali superiori retroclinaţi.

17 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: ADE 4,

A. înghesuire dentară; pag.
B. incisivi superiori proclinaţi; 398
C. spaţieri dentare;
D. incisivi inferiori proclinaţi;
E. incisivi inferiori retroclinaţi.

18 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: BD 4,

A. boltă palatină adâncă; pag.
113

B. leziuni parodontale; 398

C. prodenţie bimaxilară;
D. angrenaje inverse;
Page

E. meziopoziţia dinţilor laterali inferiori.

19 *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: D 4,
A. asimetrie alveolară; pag.
B. meziopoziţia dinţilor laterali superiori; 398
C. distopoziţia dinţilor laterali inferiori;
D. angrenaje inverse;
E. meziopoziţia dinţilor laterali inferiori.

20 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: ABD 4,

A. limtarea mişcărilor de lateralitate a mandibulei; pag.
B. sindromul algodisfuncţional temporo-mandibular; 398
C. curba Spee inversată;
D. curba Spee accentuată;
E. tip masticator frecător.

21 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: BDE 4,

A. libertatea mişcărilor de lateralitate a mandibulei; pag.
B. sindromul algodisfuncţional temporo-mandibular; 398
C. curba Spee inversată;
D. curba Spee accentuată;
E. tip masticator tocător.

22 *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A 4,

A. tip de rotaţie facială anterioară; pag.
B. tip mezoprosop; 398
C. tip normocephal;
D. tip dolicocephal;
E. tip de rotaţie facială posterioară.

23 *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: D 4,

A. unghi SNA micşorat; pag.
B. ocluzie deschisă; 398
C. spaţieri dentare;
D. angrenaje inverse;
E. canini temporari neatriţionaţi.

24 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: BE 4,

A. unghi SNA micşorat; pag.
B. abrazie palatinală a dinţilor superiori; 398
C. abrazie vestibulară a dinţilor superiori;
D. ocluzie deschisă;
E. abrazie vestibulară a dinţilor inferiori.

25 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: ACE 4,

A. ocluderea incisivilor superiori în parodonţiul incisivilor inferiori; pag.
B. ocluderea incisivilor inferiori în parodonţiul incisivilor superiori; 398
114

C. ocluderea incisivilor inferiori în bolta palatină;

D. canini temporari neatriţionaţi;
E. abrazie vestibulară a dinţilor inferiori.
Page
26 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: CE 4,
A. curba Spee inversată; pag.
B. unghi marcat corono-radicular al incisivului lateral superior; 398-
C. unghi marcat corono-radicular al incisivului central superior; 399
D. unghi marcat corono-radicular al incisivului central inferior;
E. curba Spee accentuată.

27 *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: E 4,

A. unghi SNA micşorat; pag.
B. unghi SNB mărit; 399
C. distanţă Nsa-Gn mărită;
D. distanţă Nsa-Gn normală;
E. distanţă Nsa-Gn micşorată.

28 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: DE 4,

A. unghi SNA micşorat; pag.
B. unghi SNB mărit; 399
C. distanţă Nsa-Gn mărită;
D. unghi Go micşorat;
E. distanţă Nsa-Gn micşorată.

29 Diagnosticul diferenţial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 se face cu: DE 4,

A. macrodonţia; pag.
B. endoalveolia cu înghesuire; 399
C. ocluzia adâncă clasa a II-a;
D. clasa a II-a diviziunea 1;
E. endoalveolia cu spaţiere.

30 Diagnosticul diferenţial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 se face cu: CDE 4,

A. macrodonţia; pag.
B. endoalveolia cu înghesuire; 399
C. ocluzia adâncă clasa I;
D. clasa a II-a diviziunea 1;
E. endoalveolia cu spaţiere.

TEMA NR. 25.

MALOCLUZIA DE CLASA A III-A
– 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: BE 4,
115

A. reducerea diametrelor mandibulare; pag.

B. ocluzie inversă frontală; 405
Page

C. ocluzie distalizată;
 D. ocluzie intercalată;
E. ocluzie mezializată.

2 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: BD 4,

A. laterodeviaţie mandibulară; pag.
B. ocluzie inversă frontală; 405
C. ocluzie distalizată;
D. ocluzie mezializată;
E. ocluzie intercalată.

3 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: BDE 4,

A. ocluzie distalizată; pag.
B. ocluzie mezializată; 405
C. ocluzie intercalată;
D. ocluzie inversă frontală;
E. ocluzie deschisă.

4 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: BCD 4,

A. profil drept; pag.
B. faţă aplatizată; 406
C. profil concav;
D. buză superioară înfundată;
E. unghi mandibular închis.

5 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: ABE 4,

A. obraji înfundaţi; pag.
B. faţă aplatizată; 406
C. profil convex;
D. buză inferioară înfundată;
E. incongruenţă dento-alveolară.

6 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: ABD 4,

A. obraji înfundaţi; pag.
B. buză inferioară avansată; 406
C. profil convex;
D. treaptă labială inversată;
E. buză inferioară înfundată.

7 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin deplasarea CD 4,

punctului: pag.
A. Nsa înaintea planului Dreyfuss; 406
B. Gn înaintea planului Dreyfuss;
C. Nsa înapoia planului Dreyfuss;
D. Gn înaintea planului Simon;
E. Nsa înapoia planului Simon.
116

8 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin unghiul tangentei BDE 4,

gurii: pag.
A. mai mare de 10°; 406
Page

B. mai mic de 10°;

 C. de +15°;
D. de +1°;
E. de –1°.

9 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: AB 4,

A. unghi SNA micşorat; pag.
B. unghi SNB mărit; 406
C. unghi SNA mărit;
D. unghi SNB normal;
E. unghi SNA normal.

10 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: ABE 4,

A. unghi IF mărit; pag.
B. unghi SNB mărit; 406
C. unghi SNA mărit;
D. unghi SNB normal;
E. unghi SNA micşorat.

11 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: DE 4,

A. unghi SNA mărit; pag.
B. unghi SNB micşorat; 406
C. unghi ANB mărit;
D. unghi IF mărit;
E. unghi ANB negativ.

12 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: AB 4,

A. unghi ANB micşorat; pag.
B. unghi SNB mărit; 406
C. unghi PrAF micşorat;
D. unghi SNB normal;
E. unghi ANB mărit.

13 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: ABE 4,

A. unghi IF mărit; pag.
B. unghi SNB mărit; 406
C. unghi SNA mărit;
D. unghi Tweed micşorat;
E. unghi SNA micşorat.

14 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: BD 4,

A. unghi Tweed negativ; pag.
B. unghi SNB mărit; 406
C. unghi SNA mărit;
D. unghi IF mărit;
E. unghi ANB mărit.
117

15 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: BE 4,

A. unghi ANB mărit; pag.
B. unghi ANB micşorat; 406
Page

C. unghi ANB normal;

 D. unghi Tweed negativ;
E. unghi ANB negativ.

16 *Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A 4,

A. distanţa Nsa-Nsp micşorată; pag.
B. distanţa S-Nsa mărită; 406
C. distanţa Nsa-Nsp mărită;
D. distanţa Nsa-Nsp normală;
E. distanţa S-Nsa normală.

17 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: AD 4,

A. distanţa Nsa-Nsp micşorată; pag.
B. distanţa S-Nsa mărită; 406
C. distanţa Nsa-Nsp mărită;
D. distanţa S-Nsa micşorată;
E. distanţa S-Nsa normală.

18 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: BCDE 4,

A. profil drept; pag.
B. treaptă labială inversată; 406
C. profil concav;
D. buză superioară înfundată;
E. aspect de lăţire a feţei.

19 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: ABD 4,

A. ocluzie inversă incisivă; pag.
B. treaptă labială inversată; 406
C. pierderea dimensiunii verticale faciale;
D. ocluzie inversă canină;
E. pierderea spaţiului de rezervă Nance.

20 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: ADE 4,

A. drum de închidere în treaptă mezializată; pag.
B. drum de închidere în treaptă distalizată; 406
C. zâmbet gingival;
D. zâmbet disgraţios;
E. etaj inferior micşorat.

21 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin tulburări: ABCE 4,

A. masticatorii; pag.
B. fizionomice; 406-
C. articulare; 407
D. respiratorii;
E. fonatorii.

22 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: BDE 4,

118

A. prezenţa ghidajului anterior; pag.

B. prezenţa ghidajului lateral; 407
C. absenţa ghidajului lateral;
Page

D. afectarea ATM;
 E. ocluzie deschisă.

23 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: ABE 4,

A. spasme musculare; pag.
B. afectarea parodontală; 407
C. sugerea policelui;
D. buză superioară proeminentă;
E. afectarea ATM.

24 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: ABC 4,

A. afectarea ATM; pag.
B. cracmente; 407
C. crepitaţii;
D. buză inferioară înfundată;
E. afectarea cartilajelor de creştere.

25 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: BCD 4,

A. unghi Tweed negativ; pag.
B. unghi Margolis mărit; 406-
C. unghi Tweed mărit; 407
D. unghi IF mărit;
E. unghi ANB mărit.

26 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: ABE 4,

A. unghi Tweed mărit; pag.
B. unghi SNB mărit; 406-
C. unghi SNA mărit; 407
D. unghi IF micşorat;
E. unghi ANB negativ.

27 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: AC 4,

A. distanţa Nsa-Nsp micşorată; pag.
B. distanţa S-Nsa mărită; 406-
C. distanţa Go-Gn mărită; 407
D. distanţa Nsa-Nsp mărită;
E. distanţa S-Nsa normală.

28 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: BC 4,

A. distanţa Go-Kdl micşorată; pag.
B. distanţa Go-Kdl mărită; 407
C. distanţa Go-Gn mărită;
D. distanţa Go-Gn micşorată;
E. distanţa Nsa-Nsp mărită.

29 În malocluzia de clasa a III-a când drumul de închidere este în linie dreaptă AE 4,

apare: pag.
119

A. proalveolodenţia superioară; 407

B. proalveolodenţia inferioară;
C. proalveolodenţia bimaxilară;
Page

D. retroalveolodenţia superioară;
 E. retroalveolodenţia inferioară.

30 În malocluzia de clasa a III-a când drumul de închidere este în treaptă BD 4,

mezializată apare: pag.
A. proalveolodenţia superioară; 408
B. proalveolodenţia inferioară;
C. proalveolodenţia bimaxilară;
D. retroalveolodenţia superioară;
E. retroalveolodenţia inferioară.

TEMA NR. 26.

SINDROMUL DE INOCLUZIE VERTICALĂ
– 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 Factorii etiologici ai sindromului de inocluzie verticală sunt: ABDE 4,
A. genetici; pag.
B. funcţionali; 419
C. constituţionali;
D. generali;
E. locali.

2 *Factorii etiologici genetici ai sindromului de inocluzie verticală sunt: A 4,

A. sindromul Down; pag.
B. sindromul Klinefelter; 419
C. sindromul Klinefelter;
D. sindromul Apert Crouzon;
E. sindromul Turner.

3 Factorii etiologici ai sindromului de inocluzie verticală sunt: ABDE 4,

A. genetici; pag.
B. dismetaboli; 419-
C. constituţionali; 420
D. generali;
E. iatrogeni.

4 Factorii etiologici ai sindromului de inocluzie verticală sunt: BDE 4,

A. sindromul Turner; pag.
B. sindromul Down; 419-
C. deglutiţia infantilă; 420
D. rahitismul;
120

E. genetici.
Page

5 *Factorii etiologici genetici ai sindromului de inocluzie verticală sunt: E 4,

 A. sindromul oro-digito-facial; pag.
B. disostoza cranio-facială; 420
C. disostoza mandibulo-facială;
D. disostoza cleido-craniană;
E. condrodistrofiile.

6 *Factorii etiologici funcţionali ai sindromului de inocluzie verticală sunt: B 4,

A. respiraţia orală; pag.
B. deglutiţia atipică; 422
C. deglutiţia de tranziţie;
D. genetici;
E. sugerea degetului.

7 Factorii etiologici locali ai sindromului de inocluzie verticală sunt: BC 4,

A. caria dentară frontală; pag.
B. cicatricile cheloide; 425-
C. afecţiuni reumatice ale ATM; 426
D. sugerea degetului;
E. genetici.

8 Factorii etiologici locali ai sindromului de inocluzie verticală sunt: ABE 4,

A. incongruenţa dento-alveolară secundară; pag.
B. cicatricile cheloide; 425-
C. sindromul Turner; 426
D. condrodistrofiile;
E. incongruenţa dento-alveolară primară.

9 Factorii etiologici locali ai sindromului de inocluzie verticală sunt: ABC 4,

A. incongruenţa dento-alveolară secundară; pag.
B. cicatricile cheloide; 425-
C. afecţiuni reumatice ale ATM; 426
D. deglutiţia infantilă;
E. rahitismul.

10 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin tulburări: ABCE 4,

A. masticatorii; pag.
B. fizionomice; 431-
C. articulare; 432
D. respiratorii;
E. fonatorii.

11 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin tulburări: ABCE 4,

A. masticatorii; pag.
B. parodontale; 431-
C. articulare; 432
D. respiratorii;
121

E. fonatorii.

12 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: BCE 4,

Page

A. hiperplazii dentare; pag.

 B. incisivi Hutchinson; 433
C. molari Moser;
D. incisivi nanici;
E. hipoplazii dentare.

13 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: BC 4,

A. dinţi baroc; pag.
B. incisivi Hutchinson; 433
C. molari Moser;
D. dinţi nanici;
E. hipergenezii.

14 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin spasticitatea AD 4,

muşchiului: pag.
A. pterigoidian lateral; 433
B. pterigoidian intern;
C. orbicularis oris;
D. pterigoidian extern;
E. pterigoidian median.

15 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin afectarea ADE 4,

muşchiului: pag.
A. pterigoidian lateral; 433
B. pterigoidian intern;
C. orbicularis oris;
D. limbii;
E. temporal.

16 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin afectarea ADE 4,

muşchiului: pag.
A. mentonier; 433
B. pterigoidian intern;
C. orbicularis oris;
D. limbii;
E. temporal.

17 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin afectarea ACDE 4,

muşchiului: pag.
A. mentonier; 433-
B. pterigoidian intern; 434
C. pătrat al buzei inferioare;
D. limbii;
E. temporal.

18 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: ABC 4,

A. afectarea ATM; pag.
122

B. cracmente; 434
C. crepitaţii;
D. buză inferioară înfundată;
Page

E. afectarea cartilajelor de creştere.

19 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: ACD 4,
A. rahitism; pag.
B. faţă scurtă; 434
C. fantă labială deschisă;
D. faţă alungită;
E. fantă labială fermă.

20 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: ADE 4,

A. rahitism; pag.
B. faţă scurtă; 434
C. şant labio-mentonier accentuat;
D. faţă alungită;
E. şant labio-mentonier şters.

21 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: AD 4,

A. tip hiperleptoprosop; pag.
B. treaptă labială inversată; 434
C. profil concav;
D. şant labio-mentonier şters;
E. aspect de lăţire a feţei.

22 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: AD 4,

A. unghi NSBa micşorat; pag.
B. unghi SNB mărit; 436
C. unghi NSBa mărit;
D. unghi Go mărit;
E. unghi Tweed micşorat.

23 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: AE 4,

A. unghi NSBa micşorat; pag.
B. unghi NSBa mărit; 436
C. distanţă S-N mărită;
D. distanţă S-Ba micşorată;
E. distanţă S-N micşorată.

24 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: AC 4,

A. unghi NSBa micşorat; pag.
B. unghi NSBa normal; 436
C. distanţă S-N micşorată;
D. distanţă S-Ba micşorată;
E. distanţă S-N mărită.

25 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: ADE 4,

A. unghi Tweed mărit; pag.
B. unghi SNB mărit; 436-
123

C. unghi SNA micşorat; 437

D. distanţă N-Nsa mărită;
E. unghi SNA normal.
Page
26 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: ACE 4,
A. unghi NSBa micşorat; pag.
B. unghi SNA mărit; 436-
C. unghi Tweed mărit; 437
D. unghi SNB mărit;
E. unghi Go mărit.

27 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: ABC 4,

A. unghi NSBa micşorat; pag.
B. distanţă S-N micşorată; 436-
C. unghi Tweed mărit; 437
D. distanţă S-Ba micşorată;
E. unghi NSBa mărit.

28 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: DE 4,

A. unghi NSBa mărit; pag.
B. unghi SNA mărit; 436-
C. unghi SNB mărit; 437
D. unghi Tweed mărit;
E. unghi Go mărit.

29 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: ABE 4,

A. distanţa Go-Kdl micşorată; pag.
B. distanţă S-N micşorată; 436-
C. unghi Kdl micşorat; 438
D. unghi Go micşorat;
E. distanţă N-Nsa mărită.

30 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: ABD 4,

A. distanţa Go-Kdl normală; pag.
B. distanţă S-N micşorată; 436-
C. unghi Kdl micşorat; 438
D. distanţă N-Nsa mărită;
E. unghi Go micşorat.

TEMA NR. 27.

ANODONŢIA
– 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 *Anodonţia se caracterizează prin: D 5,
124

A. inversarea locului a doi dinţi vecini; pag.

B. spaţiul între incisivii centrali; 15
Page

C. existenţa unuia sau mai multor dinţi în plus faţă de formula

 dentară;
D. lipsa unui dinte prin neformarea germenului dentar;
E. rămânerea în interiorul osului maxilar a unui dinte complet format.

2 Anodonţia utilizează şi denumirea de: ACD 5,

A. agenezie; pag.
B. poligenezie; 15
C. adenţie;
D. oligodonţie;
E. pleodonţie.

3 Anodonţia utilizează şi denumirea de: CDE 5,

A. hiperdonţie; pag.
B. pleiodonţie; 15
C. hipodonţie;
D. aplazie;
E. oligodonţie.

4 Anodonţia utilizează şi denumirea de: AC 5,

A. agenezie; pag.
B. ateleodonţie; 15
C. atelectodonţie;
D. poliodonţie;
E. poligenezie.

5 Anodonţia utilizează şi denumirea de: ACE 5,

A. aplazie; pag.
B. ateleodonţie; 15
C. oligodonţie;
D. poliodonţie;
E. atelectodonţie.

6 Anodonţia utilizează şi denumirea de: ABD 5,

A. atelectodonţie; pag.
B. agenezie; 15
C. hiperodontogenie;
D. oligodonţie;
E. ateleodonţie.

7 *Dinţii hipodontici sunt denumiţi şi: E 5,

A. supranumerari; pag.
B. meziodens; 15
C. dens in dente;
D. anastrofici;
E. subnumerari.
125

8 Conceptele etiopatogenice ale ageneziei sunt: CE 5,

A. teoria mugurilor adamantini multipli; pag.
B. teoria metabolică; 19-23
Page

C. teoria reducţiei terminale;

 D. teoria atavică;
E. teoria proterogenetică.

9 Conceptele etiopatogenice ale ageneziei sunt: BC 5,

A. teoria celei de-a treia dentiţii; pag.
B. teoria ereditară; 19-23
C. teoria reducţiei terminale;
D. teoria metabolică;
E. teoria evaginării epiteliului adamantin.

10 Conceptele etiopatogenice ale ageneziei sunt: BC 5,

A. teoria mugurilor adamantini multipli; pag.
B. teoria proterogenetică; 19-23
C. teoria reducţiei terminale;
D. teoria hiperactivităţii lamei dentare;
E. teoria diviziunii lamei dentare.

11 Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ageneziei este: ACD 5,

A. incisivul; pag.
B. caninul; 24
C. premolarul;
D. molarul;
E. supranumerarul.

12 Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ageneziei este: BC 5,

A. premolarul prim superior; pag.
B. premolarul secund superior; 24
C. premolarul secund inferior;
D. molarul secund inferior;
E. premolarul prim inferior.

13 Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ageneziei este: BCE 5,

A. incisivul central superior; pag.
B. incisivul central inferior; 24
C. incisivul lateral superior;
D. incisivul lateral inferior;
E. premolarul secund inferior.

14 Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ageneziei este: ACD 5,

A. molarul de minte superior; pag.
B. molarul secund inferior; 24
C. molarul de minte inferior;
D. premolarul secund inferior;
E. molarul prim inferior.

15 Diagnosticul anodonţiei se pune pe următoarele semne: ACD 5,

126

A. lipsa unui dinte permanent de pe arcadă; pag.

B. închiderea spaţiului necesar erupţiei dentare; 24
C. persistenţa unui dinte temporar pe arcadă;
Page

D. distrugerea germenului dentar;

 E. bombarea osoasă vestibulară sau orală.

16 Anodonţia incisivului lateral superior permanent se caracterizează prin: ACDE 5,

A. persistenţa incisivului lateral superior temporar; pag.
B. reincluzia incisivului lateral superior temporar; 25-26
C. reducerea spaţiului incisivului lateral superior;
D. închiderea spaţiului incisivului lateral superior;
E. fără persistenţa incisivului lateral superior temporar.

17 Anodonţia incisivului central inferior permanent se caracterizează prin: ACDE 5,

A. persistenţa incisivului central inferior temporar; pag.
B. reincluzia incisivului central inferior temporar; 27
C. reducerea spaţiului incisivului central inferior;
D. închiderea spaţiului incisivului central inferior;
E. fără persistenţa incisivului central inferior temporar.

18 Tulburările funcţionale ale anodonţiei incisivilor centrali inferiori sunt: ACD 5,

A. fizionomice; pag.
B. de deglutiţie; 27
C. de fonaţie;
D. ocluzale;
E. odontale.

19 Anodonţia premolarului secund se caracterizează prin: ABCE 5,

A. persistenţa molarului secund temporar; pag.
B. reincluzia molarului secund temporar; 27-28
C. reducerea spaţiului premolarului secund;
D. închiderea spaţiului premolarului secund;
E. fără persistenţa molarului secund temporar.

20 *Tulburările funcţionale ale anodonţiei premolarului secund sunt: D 5,

A. fizionomice; pag.
B. de deglutiţie; 29
C. de fonaţie;
D. ocluzale;
E. odontale.

21 Anodonţia totală sau subtotală se caracterizează prin: ACDE 5,

A. etaj inferior al feţei micşorat; pag.
B. profil convex; 31
C. buza inferioară răsfrântă;
D. profil concav;
E. şanţ labio-mentonier accentuat.

22 Anodonţia subtotală se caracterizează prin dinţi: ACDE 5,

A. aşezaţi simetric; pag.
127

B. cu rădăcini curbe; 31
C. reduşi de volum;
D. atipici;
Page

E. cu rădăcini scurte.
23 Tulburările funcţionale ale anodonţiei totale sunt: ACE 5,
A. fizionomice; pag.
B. respiratorii; 31
C. de fonaţie;
D. ocluzale;
E. masticatorii.

24 Decizia terapeutică a anodonţiei se face în funcţie de: ABE 5,

A. vârsta pacientului; pag.
B. starea dinţilor temporari; 34
C. starea dinţilor permanenţi;
D. tulburările ocluzale;
E. localizarea anomaliei.

25 Decizia terapeutică a anodonţiei se face în funcţie de: ABDE 5,

A. vârsta pacientului; pag.
B. starea dinţilor temporari; 34
C. starea dinţilor permanenţi;
D. momentul depistării;
E. localizarea anomaliei.

26 Conduita terapeutică în anodonţia premolarului secund este următoarea: ACE 5,

A. păstratea dintelui temporar; pag.
B. extracţia dintelui temporar; 34-35
C. rezolvarea prin mijloace protetice;
D. migrarea dirijată mezială a celorlalţi dinţi;
E. menţinerea spaţiului.

27 Conduita terapeutică în anodonţia dinţilor frontali este următoarea: BD 5,

A. păstratea dintelui temporar; pag.
B. extracţia dintelui temporar; 35
C. rezolvarea prin mijloace protetice;
D.migrarea dirijată mezială a celorlalţi dinţi;
E. menţinerea spaţiului.

28 Obiectivele protezării în anodonţia totală sunt: ACE 5,

A. stimularea dezvoltării osoase; pag.
B. extracţia dinţilor temporari; 38
C. obţinerea eficienţei masticatorii;
D. migrarea dirijată mezială a celorlalţi dinţi;
E. obţinerea dimensiunii verticale a etajului inferior al feţei.

29 Decizia terapeutică a anodonţiei nu se face în funcţie de: CD 5,

A. vârsta pacientului; pag.
B. starea dinţilor temporari; 34
128

C. starea dinţilor permanenţi;

D. tulburările ocluzale;
E. localizarea anomaliei.
Page
30 Obiectivele protezării în anodonţia totală nu sunt: BD 5,
A. stimularea dezvoltării osoase; pag.
B. extracţia dinţilor temporari; 38
C. obţinerea eficienţei masticatorii;
D. migrarea dirijată mezială a celorlalţi dinţi;
E. obţinerea dimensiunii verticale a etajului inferior al feţei.

TEMA NR. 28.

DINŢII SUPRANUMERARI
– 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 *Dinţii supranumerari se caracterizează prin: C 5,
A. inversarea locului a doi dinţi vecini; pag.
B. spaţiul între incisivii centrali permanenţi; 40
C. existenţa unuia sau mai multor dinţi în plus faţă de formula
dentară;
D. lipsa unui dinte prin neformarea germenului dentar;
E. rămânerea în interiorul osului maxilar a unui dinte complet format.

2 Dinţii supranumerari mai sunt denumiţi şi: BDE 5,

A. oligodonţie; pag.
B. pleiodonţie; 40
C. hipodonţie;
D. dinţi suplimentari;
E. hiperdonţie.

3 Dinţii supranumerari mai sunt denumiţi şi: ABE 5,

A. poliodonţie; pag.
B. pleodonţie; 40
C. agenezie;
D. oligodonţie;
E. poligenezie.

4 Dinţii supranumerari mai sunt denumiţi şi: BDE 5,

A. agenezie; pag.
B. ateleodonţie; 40
C. atelectodonţie;
D. poliodonţie;
E. poligenezie.
129

5 Dinţii supranumerari mai sunt denumiţi şi: ACE 5,

A. poligenezie; pag.
Page

B. agenezie; 40
 C. hiperodontogenie;
D. oligodonţie;
E. ateleodonţie.

6 Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor: BC 5,

A. hipertrofici; pag.
B. meziodens; 40
C. paramolari;
D. distrofici;
E. sixtum.

7 Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor: DE 5,

A. Moser; pag.
B. Carabelli; 40
C. Bolk;
D. dens in dente;
E. anastrofici.

8 Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor: BE 5,

A. hipertrofici; pag.
B. meziodens; 40
C. Bolk;
D. sixtum;
E. distomolari.

9 Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor: CDE 5,

A. Carabelli; pag.
B. distrofici; 40
C. paramolari;
D. distomolari;
E. anastrofici.

10 Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor: ADE 5,

A. anastrofici; pag.
B. distrofici; 40
C. hipertrofici;
D. dens in dente;
E. paramolari.

11 Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor: AD 5,

A. dens in dente; pag.
B. distrofici; 40
C. Carabelli;
D. anastrofici;
E. Bolk.
130

12 Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt: BD 5,

A. teoria ontogenetică; pag.
B. teoria ereditară; 42,
Page

C. teoria reducţiei terminale; 47

 D. teoria atavică;
E. teoria proterogenetică.

13 Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt: AB 5,

A. teoria celei de-a treia dentiţii; pag.
B. teoria ereditară; 43,
C. teoria reducţiei terminale; 47
D. teoria metabolică;
E. teoria proterogenetică.

14 Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt: BD 5,

A. teoria filogenetică a dinţilor terminali din serie; pag.
B. teoria mugurilor adamantini multipli; 44,
C. teoria ontogenetică; 46
D. teoria evaginării epiteliului adamantin;
E. teoria reducţiei terminale.

15 Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt: AD 5,

A. teoria mugurilor adamantini multipli; pag.
B. teoria filogenetică a dinţilor terminali din serie; 44,
C. teoria reducţiei terminale; 45
D. teoria hiperactivităţii lamei dentare;
E. teoria diviziunii lamei dentare.

16 Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt: BE 5,

A. teoria diviziunii lamei dentare; pag.
B. teoria mugurilor adamantini multipli; 44,
C. teoria filogenetică a dinţilor terminali din serie; 46
D. teoria factorilor funcţionali;
E. teoria diviziunii mugurilor dentari.

17 Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt: CD 5,

A. teoria filogenetică a dinţilor terminali din serie; pag.
B. teoria factorilor necunoscuţi; 46,
C. teoria proliferării resturilor epiteliale paradentare; 47
D. teoria diviziunii mugurilor dentari;
E. teoria diviziunii lamei dentare.

18 Principalele caracteristici ale mesiodens-ului sunt: BDE 5,

A. apare pe mandibulă; pag.
B. erupe pe arcadă; 51
C. erupe la distanţă de arcadă;
D. rămâne inclus;
E. apare pe maxilar.

19 Mesiodens-ul este de obicei: ABE 5,

131

A. unicuspidat; pag.
B. uniradicular; 51
C. bicuspidat;
Page

D. biradicular;
 E. conic.

20 Mesiodens-ul poate fi: ABE 5,

A. unic; pag.
B. dublu; 51
C. bicuspidat;
D. biradicular;
E. conic.

21 Mesiodens-ul produce: CD 5,
A. incluzia caninului superior pemanent; pag.
B. malpoziţii ale incisivilor centrali superiori temporari; 51
C. incluzia incisivilor centrali superiori pemanenţi;
D. malpoziţii ale incisivilor centrali superiori pemanenţi;
E. incluzia incisivilor centrali superiori temporari.

22 Mesiodens-ul nu produce: ABE 5,

A. incluzia caninului superior pemanent; pag.
B. malpoziţii ale incisivilor centrali superiori temporari; 51
C. incluzia incisivilor centrali superiori pemanenţi;
D. malpoziţii ale incisivilor centrali superiori pemanenţi;
E. incluzia incisivilor centrali superiori temporari.

23 Formaţiunea supranumerară dezvoltată în interiorul altui dinte se numeşte: ACD 5,

A. dens invaginatus; pag.
B. meziodens; 56
C. dentoid in dente;
D. dens in dente;
E. sixtum.

24 Formaţiunea supranumerară dezvoltată în interiorul altui dinte se numeşte: DE 5,

A. sixtum; pag.
B. meziodens; 56
C. peridens;
D. dentoid in dente;
E. dens in dente.

25 *Formaţiunea supranumerară dezvoltată în interiorul altui dinte se numeşte: D 5,

A. mastra per evcessum; pag.
B. meziodens; 56
C. paramolar;
D. dens in dente;
E. sixtum.

26 Formaţiunea supranumerară dezvoltată în interiorul altui dinte se numeşte: DE 5,

A. sixtum; pag.
132

B. meziodens; 56
C. peridens;
D. dentoid in dente;
Page

E. tectodont.
27 Dinţii supranumerari produc: BCD 5,
A. tulburări de deglutiţie; pag.
B. înghesuiri dentare; 65
C. tulburări de ocluzie;
D. tulburări fizionomice;
E. tulburări de respiraţie.

28 Dinţii supranumerari produc: BD 5,

A. spaţieri dentare; pag.
B. înghesuiri dentare; 65
C. tulburări de respiraţie;
D. tulburări ocluzo-articulare;
E. tulburări de deglutiţie.

29 Dinţii supranumerari produc: CDE 5,

A. tulburări de deglutiţie; pag.
B. tulburări de respiraţie; 65
C. tulburări de ocluzie;
D. tulburări fizionomice;
E. resorbţii radiculare.

30 *Extracţia dinţilor supranumerari este contraindicată în: C 5,

A. macrodonţie; pag.
B. pleiodonţie; 65
C. microdonţie;
D. oligodonţie;
E. ateleodonţie.

TEMA NR. 29.

INCLUZIA DENTARĂ
– 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 *Incluzia dentară se caracterizează prin: E 5,
A. inversarea locului a doi dinţi vecini; pag.
B. spaţiul între incisivii centrali; 73
C. reîntoarcerea în profunzimea osului a unui dinte erupt;
D. erupţia unui dinte pe linia arcadei dentare;
E. rămânerea în interiorul osului maxilar a unui dinte complet format.
133

2 *Incluzia dentară este o anomalie dentară de: E 5,

A. număr; pag.
Page

B. volum; 73
 C. sediu;
D. poziţie;
E. erupţie.

3 *Incluzia dentară mai este denumită şi: C 5,

A. reincluzie dentară; pag.
B. anchiloză dentară; 74
C. retenţie primară;
D. anchiloglosie;
E. retenţie secundară.

4 Incluzia dentară mai este denumită şi: BC 5,

A. scufundare dentară; pag.
B. retenţie totală; 74
C. retenţie primară;
D. anchiloglosie;
E. retenţie secundară.

5 Incluzia dentară mai este denumită şi: BC 5,

A. reincluzie dentară; pag.
B. retenţie totală; 74
C. retenţie primară;
D. retenţie parţială;
E. retenţie secundară.

6 *Un dinte inclus este denumit şi: A 5,

A. dinte retenţionat; pag.
B. dinte inclavat; 74
C. dinte încleştat;
D. dinte înclinat;
E. dinte geminat.

7 Incluzia dentară se întâlneşte frecvent la: BCD 5,

A. dentiţia mixtă; pag.
B. dentaţia temporară; 74
C. dinţii supranumerari;
D. dentaţia permanentă;
E. edentaţie.

8 *Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul incluziei dentare este: B 5,

A. incisivul; pag.
B. caninul; 74
C. premolarul;
D. molarul;
E. supranumerarul.
134

9 *Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul incluziei dentare este: A 5,

A. caninul superior; pag.
B. caninul inferior; 74
Page

C. premolarul superior;
 D. molarul inferior;
E. molarul superior.

10 *Dintele interesat frecvent în fenomenul incluziei dentare este: C 5,

A. premolarul prim superior; pag.
B. premolarul secund superior; 74
C. premolarul secund inferior;
D. molarul secund inferior;
E. premolarul prim inferior.

11 Dintele interesat frecvent în fenomenul incluziei dentare este: AE 5,

A. incisivul central superior; pag.
B. incisivul central inferior; 74
C. incisivul lateral superior;
D. incisivul lateral inferior;
E. supranumerarul.

12 Dintele interesat în fenomenul incluziei dentare este: BE 5,

A. caninul superior temporar; pag.
B. molarul secund inferior temporar; 74
C. caninul inferior temporar;
D. molarul secund superior temporar;
E. molarul prim inferior temporar.

13 Incluzia dentară face parte din grupa anomaliilor: AE 5,

A. dentare izolate; pag.
B. asociate; 75
C. de grup;
D. de ocluzie;
E. monocauzale.

14 Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt: ABCE 5,

A. absenţa spaţiului necesar erupţiei dentare; pag.
B. închiderea spaţiului necesar erupţiei dentare; 75
C. micşorarea spaţiului necesar erupţiei dentare;
D. mărirea spaţiului necesar erupţiei dentare;
E. reducerea spaţiului necesar erupţiei dentare.

15 Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt: AB 5,

A. macrodonţia; pag.
B. compresiunea de maxilar; 76
C. spaţierea dentară;
D. ocluzia distalizată;
E. reincluzia molarului prim permanent.

16 Dezvoltarea insuficientă a maxilarului este o cauză a incluziei dentare la BDE 5,

135

nivelul: pag.
A. incisivului central superior; 76-77
B. caninului superior;
Page

C. premolarului prim inferior;

 D. molarului de minte;
E. premolarului secund inferior.

17 Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt: ACD 5,

A. macrodonţia; pag.
B. proalveolia maxilară; 77
C. meziopoziţia generalizată;
D. dezvoltarea insuficientă a maxilarului;
E. secvenţa de erupţie favorabilă.

18 *Meziopoziţia generalizată este o cauză a incluziei dentare la nivelul: B 5,

A. incisivului central superior; pag.
B. caninului superior; 77
C. caninului inferior;
D. molarului de minte;
E. premolarului secund inferior.

19 *Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt: E 5,

A. microdonţia; pag.
B. hiperexcitabilitatea musculară; 77
C. reincluzia molarului prim permanent;
D. mărirea spaţiului necesar erupţiei dentare;
E. reducerea filogenetică a aparatului dento-maxilar.

20 *Reducerea filogenetică a aparatului dento-maxilar este o cauză a incluziei D 5,

dentare la nivelul: pag.
A. incisivului central superior; 77
B. caninului superior;
C. premolarului prim inferior;
D. molarului de minte;
E. premolarului secund inferior.

21 Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt: BCDE 5,

A. poziţia mezială de formare a germenului dentar; pag.
B. persistenţa dintelui temporar pe arcadă; 77-78
C. chistul folicular;
D. erupţia unui dinte supranumerar;
E. fibromucoasa densă şi dură.

22 Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt: ADE 5,

A. formarea foarte înaltă a germenului dentar; pag.
B. configuraţia anatomică favorabilă; 79
C. transpoziţia dentară;
D. angulaţia corono-radiculară;
E. curbura accentuată a rădăcinii.
136

23 Incluzia dentară îmbracă următoarele formele clinice: ABCD 5,

A. incluzia totală; pag.
B. incluzia completă; 80
Page

C. incluzia parţială;
 D. incluzia incompletă;
E. incluzia înaltă.

24 *Tratamentului conservator este favorabil în incluzia dentară: A 5,

A. verticală; pag.
B. orizontală; 83
C. în retroversie;
D. heterotopică;
E. subtotală.

25 Diagnosticul pozitiv al incluziei dentare se pune pe următoarele semne: ABCE 5,

A. lipsa unui dinte permanent de pe arcadă; pag.
B. închiderea spaţiului necesar erupţiei dentare; 84
C. persistenţa unui dinte temporar pe arcadă;
D. distrugerea germenului dentar prin infecţii localizate;
E. bombarea osoasă vestibulară sau orală.

26 Obiectivele tratamentului ortodontic al incluziei dentare vor viza: BCD 5,

A. închiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare; pag.
B. extracţia unui dinte permanent vecin compromis; 90-91
C. extracţia dintelui temporar persistent pe arcadă;
D. deschiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare;
E. bombarea osoasă vestibulară sau orală.

27 Obiectivele tratamentului ortodontic al incluziei dentare vor viza: BCDE 5,

A. închiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare; pag.
B. extracţia unui dinte permanent vecin compromis; 90-91
C. extracţia dintelui temporar persistent pe arcadă;
D. deschiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare;
E. descoperirea chirurgicală a dintelui inclus.

28 Obiectivele tratamentului ortodontic al incluziei dentare vor viza: BCDE 5,

A. închiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare; pag.
B. extracţia unui dinte permanent vecin compromis; 90-91
C. extracţia dintelui temporar persistent pe arcadă;
D. deschiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare;
E. extracţia dintelui supranumerar erupt.

29 Ancorarea unui dinte inclus descoperit chirurgical se face: BCE 5,

A. periotisular; pag.
B. peritisular; 92
C. intratisular;
D. extratisular;
E. transtisular.

30 Ancorarea unui dinte inclus descoperit chirurgical se face prin: BCE 5,

137

A. ligatură metalică pe coroană; pag.

B. butonul colat pe coroană; 92-93
C. bracket-ul colat pe coroană;
Page

D. ligatură elastică pe coroană;

 E. nu se ancorează.

TEMA NR. 30.

REINCLUZIA DENTARĂ
– 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 *Reincluzia dentară se caracterizează prin: C 5,
A. inversarea locului a doi dinţi vecini; pag.
B. spaţiul între incisivii centrali; 107
C. reîntoarcerea în profunzimea osului a unui dinte erupt;
D. erupţia unui dinte pe linia arcadei dentare;
E. rămânerea în interiorul osului maxilar a unui dinte complet format.

2 *Reincluzia dentară este o anomalie dentară de: E 5,

A. număr; pag.
B. volum; 107
C. sediu;
D. poziţie;
E. erupţie.

3 Reincluzia dentară face parte din grupa anomaliilor: AE 5,

A. dentare izolate; pag.
B. asociate; 107
C. de grup;
D. de ocluzie;
E. monocauzale.

4 Reincluzia dentară mai este denumită şi: BE 5,

A. incluzie dentară; pag.
B. anchiloză dentară; 107
C. retenţie dentară primară;
D. anchiloglosie;
E. retenţie dentară secundară.

5 Reincluzia dentară mai este denumită şi: ABE 5,

A. scufundare dentară; pag.
B. anchiloză dentară; 107
C. retenţie dentară primară;
D. anchiloglosie;
E. retenţie dentară secundară.
138

6 Un dinte reinclus este denumit şi: BC 5,

Page

A. dinte anastomorf; pag.

 B. dinte inclavat; 107
C. dinte încleştat;
D. dinte înclinat;
E. dinte geminat.

7 Reincluzia unui dinte poate fi: BD 5,

A. primară; pag.
B. totală; 107
C. secundară;
D. parţială;
E. incompletă.

8 Reincluzia dentară se întâlneşte predominant în: BC 5,

A. dentiţia mixtă; pag.
B. dentaţia temporară; 108-
C. dentaţia deciduală; 109
D. dentaţia permanentă;
E. edentaţie.

9 *Reincluzia dentară se depistează predominant în: A 5,

A. dentiţia mixtă; pag.
B. dentaţia temporară; 108-
C. dentaţia deciduală; 109
D. dentaţia permanentă;
E. edentaţie.

10 *Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul reincluziei dentare este: D 5,

A. incisivul; pag.
B. caninul; 108-
C. premolarul; 109
D. molarul;
E. supranumerarul.

11 *Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul reincluziei dentare este: D 5,

A. caninul superior; pag.
B. caninul inferior; 108-
C. premolarul superior; 109
D. molarul inferior;
E. molarul superior.

12 *Dintele interesat frecvent în fenomenul reincluziei dentare este: D 5,

A. molarul prim superior temporar; pag.
B. molarul secund superior permanent; 108-
C. premolarul secund inferior; 109
D. molarul secund inferior temporar;
E. molarul prim superior permanent.
139

13 Dintele interesat frecvent în fenomenul reincluziei dentare este: DE 5,

A. molarul prim superior temporar; pag.
Page

B. molarul secund superior permanent; 108-

 C. premolarul secund inferior; 109
D. molarul secund inferior temporar;
E. molarul prim inferior permanent.

14 Dintele interesat frecvent în fenomenul reincluziei dentare este: BDE 5,

A. molarul prim superior temporar; pag.
B. molarul secund inferior permanent; 108-
C. premolarul secund inferior; 109
D. molarul secund inferior temporar;
E. molarul prim inferior permanent.

15 Reincluzia dentară îmbracă următoarele formele clinice: AC 5,

A. totală; pag.
B. completă; 113
C. parţială;
D. incompletă;
E. subtotală.

16 Reincluzia parţială a unui molar se caracterizează prin: CE 5,

A. coroană dentară inevizibilă; pag.
B. coroană dentară vizibilă; 113
C. o parte din coroana dentară vizibilă;
D. coroană dentară în suprapoziţie;
E. coroană dentară în infrapoziţie.

17 *Reincluzia totală a unui molar se caracterizează prin: A 5,

A. coroană dentară inevizibilă; pag.
B. coroană dentară vizibilă; 113
C. o parte din coroana dentară vizibilă;
D. coroană dentară în suprapoziţie;
E. coroană dentară în infrapoziţie.

18 Diagnosticul diferenţial al reincluziei parţiale se face cu: CE 5,

A. incluzia dentară; pag.
B. anodonţia; 116-
C. oprirea în erupţie a unui dinte; 117
D. extracţia dentară;
E. intruzia posttraumatică parţială.

19 *Diagnosticul diferenţial al reincluziei parţiale se face cu: C 5,

A. incluzia dentară; pag.
B. anodonţia; 116-
C. oprirea în erupţie a unui dinte; 117
D. extracţia dentară;
E. intruzia posttraumatică totală.
140

20 Diagnosticul diferenţial al reincluziei totale se face cu: ABD 5,

A. incluzia dentară; pag.
B. anodonţia; 116-
Page

C. oprirea în erupţie a unui dinte; 117

 D. extracţia dentară;
E. intruzia posttraumatică parţială.

21 Diagnosticul diferenţial al reincluziei totale se face cu: ABDE 5,

A. incluzia dentară; pag.
B. anodonţia; 116-
C. oprirea în erupţie a unui dinte; 117
D. extracţia dentară;
E. intruzia posttraumatică totală.

22 Consecinţele reincluziei dentare sunt: ABDE 5,

A. denivelarea planului de ocluzie; pag.
B. incluzia succesorului permanent; 117
C. anodonţia succesorului permanent;
D. înclinarea dinţilor vecini;
E. ectopia succesorului permanent.

23 Consecinţele reincluziei dentare sunt: ACD 5,

A. denivelarea planului de ocluzie; pag.
B. denivelarea planului maxilar; 117
C. migrarea dinţilor antagonişti;
D. înclinarea dinţilor vecini;
E. denivelarea planului mandibular.

24 Consecinţele reincluziei dentare sunt: AB 5,

A. cariile radiculare ale dinţilor vecini; pag.
B. cariile de colet ale dinţilor vecini; 117
C. cariile aproximale ale dinţilor vecini;
D. cariile ocluzale ale dinţilor antagonişti;
E. cariile ocluzale ale dinţilor vecini.

25 Consecinţele reincluziei dentare sunt: BCD 5,

A. mezializarea dinţilor vecini; pag.
B. denudarea dinţilor vecini; 117
C. migrarea dinţilor antagonişti;
D. înclinarea dinţilor vecini;
E. distalizarea dinţilor vecini.

26 Consecinţele reincluziei dentare sunt: BDE 5,

A. gingivita hipertrofică a dinţilor vecini; pag.
B. hiperestezia dinţilor vecini; 117
C. halistereza dinţilor vecini;
D. hipersensibilitatea dinţilor vecini;
E. parodontopatia marginală a dinţilor vecini.

27 Soluţia terapeutică a reincluziei dentare este: AB 5,

141

A. expectativa; pag.
B. extracţia dentară; 118
C. implantul protetic;
Page

D. aparatul ortodontic;
 E. aparatul protetic.

28 Soluţia terapeutică a reincluziei dentare este: BCE 5,

A. descoperirea dintelui; pag.
B. extracţia dintelui; 118
C. reimplantarea dintelui;
D. coroană de înveliş;
E. luxarea dintelui.

29 Soluţia terapeutică a reincluziei dentare depinde de: BDE 5,

A. vârsta pacientului; pag.
B. dintele în cauză; 118
C. felul dentatiei;
D. consecinţele produse;
E. forma clinică.

30 Soluţia terapeutică a reincluziei dentare depinde de dintele în cauză: ABDE 5,

A. temporar; pag.
B. lateral; 118
C. posterior;
D. permanent;
E. frontal.

TEMA NR. 31.

ECTOPIA DENTARĂ
– 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 Ectopia dentară se caracterizează prin: DE 5,
A. inversarea locului a doi dinţi vecini; pag.
B. spaţiul între incisivii centrali; 121
C. linia arcadei trece printre doi dinţi vecini;
D. erupţia unui dinte înafara liniei arcadei dentare;
E. erupţia unui dinte înăuntrul liniei arcadei dentare.

2 Ectopia dentară se caracterizează prin: ABDE 5,

A. erupţia unui dinte înafara liniei arcadei dentare; pag.
B. erupţia unui dinte înăuntrul liniei arcadei dentare; 121
C. linia arcadei trece printre doi dinţi vecini;
D. erupţia unui dinte vestibular faţă de linia arcadei dentare;
E. erupţia unui dinte oral faţă de linia arcadei dentare.
142

3 Ectopia dentară mai utilizează următorii temeni: AC 5,

Page

A. entopie; pag.
 B. pleiodonţie; 121
C. distopie;
D. oligodonţie;
E. hipodonţie.

4 *Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ectopiei dentare este: B 5,

A. incisivul lateral; pag.
B. caninul; 121
C. incisivul central;
D. molarul;
E. supranumerarul.

5 *Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ectopiei dentare este: C 5,

A. incisivul inferior; pag.
B. caninul inferior; 121
C. caninul superior;
D. molarul superior;
E. incisivul superior.

6 Dinţii interesaţi frecvent în fenomenul ectopiei dentare sunt: BC 5,

A. incisivii; pag.
B. caninii; 121
C. premolarii;
D. molarii;
E. supranumerarii.

7 Dinţii interesaţi frecvent în fenomenul ectopiei dentare sunt: ABC 5,

A. premolarii superiori; pag.
B. caninii inferiori; 121
C. caninii superiori;
D. molarii superiori;
E. incisivii superiori.

8 Dinţii interesaţi frecvent în fenomenul ectopiei dentare sunt: BCDE 5,

A. molarii superiori; pag.
B. caninii inferiori; 121
C. caninii superiori;
D. premolarii primi superiori;
E. premolarii secunzi superiori.

9 Dinţii interesaţi frecvent în fenomenul ectopiei dentare sunt: ABE 5,

A. caninii superiori; pag.
B. caninii inferiori; 121
C. molarii inferiori;
D. premolarii primi inferiori;
E. premolarii secunzi inferiori.
143

10 Dinţii interesaţi frecvent în fenomenul ectopiei dentare sunt: ABD 5,

A. caninii superiori; pag.
Page

B. caninii inferiori; 121

 C. molarii inferiori;
D. premolarii secunzi superiori;
E. premolarii primi inferiori.

11 Cauzele etiopatogenice ale ectopiei dentare sunt: AC 5,

A. reducerea spaţiului necesar erupţiei dintelui în cauză; pag.
B. exintenţa spaţiului necesar erupţiei dintelui în cauză; 122
C. exintenţa unui obstacol în calea erupţiei dintelui în cauză;
D. exintenţa unui tunel liber în calea erupţiei dintelui în cauză;
E. diastema interincisivă.

12 Obstacolele în calea erupţiei dentare care determină erupţia ectopică a unui BCD 5,
dinte sunt: pag.
A. diastema interincisivă; 122
B. dinţii supranumerari;
C. dinţii temporari;
D. o fibromucoasă dură;
E. dinţii permanenţi.

13 Obstacolele în calea erupţiei dentare care determină erupţia ectopică a unui BCE 5,
dinte sunt: pag.
A. diastema interincisivă; 122
B. erupţia unui dinte supranumerar;
C. persistenţa unui dinte temporar;
D. extracţia precoce a unui dinte permanent;
E. incluzia unui dinte supranumerar.

14 Obstacolele în calea erupţiei dentare care determină erupţia ectopică a unui ACE 5,
dinte sunt: pag.
A. persistenţa unui dinte temporar; 122
B. extracţia unui dinte supranumerar;
C. existenţa unui capac osos dens;
D. extracţia precoce a unui dinte;
E. incluzia unui dinte supranumerar.

15 Obstacolele în calea erupţiei dentare care determină erupţia ectopică a unui ACE 5,
dinte sunt: pag.
A. absenţa spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare; 123
B. prezenţa spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare;
C. micşorarea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare;
D. mărirea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare;
E. reducerea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare.

16 Obstacolele în calea erupţiei dentare care determină erupţia ectopică a unui ABCE 5,
dinte sunt: pag.
A. absenţa spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare; 123
144

B. închiderea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare;

C. micşorarea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare;
D. mărirea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare;
Page

E. reducerea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare.

17 Cauzele reducerii spaţiului pe arcadă şi a erupţiei ectopice a unui dinte sunt: AC 5,
A. macrodonţia; pag.
B. microdonţia; 123
C. meziopoziţia generalizată;
D. endoalveolia mandibulară;
E. prodenţia maxilară.

18 Cauzele reducerii spaţiului pe arcadă şi a erupţiei ectopice a unui dinte sunt: AD 5,

A. retrodenţia maxilară; pag.
B. retrognaţia mandibulară; 123
C. retrodenţia mandibulară;
D. retrognaţia maxilară;
E. prodenţia maxilară.

19 Cauzele reducerii spaţiului pe arcadă şi a erupţiei ectopice a unui dinte sunt: CD 5,

A. endoalveolia mandibulară; pag.
B. retrognaţia mandibulară; 123
C. endoalveolia maxilară;
D. retrognaţia maxilară;
E. prodenţia maxilară.

20 Cauzele reducerii spaţiului pe arcadă şi a erupţiei ectopice a unui dinte sunt: AC 5,

A. retrodenţia maxilară; pag.
B. retrognaţia mandibulară; 123
C. endoalveolia maxilară;
D. prognaţia maxilară;
E. endoalveolia mandibulară.

21 Ectopia canină provoacă tulburări: AC 5,

A. fizionomice; pag.
B. respiratorii; 125
C. ocluzale;
D. de deglutiţie;
E. fonatorii.

22 Ectopia canină provoacă tulburări: ACDE 5,

A. de abrazie dentară; pag.
B. respiratorii; 126
C. articulare;
D. parodontale;
E. masticatorii.

23 Obiectivele tratamentului preventiv al ectopiei dentare vor viza: BCE 5,

A. deplasarea dentară; pag.
B. îndepărtarea obstacolelor din calea erupţiei dentare; 126
145

C. tratamentul cariilor dentare din zona de sprijin lateral;

D. cosmetizarea prin adiţie a caninului permanent;
E. aplicarea menţinătorului de spaţiu în edentaţie.
Page
24 Obiectivele tratamentului preventiv al ectopiei dentare vor viza: BCD 5,
A. şlefuiri modelante ale cuspidului caninului; pag.
B. îndepărtarea obstacolelor din calea erupţiei dentare; 127
C. tratamentul cariilor dentare din zona de sprijin lateral;
D. extracţia dirijată a dinţilor;
E. deplasarea dentară.

25 Tratamentul curativ al ectopiei dentare depinde de: BE 5,

A. deplasarea dentară; pag.
B. forma clinică a ectopiei; 128
C. tratamentul cariilor dentare;
D. extracţia dirijată a dinţilor;
E. vârsta pacientului.

26 Tratamentul curativ al ectopiei dentare depinde de: ABC 5,

A. deficitul de spaţiu pe arcada dentară; pag.
B. forma clinică a ectopiei; 128
C. vârsta pacientului;
D. extracţia dirijată a dinţilor;
E. tratamentul cariilor dentare.

27 Tratamentul curativ al ectopiei dentare depinde de: ABCD 5,

A. cauza determinantă; pag.
B. forma clinică a ectopiei; 128
C. vârsta pacientului;
D. deficitul de spaţiu pe arcada dentară;
E. tratamentul cariilor dentare.

28 În tratamentul curativ al ectopiei dentare cu lipsă de spaţiu pe arcada dentară CDE 5,

se recurge la: pag.
A. extracţia unui dinte temporar; 129
B. tratamentul cariilor dentare;
C. expansiunea transversală;
D. extracţia unui dinte permanent;
E. expansiunea sagitală.

29 În tratamentul curativ al ectopiei dentare cu lipsă de spaţiu pe arcada dentară CD 5,

se recurge la: pag.
A. extracţia unui dinte temporar; 129
B. tratamentul cariilor dentare;
C. expansiunea transversală;
D. extracţia unui dinte permanent;
E. tratamentul focarului de incongruenţă.

30 În tratamentul curativ al ectopiei palatinale cu lipsă de spaţiu pe arcada CD 5,

dentară se recurge la: pag.
146

A. extracţia unui dinte temporar; 131

B. tratamentul cariilor dentare;
C. obţinerea spaţiului pe arcadă;
Page

D. înălţarea provizorie a ocluziei dentare;

 E. extracţia dintelui ectopic.

TEMA NR. 32.

DIASTEMA
– 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 *Diastema se caracterizează prin: E 5,
A. inversarea locului a doi dinţi vecini; pag.
B. existenţa unui spaţiu între incisivii temporari; 133
C. existenţa unui spaţiu între incisivi;
D. tulburare de erupţie;
E. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi.

2 Diastema se caracterizează prin: BC 5,

A. existenţa unui spaţiu între incisivii superiori; pag.
B. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi; 133
C. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi maxilari;
D. existenţa unui spaţiu între incisivii inferiori;
E. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali temporari.

3 Diastema se caracterizează prin: CDE 5,

A. existenţa unui spaţiu între incisivii maxilari; pag.
B. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali temporari; 133
C. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi maxilari;
D. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi
mandibulari;
E. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi.

4 Diastema se caracterizează prin: ACD 5,

A. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi; pag.
B. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali temporari; 133
C. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi inferiori;
D. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi superiori;
E. existenţa unui spaţiu între incisivii superiori.

5 Diastema este o anomalie de: CD 5,

A. număr; pag.
B. volum; 133
C. erupţie;
D. poziţie;
147

E. structură.
Page

6 Diastema mai este denumită şi: AE 5,

 A. diastemă patologică; pag.
B. pleiodonţie; 133
C. hipodonţie;
D. oligodonţie;
E. diastema vera.

7 Diastema mai este denumită şi: ACE 5,

A. diastemă primară; pag.
B. diastemă secundară; 133
C. diastemă patologică;
D. diastema primatelor;
E. diastema vera.

8 Diastema mai este denumită şi: ABCDE 5,

A. diastemă patologică; pag.
B. diastemă adevărată; 133
C. diastemă primară;
D. diastemă vera;
E. diastemă interincisivă.

9 Diastema mai este denumită şi: ABE 5,

A. diastemă primară; pag.
B. diastemă patologică; 133
C. diastemă falsă;
D. diastemă secundară;
E. diastemă interincisivă.

10 Diastema mai este denumită şi: ADE 5,

A. diastemă patologică; pag.
B. dens in densis; 133
C. hipodonţie;
D. strungăreaţă;
E. diastema vera.

11 Diastema interincisivă prezintă următoarele formele clinice: ACD 5,

A. diastemă primară; pag.
B. diastemă patologică; 133
C. diastemă falsă;
D. diastemă secundară;
E. diastemă terţiară.

12 Diastema interincisivă prezintă următoarele formele clinice: BCE 5,

A. diastemă patologică; pag.
B. diastemă adevărată; 133
C. diastemă primară;
D. diastemă vera;
148

E. diastemă secundară.

13 Diastema interincisivă prezintă următoarele formele clinice: ABCD 5,

Page

A. diastemă falsă; pag.

 B. diastemă adevărată; 133
C. diastemă primară;
D. diastemă secundară;
E. diastemă patologică.

14 *Diastema interincisivă primară este cauzată de: E 5,

A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare; pag.
B. nanismul hipofizar; 133
C. displazia ectodermală;
D. meziodens erupt;
E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.

15 Diastema interincisivă primară este cauzată de: BE 5,

A. Anodonţia incisivului lateral; pag.
B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare; 133
C. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;
D. meziodens erupt;
E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.

16 Diastema interincisivă adevărată este cauzată de: BC 5,

A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare; pag.
B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare; 133
C. inserţia joasă a frenului buzei superioare;
D. dezvoltarea exagerată a frenului lingual;
E. Anodonţia incisivului lateral.

17 Diastema interincisivă secundară este cauzată de: BD 5,

A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare; pag.
B. Anodonţia incisivului lateral; 133
C. Anodonţia dinţilor laterali;
D. meziodens;
E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.

18 Diastema interincisivă secundară este cauzată de: AD 5,

A. Anodonţia incisivului lateral; pag.
B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare; 133
C. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;
D. meziodens;
E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.

19 *Diastema interincisivă falsă este cauzată de: E 5,

A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare; pag.
B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare; 133
C. inserţia joasă a frenului buzei superioare;
D. dezvoltarea exagerată a frenului lingual;
E. Anodonţia incisivului lateral.
149

20 Diastema interincisivă primară nu este cauzată de: ABCD 5,

A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare; pag.
Page

B. nanismul hipofizar; 133

 C. displazia ectodermală;
D. meziodens;
E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.

21 Diastema interincisivă primară nu este cauzată de: ACD 5,

A. Anodonţia incisivului lateral; pag.
B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare; 133
C. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;
D. meziodens;
E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.

22 Diastema interincisivă adevărată nu este cauzată de: ADE 5,

A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare; pag.
B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare; 133
C. inserţia joasă a frenului buzei superioare;
D. dezvoltarea exagerată a frenului lingual;
E. Anodonţia incisivului lateral.

23 Diastema interincisivă secundară nu este cauzată de: ACE 5,

A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare; pag.
B. Anodonţia incisivului lateral; 133
C. Anodonţia dinţilor laterali;
D. meziodens;
E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.

24 Diastema interincisivă secundară nu este cauzată de: BCE 5,

A. Anodonţia incisivului lateral; pag.
B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare; 133
C. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;
D. meziodens;
E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.

25 Diastema interincisivă falsă nu este cauzată de: ABCD 5,

A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare; pag.
B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare; 133
C. inserţia joasă a frenului buzei superioare;
D. dezvoltarea exagerată a frenului lingual;
E. Anodonţia incisivului lateral.

26 *Tratamentul diastemei interincisive se realizează prin: E 5,

A. ameloplastie modelantă a incisivilor; pag.
B. tehnici adezive; 142
C. egresie;
D. stripping;
E. deplasare corporeală a dinţilor.
150

27 *Tratamentul diastemei interincisive se realizează prin: C 5,

A. cosmetizare prin adiţie a incisivilor; pag.
B. coroane de substituţie; 142
Page

C. deplasare corporeală a dinţilor;

 D. stripping;
E. ameloplastia modelantă a incisivilor.

28 Pentru închiderea diastemei interincisive se aplică pe incisivii centrali: ADE 5,

A. inele metalice; pag.
B. inele de cauciuc; 142
C. ligatiri în "8";
D. tracţiuni elastice;
E. brackets.

29 Tratamentul diastemei interincisive nu se realizează prin: ABDE 5,

A. cosmetizarea prin adiţie a incisivilor; pag.
B. coroane de substituţie; 142
C. deplasarea corporeală a dinţilor;
D. stripping;
E. ameloplastia modelantă a incisivilor.

30 Pentru închiderea diastemei interincisive nu se aplică pe incisivii centrali: BC 5,

A. inele metalice; pag.
B. inele de cauciuc; 142
C. ligaturi în "8";
D. tracţiuni elastice;
E. brackets.

TEMA NR. 33.

TRANSPOZIŢIA DENTARĂ
– 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 *Transpoziţia dentară este o anomalie: C 5,
A. dento-maxilară; pag.
B. dento-alveolară; 149
C. dentară;
D. scheletală;
E. alveolară.

2 Transpoziţia dentară este o anomalie dentară de: DE 5,

A. număr; pag.
B. volum; 149
C. structură;
D. poziţie;
151

E. erupţie.
Page

3 *Transpoziţia dentară presupune inversarea locului pe arcadă a doi dinţi: E 5,

 A. inferiori; pag.
B. antagonişti; 149
C. supranumerari;
D. superiori;
E. învecinaţi.

4 Transpoziţia dentară face parte din grupa anomaliilor: ABE 5,

A. dentare izolate; pag.
B. asociate; 149
C. de grup;
D. de ocluzie;
E. dentare de erupţie.

5 *Transpoziţia dentară se întâlneşte în: D 5,

A. dentiţia mixtă; pag.
B. dentaţia temporară; 149
C. dentaţia deciduală;
D. dentaţia permanentă;
E. edentaţie.

6 *Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul transpoziţiei dentare este: B 5,

A. incisivul; pag.
B. caninul; 149
C. premolarul;
D. molarul;
E. supranumerarul.

7 *Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul transpoziţiei dentare este: C 5,

A. incisivul inferior; pag.
B. caninul inferior; 149
C. caninul superior;
D. molarul superior;
E. incisivul superior.

8 Factorii incriminaţi în producerea transpoziţiei canine sunt: CDE 5,

A. poziţia intramucoasă a germenilor dentari; pag.
B. pierderea precoce a dinţilor temporari; 150
C. cronologia dentară;
D. pierderea precoce a caninului de lapte;
E. poziţia intraosoasă a germenilor dentari.

9 Transpoziţia dentară îmbracă următoarele formele clinice: ABCD 5,

A. transpoziţie totală; pag.
B. transpoziţie completă; 151
C. transpoziţie parţială;
D. transpoziţie incompletă;
152

E. transpoziţie subtotală.

10 Transpoziţia dentară îmbracă următoarele formele clinice: AC 5,

Page

A. transpoziţie completă sau totală; pag.

 B. transpoziţie completă sau parţială; 151
C. transpoziţie incompletă sau parţială;
D. transpoziţie incompletă sau totală;
E. transpoziţie completă sau subtotală.

11 *Transpoziţia dentară completă presupune inversarea: D 5,

A. parţială a doi dinţi vecini; pag.
B. limitată a doi dinţi vecini; 151
C. incompletă a doi dinţi vecini;
D. totală a doi dinţi vecini;
E. definitivă a doi dinţi vecini.

12 *Transpoziţia dentară completă dintre canin şi primul premolar produce C 5,

tulburări: pag.
A. fizionomice; 151
B. respiratorii;
C. ocluzale;
D. de deglutiţie;
E. de fonaţie.

13 *În transpoziţia dentară completă dintre canin şi primul premolar pot apare: B 5,
A. înghesuri dentare; pag.
B. contacte premature; 151
C. ocluzii duale;
D. spaţieri dentare;
E. ocluzii distalizate.

14 *Transpoziţia dentară completă dintre canin şi incisivul lateral produce A 5,

tulburări: pag.
A. fizionomice; 152
B. respiratorii;
C. ocluzale;
D. auditive;
E. fonatorii.

15 *Transpoziţia dentară incompletă presupune inversarea: A 5,

A. parţială a doi dinţi vecini; pag.
B. limitată a doi dinţi vecini; 152
C. completă a doi dinţi vecini;
D. totală a doi dinţi vecini;
E. definitivă a doi dinţi vecini.

16 *Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi B 5,

dinţi situaţi: pag.
A. unul lângă altul; 152
B. unul în dreptul celuilalt;
153

C. unul la distanţă de altul;

D. unul sub altul;
E. unul peste altul.
Page
17 *Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi D 5,
dinţi situaţi: pag.
A. unul lângă altul şi linia arcadei trece printre ei; 152
B. unul peste altul şi linia arcadei trece pe sub ei;
C. unul sub altul şi linia arcadei trece peste ei;
D. unul în dreptul celuilalt şi linia arcadei trece printre ei;
E. unul la distanţă de altul şi linia arcadei trece printre ei.

18 Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi BDE 5,

dinţi situaţi: pag.
A. unul lângă altul şi linia arcadei trece printre ei; 152
B. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic;
C. unul sub altul şi linia arcadei trece peste ei;
D. unul pe linia arcadei şi celălalt situat entopic;
E. unul în dreptul celuilalt şi linia arcadei trece printre ei.

19 Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi ACE 5,

dinţi situaţi: pag.
A. unul pe linia arcadei şi celălalt situat entopic; 152
B. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic distal;
C. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic oral;
D. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic mezial;
E. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic vestibular.

20 Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi CE 5,

dinţi situaţi: pag.
A. unul lângă altul şi linia arcadei trece printre ei; 152
B. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic distal;
C. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic oral;
D. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic mezial;
E. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic vestibular.

21 Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi BC 5,

dinţi situaţi: pag.
A. unul lângă altul şi linia arcadei trece printre ei; 152
B. unul în dreptul celuilalt şi linia arcadei trece printre ei;
C. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic oral;
D. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic mezial;
E. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic distal.

22 *Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi C 5,

dinţi situaţi: pag.
A. unul lângă altul şi linia arcadei trece printre ei; 152
B. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic distal;
C. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic oral;
D. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic mezial;
154

E. unul sub altul şi linia arcadei trece peste ei.

23 Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare complete dintre canin şi BCD 5,

Page

incisivul lateral vor viza: pag.

 A. deplasarea dentară; 153
B. ameloplastia modelantă a caninului;
C. cosmetizarea prin adiţie a caninului;
D. cosmetizarea prin adiţie a incisivului lateral;
E. transformarea în transpoziţie incompletă.

24 Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare complete dintre canin şi ABCE 5,

incisivul lateral vor viza: pag.
A. cosmetizarea prin adiţie a incisivului lateral; 153
B. şlefuirile modelante ale cuspidului caninului;
C. cosmetizarea prin adiţie a caninului;
D. deplasarea dentară;
E. ameloplastia modelantă a caninului.

25 *Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare complete dintre canin şi D 5,

primul premolar vor viza: pag.
A. deplasarea dentară; 153
B. şlefuirile modelante ale cuspidului caninului;
C. cosmetizarea prin adiţie a caninului;
D. şlefuirile modelante ale cuspidului palatinal al premolarului;
E. ameloplastia modelantă a caninului.

26 *Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare complete dintre canin şi A 5,

primul premolar vor viza: pag.
A. şlefuirile modelante ale cuspidului palatinal al premolarului; 153
B. şlefuirile modelante ale cuspidului caninului;
C. cosmetizarea prin adiţie a caninului;
D. transformarea în transpoziţie incompletă;
E. ameloplastia modelantă a caninului.

27 *Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare incomplete dintre canin şi D 5,

incisivul lateral vor viza: pag.
A. cosmetizarea prin adiţie a incisivului lateral; 154
B. şlefuirile modelante ale cuspidului caninului;
C. cosmetizarea prin adiţie a caninului;
D. deplasarea dentară;
E. ameloplastia modelantă a caninului.

28 *Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare incomplete dintre canin şi C 5,

incisivul lateral vor viza: pag.
A. cosmetizarea prin adiţie a incisivului lateral; 154
B. şlefuirile modelante ale cuspidului caninului;
C. deplasarea dentară;
D. stripping-ul;
E. ameloplastia modelantă a caninului.
155

29 Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare incomplete dintre incisivul CDE 5,

central şi lateral vor viza: pag.
A. ameloplastia modelantă a incisivului lateral; 154
Page

B. şlefuirile modelante ale incisivului lateral;

 C. deplasarea dentară;
D. transformarea în transpoziţie completă;
E. tehnicile adezive.

30 Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare incomplete dintre incisivul BCDE 5,

central şi lateral vor viza: pag.
A. ameloplastia modelantă a incisivului lateral; 154
B. tehnicile adezive;
C. deplasarea dentară;
D. stripping-ul;
E. transformarea în transpoziţie completă.

TEMA NR. 34.

TRATAMENTUL CARIEI DENTARE
– 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 În termeni generali obiectivele preparării cavităţii sunt: ABCDE 6;
A. îndepărtarea tuturor ţesuturilor alterate şi oferirea protecţiei pag.
necesare pentru pulpă 171
B. să permită aplicarea estetică şi funcţională a materialului respectiv
C. plasarea marginilor restauraţiilor cât mai conservativ posibil
D. să obţină o cavitate care sub acţiunea forţelor masticatorii să nu se
fractureze şi nici să nu disloce restaurarea
E. să obţină o cavitate care sub acţiunea forţelor masticatorii să nu
disloce restaurarea

2 *Stabilirea conturului marginal al cavităţilor înseamnă: A 6;

A. plasarea marginilor cavităţii într-o poziţie ce va ocupa în final pag.
prepararea, cu excepţia finisării pereţilor de smalţ şi a marginilor 174
cavităţii
B. crearea unui contur retentiv
C. plasarea marginilor cavităţii într-o poziţie ce va ocupa în final
prepararea, împreună cu finisarea pereţilor de smalţ şi a
marginilor cavităţii
D. plasarea marginilor cavităţii în ţesut sănătos
E. plasarea marginilor cavităţii în zone de autocurăţire şi curăţire
artificială.

3 Unele condiţii care pot să ducă la sporirea extensiei marginilor cavităţilor ABC 6;
sunt: pag.
156

A. handicap fizic sau psihic 176

B. vârsta înaintată a pacientului
Page

C. necesitatea pentru măsuri suplimentare ale retenţiei şi rezistenţei

 D. dinţii persoanelor tinere
E. dinţi devitali

4 Principii fundamentale implicate în obţinerea formei de rezistenţă sunt ABCD 6;

următoarele: pag.
A. a se folosi cavităţi cu bază plană, care ajută dintele să reziste la 177
forţele ocluzale prin virtutea existenţei unghiurilor drepte
B. reducerea extensiei pereţilor cavităţii, pentru a permite cuspizilor
şi crestelor de smalţ de a avea suficientă dentină de suport
C. acoperirea sau includerea corespunzătoare a dinţilor distruşi în
restaurare ca să prevină fractura lor prin forţe laterale
D. să furnizeze suficientă grosime materialului restaurativ pentru a-i
preveni fractura sub încărcătura ocluzală
E. scurtarea pereţilor mai subţiri de 3,5 mm.

5 *Şanţul suplimentar de retenţie din cavităţile proximale se termină la B 6;

joncţiunea smalţ-dentină, la o distanţă de minim: pag.
A. 2 mm 178
B. 0,2 mm
C. 1 mm
D. 1,5 mm
E. 0,02 mm

6 Metoda ideală pentru îndepărtarea materialului carios trebuie să ABC 6;

îndeplinească următoarele condiţii: pag.
A. să se exercite o presiune minimă 180
B. căldura fricţională să fie aproape zero
C. să existe un control complet al instrumentului folosit
D. să se permită o vizibilitate directă asupra zonei de operat
E. să se facă numai manual

7 *În cavităţile de clasa I pentru amalgam, pantele înclinate ale cuspizilor şi B 6;

convergenţa pereţilor cavităţii în scop retentiv realizează un unghi de: pag.
A. 75º 181
B. 90º
C. 110º
D. 95º
E. 45º

8 Teşirea conturului marginal-bizotarea-se aplică în preparările pentru anumite AB 6;

materiale, cum ar fi: pag.
A. incrustaţii 182
B. răşini compozite
C. cimenturi ionomere de sticlă
D. amalgam de argint
E. cimenturi ionomere de sticlă modificate cu răşină
157

9 Toaleta finală a cavităţii include: ABC 6;

A. îndepărtarea tuturor aşchiilor şi debriurilor care s-au acumulat pag.
Page

B. uscarea cavitătii 182

 C. efectuarea unei inspecţii finale completă a preparării
D. degresarea cavităţii
E. neutralizarea acizilor din cavitate

10 Solvenţii organici cum ar fi: cloroformul, benzonele şi alcooli: BCD 6;

A. sunt ideali ca agenţi de degresare la nivelul smalţului şi dentinei; pag.
B. au efect toxic 184
C. au efect iritant
D. deshidrateaza dentina
E. sunt indicaţi în coafajul indirect

11 Avantajele lacurilor dentinare (varnish-urile) sunt: AD 6;

A. reduc penetrarea acidului din cimentul fosfat de zinc în plaga pag.
dentinară 294
B. aderă chimic la ţesuturile dentare;
C. rezistenţă mecanică crescută la solicitările mecanice
D. încetinesc pătrunderea în canaliculeloe dentinare a produşilor de
coroziune ai amalgamului de argint răspunzători de colorarea
dentinei;
E. rezistenţă la uzură masticatorie

12 Solvenţii organici în care sunt dizolvate lacurile dentare sunt: ABE 6;

A. alcool pag.
B. cloroform 294
C. eugenol
D. timol
E. benzen

13 *După aplicarea unui lac pe plaga dentinară, prin evaporarea solventului, B 6;

rămâne o peliculă protectoare poroasă de răşină, groasă de: pag.
A. 1mm 294
B. 5-10 μm, dar cu variaţii între 2-40 μm, în funcţie de natura
chimică a acesteia
C. 1,5mm
D. 100 μm
E. 150 μm

14 Dezavantajele linerilor sunt: BCDE 6;

A. lipsa de protecţie chimică împotriva efectului iritant al pag.
materialului de obturaţie coronară 296
B. solubilizarea şi dezintegrarea în lichidele bucale
C. desprinderea de pe suprafaţa plăgii dentinare, în cursul contracţiei
de priză a răşinilor acrilice sau compozite
D. lipsa unei rezistenţe mecanice semnificative
E. izolarea termică necorespunzătoare
158

15 Linerii de hidroxid de calciu prezintă următoarele forme de utilizare: BCDE 6;

A. soluţie de hidroxid de calciu pag.
B. suspensie de hidroxid de calciu 297
Page

C. pastă de hidroxid de calciu

 D. ciment de hidroxid de calciu
E. hidroxid de calciu fotopolimerizabil

16 Linerii din eugenolat de zinc (EOZ) au următoarele avantaje: ABC 6;

A. pH în apropierea neutralităţii pag.
B. neiritanţi pulpari 298
C. efect sedativ pulpar
D. insolubili în lichidele de microinfiltraţie marginală
E. nu inhibă polimerizarea răşinilor

17 *Capacitatea de izolare chimică a dentinei se reduce la 90% din valoarea C 6;

iniţilă, atunci când grosimea stratului restant de dentină atinge: pag.
A. 2 mm 301
B. 0,5 mm
C. 1 mm
D. 0,1 mm
E. 2,5 mm

18 Obiectivele obturaţiei de bază sunt: BCE 6;

A. stimularea neodentinogenezei pag.
B. substituirea dentinei cariate 301-
C. economisirea materialelor de obturaţie coronară 302
D. sigilarea canaliculelor dentinare
E. eliminarea zonelor retentive pentru incrustaţii

19 Rezistenţa mecanică la compresiune a cimentului fosfat de zinc poate fi însă BCD 6;

compromisă prin: pag.
A. temperatura crescută a mediului exterior 304
B. raportul scăzut pulbere/lichid
C. spatularea incorectă ( incorporarea iniţială a unei mari cantităţi de
pulbere creşte brusc temperatura şi scurtează priza cu obţinerea
unei consistenţe mult reduse)
D. contactul prematur cu lichidele bucale
E. contactul cu limfa dentinară

20 Ameliorarea adeziunii cimenturilor ionomere de sticlă se poate face prin : ABC 6;

A. condiţionarea plăgii dentinare cu acizi poliacrilici care pag.
îndepărtează detrisul dentinar remanent sau îl dizolvă şi 311
reprecipită, în vederea unei mai bune cuplări a acestuia pe dentină
B. utilizarea unei soluţii apoase diluate de FeCl3 care, prin
depunerea ionilor de fier, potenţează reacţia chimică dintre CIS şi
hidroxiapatita dentinei
C. cristalizarea unor soluţii de fosfat sau sulfat de calciu pe suprafaţa
plăgii dentinare, ceea ce duce la formarea unui strat mult mai
reactiv cu acizii poliacrilici din compoziţia bazei de CIS
D. condiţionarea plăgii dentinare cu acid clorhidric care îndepărtează
159

detrisul dentinar remanent sau îl dizolvă şi reprecipită, în vederea

unei mai bune cuplări a acestuia pe dentină
E. condiţionarea plăgii dentinare cu acid fosforic care îndepărtează
Page

detrisul dentinar remanent sau îl dizolvă şi reprecipită, în vederea

 unei mai bune cuplări a acestuia pe dentină

21 În hibridizarea dentinei umede: AB 6; pag

A. Primerul se aplica direct pe dentina umeda, care datorită păstrării 342-
apei îşi menţine permeabilitatea normală 343
B. Există riscul ca apa din matricea dentinară demineralizată să nu
fie complet înlocuită de primerul hidrofil
C. Matricea dentinară demineralizată trebuie menţinută foarte umedă
D. Dentina demineralizată trebuie uscată cu un jet puternic de aer şi
reumezită după aplicarea primerului
E. Nu prezintă riscul de supraumectare

22 Avantajele primerilor autogravanţi sunt: ACDE 6; pag

A. Reducerea riscului colabării fibrelor de colagen prin uscarea prea 345
intensă
B. Aplicarea unui singur strat este suficientă pentru cele mai multe
sisteme
C. Demineralizarea şi infiltrarea simultană cu monomer adeziv a
detritusului dentinar remanent şi a plăgii dentinare subiacente
D. Scurtarea timpului de lucru
E. Eliminarea consecinţelor lavajului insuficient

23 Sistemele adezive în trei etape distincte presupun: ABC 6; pag

A. Gravarea acidă, care elimină detritusul dentinar remanent şi 339-
demineralizează superficial dentina 340
B. Primingul care promovează adeziunea, executat cu monomeri
amfifili
C. Aplicarea răşinii adezive, care încheie hibridizarea prin
fotopolimerizare
D. Aplicarea a trei straturi succesive de adeziv
E. Aplicarea primerilor autogravanţi

24 Regulile generale ale unei hibridizări optime sunt: BCDE 6; pag

A. Aplicarea răşinii adezive, preferabil fără umplutură, într-un strat 346
cât mai subţire
B. Utilizarea preferenţială a gravării globale cu acid fosforic 30-40%
timp de 15s
C. Utilizarea preferenţială a tehnicilor adezive care îndepărtează
detritusul dentinar remanent în 3 etape distincte
D. Sistemele adezive de primeri cu acetonă sunt eficiente doar pe
dentina umedă (însă nu excesiv)
E. Polimerizarea separată a răşinii adezive înaintea obturaţiei
coronare din compozit

25 În cazul aplicării sitemelor adezive în 3 timpi, succesul primingului depinde BC 6; pag

de: 340
160

A. Uscarea imediată după aplicare

B. Aplicarea pentru minimum 15 secunde pentru a permite
pătrunderea monomerului adeziv pe toată profunzimea matricei
Page

dentinare demineralizate
 C. Evaporarea excesului de solvent după priming printr-o uscare
scurtă, moderată, înaintea aplicării răşinii adezive
D. Lavajul anterior aplicării adezivului
E. Obţinerea unui aspect mat, cretos prin uscarea plăgii dentinare
tratate cu primer

26 *În cadrul sistemelor adezive în trei timpi, primerii având apa drept solvent: E 6; pag
A. Trebuie aplicaţi pe dentină foarte umedă 343
B. Nu necesită gravare acidă
C. Nu sunt eficienţi pe dentină uscată moderat
D. Nu prezintă probleme legate de supraumectarea dentinei
demineralizate în profunzime
E. Permit verificarea clinică a eficienţei gravării smalţulului care,
printr-o uscare moderat, ce nu compromite hibridizarea, îmbracă
un aspect cretos în timp ce dentina ia un aspect mat

27 *Tehnica primerilor autogravanţi urmăreşte: A 6; pag

A. Hibridizarea plăgii dentinare prin păstrarea detritusului dentinar 344
remanent
B. Hibridizarea plăgii dentinare după îndepărtarea detritusului
dentinar remanent
C. Îndepărtarea completă a cepurilor de detritus dentinar remanent
D. Penetrarea răşinii cât mai profund în tubulii dentinari dilataţi
E. Scăderea timpului de aplicare al acidului fosforic pe dentină

28 În tehnica hibridizării dentinei uscate: BCE 6; pag

A. Există riscul de supraumectare 342
B. Nu există riscul de supraumenctare
C. Necesită o uscare moderată de cca.5 secunde a plăgii dentinare
spălate cu apă după gravare acidă
D. Presupune aplicarea unui primer pe bază de acetonă pe dentina
uscată în prealabil
E. Primerii în soluţie apoasă asigură reexpansiunea activă a reţelei
fibrilare de colagen colabate

29 În cazul utilizării primerilor având solventul miscibil cu apa (acetona): BCD 6; pag
A. Excesul de apa din dentină este eliminat prin uscare intensă şi 343-
prelungită 344
B. Excesul de apă este eliminat de solventul primerului care, fiind
volatil, determină pe măsură ce se evaporă creşterea concentraţiei
răsinii adezive pătrunsă în dentina demineralizată
C. Contracţia matricei fibrilare de colagen este de numai 24% în
cazul deshidratării chimice a dentinei demineralizate
D. Trebuie evitat excesul de apă deoarece determină o separare
locală a fazei hidrofile de cea hidrofobă
E. Hibridizarea dentinei demineralizate este compromisă
161

30 Regulile de aplicare a primerilor autogravanţi includ: CDE 6; pag

A. Aplicarea, lavajul şi uscarea, anterior aplicării răşinii adezive 346
Page

B. Aplicarea obligatorie într-un singur strat, cât mai subţire

 C. Crearea de asperităţi cu freza pe marginile de smalţ ale cavităţii
D. Aplicarea suficient de lungă a primerului
E. Frecarea permanentă a smalţului cu primer proaspăt

TEMA NR. 35.

ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE
– 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 Dintre factorii care pot perturba formarea matricii organice a smalţului se ACD 6; pag
numără: 33
A. carenţa de vitamina A
B. carenţa de vitamina PP
C. carenţa de vitamina C
D. unele boli infecto-contagioase
E. carenţa de vitamina E

2 Dintre factorii care pot perturba mineralizarea matricii organice a smalţului ACD 6; pag
se numără: 34
A. carenţa de calciu şi fosfat
B. bolile sistemice grave
C. carenţa de vitamina D
D. unele dereglări hormonale
E. excesul de proteine

3 Triada Keyes în etiopatogenia cariei dentare cuprinde următorii factori: ABC 6; pag
A. terenul 31
B. flora microbiană
C. alimentaţia
D. factori locali
E. factori morfologici
4 *Lichidul bucal este alcătuit în cea mai mare parte din: A 6;
A. salivă pag
B. secreţie gastrică regurgitată 35
C. transudat al mucoasei bucale şi a şanţurilor gingivale
D. exudat din pungile parodontale
E. mucus nazofaringian

5 *Volumul zilnic al secreţiei salivare globale este de: C 6; pag

A. 0,5-1,5 mililitri 36
B. 2-2,5 mililitri
162

C. 0,5-1,5 litri
D. 3-4 mililitri
Page

E. 4-5 mililitri
6 *În caz de hiposialie valorile secreţiei salivare stimulate scad sub: E 6; pag
A. 0,2 ml/min 36
B. 0,5 ml/min
C. 0,1 ml/min
D. 0,1 l/min
E. 0,7 ml/min

7 Materialul anorganic salivar este reprezentat de: ACE 6; pag

A. calciu 37-38
B. mucine
C. fosfaţi
D. lactoferină
E. fluor

8 Concentraţia fosfaţilor salivari depinde de: BCDE 6; pag

A. concentraţia fosfaţilor din biofilmul bacterian 38
B. sursa salivară
C. ritmul secreţiei salivare
D. pH-ul salivar
E. ritmul circadian

9 Glucidele salivare se găsesc sub formă de: ABD 6; pag

A. glucide libere 39
B. glucide legate de proteine
C. staterină
D. polimeri ai glucozei şi fructozei, sintetizaţi de glicoziltransferazele
bacteriene
E. alfa protează

10 Sistemele tampon salivare includ: BCD 6;

A. sistemul fosfat organic pag
B. sistemul fosfat anorganic 40
C. sistemul acid carbonic/bicarbonat
D. sistemul macromolecular proteinic
E. sistemul uree-amoniac

11 Saliva conţine o serie de factori antimicrobieni capabili să modeleze ABDE 6; pag

colonizarea cavităţii bucale: 41-42
A. lizozimul
B. lactoferina
C. sistemul acid carbonic/bicarbonat
D. peroxidazele
E. aglutininele

12 Din categoria aglutininelor salivare fac parte: CDE 6; pag

163

A. amilaza 42
B. peroxidaza
C. mucinele
Page

D. glicoproteinele din saliva parotidiană

 E. fibronectina

13 Rolul cariopreventiv al lichidului bucal este reprezentat de: ACE 6; pag

A. scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile 43
B. favorizarea adeziunii bacteriene
C. tamponarea acidităţii bucale prin sistemele tampon salivare şi
substanţe alcaline
D. favorizarea colonizării smalţului de către microorganisme
cariogene
E. remineralizarea cariilor incipiente
14 Făina neagră de grâu, melasa şi siropul de trestie de zahăr nerafinat reduc BD 6; pag
solubilitatea hidroxiapatitei, comparativ cu produsele rezultate prin rafinarea 44
lor, datorită:
A. consistenţei mai reduse
B. prezenţei unor fosfaţi organici
C. concentraţiei mai mici de glucide
D. prezenţei unor substanţe tampon
E. vâscozităţii crescute

15 Prelungirea timpului de clearance salivar al carbohidratelor, factor cariogen AD 6; pag

favorizant, poate fi cauzată de: 46
A. ritmul scăzut al secretiei salivare
B. conţinutul scăzut de mucină al salivei
C. vâscozitatea scăzută a salivei
D. factori retentivi bucali (carii, obturaţii coronare anfractuoase,
lucrări protetice)
E. ritmul crescut al secreţiei salivare

16 Contramăsurile practice cariopreventive, de scurtare a timpului de clearance ACDE 6; pag

al glucidelor, se bazează pe: 46
A. inducerea unei secreţii salivare rapide şi masive prin folosirea unor
alimente de consistenţă crescută
B. scăderea secreţiei salivare
C. utilizarea unor alimente detergente
D. folosirea gumei de mestecat
E. periajul imediat după mese

17 Zaharoza rămâne hidrocarbonatul cu cel mai însemnat potenţial cariogen BCD 6; pag
deoarece: 47
A. scade colonizarea plăcii bacteriene pe suprafeţele dentare
B. este utilizată de microorganisme mai mult decât oricare alt
principiu nutritiv pentru înmulţire şi dezvoltare
C. favorizează colonizarea microorganismelor odontopatogene
D. este uşor fermentabilă de către microorganisme, ducând la o
producţie masivă şi rapidă de acizi organici
E. inhibă sinteza polizaharidelor extracelulare
164

18 *Este considerată drept perioadă de agresiune, ca urmare a condiţiilor D 6; pag

propice demineralizării ţesuturilor dentare, perioada în care pH-ul bucal 48
Page

rămâne sub valoarea:

 A. 3,5
B. 4
C. 4,5
D. 6
E. 7

19 Grupele de populaţie în care alimentaţia creşte riscul la carie sunt ABCE 6; pag
reprezentate de: 49
A. obezi
B. bolnavii cronici
C. bolnavii psihic
D. profesori
E. gravide

20 Alimentele pot modela efectul cariogen al hidrocarbonatelor, reducând riscul ACDE 6; pag
la carie prin: 49-50
A. fosfaţi
B. faina din cerealele rafinate
C. grăsimi
D. cacao
E. brânzeturi

21 Grăsimile acţionează prin mai multe mecanisme cariostatice, cum ar fi: BCDE 6; pag
A. conţinut crescut în fluor 50
B. substituirea glucidelor din alimentaţie
C. coafarea particulelor alimentare din hidrocarbonate cu un film de
lipide care împiedică degradarea lor şi scurtează timpul de clearace
D. formarea unei bariere protectoare pentru smalţ
E. modificarea proprietăţilor de membrană ale bacteriilor plăcii

22 Brânzeturile acţionează prin mai multe mecanisme carioprotectoare, precum: ABCD 6; pag
A. conţinutul în fosfaţi de calciu 50
B. capacitatea antidemineralizantă a cazeinei şi proteinelor
C. efectul cariostatic al fosfopeptidelor din cazeină
D. stimularea secreţiei salivare
E. formarea excesivă de tartru

23 Din categoria îndulcitorilor necalorici fac parte: BDE 6; pag

A. sorbitolul 51
B. zaharina
C. xilitolul
D. ciclamatul
E. aspartamul

24 Atât rata de formare, cât şi localizarea plăcii bacteriene pot fi influenţate de: ABCE 6; pag
A. regimul alimentar 52
165

B. igiena bucală
C. vârsta
D. gradul de mineralizare a dentinei
Page

E. salivă
25 Grupa cocilor gram pozitivi prezenţi în placa bacteriană este reprezentată de: DE 6; pag
A. Lactobacillus 53
B. Actinomyces
C. Bacteroides
D. Streptococcus
E. Staphylococcus

26 Formarea plăcii bacteriene implică două procese majore: CD 6; pag

A. formarea materiei alba 54
B. precipitarea iniţială a lipidelor salivare
C. aderarea iniţială a microorganismelor din salivă la peliculă
D. înmulţirea bacteriilor odată ataşate, cu aderarea lor de cele iniţiale
E. aderarea iniţială a bacteriilor anaerobe

27 Componenţi adiţionali ai plăcii bacteriene sunt: ABCDE 6; pag

A. celule epiteliale 55
B. protozoare
C. eritrocite
D. particule alimentare
E. leucocite

28 Din punct de vedere al patogenezei cariei dentare, streptococii prezintă două AB 6; pag
proprietăţi importante: 57
A. acidogeneza
B. producţia de polizaharizi extra şi intracelulari
C. producţia de lipide
D. adeziune scăzută la ţesuturile dentare
E. producţia de amilază

29 *Dintre speciile de streptococi izolate, cel mai cariogen este: C 6; pag

A. Streptococul salivarius 57
B. Streptococul sanguis
C. Streptococul mutans
D. Streptococul mitior
E. Streptococul β hemolitic

30 Patogenitatea plăcii bacteriene, factorul cauzal primordial al cariei dentare, ABDE 6; pag
rezidă în: 57-58
A. concentrarea unui număr imens de microorganisme pe o suprafaţă
mică
B. capacitatea unor micoorganisme de a fermenta o mare varietate de
hidraţi de carbon
C. posibilitatea de a fi eliminată rapid de pe suprafeţele dure dentare
D. posibilitatea de a produce acid şi în lipsa unui aport substanţial de
hidraţi de carbon prin alimentaţie
166

E. scăderea constantă şi îndelungată a pH-ului plăcii sub pH-ul critic

de 5,5
Page
 TEMA NR. 36.
FORMELE ANATOMO-CLINICE ALE PULPITELOR DINŢILOR
PERMANENŢI
– 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 *Diagnosticul pozitiv al hiperemiei preinflamatorii: B 7
A. persistenţa durerii 30-40 min după încetarea excitantului, (pag.
localizată, provocată mai ales de cald, existenţa unui proces carios 71)
profund, nepenetrant sau tratamente recente pe dintele în cauză,
teste de vitalitate pozitive
B. persistenţa durerii câteva minute după încetarea excitantului,
localizată, provocată mai ales de rece şi dulce, existenţa unui
proces carios profund, nepenetrant sau tratamente recente pe
dintele în cauză, teste de vitalitate pozitive
C. persistenţa durerii 5-10 min după încetarea excitantului,
nelocalizată, provocată mai ales de dulce, de intensitate mare,
existenţa unui proces carios profund, nepenetrant sau tratamente
recente pe dintele în cauză, teste de vitalitate intens pozitive
D. persistenţa durerii 25-30 min după încetarea excitantului,
localizată, provocată mai ales de cald, existenţa unui proces carios
profund, penetrant, percuţie în ax pozitivă
E. persistenţa durerii cât actioneaza excitantul, localizată, provocată
mai ales de rece şi dulce, existenţa unui proces carios profund,
nepenetrant sau tratamente recente pe dintele în cauză, teste de
vitalitate pozitive

2 Indicaţii de tratament în hiperemia preinflamatorie: ACDE 7,

A. tratamentul cariei dentare şi coafaj indirect (pag.
B. tratamentul cariei dentare şi coafaj direct într-un timp, în cazul 72)
deschiderii accidentale a camerei pulpare
C. tratamentul cariei dentare şi coafaj direct în doi timpi, în cazul
deschiderii accidentale a camerei pulpare
D. amputaţie vitală
E. extirpare vitală

3 Diagnosticul diferenţial al hiperemiei preinflamatorii se face cu : AE 7

A. hipersensibilitatea şi hiperestezia dentinară (pag.
B. gangrena pulpara 71)
C. pulpita cronică deschisă ulceroasă
D. pulpita cronică închisă propriu-zisă
E. pulpite acute coronare
167

4 Diagnosticul diferenţial în pulpita seroasă parţială se face cu: BCDE 7

Page

A. caria simplă dentară (pag.

 B. hiperemia preinflamatorie 74)
C. pulpita acută seroasă totală
D. pulpita purulentă parţială
E. pulpita purulentă totală

5 *In pulpita seroasă parţială : E 7

A. percuţia în ax este dureroasă pag.7
B. percuţia transversală este dureroasă 3
C. testele de vitalitate sunt slab pozitive
D. testele de vitalitate răspund doar la stimuli de intensitate crescută
E. la testele de vitalitate răspunsul este intens pozitiv, cu o durere
prelungita

6 În pulpita seroasă totală la un dinte maxilar superior, durerea poate ABDE 7

iradia către: (pag.
A. dinţii vecini 75)
B. dinţii antagonişti
C. hemimaxilarul opus
D. zona temporală
E. zona orbitală

7 *Simptomatologia subiectiva in pulpita acuta seroasa totala este B 7

dominata de: (pag.
A. crize dureroase violente alternate cu perioade de remisiuni 75)
B. tendinta de iradiere a durerii
C. caracterul pulsatil al durerii
D. percutia in ax pozitiva
E. prezenta unui proces carios profund

8 *Diagnosticul pozitiv al pulpitei acute seroase totale se pune pe baza: B 7 pag.

A. caracterului discontinuu al durerii (76)
B. hipersensibilitatii la testele de vitalitate termice
C. calmarii temporare prin lichide reci
D. prezentei cavitatii carioase profunde
E. sensibilitatea la percuţia în ax negativă

9 * “Turbarea dinţilor” este o expresie cunoscută pentru ilustrarea B 7

intensităţii durerii din: (pag.
A. pulpita acută seroasă parţială 75)
B. pulpita acută seroasă totală
C. parodontita apicală acută seroasă
D. pulpita acută purulentă parţială
E. pulpita acută purulentă totală

10 Percuţia în ax este pozitivă în următoarele pulpopatii: CE 7

A. hiperemia preinflamatorie (pag.
168

B. pulpite seroase parţiale acute 76,

C. pulpite seroase totale 80)
D. pulpite purulente parţiale acute
Page

E. pulpite purulente totale

11 *Testele de vitalitate sunt intens pozitive în următoarele situaţii: B 7
A. caria simplă (pag.
B. pulpite acute seroase 72-
C. pulpite acute purulente 81)
D. pulpite cronice deschise
E. pulpite cronice închise

12 Indicatii de tratament in hiperemia preinflamatorie: ABCD 7

A. tratamentul cariei simple si coafajul indirect; (pag.
B. tratamentul cariei simple si coafajul direct in dublu timp, in 72)
deschiderile accidentale ale camerei pulpare;
C. amputatia vitala la dintii permanenti in curs de dezvoltare, cand
prin exereza dentinei ramolite s-a deschis larg camera pulpara;
D. extirparea vitala
E. extractia

13 Durerea poate fi spontană în următoarele situaţii: BCE 7

A. hiperemia preinflamatorie (pag.
B. pulpita seroasă parţială 75)
C. pulpita seroasă totală
D. pulpita cronică deschisă
E. pulpita purulentă parţială

14 Diagnosticul diferenţial în pulpita purulenta parţială se face cu: BD 7

A. caria dentară simplă (pag.
B. pulpita seroasă coronară 79)
C. pulpita seroasă totală
D. pulpita purulentă corono-radiculară
E. parodontita apicală acută purulentă

15 *Diagnosticul pozitiv al pulpitei acute purulente totale se pune pe baza: B 7

A. caracterului lancinant al durerii (pag.
B. testelor de vitalitate reduse 80)
C. calmarii temporare prin lichide calde
D. sensibilitatii la percutia transversală
E. apariţia picăturii de puroi prin fistulă vestibulară în dreptul
rădăcinii dintelui

16 *Diagnosticul diferenţial al pulpitelor acute purulente parţiale se face A 7

cu: (pag.
A. pulpita seroasă parţială 79)
B. pulpita seroasa totală
C. parodontita apicală acută seroasă (difuză)
D. hiperemia pulpară
E. pulpita cronică deschisă ulceroasă
169

17 Din categoria pulpitelor cronice deschise fac parte formele: AB 7

A. ulceroasă (pag.
Page

B. polipoasă 80)
 C. scleroatrofică
D. hiperplazică
E. propriu-zisă

18 *La inspecţie, în pulpita cronică deschisă ulceroasă se constată: A 7

A. prezenţa unei cavităţi carioase pofunde, cu deschiderea largă a (pag.
camerei pulpare 85)
B. pereti insensibili la testarea cu agenţi termici
C. palparea cu sonda nedureroasa superficial
D. inteparea in profunzime provoaca durere si sangerare
E. percutia in ax si transversala negative

19 *Diagnosticul pozitiv in pulpita cronica deschisa ulceroasa se pune pe C 7

urmatoarele semne: (pag.
A. existenta cariei profunde cu prezenţa polipului în camera pulpară 85)
B. raspuns pozitiv la percutia in ax a dintelui
C. sangerare la inteparea pulpei cu sonda
D. raspuns pozitiv la percutia transversala a dintelui
E. raspunsuri negative la testele de vitalitate

20 *Morfopatologic, în pulpita cronică deschisă ulceroasă, fibrele nervoase C 7

din parenchimul pulpar sunt în număr redus şi se observă pe o secţiune (pag.
axială prezenţa lor începând cu: 83)
A. primul strat
B. al doilea strat
C. al treilea strat
D. al patrulea strat
E. al cincilea strat

21 Granulomul intern al lui Palazzi: CDE 7

A. este o pulpită cronică deschisă polipoasă (pag.
B. este o pulpită cronică închisă propriu-zisă 92)
C. este o pulpită cronică închisă hiperplazică
D. poate fi localizată coronar şi/sau radicular
E. diagnosticul se poate pune pe baza radiografiei

22 *Granulomul intern Palazzi mai este cunoscut sub denumirea: A 7

A. boala „pink spots”sau boala”petelor roz” (pag.
B. pulpită cronică deschisa granulomatoasa 90)
C. granulom simplu conjunctiv
D. pulpita cronica inchisa propriu zisa
E. granulom chistic

23 Sensibilitatea dureroasă în cazul unei pulpite cronice deschise ulceroase ABCD 7

poate apărea: (pag.
A. în masticaţie, când sunt tasate alimente în cavitatea carioasă şi se 84)
170

exercită presiuni în spaţiul endodontic

B. palparea cu sonda în profunzime
C. în cazul unor reacutizări cauzate de obliterarea cavităţii carioase
Page

pentru un timp mai lung, cu resturi alimentare

 D. testări ale vitalităţii dintelui, dar la intensităţi mari ale excitanţilor
E. testări ale vitalităţii dintelui, la intensităţi obişnuite ale
excitanţilor

24 Diagnosticul diferenţial în cazul pulpitei cronice deschise polipoase se CDE 7

face cu: (pag.
A. caria dentară profundă 87)
B. pulpita cronică deschisă granulomatoasă
C. polipul gingival
D. necroza pulpară
E. pulpita cronică deschisă ulceroasă

25 Pulpita cronică închisă hiperplazică poate evolua şi se poate complica CD 7

cu: (pag.
A. pulpită seroasă parţială 93)
B. pulpită seroasă totală
C. necroză pulpară
D. fracturi ale dintelui
E. parodontită apicală cronică

26 *Intr-o pulpita acuta seroasa totala nu apare: A 7

A. durerea localizata (pag
B. durerea violenta 75)
C. durerea spontana
D. durerea continua
E. percutia axiala pozitiva

27 Care sunt simptomele pentru diagnosticul pulpitei acute purulente AB 7

totale: (pag
A. durere continua 79)
B. durere pulsatila
C. hipersensibilitate la teste de vitalitate
D. sensibilitate la percutia in ax
E. durere localizata

28 Pulpita cronica deschisa ulceroasa poate evolua spre: ABCD 7

A. forme subacute de pulpita seroasa (pag
B. forme subacute de pulpita purulenta 85)
C. fractura coronara
D. gangrena
E. pulpita cronica polipoasa

29 Diagnosticul pozitiv in pulpita acuta purulenta partiala se face pe: ACD 7

A. caracterul pulsatil al durerii (pag
B. exacerbare la rece, diminuare la cald 79)
C. prezenta picaturii de puroi la deschiderea camerei pulpare
171

D. hipoexcitabilitate
E. imposibilitatea localizarii dintelui afectat
Page

30 In stratul patru din pulpita cronica deschisa ulceroasa se gasesc: ABCD 7

 A. fibre conjunctive (pag
B. limfocite 84)
C. histiocite
D. macrofage
E. pulpa cu structura aparent normala

TEMA NR. 37.

NECROZA ŞI GANGRENA PULPARĂ
– 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 *Factorii cauzali cu acţiune favorizantă în necroza pulpară pot fi: C 7,
A. traumatisme cu intensitate redusă, dar repetate; (pag.
B. luxaţii, intruzii; 94)
C. diabet, hipertensiune arteriala;
D. temperaturi mai mari de 75°C;
E. temperaturi sub 0°C.

2 *Primele elemente ce au de suferit în evoluţia necrozei pulpare: A 7,

A. celulele; (pag.
B. fibrele conjunctive; 97)
C. pereţii vasculari;
D. fibrele nervoase;
E. substanţa fundamentală.

3 *Necroza de colicvaţie: B 7,
A. este o formă a gangrenei pulpare; (pag.
B. este produsă sub acţiune enzimatică; 98)
C. este dominată de fenomene de coagulare a protoplasmei;
D. frecvent instalată după aplicarea pansamentelor arsenicale;
E. poate fi cauzată de soluţii antiseptice de tipul antiformină;

4 *Despre necroza de colicvaţie sunt adevărate următoarele, cu excepţia: D 7,

A. este o mortificare aseptică a pulpei dentare; (pag.
B. dintele este modificat de culoare; 98)
C. testele biochimice sunt negative;
D. testele de vitalitate cu stimul electric nu pot da un răspuns fals
negativ;
E. testele de vitalitate cu curent electric pot da un răspuns fals
pozitiv.
172

5 *Factorii cauzali cu acţiune determinantă în gangrena pulpară sunt: C 7,

A. spasme vasculare prelungite urmate de ischemie ; (pag.
Page

B. avitaminozele (A şi C) ; 99)
 C. microorganismele ajunse în spaţiul endodontic ;
D. stări fiziologice: menstruaţia, travaliul prelungit ;
E. luxaţii cu intruzii.

6 Diagnosticul diferenţial în necroza pulpară se face cu: ABCE 7,

A. gangrena pulpară simplă; (pag.
B. pulpita cronică deschisă; 98-
C. pulpita cronică închisă; 99)
D. fractura dentară;
E. parodontita apicală cronică.

7 Necroza pulpară: CE 7,
A. se tratează ca o pulpită cronică închisă; (pag.
B. extirparea devitală este de elecţie; 99)
C. respectă tratamentul mecano-chimic finalizat cu obturaţie
radiculară corectă;
D. nu necesită etapă de tratament antiseptic fiind o mortificare
aseptică;
E. se tratează ca o gangrenă pulpară.

8 După devitalizare cu preparate pe bază de arsenic: ADE 7,

A. se produce o necroză de coagulare; (pag.
B. se produce o necroză de colicvaţie; 98)
C. deschiderea camerei pulpare produce o sangerare abundentă;
D. pulpa necrozată are aspect uscat;
E. pulpa necrozată are un aspect galben-brun sau negru-violaceu

9 Diagnosticul pozitiv în gangrena pulpară simplă este stabilit pe baza ABC 7,

următoarelor aspecte: (pag.
A. examen bacteriologic pozitiv; 101)
B. prezenţa unei carii profunde cu camera pulpară deschisă şi
insensibilitate totală la sondajul explorator;
C. fetiditate (nu este caracteristică);
D. fetiditate (este caracteristică numai gangrenei);
E. examen bacteriologic negativ.

10 Diagnosticul diferenţial al gangrenei pulpare simple se face cu: BCD 7,

A. pulpita acuta; (pag.
B. pulpita cronica; 102)
C. necroza pulpară;
D. gangrena complicată;
E. caria dentară.

11 Evoluţia si complicaţiile gangrenei pulpare pot fi spre: ACDE 7,

A. parodontita apicală; (pag.
B. necroza pulpară; 102)
173

C. fractura coronară;
D. boala de focar;
E. fractura corono-radiculară.
Page
12 Examenul radiologic în gangrena pulpară: CDE 7,
A. este elocvent; (pag.
B. poate releva o radiotransparenţă periapicală; 101)
C. poate releva o eventuala îngustare a canalului radicular;
D. poate evidenţia existenţa denticulilor;
E. poate evidenţia uneori o transparenta crescuta a canalului
radicular.

13 Modificări de culoare a dintelui se pot întâlni în: ACD 7,

A. necroza pulpară; (pag.
B. pulpita cronică deschisă; 91,
C. gangrena pulpară; 95)
D. pulpita cronică închisă hiperplazică;
E. pulpita cronică închisă propriu-zisă.

14 Microrganismele implicate în patogenia gangrenei pulpare sunt: ABCE 7,

A. streptococi beta hemolitici; (pag.
B. stafilococul alb; 99)
C. stafilococul auriu;
D. gonococi;
E. pneumococi.

15 Gangrena umedă se caracterizează prin: CE 7,

A. tesut pulpar putrificat ferm; (pag.
B. imagine radiologică cu modificări periapical; 100)
C. tesut pulpar putrificat foarte moale;
D. pierdere parţială a configuraţiei structurale a pulpei;
E. pierdere totală a configuraţiei structurale a pulpei.

16 Necroza de coagulare se caracterizeaza prin: ABDE 7,

A. pulpa uscata; (pag.
B. pulpa de culoare galben-brun sau negru-violaceu; 98)
C. consistenta pulpara este redusa;
D. extirparea se realizeaza destul de usor,cu instumente de canal;
E. apare adesea dupa arsenic.

17 Necroza de colicvatie este produsa prin: ABC 7,

A. enzime vegetale; (pag.
B. enzime animale; 98)
C. solutii antiseptic;
D. arsenic;
E. bradichinina.

18 Infectarea pulpei necrozate se face cu germeni bacterieni proveniti din: ACD 7,

A. cavitatea bucala; (pag.
B. chisturi de vecinatate; 99)
174

C. canal radicular lateral;

D. circulatie generala prin anacoreza;
E. osul alveolar.
Page
19 Semnele de gangrena simpla sunt: ABD 7,
A. test de vitalitate negative; (pag.
B. lipsa sensibilitatii si sangerarii pe canal ; 101)
C. camera pulpara inchisa;
D. dinte modificat de culoare;
E. modificari periapicale pe radiografie.

20 Gangrena uscata: BCE 7,

A. succede unei pulpite cronice deschise ulceroase; (pag.
B. succede un traumatism; 100)
C. succede actiunii unui agent chimic;
D. are peretii dentinari alterati profund;
E. se caracterizeaza prin extirparea usoara a resturilor.

21 *Diagnosticul pozitiv în gangrena pulpară simpla se pune pe: D 7,

A. carie profundă fără deschiderea camerei pulpare; (pag.
B. hipersensibilitate la sondarea canalelor radiculare; 101)
C. teste de vitalitate pozitive;
D. examen bacteriologic pozitiv;
E. durere la excitanţi termici.

22 *Tabloul clinic al necrozei pulpare cuprinde următoarele: D 7,

A. dinte cu transparenţa mai mare decat a dinţilor vecini; (pag.
B. durere la excitanţii termici; 98)
C. durere la excitanţi chimici;
D. dinte cu coloraţie modificată, brună sau galben-cenuşie;
E. durere la percuţia în ax a dintelui.

23 *Forma anatomo-clinică de gangrenă complicată se caracterizează prin: B 7,

A. interesează strict pulpa, fără răspuns din partea parodonţiului (pag.
apical; 101)
B. procesul septic depăşeşte teritoriul pulpar şi intereseaza
parodonţiul apical;
C. interesează numai parţial teritoriul pulpar;
D. interesează numai teritoriul periapical;
E. toate răspunsurile sunt corecte.

24 *Diagnosticul pozitiv in necroza pulpara se pune pe: A 7,

A. modificarea de culoare a dintelui; (pag.
B. hipersensibilitate la palparea cu sonda în camera pulpară; 98)
C. hipersensibilitate la palparea cu sonda în canalul radicular;
D. teste de vitalitate pozitive;
E. însămanţare bacteriană pozitivă.

25 *Factorii cauzali cu acţiune determinantă în gangrena pulpară sunt: C 7,

A. spasme vasculare prelungite, urmate de ischemie; (pag.
175

B. avitaminoze; 94)
C. microorganisme ajunse în spaţiul endodontic;
D. luxaţii, intruzii;
Page

E. intoxicaţii exogene cu diferite metale grele.

26 *Un factor cauzator al gangrenei pulpare este: C 7,
A. formolul; (pag.
B. cresterile mari si bruste de temperatura; 100)
C. actiunea unor enzime de provenienta bacteriana;
D. dezechilibrul circulator,
E. pansamentul arsenical.

27 *Diagnosticul diferential al necrozei pulpare nu se face cu : E 7,

A. gangrena pulpara simpla; (pag.
B. parodontita apicala cronica; 98-
C. pulpita cronica inchisa propriu-zisa; 99)
D. pulpita cronica deschisa;
E. pulpita acuta purulenta totala.

28 Necroza pulpara poate evolua spre: ADE 7,

A. ramane o perioada in acest stadiu; (pag.
B. vindecare spontana; 99)
C. pulpita cronica cu camera pulpara inchisa;
D. gangrena pulpara;
E. fractura dentara.

29 Arsenicul determina necroza pulpei dentare prin: CD 7,

A. modificarea brutala a pH-ului; (pag.
B. precipitarea proteinelor plasmatice si lezarea membranei celulare; 97)
C. paralizia peretilor vasculari;
D. blocarea respiratiei celulare;
E. depolimerizarea colagenului.

30 Simptomatologia clinica in necroza pulpara: ADE 7,

A. dintele are culoare modificata; (pag.
B. prezinta hiperestezie; 98)
C. continutul canalului radicular este o masa omogena de culoare
rosie vie;
D. probe de vitalitate negative;
E. la percutie rezonanta este mata.

TEMA NR. 38.

PARODONTITE APICALE ACUTE SI CRONICE
– 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

176

crt.
1 *Parodontita apicală acută hiperemică: C 7,
Page

A. reprezintă faza iniţială a inflamaţiei pulpare (pag.

 B. reprezintă faza iniţială a inflamaţiei ligamentelor periodontale 104)
C. reprezintă faza iniţială a inflamaţiei osului alveolar apical
D. reprezintă faza iniţială a inflamaţiei septului interradicular
E. reprezintă faza iniţială a inflamaţiei septului interdentar

2 *A doua fază în evoluţia inflamaţiei parodonţiului in parodontita B 7,

apicala acuta hiperemica: (pag.
A. este numită „timpul mut‟ 106)
B. este caracteristică prin manifestările vasculare şi clinice
C. este faza de alterare tisulară primară
D. este o hiperemie de tip pasiv
E. durează între câteva ore şi câteva zile

3 *Printre parodontitele apicale cronice cu imagine conturată pot fi E 7,

enumerate următoarele, cu excepţia: (pag.
A. parodontita apicală cronică fibroasă 114)
B. granulom simplu conjunctiv
C. granulom epitelial
D. granulom chistic
E. parodontita apicală cronică condensantă.

4 *Percuţia în ax este pozitivă în parodontitele apicale cronice: B 7,

A. în 90% din cazuri (pag.
B. în 20% din cazuri 114)
C. în 100% din cazuri
D. în 70% din cazuri
E. în 50% din cazuri

5 Durerea în parodontita apicală cronică poate îmbrăca următoarele BCD 7,

aspecte: (pag.
A. absentă 114)
B. nevralgiformă
C. senzaţie de uşoară egresiune
D. durere cu senzaţie de oboseală după masticaţie
E. pulsatilă

6 Despre granulomul simplu conjunctiv se pot afirma următoarele: ABDE 7,

A. este o osteită apicală cronică (pag.
B. este o parodontită apicală cronică 117)
C. se mai numeşte granulom intern al lui Palazzi
D. prezintă 4 zone
E. cel mai concludent este examenul radiologic

7 Simptomatologia parodontitei apicale hiperemice: ADE 7,

A. este diferită in funcţie de factorii etiologici (pag.
B. percuţia laterală este pozitivă 106)
177

C. percuţia în ax este negativă

D. este dominată de durere la atingerea dintelui cauzal
E. percuţia în ax este pozitivă
Page
8 *Abcesul Phonix: D 7,
A. este stadiul submucos al parodontitei apicale acute purulente (pag.
B. este stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente 119)
C. este stadiul subperiostal al parodontitei apicale acute purulente
D. este cauzat de reacutizări repetate ale granulomului simplu
E. este o parodontită apicală acută seroasă

9 Edemul din parodontita apicală acută seroasă: ACD 7,

A. interesează buza superioară pentru dinţii incisivi superiori (pag.
B. interesează aripa nasului pentru grupul incisiv 108)
C. interesează regiunea palpebrală pentru caninii superiori
D. interesează regiunea mentonieră pentru incisivii inferiori
E. interesează regiunea geniană pentru molarii inferiori

10 Diagnosticul diferenţial al parodontitei apicale acute hiperemice se face BD 7,

cu: (pag.
A. pulpita acută seroasă parţială 107)
B. pulpita acută seroasă totală
C. pulpita acută purulentă parţială
D. pulpita acută purulentă totală
E. parodontita apicala cronica fibroasa

11 Examenul radiologic este elocvent: ADE 7,

A. în parodontita apicală acută hiperemica (pag.
B. în parodontita apicală acută seroasă totală 113)
C. în parodontita apicală acută purulentă în primele stadii
D. în parodontite apicale cronice
E. în parodontita apicală acută purulentă în ultima fază

12 *Trăsătura esenţială a parodontitei apicale cronice condensante este: C 7,

A. imagine radiologică difuză, cu spaţii intertrabeculare înguste (pag.
B. imagine radiologică de osteită circumscrisă, radiotransparentă 124)
C. îngustarea spaţiului periapical
D. răspunsul slab pozitiv la testele de vitalitate
E. percuţia în ax este pozitivă

13 Diagnosticul diferenţial al parodontitei apicale acute seroase se face cu: ACDE 7,

A. foliculita acută a dinţilor incluşi (pag.
B. parodontite apicale cronice 109)
C. pulpite acute totale
D. parodontita apicală acută supurată
E. nevralgia de trigemen

14 *Durerea este de intensitate maximă în parodontita apicală acută D 7,

purulenta: (pag.
A. în stadiu endoosos 111)
178

B. în stadiu de fistulă
C. în stadiu de hiperemie
D. în stadiu subperiostal
Page

E. în stadiu submucos
15 Precizaţi răspunsurile corecte în cazul simptomatologiei parodontitei ABCE 7,
apicale acute seroase: (pag.
A. pe canal este prezentă o secreţie seroasă 108)
B. durerea are caracter acut
C. durerea este prezentă la percuţia în ax
D. semnele de vitalitate sunt slab pozitive la intensităţi foarte mari
ale stimulului
E. este prezentă tumefierea mucoasei şi a tegumentelor

16 Parodontita apicala acuta seroasa evolueaza spre: AC 7,

A. parodontita apicala acuta purulenta (pag.
B. complicare cu un proces osteomielitic 109)
C. cronicizare
D. sinuzita maxilara
E. cuprinderea apexului dintilor vecini

17 Diagnosticul pozitiv in parodontica apicala acuta purulenta: ABDE 7,

A. mobilitatea dintelui (pag
B. febra 112)
C. lipsa adenopatiei
D. senzatie de egresiune a dintelui
E. teste de vitalitate negative

18 Parodontita apicala cronica fibroasa poate fi determinate de: ABCE 7,

A. traumatizarea tesutului apical in cursul instrumentarii (pag
B. gangrena pulpara simpla 116)
C. utilizarea arsenicului
D. lucrari protetice defectuoase
E. antisepticele utilizate intempestiv pe canal

19 *Tabloul morfopatologic al parodontitei apicale acute seroase este A 7, pag

dominat de: 108
A. modificarile vasculare
B. modificarile chimice
C. modificarile enzimatice
D. durere
E. resorbtie osoasa

20 Celulele epiteliale din structura granulomului epitelial isi pot avea ABC 7,
originea in: pag.
A. resturile epiteliale Malassez 109
B. mucoasa sinusala
C. mucoasa bucala in cazul unor fistule
D. pulpa dintelui
E. osul alveolar
179

21 Morfopatologic, parodontita apicala acuta seroasa se caracterizeaza ABE 7,

prin: pag.
Page

A. turgescenta pernitelor vasculare 108

 B. ligamente alveolare ingrosate
C. fenomene de agregare eritrocitara
D. fragmentarea si depolimerizarea ligamentelor Sharpey
E. corticala interna alveolara prezinta un contur neregulat

22 Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala acuta seroasa se bazeaza pe: ABCE 7,

A. durere cu caracter acut (pag.
B. senzatie de egresiune a dintelui 108)
C. adenopatie regionala
D. durere este localizata
E. facies rigid

23 Stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente se ACE 7,

caracterizeaza prin: (pag
A. prezenta unui bogat infiltrat leucocitar. 110)
B. durerea este localizata
C. tensiune mare intratisulara
D. tumefierea si infiltrarea mucoasei
E. liza tesutului osos

24 Evolutie si complicatii in parodontita apicala acuta purulenta: BCE 7,

A. resorbtie radiculara externa de natura iatrogenica (pag.
B. fistulizare, resorbtie si vindecare temporara 112)
C. complicare cu un proces osteomelitic
D. resorbtie radiculara interna de natura microbiana
E. supuratia lojelor si a spatiilor cervico-faciale

25 Semnele obiective la parodontitele apicale cronice ne releva BDE 7,

urmatoarele: (pag.
A. palparea ganglionilor este edificatoare 114)
B. inspectia nu releva totdeauna semne manifeste concrete pentru
diagnostic
C. percutia verticala este intens pozitiva
D. la frontalii superiori se constata frecvent prezenta fistulei mai ales
pe mucoasa vestibulara
E. la percutia transversala, concomitent cu palparea mucoasei in
dreptul apexului,se percep uneori,la monoradicularii cu leziuni
periapicale voluminoase,vibratii ale apexului

26 Morfopatologic, parodontita apicala cronica fibroasa se caracterizeaza ACD 7,

prin: (pag.
A. se formeza asa numitele leziuni de granulom conjunctiv fibropar 116)
B. la periferia formatiunii, aglomerarea celulara este mai mare decat
in interior
C. vase sanguine cu pereti ingrosati si strangulati de-a lungul
traiectului lor
180

D. prezenta de infiltrat limfo-poliblastic

E. apar zone de tesut osos dens cu putine trabecule osoase si spatii
intratrabeculare
Page
27 Diagnosticul diferential al parodontitei apicale cronice fibroase se face BC 7,
cu: (pag.
A. pulpita acuta seroasa totala 117)
B. gangrena pulpara simpla
C. pulpita cronica deschisa ulceroasa in stadii avansate de evolutie
D. parodontita apicala acuta seroasa
E. parodontita apicala cronica condensanta

28 La granulomul simplu conjunctiv in mecanismul de formare se descriu ACDE 7,

urmatoarele zone: (pag.
A. zona de stimulare 118)
B. zona de colicvatie
C. zona de iritatie
D. zona exudativa
E. zona de necroza

29 Simptomatologic, in granulomul simplu conjunctiv, se constata BCD 7,

urmatoarele: (pag.
A. durerea este exacerbata la cald in fazele de reacutizare 119)
B. la inspectie dintele prezinta obturatie veche
C. prezenta unui proces carios ce intereseza si camera pulpara
D. uneori, coronar, nu se observa nici o leziune
E. teste de vitalitate usor pozitive la intensitati mari

30 Diagnosticul diferential al parodontitei apicale cronice difuze progresive ABD 7,

Partsch se face cu: (pag.
A. granulomul chistic 124)
B. actinomicoza
C. granulomul epitelial
D. adenopatii supurate
E. parodontita apicala cronica cu hipercementoza

TEMA NR. 39.

TRATAMENTUL NECROZEI SI GANGRENEI PULPARE
– 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 * Izolarea dintelui in timpul tratamentului mecanic al gangrenei C 7, pag
pulpare: 167
A. este obligatorie pe tot timpul tratamentului
B. este facultativa pe tot timpul tratamentului
181

C. nu este necesara izolarea dintelui decat dupa primul pansament

ocluziv
Page

D. este obligatorie in a treia sedinta

 E. este obligatorie in momentul obturarii radiculare definitive

2 *Nu beneficiaza de tratament conservator dintii care prezinta: E 7, pag

A. radacini in baioneta 159
B. radacini cu curburi exagerate
C. cai false interradiculare
D. implantare deficitara
E. toate de mai sus

3 *Ph-ul hidroxidului de calciu este cuprins intre: B 7, pag

A. 10-11 198
B. 11-12
C. 12-13
D. 7-9
E. 8-10

4 *Tratamentul mecanic in gangrena pulpara se efectueaza: B 7, pag

A. pana la foramenul apical 166
B. pana la constrictia apicala
C. pana la unirea celor 2/3 coronare cu 1/3 apicala a canalului
D. pana la ½ canalului
E. cu o usoara depasire a constrictiei apicale

5 *O preparatie mecanica corecta a canalului: D 7, pag

A. nu este insotita de irigatii cu solutii antiseptice, deoarece acestea 173
sunt iritante
B. se obtine utilizand aceeasi tehnica pe toata lungimea canalului
C. se obtine utilizand numai tehnici moderne, sonice, ultrasonice,
laser
D. necesita, de obicei, combinarea unei tehnici manuale cu una din
celelalte tehnici
E. se realizeaza pana la apexul radiologic

6 *Cloroterapia NU este indicata in: E 7, pag

A. gangrena pulpara 211
B. pulpita purulenta totala
C. parodontitele apicale cronice
D. parodontitele apicale acute
E. hiperemia pulpara

7 *Pentru prepararea canalelor radiculare sunt descrise urmatoarele D 7, pag

metode, cu exceptia celor: 166
A. manuale
B. mecanice
C. ultrasonice
D. radiologice
182

E. sonice
8 *Pasta iodoformata Walkhoff contine urmatoarele, cu exceptia: D 7, pag
A. clorfenol 181
Page

B. camfor
 C. iodoform
D. cloroform
E. mentol

9 *Metodele folosite in prepararea canalelor pot fi: E 7,

A. manuale pag.
B. sonice 166
C. ultrasonice
D. cu laser
E. toate de mai sus

10 *Actiunea antiseptica a hidroxidului de calciu se bazeaza pe: A 7, pag

A. pH-ul alcalin, de care este raspunzator ionul OH-, cuprins intre 198
11-12
B. pH-ul alcalin, de care este raspunzator ionul Ca2+, cuprins intre
11-12
C. ph-ul alcalin, de care este raspunzator ionul OH-, cuprins intre 13-
14
D.
solubilitatea crescuta in apa, care determina eliberarea treptata a
ionului OH-
E. solubilitatea redusa in apa, care determina eliberarea treptata a
ionului Ca2+

11 *Metoda cea mai precisa de masurare a canalului radicular este D 7 pag.

considerata: 163
A. metoda clinica
B. metoda clinico-radiologica
C. metoda radiologica
D. metoda electronica
E. metoda intepaturii apicale

12 *In extirparea pulpara: B 7,

A. tratametul mecanic se efectueaza pana la apexul radiologic pag.
B. tratamentul mecanic se efectueaza pana la constrictia apicala 166-
C. tratamentul se executa in mai multe sedinte 167
D. nu este necesara izolarea dintelui
E. in cursul tratamentului se aplica pansamente medicamentoase

13 *Solutia Walkhoff contine: C 7, pag

A. fenol 30%, camfor 60%, alcool 10% 177
B. monoclorfenol si alcool 10%
C. p-monoclorfenol, camfor si mentol
D. p-monoclorfenol si tricrezol
E. p-monoclorfenol, alcool si eter 10%

14 *Obturatia de canal in aceeasi sedinta, se realizeaza cand: A 7,

183

A. avem un canal uscat pag.

B. pulpite cronice 170
C. pupite acute purulente, partiale sau totale
Page

D. cand in timpul tratamentului campul operator a fost invadat de

 saliva
E. cand nu putem opri hemoragia

15 *Eficienta asociatiilor de antibiotice in tratamentul gangrenei pulpare, E 7,

depinde de urmatorii factori: pag.
A. evitarea antibioticelor cu reactii adverse; 187
B. evitarea unor doze insuficiente;
C. evitarea antagonismelor
D. evitarea rezistentei incrucisate
E. toate de mai sus.
16 Daca pe canale se intalnesc obstacole formate din depuneri calcare, ABC 7, pag
tratamentului mecanic i se pot asocia urmatoarele substante chimice de 162
permeabilizare :
A. sarea sodica de EDTA solutie 10%
B. acid sulfuric solutie 20-30%
C. antiformina
D. solutia clorhexidina 1%
E. eugenol

17 Dintre metodele mecanice de preparare a canalului radicular in ABD 7, pag

gangrena pulpara fac parte urmatoarele sisteme: 171
A. sistemul Giromatic
B. canal Master U
C. metoda conversiunii
D. canal Finder
E. sistemul treptelor consecutive

18 In alegerea substantei medicamentoase utilizate in tratamentul ABC 7, pag

gangrenei pulpare, ne putem ghida dupa urmatoarele criterii: 173
A. forma anatomo-clinica a gangrenei (umeda sau uscata)
B. prezenta sau absenta complicatiilor parodontiului apical
C. tipul de reactivitate al pacientului
D. concentratia solutiei
E. lipsa efectului bactericid al substantei

19 In tratamentele endodontice, antisepticele se folosesc sub urmatoarele ABC 7, pag

forme sau proceduri: 210
A. pansamente endodontice
B. irigatii endodontice
C. asociate cu agenti fizici
D. diferentiat la monoradiculari fata de pluriradiculari
E. numai la persoane varstnice

20 Intre factorii locali care pot conditiona terapia endodontica a dintilor cu BCE 7,
necroza sau gangrena pulpara, se inscriu: pag.
A. prezenta unor obturatii coronare din amalgam 158-
184

B. valoarea masticatorie si protetica a dintelui 159

C. topografia dintelui
D. afectiunile de sistem
Page

E. starea parodontiului marginal

21 Cauzele generale ale hemoragiei sunt: ABCD 7,
A. hemofilie pag
B. diateze hemoragice 166
C. afectiuni hepatice cu alterarea mecanismelor de coagulare a
sangelui
D. stari fiziologice congestive: menstruatie
E. graviditate

22 Pasta iodoformata Walkhoff, contine: ABCD 7,

A. iodoform pag
B. clorfenol 181
C. timol
D. oxid de zinc
E. formol

23 Aparatele electronice de masurare a lungimii de lucru existente, pot fi ABCD 7, pag

clasificate astfel: 165
A. analogice
B. audiometrice
C. digitale
D. de inalta frecventa
E. sonda bimetalica Curalt

24 Compusii cuaternari de amoniu: ABD 7,

A. sunt detergenti cationici pag.
B. reduc tensiunea superficiala a solutiei 182
C. sunt mai activi in mediu acid
D. sunt mai activi in mediu alcalin
E. sunt toxici citoplasmatici puternici

25 Permeabilizarea canalelor radiculare se poate realiza cu urmatoarele AE 7,

instrumente: pag.
A. ace Miller 162
B. ace Donaldson fine si foarte fine
C. ace Hedstroem fine
D. freze globulare mici
E. ace Kerr fine si foarte fine

26 Ce medicatie endodontica are capacitate antimicotica: BD 7,

A. tricrezolformalina pag.
B. Walkhoff 176-
C. Chlumski 181
D. clorhexidina
E. creozotul de mesteacan
185

27 Timpii operatori ai tratamentului mecanic in gangrena pulpara sunt : ABCD 7,

A. crearea accesului in camera pulpara pag.
B. permeabilizarea si evidarea continutului gangrenos 160
Page

C. indepartarea dentinei alterate de pe peretii canalului

 D. stabilirea lungimii canalului
E. obturarea radiculara definitiva in aceeasi sedinta

28 Tratamentul Spad : BD 7, pag

A. reprezinta o metoda de tratament al pulpitei seroase totale 185
B. reprezinta o metoda de tratament al gangrenei pulpare
C. se realizeaza cu solutie Walkhoff si pasta Spad
D. utilizeaza pasta Spad
E. utilizeaza pasta Spad si un amestec de doua lichide

29 Cerintele ideale pentru medicatia canalara sunt: BC 7, pag

A. efect lent bactericid si fungicid 175
B. actiune antibacteriana indelungata
C. usurinta introducerii pe canale
D. interferarea proceselor de vindecare periapicala
E. tensiune superficiala mare

30 Pasta Ledermix contine: CD 7,

A. prednisolon pag.
B. clorhidrat de neomicina 192
C. oxid de zinc
D. hidroxid de calciu
E. streptomicina

TEMA NR. 40.

OBTURAREA CANALELOR RADICULARE
– 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 *La proba conului master, in tehnica de condensare termomecanica a C 7, pag
gutapercii (Mc Spadden), acesta trebuie sa se opreasca : 235
A. la constrictia apicala
B. la 1 mm de constrictia apicala
C. la 1,5-2 mm de constrictia apicala
D. la 4-3 mm de constrictia apicala
E. la apexul radiologic

2 *Premiza obligatorie in tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin C 7,

incalzire este urmatoarea: pag
A. largirea adecvata a canalului radicular 237
B. respectarea regulilor de preparare a canalelor radiculare
186

C. utilizarea cimentului de sigilare pentru realizarea cimentarii

apicale
Page

D. plasarea corecta a varfului canulei

 E. largirea excesiva a canalului radicular

3 *Finger spreaderele prezinta urmatoarele avantaje fata de hand C 7, pag

spreadere: 223
A. permit indepartarea cu usurinta din canal, cu dislocarea gutapercii
B. nu permit rotirea spreaderului in jurul axului sau
C. confera operatorului o mare sensibilitate tactila
D. partea activa are forma cilindrica
E. lungimea partii active este de cca 20 mm.

4 *In lipsa stopului apical in condensarea laterala la cald prin tehnica C 7, pag
Endotec, se recomanda introducerea conului master: 229
A. pana la limita apicala stabilita prin odontometrie
B. pana la 1mm de limita apicala stabilita prin odontometrie
C. pana la 2 mm de limita apicala stabilita prin odontometrie
D. dincolo de limita apicala
E. pana in treimea medie a canalului

5 *Obturatia segmentara cu gutaperca are ca dezavantaj : B 7,

A. necesita instrumentar endodontic special pag.
B. sigilare imperfecta in 1/3 apicala a canalului 241
C. grava perturbare a procesului de vindecare periapicala
D. necesita un calibru larg al portiunii apicale
E. este dificil de indepartat

6 *Indicatiile obturarii segmentare cu rumegus dentinar sunt: C 7, pag

A. canale inguste 241
B. canale curbe
C. foramen apical larg
D. delta apicala
E. perforatii in 1/3 coronara a canalului

7 *Alegerea acului Lentulo se face dupa urmatoarele criterii, cu exceptia: D 7, pag

A. volumul canalelor 215
B. topografia dintilor
C. integritatea fizica a acului Lentulo
D. numarul canalelor
E. gradul de curbura al canalelor

8 *In lipsa stopului apical in condensarea laterala la cald Endotec, se C 7,

recomanda introducerea conului master : pag.
A. pana la limita apicala stabilita prin odontometrie 229
B. pana la 1mm de limita apicala stabilita prin odontometrie
C. pana la 2mm de limita apicala stabilita prin odontometrie
D. dincolo de limita apicala
E. Pana in treimea medie a canalului
187

9 *Timpul in care gutaperca ramane plastica in canal dupa indepartarea A 7,

plugger/spreader-ului incalzit din canal, este: pag.
Page

A. 10-15 sec 229

 B. 30 sec
C. 60 sec.
D. 50 sec
E. 70 sec

10 *Avantajele tehnicii de condensare termoplastica a gutapercii (Mc C 7,

Spadden) pag.
A. este mai lenta 234
B. exista posibilitatea fracturarii compactoarelor
C. obtureaza cea mai mare parte a spatiului endodontic
D. faciliteaza depasirile in lipsa unui stop dentinar apical
corespunzator
E. exista posibilitatea aparitiei unor leziuni termice ale parodontiului
de sustinere

11 *Avantajele tehnicii de condensare verticala la cald a gutapercii sunt A 7,

reprezentate de: pag.
A. asigura o obturatie omogena a canalelor 232
B. nu necesita o largire excesiva a canalelor
C. nu necesita mult timp
D. nu necesita instrumente speciale
E. frecventa mica a obturatiilor cu depasire comparativ cu alte
tehnici

12 *Finger spreaderele prezinta urmatoarele avantaje fata de hand C 7,

spreadere: pag.
A. utilizare mai usoara in zonele distale 223
B. nu permit rotirea in jurul axului propriu in ambele sensuri
C. permit indepartarea usoara din canal, fara dislocarea gutapercii
D. sunt mai subtiri
E. sunt mai flexibile

13 *In condensarea verticala la cald a gutapercii,coafarea conului principal B 7,

cu ciment de sigilare si propulsarea sa in canal se face pana la: pag.
A. 1 mm de constrictia apicala 232
B. 2 -3mm de constrictia apicala
C. 4 mm de constrictia apicala
D. 5 mm de constrictia apicala
E. 10 mm de constrictia apicala

14 *Ramolirea portiunii apicale de 2 mm a conului, prin introducerea in A 7,

cloroform, dureaza: pag.
A. 3-4 secunde 225
B. 3 minute
C. 1 minut
D. 2 minute
188

E. 20 minute

15 *Dezavantajele utilizarii conurilor de argint in obturatia radiculara B 7,

Page

sunt: pag.
 A. inchiderea perfecta a canalelor 243
B. tratamentul biomecanic incomplet nu asigura sigilarea apicala
urmarita
C. raduioopacitatea intensa a conului da o falsa impresie de obturatie
neetansa
D. are actiune oligodinamica discutabia in conditiile unei sigilari
perfecte
E. flexibilitate mai mare decat a conurilor de gutaperca.

16 *La proba conului master, in tehnica de condensare termomecanica a B 7,

gutapercii (McSpadden), acesta trebuie sa se opreasca : pag.
A. la constrictia apicala 235
B. la 1,5 mm de constrictia apicala
C. la 2mm de constrictia apicala
D. la 3-4 mm de constrictia apicala
E. la apexul radiologic

17 Adaugarea de dezinfectante in pastele de obturatie radiculare nu este CD 7,

benefica, deoarece: pag.
A. creste riscul obturatiilor de canal cu depasite 214
B. nu reduce semnificativ microinfiltratiile marginale
C. irita parodontiul apical
D. sunt inactivate rapid in umorile tisulare
E. produc coloratii ale dintilor

18 Dispozitivul de condensare laterala la cald, Endotec, prezinta ABCD 7,

urmatoarele caracteristici: pag.
A. este simplu si ergonomic 229
B. exista posobilitatea atasarii unui ajustor ocluzal din silicon
C. incalzirea poate fi calibrata perfect
D. racire rapida
E. nu poate fi utilizat in canale curbe

19 In tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin incalzire, este necesara BCDE 7,

respectarea urmatoarelor reguli obligatorii: pag.
A. trebuie evitata largirea excesiva a canalelor 237
B. plasarea corecta a varfului canulei
C. injectarea gutapercii la temperatura indicata de prospect
D. injectarea gutapercii la consistenta adecvata
E. proba clinica prealabila a pluggerelor

20 Tehnica de condensare lateral la rece a gutapercii prezinta urmatoarele AB 7,

avantaje: pag.
A. asigura o sigilare superioara obturatiilor, prin cimentarea unui con 224
B. prezinta succes clinic considerabil in timp
C. asigura o obturatie foarte omogena
189

D. simplitatea si rapiditatea executiei

E. nu da fenomene de iritatie apicala
Page

21 Pentru timpii operatori ai obturatiei de canal cu conuri de gutaperca BCD 7,

 calibrate se numara si: pag.
A. individualizarea conului de gutaperca 221
B. proba clinico-radiologica a conului
C. toaleta finala a canalului prin irigatie endodontica
D. introducerea cimentului de sigilare pe canal
E. condensarea cimentului de sigilare cu spreaderul

22 Avantajele utilizarii conurilor de titan sunt urmatoarele: CDE 7,

A. sunt nedeformabile pag.
B. inchiderea canalului e posibila doar prin asocierea unui ciment de 244
sigilare
C. rigiditate superioara fata de cea a conurilor de argint
D. lipsa coroziunii
E. biocompatibilitate

23 Situatii mai frecvent intalnite la proba conului inaintea obturatiei, sunt ABCD 7,
urmatoarele: pag.
A. neadaptarea festa la calibrul portiunii apicale a canalului 220-
B. imposibilitatea propulsarii conului pe toata lungimea de lucru a 221
canalului
C. depasirea lungimii de lucru
D. discordanta de forma dintre varful conului si segmentul apical al
canalului radicular
E. canale cu apex larg deschis

24 Alegerea acului Lentulo pentru realizarea obturatiei de canal se face ABC 7,

dupa urmatoarele criterii: pag.
A. topografia dintilor 215
B. integritatea fizica a acului Lentulo
C. volumul canalelor radiculare
D. morfologia canalelor radiculare
E. materialul utilizat

25 Finger spreaderele prezinta urmatoarele caracteristici fata de hand ABC 7,

spreadere: pag.
A. confera sensibilitate tactila 223
B. permit indepartarea din canal fara dislocarea gutapercii
C. permit rotirea cu usurinta a spreader-ului in jurul axului sau
propriu, in ambele sensuri
D. permit rotirea cu usurinta a spreader-ului in jurul axului sau
propriu, in sensul acelor de ceasornic
E. la indepartarea lor din canal se dizloca conul de gutaperca

26 In utilizarea acului Lentulo pentru introducerea pastei in obturatia AD 7,

radiculara, trebuie ca acesta: pag.
A. sa aiba spirale integre 219
190

B. sa fie usor indoit

C. sa se verifice patrunderea acului in turatie pe canal
D. sa nu fie ruginit
Page

E. sa se specifice sensul corect de rotatie ( invers acelor de

 ceasornic) pentru propulsarea pastei in canal

27 Dezavantajele tehnicii de obturatie de canal prin cimentarea unui con ACE 7,

unic, calibrat la apex, sunt: pag.
A. solubilitatea sigilantilor 219
B. premiza sigilarii corecte doar in treimea apicala
C. microinfiltratie mai mare decat la alte tehnici
D. dezobturare dificila in caz de necesitate
E. premiza sigilarii corecte doar in cei 2-3 mm apicali

28 Inconvenientele obturarii cu gutaperca: ABCD 7,

A. timp indelungat pentru largirea canalelor pag.
B. dificultatea obturarii canalelor inguste 242
C. dificultatea obturarii canalelor curbe
D. obturatii de canal incomplete
E. obturatii de canal tridimensionale

29 Tehnica de condensare verticala la cald a gutapercii are ca dezavantaje: ABC 7,

A. necesita mult timp pag.
B. laborioasa 232
C. reclama o largire excesiva a canalului
D. frecventa mai mare a obturatiilor cu depasire
E. consum mai mare de conuri de gutaperca

30 Obturatia de canal cu conuri metalice este indicata in : AB 7,

A. canale inguste pag.
B. canale cu curbura accentuata 245
C. canale ovale
D. foramen apical larg
E. resorbtii radiculare interne

TEMA NR. 41.

TRATAMENTUL PARODONTITELOR APICALE ACUTE SI
CRONICE
– 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 *Daca secretia se mentine in canal si dupa folosirea pansamentelor B 7,
medicamentoase, se poate recurge la obturatia provizorie a canalului cu: pag.
A. Dontisolon 259
191

B. pasta Walkhoff
C. ciment zinc oxid eugenol
D. Endomethasone
Page

E. ciment fosfat de zinc

2 *Tratamentul parodontitei apicale seroase exudative necesita: E 7, pag
A. irigatii endocanalare cu solutii antiseptice 256
B. permeabilizarea apexului
C. lasarea deschisa a dintelui
D. aplicarea de prisnite reci
E. toate de mai sus.

3 *Tratamentul parodontitei apicale arsenicale, forma grava, consta in: E 7, pag

A. extractia dintelui 256
B. chiuretarea alveolei pana in os sanatos
C. aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice
D. protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial
E. toate de mai sus

4 *Factorii care conditioneaza severitatea manifestarilor clinice in D 7,

depasirile apicale NU sunt reprezentati de : pag.
A. starea parodontiului apical dinainte de obturatie 251-
B. volumul de substanta care a depasit apexul 252
C. calitatea materialului de obturatie
D. forma pe sectiune a canalului radicular
E. tipul de reactivitate individuala

5 *In parodontita apicala hiperemica consecutiva acutizarii unui proces A 7,

cronic preexistent, se realizeaza: pag.
A. tratament mecanic cu permeabilizarea apexului 255
B. tratament mecanic fara permeabilizarea apexului
C. aplicarea imediata de pansament ocluziv cu antiseptic (Walkhoff)
D. lasarea inchisa a dintelui pentru cateva zile
E. obturatie definitiva de canal in aceeasi sedinta

6 *In parodontita apicala acuta arsenicala forma grava, NU se D 7,

recomanda: pag.
A. extractia dintelui 216
B. chiuretare pana in os sanatos
C. protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial
D. toaleta canalelor cu mese imbibate in apa oxigenata
E. aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice

7 *In cazul secretiei seroase moderate pe canal, nu se indica: C 7,

A. tratamentul medicamentos cu antiseptice pag.
B. cauterizarea chimica 258-
C. crearea unei fistule artificiale medicamentoase 259
D. cauterizarea electrica
E. paste cu antibiotice
192

8 *In parodontita apicala acuta hiperemica consecutiva depasirii apexului C 7,

cu material de obturatie, este contraindicata: pag.
A. expectativa 256
Page

B. interventia chirurgicala
 C. dezobturarea canalului radicular
D. administrarea de antialgice
E. infiltratia plexala cu novocaina 1%

9 *In parodontita apicala acuta purulenta, faza endodosoasa, NU se E 7,

practica: pag.
A. drenaj endodosos 257
B. drenaj transosos
C. drenaj alveolar
D. medicatie analgetica
E. pansament cu antiseptice

10 *In tratamentul parodontitei apicale acute purulente la adulti, B 7,

ampicilina se administreaza dupa urmatoarea schema: pag.
A. 0,250 g de 4 ori pe zi 252
B. 0,250 g de 6 ori pe zi
C. 0,500 g o data pe zi
D. 0,200 g de 5 ori pe zi
E. 0,500 g de 2 ori pe zi

11 *Schema de tratament in parodontitele apicale acute purulente in E 7,

stadiul endodosos cuprinde urmatoarele etape,cu exceptia: pag.
A. drenaj endodontic asociat cu antibiotice 257
B. drenaj combinat, endodontic si prin osteotomie transmaxilara
A. C.drenaj alveolar prin extractia dintelui
C. medicatie analgetica, tranchilizante
D. extractie si replantare

12 *Administarea antibioticelor in tratamentul parodontitelor apicale A 7,

acute exudative purulente se recomanda in urmatoarele circumstante: pag.
A. in faza endoosoasa, cand drenajul este nesatisfacator si starea 254
pacientului este alterata
B. in faza endoosoasa, canddrenajul este nesatisfacator din diferite
cauze
C. in faza subperiostala
D. in faza submucoasa
E. cand nu se poate face un tratament corect endodontic

13 *Care din urmatorii factori conditioneaza intensitatea manifestarilor E 7,

clinice in depasirile apicale: pag.
A. volumul de substanta care a depasit apexul 251
B. calitatea materialului de obturatie
C. vecinatatea unor formatiuni nervoase
D. tipul de reactivitate individuala
E. toate de mai sus
193

14 *In cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontita apicala E 7,

cronica NU se indica: pag.
A. drenaj endodontic 259
Page

B. lasarea deschisa a dintelui

 C. crearea unei fistule artificiale medicamentoase
D. obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu
E. cauterizarea chimica cu acid tricloracetic

15 *Factorii care conditioneaza severitatea manifestarilor clinice in D 7,

depasirile apicale NU sunt reprezentati de: pag.
A. starea parodontiului apical dinainte de obturatie 251-
B. volumul de substanta care a depasit apexul 252
C. calitatea materialului de obturatie
D. forma pe sectiune a canalului radicular
E. tipul de reactivitate individuala

16 *Secretia persistenta pe canal in tratamentul unei parodontite apicale B 7,

cronice impune schimbarea pansamentului antiseptic cu un alt pag.
antiseptic dupa: 258
A. sedinta
B. doua sedinte
C. 4 sedinte
D. 5 sedinte
E. 10 sedinte

17 Atitudinea terapeutica fata de parodontita apicala acuta arsenicala, BC 7,

forma usoara, cuprinde: pag.
A. tratament cu diatermie 256
B. indepartarea pansamentului arsenical
C. aplicarea in canal a unor mese imbibate in solutie de
dimercaptopropanol
D. introducerea de urgenta a pastelor cu antibiotice in canal
E. se asteapta cedarea de la sine a fenomenelor patologice

18 Cauzele iatrogene ale persistentei secretiei pe canal in parodontitele ABC 7,

apical cronice sunt: pag.
A. mese impinse dincolo de apex 258
B. iritarea chimica a parodontiului prin exces de medicamente
C. utilizarea incorecta a agentilor fizici
D. pozitia dintelui pe arcada
E. varsta pacientului

19 In stadiul submocos al parodontitei apicale acute exudative purulente, ACD 7,

terapia este urmatoarea: pag.
A. drenaj endodontic 257
B. ionoforeza endocanalara cu enzime
C. incizia mucoasei
D. extractia dintelui si drenaj alveolar
E. aplicarea unui aparat fix de imobilizare
194

20 Pentru prevenirea evolutiei parodontitelor apicale exudative seroase ACD 7,

spre forme purulente, se recomanda instituiea unui tratament pag.
medicamentos cu: 253
Page

A. antibiotice
 B. anticoagulante
C. antiinflamatoare nespecifice
D. antialgice
E. antiacide

21 Schema de tratament a parodontitei apicale cronice fistulizate cuprinde ABC 7,

urmatorii timpi: pag.
A. tratament de gangrena 260
B. se insista cu irigatiile pe traiectul dinte-fistula
C. se obtureaza in aceeasi sedinta daca s-a obtinut uscarea canalului
D. se sutureaza fistula
E. se obtureaza dintele retrograd

22 Tratamentul parodontitelor apicale acute poate fi dictat de: CDE 7,

A. profesia pacientului pag.
B. sexul pacientului 249
C. reactivitatea individuala
D. forma anatomo-clinica de inflamatie
E. pozitia dintelui pe arcada

23 In cazul parodontitelor apicale hiperemice consecutiv gangrenei AC 7,

pulpare, pasta cu antibiotice: pag.
A. se aplica din prima sedinta 250
B. nu se aplica din prima sedinta
C. se mentine 48 de ore
D. se mentine minimum 72 de ore
E. se mentine o saptamana

24 Care sunt situatiile clinice in care nu se poate realiza drenajul CDE 7,

endodontic: pag.
A. obturatii coronare de amalgam 253
B. dinti acoperiti de coroane
C. lucrari protetice cu ancoraj in canal
D. corpi straini in canal
E. radacini curbe

25 Cauzele persistentei secretiei pe canal sunt: ABC 7,

A. apex larg deschis la copii si adolescenti pag.
B. largirea excesiva a apexului in timpul tratamentului mecanic 258
C. mese impinse dincolo de apex
D. tratamente endodontice incomplete
E. canale curbe

26 Metoda chirurgicala aleasa in tratamentul parodontitelor apicale acute ABCE 7,

este in raport de: pag.
A. forma anatomo-clinica a parodontitei apicale 249
195

B. stadiul ei de evolutie
C. conditiile topografice locale
D. conditiile topografice generale
Page

E. starea generala a pacientului

27 Parodontitele apicale acute necesita un tratament mai complex, care AB 7,
consta in: pag.
A. eliminarea cauzei inflamatiei, reprezentata in 99% din cazuri de o 249
afectiune pulpara
B. asigurarea unei cai de drenaj pentru gazele de fermentatie si
produsele de lichefactie colectate in focarul inflamator
C. asigurarea unei cai de drenaj pentru solutiile irigante
D. realizarea rezectiei apicale
E. simpla extirpare a tesutului pulpar

28 Pentru a realiza drenajul endodontic in parodontitele apicale, fara a ABC 7,

exacerba durerile pacientului, vom recurge la urmatoarele metode: pag.
A. imobilizarea dintelui 252
B. folosirea turbinei pentru a micsora vibratia
C. anestezia
D. premedicatia antibiotica
E. folosirea unei turatii cat mai joase pentru a nu produce trauma
pulpara

29 Care sunt indicatiile terapeutice in parodontitele apicale cronice cu CD 7,

forme lezionale grave: pag.
A. cauterizare chimica 260
B. cauterizare electrica
C. interventii chirurgicale endodontice cu conservarea dintelui
D. extractia dintelui
E. schimbarea medicatiei endodontice

30 Tratamentul parodontitelor apicale cronice urmeaza in general aceleasi BC 7,

etape cu ale tratamentului gangrenei pulpare simple, cu unele pag.
modificari determinate de: 258
A. lungimea de lucru
B. persistenta secretiei pe canal
C. existenta unor fistule
D. medicatia folosita
E. statusul general al pacientului

TEMA NR. 42.

MORFOFIZIOLOGIA PARODONTIULUI MARGINAL (8, Pag. 26-89)
– 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

196

crt.
1 Forma şi volumul papilei interdentare variază în raport cu: AD 8/43
Page

A. vârsta
 B. microproteze inserate pe dinţii respectivi corect adaptate
C. cantitatea de gingie ataşată adiacentă
D. traumatismul produs de folosirea intempestivă de scobitori
E. adâncimea şantului gingival

2 Următoarele afirmaţii sunt adevarate referitor la gingia fixă: BE 8/44

A. este delimitată între marginea gingivală şi linia muco-gingivală
B. constituie zonă de rezistenţă împotriva tendinţelor de retracţie şi
deplasare ale marginii gingivale libere
C. are o dimensiune aproximativ constantă de 1-3 mm la toţi dinţii
frontali
D. are o înalţime mai mare la mandibulă decât la maxilar
E. aderă ferm la dinte şi osul subiacent

3 *Şanţul marginii gingivale libere reprezintă: C 8/42

A. porţiunea coronară a gingiei şi corespunde peretelui extern al
şanţului gingival
B. sulcusul gingival
C. limita dintre marginea gingivală liberă şi gingia fixă, dar uneori
este şters sau lipseşte
D. epiteliul de joncţiune
E. linia muco-gingivală

4 Gingia sănătoasă are următoarele aspect clinice generale: ABDE 8/45

A. culoare roz palid
B. culoare roz palid cu pigmentări melanice
C. consistenţă moale la palpare
D. aspect de “gravură punctată”
E. consistenţă mai laxă la nivelul papilelor interdentare

5 Epiteliul de joncţiune: CE 8/50

A. are o grosime care variază între 0,25 şi 1,35 mm
B. prezintă o singură lamina bazală din punct de vedere structural
C. este produsul proliferării celulare din stratul extern al epiteliului
adamantin redus
D. prezintă un grad semnificativ de keratinizare
E. aderă la dinte în mod direct sau prin intermediul unor variate
pelicule sau cuticule

6 *Particularităţile anatomice care explică vulnerabilitatea epiteliului de A 8/50

joncţiune faţă de agresiuni fizice şi biologice sunt:
A. absenţa digitaţiilor epiteliale
B. hiperkeratinizarea
C. interfaţa epiteliu-corion sulcular este ondulată, sugerând o
nutriţie bogată
D. numar mare de punţi desmodontale intercelulare
197

E. existenţa unor fibre de colagen în grosimea sa

7 Lichidul gingival are următoarele roluri: ABCE 8/52

Page

A. îndepărtarea mecanică din şanţul gingival a materialului fluid sau

 sub formă de particule străine, unele cu acţiune antigenică şi
efecte agresive
B. activitate antimicrobană complexă prin anticorpi
C. activarea adeziunii inserţiei epiteliale prin conţinutul de proteine
plasmatice
D. conţine proteoglicani şi glicoproteine cu rol important în apărarea
locală
E. conţine enzime lizozomale

8 Fibroblaştii : ACE 8/55

A. sunt celule situate în ţesutul conjunctiv dispuse perivascular şi
între elementele fibrilare
B. se găsesc în ţesutul gingival inflamat
C. produc proteoglicani, glicoproteine, ca fibronectina cu rol în
menţinerea integrităţii corionului gingival
D. produc histamină prezentă în stadiile incipiente de inflamaţie
E. au rol activ în resorbţia şi remodelarea tramei fibrilare de colagen

9 Cementul primar, fibrilar: BDE 8/60

A. este celular
B. este acelular
C. este dispus în jumătatea apicală a rădăcinii
D. histologic prezintă linii de apoziţie paralele în general între ele şi
suprafaţa radiculară
E. substanţa minerală a cementului este reprezentată de cristale fine,
aciculare de hidroxiapatită

10 *Desmodonţiul reprezintă: B 8/61

A. totalitatea fibrelor de colagen din corionul gingival
B. totalitatea structurilor din spaţiul dento-alveolar
C. un ţesut de tip conjunctiv cu un grad ridicat de mineralizare care
acoperă suprafaţa radiculară a dinţilor
D. totalitatea filamentelor nervoase aferente şi eferente formaţiunilor
sensitive şi senzoriale ale parodonţiului marginal
E. plexul vascular periodontal

11 Celulele epiteliale Malassez: AD 8/62

A. sunt celule provenite din teaca lui hertwing şi diagrama epitelială
în cursul cementogenezei
B. sunt celule de apărare prezente în număr redus în desmodonţiul
normar
C. au înalt potenţial de transformare în celule ca fibroblaşti,
cementoblaşti
D. sunt întâlnite la nivelul desmodonţiului
E. numărul lor variază în funcţie de vârsta pacientului
198

12. Osul alveolar propriu-zis se mai numeşte şi: ABD 8/64

A. lamina dura
B. lamina cribriforma
Page

C. os alveolar susţinător
 D. corticala internă a osului alveolar
E. os medular

13 Remanierea osului alveolar este influenţată de anumiţi hormoni cum ar fi: BCDE 8/75-
A. TSH 6
B. hormonal paratiroidian
C. estrogenii
D. progesteronul
E. testosteronul

14 Sistemul ligamentar supraalveolar îndeplineşte următoarele roluri: ACDE 8/71

A. asigură fixarea şi menţinerea gingiei pe dinte la un nivel constant
B. asigură fixarea şi menţinerea dintelui în os
C. întăreşte structura corionului gingival
D. formează o barieră biologic rezistentă în timp faţă de agresiunea
microbiană
E. se opune tendinţelor de retracţie gingivală prin agresiuni
mecanice directe asupra marginii gingivale libere

15 Despre atriţie se poate spune că: CDE 8/87-

A. este o lipsă de substanţă dentară la colet , produsă prin 8
demineralizare acidă
B. este o lipsă de substanţă lacunară la colet produsă probabil prin
traumă ocluzală
C. prin atriţie se reduce relieful ocluzal accidentat
D. transformă contactul interdentar dintr-o zonă redusă iniţial într-o
zonă extinsă
E. reduce din braţul de pârghie extraalveolar reprezentat de coroana
clinic

16 Mobilitatea dentară fiziologică: BCE 8/89

A. este uşor perceptibilă clinic prin prinderea dintelui în pensă şi
mişcarea sa vestibule-oral
B. are valori diferite în funcţie de momentul zilei
C. variază funcţie de la o persoană la alta
D. variază functie de anumite medicamente utilizate de pacient
E. este rezultatul a două faze de deplasare dentară: desmodontală şi
alveolară

17 Mezializarea fiziologică reprezintă: ADE 8/89

A. procesul de migrare a dinţilor în direcţie către planul mediosagital
B. procesul de înclinare spre mezial a unui dinte daca lipseşte
vecinul său mezial
C. procesul de erupţie permanent a dintelui
D. are rol activ în contiguitatea arcadelor neîntrerupte de breşe
edentate
199

E. are rol în prezenirea formării spaţiilor retenţive sub zonele de

contact interdentar
Page

18 Contactul interdentar are următoarele roluri: ABC 8/89

 A. transmiterea echilibrată a fortelor din cursul masticaţiei
B. direcţionează bolul alimentar pe versanţii gingivali şi alveolari,
ceea ce contribuie la stimularea dinamicii vasculare din corion
C. protejează papila gingivală de impactul direct al alimentelor
D. protejează gingia ataşată de impactul alimentar traumatic
E. protejează ligamentul supraalveolar de traumatismul alimentar

19 Reţeaua vasculară a parodonţiului marginal este influenţată de: ACD 8/69

A. fumat
B. caldură
C. frig
D. stress
E. hormoni

20 Cementul radicular are următoarele funcţii: ABD 8/71

A. asigură fixarea fibrelor ligamentului periodontal
B. rol în mezializarea fiziologică şi erupţia dintelui prin depunerea
continuă
C. formează o barieră biologică rezistentă în timp la agresiunea
microbiană
D. îmbunătăţirea condiţiilor de implantare a dintelui prin apoziţia
continuă
E. prezintă fenomene de remodelare şi resorbţie în condiţii
funcţionale

21 În cadrul complexului morfofuncţional cement-desmodonţiu-os alveolar, BCD 8/74-

osul alveolar asigură implantarea dintilor prin: 5
A. realizarea unei legături strânse de tip anchiloză cu dintele
B. fixarea fibrelor ligamentului parodontal
C. preluarea solicitărilor exercitate asupra dintelui şi transformarea
în tracţiuni dispersate în mod echilibrat în osul alveolar
D. asigurarea unui suport integru de-a lungul rădăcinii dentare care
se constituie într-un braţ de pârghie intraalveolar
E. existenţa unei apoziţii permanente care compensează liza
marginală fiziologică

22 Fibrele nervoase pătrund în desmodonţiu prin zona periapicală şi prin ABDE 8/70
orificiile laminei dura şi se termină prin următoarele tipuri de formaţiuni:
A. terminaţii nervoase libere specializate în recepţionarea stimulilor
dureroşi
B. terminaţii nervoase fuziforme înconjurate de o capsulă fibroasă
C. chemoreceptori
D. corpusculi de tip Ruffini şi Krause
E. terminaţii nervoase ondulate, spiralate în porţiunea mijlocie a
parodonţiului
200

23 Osul alveolar este cel mai bogat în os medular în următoarele zone: AC 8/65
A. molarii şi premolarii inferiori
B. creasta zigomato-alveolară
Page

C. tuberozităţile maxilare
 D. lamina cribriforma
E. faţa vestibulară a grupului frontal superior

24 Între tipurile de celule existente în desmodonţiu întâlnim: ABDE 8/62

A. celule mezenchimale nediferenţiate
B. fibroblaşti
C. ameloblaşti
D. osteoblaşti
E. osteoclaşti

25 Dimensiunile spaţiului dento-alveolar diferă functie de: ABD 8/61

A. gradul de erupţie
B. gradul de funcţionalitate a dintelui
C. dimensiunea rădăcinii
D. afecţiuni sistemice
E. sex

26 În gingie se întâlnesc componente histochimice: ACE 8/58

A. glicogen
B. mucopolizaharide
C. enzime
D. markeri neuro-endocrini
E. grupări sulfhidrice şi disulfhidrice

27 Mezenchimul stă la baza dezvoltării următoarelor structuri dentare: BCDE 8/31

A. smalţ
B. dentină
C. cement
D. os alveolar
E. desmodonţiu

28 Caracteristicile mucoasei masticatorii conduc la următoarele implicaţii AE 8/41

clinice:
A. plăgile chirurgicale situate în zona palatină au prin incizie o
deschidere puţin extensibilă, dificilă pentru asigurarea unui
eventual drenaj
B. sutura se face cu uşurinţă
C. procesele inflamatorii şi hemoragiile se răspândesc cu uşurinţă
D. prezintă numeroase formaţiuni papilare
E. protezele dentare trebuie realizate ţinând seama de rezilienţa
diferitelor zone ale mucoasei masticatorii

29 Următoarele afirmaţii sunt adevărate referitor la mucoasa de căptuşire BDE 8/41

acavităţii bucale:
A. este bogat keratinizată
B. are o submucoasă bine reprezentată în ţesut lax
201

C. se ăseşte la nivelul buzelor, obrajilor, feţei dorsal a limbii

D. se găseşte la nivelul suprafeţei ventral a limbii şi a planşeului
bucal
Page

E. se gaseşte la nivelul mocoasei alveolare

30 Epiteliul oral este format din următoarele straturi de celule: AB 8/47
A. strat bazal, spinos, granolos, cornos
B. strat germnativ, spinos, granulos, keratinizat
C. strat bazal,spinos şi descuamativ
D. strat spinos, granulos şi keratinizat
E. strat germinativ, granulos şi exfoliativ

TEMA NR. 43.

ETIOPATOGENIA PARODONTITELOR MARGINALE CRONICE
(8, pag 103-155)
– 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 *Acumularea maxima a placii bacteriene incepe la: D 8/109
A. ora dupa periaj
B. saptamana dupa periaj
C. Circa 10 zile
D. Circa 30 zile
E. 45 de zile dupa periaj

2 *In compozitia placii bacteriene, bacteriile se gasesc intr-un procent de: E 8/106
A. 25%
B. 35%
C. 60-70%
D. 75-80%
E. 70-80%

3 Pelicula are urmatoarele caracteristici: BD 8/107

A. Are o compozitie omogena
B. Are o compozitie heterogena
C. Nu contine factori de inhibitie ai hemaglutinarii
D. Are o grosime de 100 n.m.la 2 ore
E. Reprezinta un depozit anorganic din saliva

4 *La 24-48 de ore de la periaj pelicula bacteriana are o grosime de : A 8/107

A. 500-1000 n.m
B. 800 n.m
C. 1000 n.m
D. 200 n.m
202

E. 800-1000 n.m

5 *Aderenta bacteriilor la pelicula se explica prin mai multe mecanisme B 8/107

Page

exceptand unul: -108

 A. Aderenta prin receptori de suprafata specifici sau enzime
B. Aderenta prin mecanisme hidrofile
C. Aderente prin structuri bacteriene specializate
D. Aderenta prin mecanisme hidrofobe
E. Aderenta prin mechanism electrostatic

6 *In componenta matricei placii bacteriene intra: C 8/106

A. Glicoproteine
B. Imunoglobuline
C. Complexe polizaharide-proteine produse de microorganismele din
placa
D. Celule fagocitare
E. Produse de metabolism celular

7 Substantele cu actiune toxica locala continute in matricea plăcii bacteriene ACD 108
sunt:
A. Enzimele litice
B. Saruri de potasiu
C. Endotoxine
D. Metaboliti toxici cu greutate moleculara mica
E. Metaboliti toxici cu greutate moleculara mare

8 Factorii imunitatii nespecifice prezenti in saliva au urmatoarele caracteristici: ABCD 8/125

A. Impiedica aderenta bacteriana
B. Priveaza bacteriile de anumite cerinte metabolice
C. Actioneaza toxic asupra bacteriilor
D. Actioneaza litic asupra bacteriilor
E. Produc acizi lactici

9 Placa dentara tanara contne: ADE 8/110

A. Flora gram-pozitiva
B. Flora gram-negativa
C. Treponeme
D. Coci
E. Bacili

10 Placa bacteriana subgingivala asociata suprafetei dentare are urmatoarele ACD 8/110
caracteristici:
A. Are o structura apropiata de a placii supragingivale
B. Bacteriile acopera suprafata coroanei dentare
C. Bacteriile acopera suprafata radacinii dentare
D. Flora bacteriana este gram-pozitiva
E. Marginea apicala a placii este la nivelul epiteliului jonctional

11 *Portiunea apicala a placii subgingivale asociata suprafetei dentare este C 8/110

formata din:
203

A. Dominant din coci gram-negativi cu orientare specifica

B. Bacili gram-negativi fara o orientare specifica
C. Bacili gram-negativi cu orientare specifica
Page

D. Bacili gram-pozitivi si gram-negativi

 E. Bacterii flagelate si spirochete

12 Placa bacteriana subgingivala asociata epiteliului santului gingival are ABC 8/111
urmatoarele caracteristici:
A. Contine un numar mare de bacterii flagelate si spirochete
B. Se extinde pana in zona jonctiunii gingivo-dentare
C. Bacteriile din aceasta zona nu mai pezinta matrice
D. Bacteriile din aceasta zona au o orientare specifica
E. Are aspect characteristic de “perie cu tepi”

13 Mecanismele directe de patogenitate bacteriana sunt: ABD 8/120

A. Aderenta si colonizarea bacteriana subgingivala -121
B. Invazia bacteriana in tesuturile parodontale
C. Lizozimul, lactoferina si sistemul peroxidaza
D. Actiunea nociva a unor factori sintetizati si eliberati din celula
bacteriana
E. Prezenta anticorpilor din clasa IgG in procent ridicat

14 *Speciile bacteriene producatoare de leucotoxina distrug: A 8/122

A. Leucocitele din lichidul santului gingival
B. Lipopolizaharidul atasat membranei exterioare a peretelui celular
C. Macrofagele
D. Antigenele de invelis
E. epiteliul gingival

15 Factorii ce pot contribui la distructiile tisulare produsi de catre metabolitii ABCD 8/122
bacterieni sunt:
A. Acid butiric
B. Amine
C. Hidrogen sulfurat
D. Dimetilsulfit
E. Hialuronidaza

16 Apararea nespecifica in parodontopatii este asigurata de: ABCE 8/125

A. Integritatea anatomica a epiteliului jonctional
B. Factori umorali prezenti in lichidul santului gingival
C. Factori umorali prezenti in punga parodontala
D. Prezenta exotoxinelor
E. Factori celulari din tesut

17 Factorii umorali de aparare antibacteriana: BDE 8/125

A. Sunt prezenti doar in saliva
B. Sunt prezenti in saliva si in lichidul gingival
C. Sunt prezenti doar in lichidul gingival
D. Sunt reprezentati de lizozim, lactoferina, si sistemul peroxidaza
E. Nu au un rol semnificativ in protectia fata de bolile parodontale
204

18 In lichidul santului gingival sunt prezenti factorii de aparare cum sunt: CE 8/126
A. Exototinele
Page

B. Endotoxinele
 C. Complementul extravazat din ser
D. Anticorpi din clasa IgM in procent ridicat
E. Anticorpi din clasa IgG in procent ridicat

19 Complementul din lichidul gingival este activat de : ABC 8/126

A. Bacteriile opsonizate
B. Produsele metabolice bacteriene
C. Endotoxinele bacteriene
D. Celule polimorfonucleare
E. Macrofage

20 Macrofagele elaboreaza enzime cu rol distructiv tisular cum sunt: CDE 8/127
A. Anticorpi din clasa IgG
B. In procent mai mic anticorpi din clasa IgM
C. Elastaze
D. Hialuronidaze
E. Factorul de necroza al tumorilor

21 *Titrurile de anticorpi au o tendinta de scadere treptata intr-un interval de: C 8/130

A. 8-10 luni dupa tratament
B. 4 saptamani dupa tratament
C. 8-12 luni dupa tratament
D. 7 saptamani dupa tratament
E. 4-6 luni dupa tratament

22 Urmatoarele bacterii sintetizeaza cantitati mari de proteine de soc termic: BCE 8/130
A. Porphyromonas gingivalis
B. Actinobacillus actinomycetemcomitans
C. Eikenella corrodens
D. Treponema denticola
E. Prevotella melaninogenica

23 *Inflamatia gingivala se instaleaza in mod experimental pe model la un B 8/111

interval de:
A. 7 zile dupa o igiena orala defectuaosa
B. 10-21 de zile dupa o igiena orala defectuoasa
C. 10-14 zile
D. 9 zile
E. 20-30 de zile

24 Actinobacillus actinomycetemcomitans are urmatoarele caracteristici: ACE 8/112

A. Se coreleaza cu parodontopatia juvenila
B. Se coreleaza cu gingivita bacteriana generalizata
C. Se coreleaza cu parodontopatia rapid progresiva la adult
D. Efectul distructiv se datoreaza endotoxinelor elaborate
E. Efectul distructiv se datoreaza exotoxinei elaborate (leucotoxina)
205

25 Efectul patogen al bacteriei Porfhyromonas gingivalis este dat de: BCD 8/114
A. Leucotoxina
Page

B. Factori antifagocitari
 C. Factori leucopenici
D. Endotoxina lipopolizaharidica
E. Colagenaza

26 Tartrul dentar : BE 8/137

A. Este un complex anorganic
B. Este un complex organo-mineral
C. Adera numai de suprafetele dentare
D. Contine numai substante minerale
E. Contine si componente organice

27 *Structura tartrului este dominate de : B 8/138

A. Complexe polizaharide-proteine
B. Cristale anorganice de tip apatita
C. Celule epiteliale descuamate
D. Amestec de bacterii
E. Leucocite

28 *In zona supragingivala a tartrului domina urmatoarele tipuri de bacterii : D 8/138

A. Bacterii filamentoase fara o orientare specifica
B. Coci
C. Bacili
D. Bacterii filamentoase cu orientare in unghi drept
E. Spirochete

29 Tartrul supragingival : DE 8/138

A. Are o culoare maro inchis
B. Are o consistenta crescuta
C. Este dispus sub forma unor depozite lamelare cu suprafata dura ,
neregulata
D. Are o culoare alb-galben
E. Imediat dupa depunere se disloca cu usurinta

30 Componentele anorganice ale tartrului supragingival au urmatoarea structura BDE 8/140

cristalina:
A. Hidroxiapatita (68%)
B. Wiltokita (21%)
C. Fosfat octocalcic (31%)
D. Hidroxiapatita (58%)
E. Brusita (9%)

TEMA NR. 44.

DIAGNOSTICUL ÎMBOLNĂVIRILOR GINGIVO-PARODONTALE
206

(8, pag 189-201)

– 8 intrebari
Page
Nr. Intrebare Răspuns Pag.
crt.
1 Semnele clinice ale parodontitei marginale cornice tipice pot fi: ADE 8/194
A. inflamaţie gingivală
B. mobilitate dentară accentuată
C. culoare roz-palidă a gingiei marginale
D. pungi parodontale
E. depozite mari de placă și de tartru

2 În parodontita marginală cronică diagnosticul se pune pe baza următoarelor ABD 8/195

criterii:
A. leziunile distructive afectează parodonțiul de susținere
B. se asociază frecvent cu boli generale
C. creşte mobilitatea dinţilor
D. evoluția este în general lent progresivă
E. halena.

3 Parodontitele agresive: ADE 8/196

A. sunt frecvent circumpubertare
B. este cauzată genetic
C. apare după vârstă de 35 ani
D. disjuncția gingiva-dentară se realizează rapid
E. speciile microbiene cel mai frecvent întâlnite sunt Actinobacillus
actinomycetemcomitans și Porphyromonas gingivalis

4 *Gingivitele descuamative apar în: C 8/194

A. lichen plan.
B. sarcină.
C. tulburări neuro-vegetative
D. diabet.
E. sclerodermie

5 *În gingivitele din cursul tratamentelor cu antagoniști de calciu: B 8/193

A. mobilitate patologică prin edem
B. gingie mărită de volum
C. sângerări gingivale
D. pungi adevărate
E. medicamentele au acțiune primară asupra gingiei

6 Semnele histopatologice în gingivite sunt: ABE 8/192

A. joncțiune gingiva-dentară integră
B. eroziuni ale epiteliului sulcular
C. distrucţii de colagen mai reduse ca în parodontita adultului
D. infiltrat inflamator predominant plasmocitar
E. bogat infiltrate limfocitar T
207

7 Aspectul clinic in gingivita indusă de placa bacteriană prezinta urmatoarele ABCD 8/191
semne:
Page

A. singerare gingivala produsă cu ușurință

 B. modificări de culoare
C. .modificări de volum
D. Pierderea texturii de "gravură punctată"
E. Frecvent dureri în mod spontan

8 Testul BANA se bazează pe depistarea: CE 8/199

A. metaboliților toxici
B. elastazelor
C. Treponema Denticola
D. Actinobacillus actinomycetemcomitans
E. Porphyromonas gingivalis

TEMA NR. 45.

CLASIFICAREA BOLILOR PARODONTIULUI MARGINAL (8, pag.
205-219)
– 20 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 Cea mai veche clasificare a bolilor parodontale cuprinde AB 8/206
A. boli inflamatorii: paradentite
B. boli distrofice cu inflamaţie redusă
C. paradontite de cauză sistemică
D. paradentita marginală profundă
E. paradentita marginală superficială

2 În grupul de afecţiuni intitulate paradentosis, Becks, în 1929 include: ABCD 8/206

A. atrofia presenilă
B. paradentosis prin traumă ocluzală
C. paradentosis prin lipsă ocluzală
D. atropfa alveolară difuză
E. paradentoma

3 În 1940, BOX şi MC CALL descriu următoarele forme de îmbolnăviri: AB 8/208

A. gingivite acute şi cronice
B. periodontite simple
C. parodontita marginală cronică superficială
D. gingivozele
E. parodontita rapid progresivă

4 În categoria îmbolnăvirilor parodontale apărute în condiţii degenerative sunt ABC 8/208

208

incluse:
A. gingivoze de cauză sistemică
B. manifestări degenerative ale ţesutului conjunctiv
Page

C. periodontoza avansată
 D. parodontita juvenilă
E. parodontita prepubertară

5 Hiperplaziile gingivale au cauze diferite: ABC 8/208

A. infecţioase (granulom piogen)
B. endocrină (sarcină)
C. medicamentoase
D. sistemice
E. traumatice

6 PUCCI, în 1950 clasifică bolile parodontale în: ABCD 8/209

A. paradentita marginală incipientă
B. paradentita hipertrofică
C. paradentita descuamativă
D. paradentita localizată
E. sindrom periodontal

7 *CARRANZA, în 1951 descrie: A 8/209

A. sindromul periodontal inflamator superficial şi profund
B. parodontita superficială
C. parodontita medie
D. parodontita complexă
E. parodontita agresivă

8 ARPA, în 1955 propune clasificarea: ABC 8/209

A. parodontite
B. parodontoze
C. parodontome
D. gingivite acute
E. gingivite cronice

9 În 1996, CARRANZA JR descrie următoarele forme de îmbolnăvire ABCD 8/210

parodontală, tip gingivită:
A. gingivita marginală cronică
B. gingivita acută ulcero-necrotică
C. leziuni care apar in SIDA
D. gingivostomatita acută herpetică
E. parodontită lent progresivă

10 După Carranza Jr., parodontitele sunt clasificate în: ABDE 8/210

A. parodontita lent progresivă a adultului
B. parodontita rapid progresivă a adultului
C. gingivite hiperplazice
D. parodontita rapid progresivă precoce
E. parodontita ulceronecrotică
209

11 În 1996, Academia Americană de Parodontologie propune clasificarea: ABCD 8/211

A. afecţiuni gingivale
B. periodontite cronice
Page

C. periodontite agresive
 D. periodontite şi manifestări ale unor boli sistemice
E. parodontoze

12 *Periodontitele şi manifestările bolilor sistemice, după A.A.P. asociate în A 8/213

tulburările hematologice sunt cele din :
A. neutropenia dobândită
B. cardiopatia ischemică
C. accident vascular cerebral
D. sindrom Down
E. sindrom Cohen

13 Tulburările genetice asociate bolilor parodontale sunt: ABCD 8/213

A. sindrom Down
B. sindrom Papillon-Lefevre
C. sindromul Chediak-Higaschi
D. sindrom Cohen
E. leucemia

14 Afecţiunile gingivale asociate sistemului endocrin sunt: ABCD 8/211

A. gingivite asociate cu pubertatea
B. gingivite asociate cu ciclul menstrual
C. gingivite asociate cu sarcina
D. gingivite asociate diabetului zaharat
E. gingivite din deficienţa acidului ascorbic

15 Leziunile gingivale neinduse de placă sunt: ABCD 8/211

A. leziuni asociate cu Neisseria gonorrhea
B. leziuni asociate cu Treponema pallidum
C. gingivostomatita herpetică primară
D. candidoza gingivală generalizată
E. periodontite agresive

16 După Armitage, în 1999, leziunile gingivale induse de placă sunt: ABC 8/214
A. gingivita ulcero-necrotică
B. gingivita asociată de pubertate
C. gingivita asociată de sarcină
D. candidoza gingivală
E. fibromatoza gingivală

17 Reacţiile alergice gingivale pot fi la: ABCD 8/215

A. materiale de restaurare
B. pastă de dinţi
C. ape de gură
D. alimente şi aditivi alimentari
E. injurii termice
210
Page
18 În gingivite este afectat numai parodonţiul de înveliş, respectiv: ABC 8/217
A. epiteliul
B. corionul gingival
C. sistemul ligamentar supra-alveolar
D. sistemul ligamentar profund
E. osul alveolar

19 Criteriile de clasificare ale Catedrei de Parodontologie Bucureşti: ABC 8/217

A. mecanismul de producere al bolii parodontale
B. gradul de afectare al structurilor parodonţiului marginal
C. gradul de manifestare al inflamaţiei
D. distrofia
E. sexul

20 Gingivitele hiperplazice ca efect al unor medicamente sunt: ABCD 8/218

A. gingivita hiperplazică prin hidantoină
B. gingivita prin antagonisti de calciu
C. gingivita hiperplazică prin ciclosporine
D. gingivita prin utilizarea contraceptivelor
E. gingivita ulcero-necrotică

TEMA NR. 46.

FORME CLINICE - SIMPTOMATOLOGIE IN GINGIVITE -
PARODONTITE MARGINALE (8, pag 221-280)
– 40 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 *Gingivita hiperplazica (fibromatoasa) ereditara se mai numeste si, cu E 8/245
exceptia:
A. gingivomatoza
B. elefantiazis gingival
C. fibromatoza gingivala ereditara
D. fibromatoza familiara congenitala
E. gingivita prepubertara

2 *Se descriu gingivite descuamative dupa administrarea de, cu exceptia: B 8/248

A. antibiotice
B. saruri de au si ag
C. citostatice
D. aminofenazona
211

E. salicilati

3 *Histopatologic, in pemfigus se constata urmatoarele manifestari gingivale: A 8/249

Page

A. acantoza in stratul spinos

 B. hiperkeratoza excesiva a epiteliului
C. aspect papilomatos al jonctiunii corio-epiteliale
D. prezenta a numeroase fibre de oxytalan
E. distructii intinse ale fibrelor de colagen din structura ligamentelor
supraalveolare si periodontale

4 *Incidenta hiperplaziei gingivale la bolnavii tratati cu ciclosporine este de B 8/241

cca:
A. 15%
B. 30%
C. intre 3 si 85%
D. intre 3 si 80%
E. 45%

5 *Microorganismele implicate in etiologia parodontitei marginale rapid C 8/258

progresive sunt:
A. Actinomyces naeslundii
B. Capnocytophaga
C. Fusobacterium nucleatum
D. Veionella parvula
E. Treponema denticola

6 *Manifestarile orale la bolnavii cu SIDA cuprind, cu exceptia: B 8/270

A. senzatii de arsura a mucoasei orale -2
B. osteita a corticalei interne a crestei alveolare
C. hiperpigmentatii ale mucoasei orale
D. veruci orale
E. angiomatoza bacilara

7 *Gradul de retractie gingivala poate fi influentat de mai multi factori, cu D 8/275

exceptia:
A. impactul alimentar cu actiune directa
B. malpozitii dentare
C. bruxismul
D. bride cu insertie joasa
E. obiceiuri vicioase

8 *Lipsa contactului ocluzale se poate manifesta prin: A 8/273

A. reducerea grosimii ligamentului periodontal -4
B. cresterea grosimii ligamentului periodontal
C. radioopacitate crescuta a osului alveolar
D. radioopacitate normala a osului alveolar
E. cresterea spatiului dento-alveolar

9 *Afectiunile tumorale maligne gingivale cuprind, cu exceptia: A 8/278

A. fibromul gingival
212

B. reticulosarcomul
C. epiteliomul
D. melanomul malign
Page

E. carcinomul
arcinom
10 *SLOTS si RAMS descriu in parodontita refractara la tratament, urmatoarele C 8/268
microorganisme: -9
A. Specii de streptococi
B. Selemonas noxia
C. Enterobacteriacee
D. Capnocytophaga
E. Actinomyces naeslundii

11 *Dimensiunile aftelor mici variaza intre: B 8/252

A. 0.1 – 1 cm
B. 0.2 – 1 cm
C. 0.5 – 2 cm
D. 0.1 – 0.2 cm
E. 0.4 – 2.5 cm

12 *Leziunea de baza in gingivitele descuamative, vezicula, are dimensiuni de E 8/248

pana la:
A. 2 mm
B. 3 mm
C. 2.5 mm
D. 1 cm
E. 5 mm

13 *In gingivita hiperplazica (fibromatoasa) ereditara, suprafata gingiei are B 8/246

aspect de:
A. coaja de portocala
B. prundis
C. feriga
D. tumoral
E. polimorf

14 *Gingivita ulcero-necrotica prezinta urmatorii factori favorizanti: D 8/242

A. deficitul de vitamine B1, B2, B6, C
B. sifilis, anemii, tbc
C. tumori maligne si benigne
D. pericoronaritele
E. traumatismul indirect al gingiei

15 *Gingivita si gingivostomatita din menopauza se caracterizeaza prin senzatii E 8/230

anormale de gust:
A. sarat
B. acru
C. dulce
D. acru si dulce
E. sarat si acru
213

16 *Parodontita agresiva, rapid progresiva prezinta maximum de incidenta in D 8/258

jurul varstei de:
Page

A. 14 ani
 B. 20 ani
C. 14-20 ani
D. 30-35 ani
E. 35-40 ani

17 *Factorii favorizanti ai pericoronaritelor cuprind, cu exceptia: D 8/244

A. malpozitia dentara -5
B. persistenta unui lambou de mucoasa care acopera partial suprafata
ocluzala a molarului in curs de eruptie
C. formarea de pungi parodontale in zona molarului de minte
D. persistenta unui lambou de mucoasa care acopera total suprafata
ocluzala a molarului in curs de eruptie sau partial inclus
E. persistenta unui lambou de mucoasa care acopera partial suprafata
ocluzala a molarului partial inclus

18 *Virusul herpetic supravietuieste la nivelul ganglionilor nervosi, de unde A 8/251

poate descinde pe cai nervoase in conditii favorizante prin, cu exceptia:
A. expunere la soare sau la frig
B. ciclu menstrual
C. traumatisme
D. vaccinari
E. gripa, hepatita epidemica

19 *Sindromul EHLERS-DANLOS se caracterizeaza prin: C 8/225

A. hipoplasticitatea pielii si a articulatiilor
B. pseudotumori cutanate
C. tulburari gastrointestinale si cardiovasculare
D. albinism
E. tulburari ale fagocitelor

20 *In patogenia parodontitei agresive, rapid progresive au fost incriminate B 8/258

mecanisme ca:
A. modificari ale chemotactismului neutrofilelor fata de levuri
B. activarea policlonala a limfocitelor b
C. alterari ale functiilor fagocitelor
D. producerea de autoanticorpi fata de neutrofile
E. producerea de autoanticorpi fata de elastin

21 Simptomatologia acuta a pericoronaritelor cuprinde urmatoarele simptome, AE 8/245

cu exceptia:
A. hiposalivatie
B. halena
C. adenopatie
D. stare generala alterata
E. formarea unui exsudat purulent deasupra capusonului mucozal
214

22 Parodontita pubertara poate fi asociata cu boli si tulburari genetice, cu ABC 8/255

exceptia:
A. sindromul PLUMMER-VINSON
Page

B. boala MOELLER-BARLOW
 C. boala BOURNEVILLE
D. sindromul EHLERS-DANLOS
E. sindromul COHEN

23 Sunt implicate in etiologia parodontitei juvenile: ADE 8/256

A. Mycoplasma
B. Treponema denticola
C. Eubacterium nucleatum
D. Spirochete
E. Capnocytophaga sputigena

24 Conditiile favorizante ale transformarii Candidei albicans in intr-un BE 8/252

microorganism agresiv, distructiv pentru epiteliul si corionul gingival sunt: -3
A. boala ADDISON si boala BOURNEVILLE
B. sarcina si utilizarea contraceptivelor
C. hipertiroidismul
D. scaderea rezistentei organismului in urma tratamentului unor
tumori maligne cu citostatice si doze reduse de radiatii
E. SIDA

25 Sunt implicate in producerea gingivitei de pubertate: BC 8/227

A. Campylobacter rectus
B. Capnocytophaga
C. Prevotella intermedia
D. Porphyromonas gingivalis
E. Aggregatibacter actynomicetemcomitans

26 „Leziunea avansata” in parodontita marginala cronica prezinta din punct de ABDE 8/223
vedere histochimic cresterea nivelului si activitatii:
A. fosfataza alcalina
B. fosfataza acida
C. pepsina
D. citocromoxidaza
E. elastaza

27 Semnele clinice ale gingivitei de sarcina se accentueaza din luna: AB 8/229

A. a II-a
B. a III-a
C. a V-a
D. a VI-a
E. se mentin constant

28 Trombocitopenia secundara apare in: AD 8/236

A. leucemii
B. tumori benigne
C. dupa iradieri masive sau reduse
215

D. intoxicatii cu benzen
E. tratamentul cu Dilantin
Page

29 Semne obiective in gingivita si gingivostomatita ulcero-necrotica: CDE 8/243

 A. halena fetida intensa
B. limitarea deschierii gurii prin trismus
C. hipersalivatie vascoasa
D. rigiditatea fetei
E. papile interdentare cu „aspect decapitat”

30 Complicatiile pericoronaritelor sunt: BC 8/245

A. gingivita fibromatoasa
B. gingivostomatita ulcero-necrotica
C. edem laringian
D. hipersalivatie
E. hiposalivatie

31 Gingivita alergica se poate produce ca o reactie alergica la: AB 8/246

A. extractul de Sapota Zapotilla
B. unele componente din pastele de dinti
C. dulciuri cu alune
D. condimente
E. fumatul excesiv

32 In boala BEHÇET se intalnesc: ABC 8/252

A. afte bucale si genitale
B. tromboflebite
C. arterite
D. tumori benigne
E. adenopatie

33 Forma localizata a parodontitei juvenile se caracterizeaza prin semne clinice BCD 8/257
in urmatoarele zone:
A. molarii secunzi superiori si inferiori
B. molarii primi superiori si inferiori
C. incisivii superiori
D. incisivii inferiori si superiori
E. caninii superiori si inferiori

34 Principalele semne de imbolnavire in parodontita juvenila sunt: AD 8/257

A. pungi parodontale adevarate
B. pungi parodontale false
C. migrari patologice ale primilor molari, incisivilor si caninilor
D. hiperestezia dentinara
E. formarea de abcese parodontale in formele incipiente de
imbolnavire

35 Semnele leziunilor de tip distrofic sunt: DE 8/267

A. retractie gingivala cu semne de inflamatie papilara si a gingiei
fixe reduse
216

B. fisuri STILLMAN si hipoestezie

C. feston mccall si hipoestezie
D. feston McCall
Page

E. hiperestezie
36 Subiectiv, parodontita marginala cronica superficiala se caracterizeaza prin: ABD 8/260
A. durerea este localizata
B. apare mai frecvent dimineata si dispare dupa cateva miscari de
masticatie
C. apare mai frecvent dimineata si se accentueaza prin miscarile
masticatorii
D. intensitate medie
E. durerea este localizata sau generalizata

37 Parodontita marginala cronica profunda lent progresiva prezinta urmatoarele BC 8/263

semne clinice subiective:
A. tulburari de fonatie in special legate de articularea fonetica a
consoanelor t, d, b
B. manifestari psihice anxios-obsesive exagerate
C. tulburari de masticatie
D. mobilitate patologica de gradul 2 sau 3
E. semne de inflamatie gingivala mai accentuate fata de parodontita
marginala cronica superficiala

38 Chisturile gingivale: ADE 8/227

A. la nou-nascuti sunt situate pe linia mediana a boltii palatine
B. la nou-nascuti sunt situate la numai in 1/3 superioara a gingiei
vestibulare
C. se numesc „perle epstein” cand sunt situate de-a lungul crestelor
alveolare
D. se numesc „nodulii lui BOHN” cand sunt situate de-a lungul
crestelor alveolare
E. „nodulii lui BOHN” provin din resturi ale lamei dentare

39 Formele clinice ale gingivitei cronice cuprind: ABE 8/224

A. papilita
B. gingivita marginala
C. gingivita difuza, care cuprinde papila interdentara si marginea
gingivala libera, fara afectarea gingiei fixe
D. gingivita difuza, care cuprinde doar marginea gingivala libera
E. gingivita generalizata

40 Pacientii cu gingivita cronica semnaleaza: CDE 8/224

A. prurit gingival intens
B. dureri intense la periaj si in timpul masticatiei alimentelor dure
C. senzatie de usturime
D. sangerari gingivale la periaj
E. sangerari gingivale la masticatie
217

TEMA NR. 47.

Page
 EVOLUTIE, PROGNOSTIC SI COMPLICATII ALE
PARODONTOPATIILOR (8, pag 283-286)
– 8 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 Complicatiile locale ale bolii parodontale sunt: BCE 8/283
A. pulpite acute totale
B. necroze pulpare
C. hiperestezia dentinara
D. abcesul lojii sublinguale
E. parodontite apicale subacute sau cronice

2 Urmatoarele afirmatii despre abcesul parodontal marginal sunt adevarate: ACD 8/283
A. este o complicatie a parodontitelor marginale cronice -284
B. este localizat numai vestibular
C. este insotit de modificari radiologice ale osului alveolar
D. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile
parodontale, cind drenajul pe cale naturala este redus sau blocat
E. toate de mai sus

3 *Mecanismele posibile de producere a hiperesteziei dentinare sunt: A 8/285

A. stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinare
B. stimularea prelungirilor odontoblastice din canalele radiculare
C. stimularea nervoasa prin eliberarea unor glicoproteine in cursul
agresiunilor pulpei dentare
D. stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei, datorita stationarii
excesive lichidului dentinar prin tubii dentinari
E. nici unul din cele enuntate

4 Hiperestezia dentinara devine manifesta in urmatoarele conditii: ABD 8/285

A. contact cu alimente acre sau dulci
B. contact cu alimente solide sau lichide
C. contact cu alimente calde (cel mai frecvent)
D. contact cu peria de dinti
E. poate aparea si spontan

5 *Urmatorul factor este esential in producerea hiperesteziei dentinare: B 8/285

A. prezenta peliculei dobindite
B. prezenta placii bacteriene
C. fenomenul de fermentatie acida a detritusurilor anorganice depuse
pe suprafetele ocluzale
D. depozite de tartru depuse la coletul dintilor
E. efectuarea detartrajului ultrasonic
218

6 Lacunele cuneiforme: BCDE 8/285

A. apar în 1/3 medie a suprafetelor dentare
Page

B. apar la coletul dintilor

 C. apar mai frecvent vestibular
D. au forma triunghiulara cu baza spre exterior si virful spre axul
longitudinal al dintelui
E. reprezinta o lipsa de substanta

7 In abcesul parodontal marginal: ADE 8/284

A. dintii limitanti sunt, in general, indemni de carie
B. testele de vitalitate ale dintilor limitrofi sunt negative
C. testele de vitalitate ale dintilor limitrofi sunt pozitive numai la
percutia in ax
D. apar frecvent adenopatii locoregionale
E. percutia transversala a dintilor limitanti este mai dureroasa decat
cea verticala

8 *Simptomele obiective in abcesul parodontal marginal nu cuprind: C 8/284

A. tumefactie circumscrisa cu dimensiuni variabile de la 1-2 mm
pina la 1,5 cm
B. dintii limitanti sunt indemni de carie
C. mucoasa acoperitoare este lucioasa,granitata, violacee
D. consistenta abcesului este moale, depresibila
E. consistenta abcesului palatinal in primele faze este mai ferma

TEMA NR. 48.

TRATAMENTUL GINGIVITELOR SI PARODONTITELOR
MARGINALE (8, pag. 288-374)
– 20 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 *Tratamentul initial al gingivitelor si parodontitelor marginale consta in: C 8/289
A. reechilibrare dento-ocluzala
B. tratament ortodontic
C. tratamentul complicatiilor acute
D. restaurari odontale
E. tratamentde bioreactivare

2 *Mijloacele prin care pacientul realizeaza igienizarea sunt: B 8/292

A. debridare gingivala
B. indepartarea placii bacteriene prin periaj
C. tratament mecanic al suprafetelor radiculare accesibile
D. detartraj supragingival
219

E. detartraj subgingival

3 *Dezavantajele periilor dentare cu peri naturali sunt C 8/293

Page

A. sunt suple si se adapteaza la suprafetele dentare si gingivale

 B. nu produc lezari gingivale
C. se degradeaza mecanic in timp relativ scurt
D. nu retin apa si detritusurile organice
E. flexibilitatea crescuta

4 *Dezavantajele clorhexidinei sunt urmatoarele: C 8/292

A. este un agent antimicrobian foarte activ
B. inhiba formarea placii bacteriene
C. determina modificari tranzitorii ale senzatiei gustative sau gust
amar
D. dezvolta rezistenta din partea bacteriilor ,in timp
E. determina sangerari gingivale

5 *Tratamentul gingivitelor si parodontopatiilor marginale trebuie sa: A 8/288

A. sa fie instituit cat mai precoce
B. sa fie simplu
C. sa fie cat mai ieftin
D. sa prezinte pauze mari intercalate intre perioadele de tratament
E. sa prezinte o schema generala pentru un grup de pacienti

6 *In parodontita marginala cronica superficiala se recomanda ca tratament: D 8/289

A. simpla indepartara a factorilor locali este suficienta
B. nu este necesara suprimarea microulceratiilor
C. nu se recomanda biostimularea
D. tratamentul este individualizat de la caz la caz
E. tratamentul initial este singurul aplicat

7 Igienizarea efectuata de catre medic urmareste: BE 8/290

A. debridarea parodontala prin indepartarea placii bacteriene
B. detartrajul supragingival
C. tratamentul pierderii osoase
D. tratamentul antimicrobian
E. detartrajul subgingival professional

8 *Profilaxia primara a inflamatiei parodontiului marginal urmareste: D 8/291

A. rezolvarea formelor incipiente de imbolnavire ale parodontiului
marginal
B. urmareste prevenirea recidivelor
C. aplicarea de paste cu antibiotice
D. impiedecarea aparitiei gingivitelor cronice si a parodontitelor
marginale
E. aplicarea unui program special,individualizat

9 *Prin igienizare se intelege: A 8/292

A. actiuni terapeutice de indepartare a placii
bacteriene,tartrului,detritusului organic si cementului necrotic
220

B. actiuni ce vizeaza impiedecarea aparitiei inflamatiei parodontiului

profund
C. ca un ansamblu de manopere ce pot fi realizate doar de catre
Page

pacient
 D. nu utilizeaza substante medicamentoase ,antimicrobiene
E. nu include chiuretajul radicular

10 *Periajul dentar prin tehnica Bass are urmatoarele caracteristici, cu exceptia: E 8/296
A. vizeaza santul gingival
B. peria se aplica in unghi 45grade fata de axul lung al dintelui
C. are potential traumatic
D. este indicata persoanelor sanatoase
E. nu este o metoda usor de invatat

11 *In compozitia pastelor de dinti intra urmatoarele, cu exceptia: B 8/304

A. substante abrazive 30-35 %
B. substante abrazive 95%
C. formaldehida si fluoruri
D. triclosan
E. unele substante cu actiune antimicrobiana: clorhexidina,
sanguinarina

12 *Fluorurile au un efect antimicrobian prin urmatoarele mecanisme, mai E 8/331

putin:
A. reducerea glicolizei
B. inhibarea formarii stratului polizaharidic sintetizat de celulele
microbiene
C. diminuarea energiei de suprafata a smaltului,actionand ca agenti
tensioactivi
D. ataca enzimele microbiene
E. creste fixarea proteinelor la hidroxiaapatita

13 *Instrumentele manuale de detatraj cuprind urmatoarele, cu exceptia: D 8/309

A. Seceri
B. Sapaligi
C. Chiurete
D. Sonde parodontale
E. Razuse

14 *Caracteristicile chiuretelor Gracey sunt: E 8/314

A. Au doua muchii taioase
B. Suprafata faciala se situeaza la un unghi de 90 de grade fata de
axul longitudinal al primei parti pasive
C. Sunt active in toate zonele si suprafetele radiculare
D. Sunt chiurete universale
E. Partea activa, mai ales in treimea terminala sau frontala, se
adapteaza cel mai bine pe supraftele curbe ale radacinii

15 *Indicatiile utilizarii chiuretelor Gracey sunt urmatoarele, mai putin: B 8/316

A. Detatrajul santului gingival
221

B. Detatrajul supragingival
C. Detatrajul subgingival din pungile parodontale
D. Chiuretajul radicular
Page

E. Chiuretajul tesutului de granulatie

16 *Contraindicatiile detartrajului cu ultrasunete NU sunt urmatoarele: A 8/325
A. Bolnavii cu diabet zaharat neechilibrat
B. Bolnavi cu boli infectioase, contagioase
C. Hiperestezie dentara accentuata
D. Puratori de stimulator cardiac
E. Copii mici

17 *Produse care contin CHX pentru uz stomatologic sunt urmatoarele, cu B 8/329

exceptia:
A. Solutii pentru clatirea gurii cu 0.05% CHX
B. Geluri 2%
C. Geluri 0.2%
D. Lacuri de protectie
E. Periochip

18 *Indicatiile folosirii clorhexidinei sunt urmatoarele: A 8/329

A. Prevenierea depunerii placii microbiene
B. Stimularea depunerii placii microbiene
C. Parodontite apicale
D. Abcese vestibulare
E. Epulis gingival

19 *Sanguinaria: C 8/330
A. Are actiune antiseptica slab eficienta asupra placii microbiene
B. Efecte secundare mai accentuate decat ale clorhexidinei
C. Risc pentru aparitia leziunilor precanceroase la nivelul cavitatii
bucale
D. Folosita in combinatie cu saruri de potasiu
E. Reduce depunerea de placa cu 30-80%

20 *Compusii de amoniu cuaternar: A 8/331

A. Determina iritatii ale mucoaselor
B. Eficienta mai mare decat a CHX
C. Nu dau senzatie de arsuri linguale
D. Nu dau coloratii ale dintilor
E. Se foloseste in paste de dinti

TEMA NR. 49.

IMOBILIZAREA DINTILOR PARODONTOTICI (8, pag 427-461)
– 30 intrebari
222

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
Page

1 *Imobilizarea dintilor parodontotici: A 8/427

 A. constituie un mijloc terapeutic de echilibrare functionala in cadrul
tratamentului complex al parodontopatiilor
B. apartine timpului protetic curativ-corectiv
C. reprezinta o masura profilactica
D. se realizeaza in exclusivitate la tineri
E. este contraindicata la persoanele cu diabet zaharat

2 *Imobilizarea dintilor parodontotici este cu atat mai eficace cu cat: C 8/429

A. dintii sunt mai putin mobili
B. este mai mare recesiunea
C. poligonul de imobilizare este mai mare
D. mobilitatea dintilor este mai crescuta
E. poligonul de imobilizare este mai mic

3 Caninii sunt deplasati: DE 8/429

A. de fortele verticale cu o directie perpendiculara pe planul sagital
B. de fortele sagitale sub un unghi
C. de fortele orizontale
D. de fortele transversale cu o directie oblica la cca 450 fata de
planul sagital
E. de fortele transversale cu o directie oblica la cca 450 fata de
planul frontal

4 *Angrenarea dintilor mobili trebuie sa se realizeze: B 8/431

A. la nivelul cingulumului
B. cat mai aproape de marginea incizala sau de suprafata ocluzala
C. in treimea coronara a radacinii
D. cat mai departe de marginea incizala sau de suprafata ocluzala
E. cat mai aproape de hypomoclion

5 Care dintre urmatoarele afirmatii apartin principiului biologic al imobilizarii BCD 8/431
dintilor parodontotici? -2
A. imobilizarea sa includa numarul minim suficient de dinti
B. sistemuld de imobilizare trebuie sa permita o buna intretinere prin
autocuratire si igiena artificiala
C. realizarea sistemului de imobilizare trebuie sa respecte organul
pulpar
D. restabilirea integrala a functiilor aparatului dento-maxilar
E. restabilirea functiei masticatorii

6 Care dintre urmatoarele reprezinta princii de imobilizare? CDE 8/428

A. principiul bio-mecanic -9
B. realizarea poligonului de sustinere
C. angrenarea multidirectionala
D. locul optim de aplicare a sistemului de imobilizare
E. extinderea maxima
223

7 Care dintre urmatoarele reprezinta avantaje ale sistemelor mobile de ADE 8/432
imobilizare:
Page

A. se pot corecta unele defecte aparute in cursul purtarii lor

 B. exercita asupra parodontiului microtraumatisme repetate
C. sunt costisitoare
D. pret de cost scazut
E. nu necesita prepararea dintilor

8 Care dintre urmatoarele reprezinta dezavantaje ale sistemelor mobile de AC 8/432

imobilizare:
A. exercita asupra parodontiului microtrumatisme repetate
B. necesita sacrificiu de substanta dentara
C. determina solicitari nefiziologice
D. nu se pot combina cu o proteza mobila
E. nu se pot igieniza corespunzator

9 Pentru a aprecia oportunitatea extirparii pulpare in imobilizarea dintilor CDE 8/434

parodontotici trebuie luate in considerare o serie de circumstante:
A. varsta pacientului
B. disponibilitatea financiara a pacientului
C. starea organului pulpar
D. gradul de imbolnavire parodontala a dintilor
E. sistemul de imobilizare preconizat

10 Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este BC 8/435

indicata in urmatoarele situatii:
A. profilactic
B. pulpa dentara prezinta o reactivitate scazuta evidentiata prin teste
de vitalitate
C. la dintii cu pungi parodontale foarte profunde care ajung pana in
zona parodontiului apical
D. terapeutic pentru a opri in evolutie parodontopatia
E. cand imobilizarea se va face cu dispozitiv de imobilizare mobil

11 Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este ACD 8/435
indicata in urmatoarele situatii:
A. la dintii cu procese carioase mari
B. la dintii cu procese periapicale
C. la dintii care au suferit traumatisme accidentale
D. la dintii cu modificari discrete de culoare, chiar daca raspund la
testele de vitalitate
E. la pacientii varstnici

12 Imobilizarea temporara este un procedeu terapeutic ce are drept scop: CE 8/441

A. redarea fizionomiei
B. protezarea breselor edentate
C. restabilirea functionala
D. repozitionarea mandibulei fata de maxilar
E. grabirea vindecarii parodontale
224

13 In functie de relatia dintre sistemul de imobilizare si dintii angrenati, BCE 8/442

imobilizarea poate fi:
Page

A. dento-dentara
 B. pericoronara
C. intracoronara
D. dento-parodontala
E. extracoronara

14 Imobilizarea semipermanenta: ACD 8/442

A. are caracter temporar, de lunga durata
B. are caracter temporar, de scurta durata
C. este realizata din materiale compozite
D. necesita controale si reinnoiri periodice
E. este realizata din ligaturi metalice sau nemetalice

15 Imobilizarea cu ligaturi nemetalice din fir de matase sau mase plastice: BD 8/442
A. sunt vizibile
B. pot dezvolta forte ortodontice
C. nu dezvolta forte ortodontice
D. favorizeaza retentiile alimentare
E. se pot aplica atat frontal cat si lateral

16 In cazul ligaturii de sarma care inglobeaza un numar crescut de dinti, pot ABCD 8/443
apare forte de tensiune active care duc la:
A. ingresiuni
B. eruptii active
C. torsionari
D. deplasari vestibulo-orale
E. nu apar forte de tensiune active

17 Dezavantajele imobilizarii prin ligatura de sarma sunt: BCE 8/444

A. protejeaza foarte bine partile moi invecinate: buze, obraji, limba
B. constituie factor de retentie pentru detritusurile fermentabile
C. necesita activari periodice – surse potentiale de rupere a sarmei
D. ofera posibilitate de curatire si autocuratire ideale
E. poate aluneca spre cervical sau spre incizal

18 Care dintre urmatoarele constituie instrumentar si materiale necesare ACD 8/444

imobilizarii prin ligatura de sarma in “8”?
A. 2 pense hemostatice
B. 2 pense dentare
C. lampita de spirt
D. sarma de vipla de 0,25 mm diametru
E. sarma de vipla de 0,5 mm diametru

19 Sina MAMLOCK prezinta: BCD 8/457

A. risc de fracturare a dintilor
B. rezistenta
C. rigiditate deosebita
225

D. risc redus de decimentare

E. risc crescut de percolare
Page

20 Care dintre urmatoarele reprezinta avantaje ale sistemelor de imobilizare CE 8/460

 pericoronare?
A. rezistenta in timp la solicitarile functionale este mare
B. rezistenta in timp la solicitarile functionale este mica
C. permit inlocuirea dintilor lipsa
D. se pot produce abraziuni cu modificarea rapoartelor ocluzale
initiale
E. nu exista riscul decimentarii deoarece fortele masticatorii nu
actioneaza asupra nici unei portiuni libere, descoperite a
coroanelor dentare

21 La imobilizarea permanenta prin mijloace mobilizabile, realizata cu ACDE 8/459

concursul laboratorului de tehnica dentara, componenta mobilizabilapoate fi
reprezentata de:
A. coroane telescopice
B. butoni si capse
C. culise (sistemul ALDER)
D. coroane ¾ fixate printr-o sina orala cu pivoturi
E. pivoturi fixate in cilindri cu fund orb

22 Aparatele de imobilizare formate din bare de incrustatii: ABD 8/458

A. sunt reunite prin sudare
B. sunt turnate monobloc
C. sunt flexibile
D. sunt rezistente
E. sunt plasate in apropierea parodontiului

23 Aparatul de imobilizare ELBRECHT BC 8/458

A. este constituit dintr-un conector metalic oral
B. este constituit din doi conectori dentari – vestibular si oral
C. produce in timp accentuarea mobilitatii dentare
D. protejeaza dintii parodontotici fata de fortele care actioneaza in
axul lor
E. conectorii dentari sunt reuniti prin bare transversale plasate sub
punctul de contact

24 Pentru imobilizarea cu anse de sarma in “U“ instracoronar si intraradicular: BE 8/454

A. se pastreaza vitalitatea dintilor
B. se foloseste sarma de vipla rotunda cu diametrul de 0,9 mm
C. se folosesc anse prefabricate din sarma de vipla
D. se foloseste sarma de vipla cu diametrul de 0,25 mm
E. se devitalizeaza dintii in prealabil

25 Sistemul de imobilizare “Indenta Splint System”: BCD 8/454

A. se aplica la nivelul dintilor frontali superiori
B. se aplica la nivelul dintilor laterali
C. foloseste microbare de otel
226

D. microbarele se fixeaza cu microsuruburi parapulpare

E. microbarele se fixeaza cu microsuruburi intrapulpare dupa
devitalizare
Page
26 Imobilizarea permanenta realizata in cabinet fara ajutorul laboratorului de BC 8/454
tehnica dentara, pentru zona laterala,
A. necesita realizarea unui sant mezio-distal cu adancime de 2mm
B. necesita devitalizarea prealabila a dintilor
C. solidarizeaza unul sau mai multi dinti laterali mobili, flancati
obligatoriu de dinti ferm implantati
D. foloseste sarma de vipla semirotunda cu diametrul de 2 mm
E. necesita continuitate la 1 mm sub punctul de contact

27 *Sistemul anterior splint grid foloseste: A 8/451

A. plase de material plastic sau reticul de sarma cu latime de 4-5 mm
si grosime 0,2 mm
B. reticul de sarma cu latimea de minim 1 cm
C. plase de material plastic prefabricate
D. plase de sarma fabricate in laboratorul de tehnica dentara
E. o atela metalica turnata, cu latime de 2 mm si grosime de 0,5 mm

28 Gutierele din rasini acrilice auto- sau termopolimerizabile: CDE 8/450

A. sunt flexibile
B. sunt imobilizari de lunga durata
C. se pot cimenta pe dinti
D. sunt rigide
E. sunt destinate imobilizarii temporare

29 Pentru confectionarea gutierei din material acrilic transparent se folosesc ABD 8/450
folii de material termoplastic cu grosime variabila:
A. 0,75 mm
B. 1 mm
C. 0,25 mm
D. 1,5 mm
E. 0,5 mm

30 Principiul tensiunii controlate: BCE 8/448

A. se aplica imobilizarilor cu materiale compozite
B. se aplica imobilizarilor prin ligaturi de sarma
C. este un principiu activ al unei imobilizari eficiente
D. urmareste obtinerea unor efecte ortodontice
E. necesita control periodic al imobilizarii si activarea acesteia

TEMA NR. 50.

ORIENTARI TERAPEUTICE PRINCIPALE SI SCHEME DE
TRATAMENT (8, pag. 465-477)
– 20 intrebari
227 Page

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 Tratamentul în gingivita cronică simplă, necomplicată urmăreşte: ABCD 8/465
A. depistarea factorilor locali
B. instruirea pacientului asupra periajului corespunzător
C. debridarea gingivală
D. detartraj
E. operaţie cu lambou

2 *Tratamentul gingivitei de pubertate constă în: A 8/466

A. îndepărtarea tartului supra şi subgingival
B. educarea gravidelor pentru igiena bucală corectă
C. tratament chirurgical cu adiţie de os
D. antibioterapie
E. tratament antiviral

3 *În timpul sarcinii trebuie evitate: A 8/466

A. radiografiile
B. şedinţele scurte cu schimbarea poziţiei şezând în clinostatism uşor
oblic
C. clătiri cu soluţii antiseptice
D. detratraj supragingival
E. periaj profesional

4 Tratamentul local al gingivitelor hiperplazice medicamentoase constă în: ABC 8/468

A. reducerea fenomenelor acute sau subacute
B. spălături cu soluţii antiseptice
C. aplicaţii de colutorii complexe cu antibiotice
D. operatii cu lambou
E. chiuretaj parodontal

5 La bolnavii cu epilepsie se impun următoarele măsuri: ABCD 8/468

A. colaborarea cu medicul psihiatru
B. asigurarea unui ambient de linişte
C. evitarea aglomeraţiei
D. evitarea zgomotelor
E. aplicarea unor aparate ortodontice

6 În cazul declanşării unei crize epileptice se procedează astfel: ABC 8/468

A. pacientul va fi ferit de lovirea cu elemente dure
B. capul va fi aplecat înainte şi în jos
C. administrarea intravenos sau intramuscular de diazepam 0,010 g
D. nu se administrează oxigen
E. se administrează prednison

7 Tratamentul de urgenţă în GUN constă în: ABD 8/469

A. spălături bucale largi cu soluţii antiseptice
228

B. aplicaţii locale cu colutorii de antibiotice şi antiinflamatorii

C. detartraj supra şi subgingival
D. antibioterapie
Page

E. gingivectomie localizată
8* Tratamentul preventiv al pericoronaritelor constă în: A 8/470
A. decapuşonarea chirurgicală la nivelul molarului de minte
incomplet erupt
B. spălături antiseptice abundente
C. instilaţii de colutorii cu antibiotice
D. aplicarea unui dren din meşă iodoformată
E. antibioterapie
F. chiuretajul in camp deschis a molarului semiinclus

9 Spălăturile bucale în tratamentul gingivitei herpetice se realizează cu: ABCD 8/470

A. cloramină 3 %0
B. permanganat de potasiu
C. ceai de muşeţel
D. soluţie de Romazulan
E. apă oxigenată

10 Produsul NIVCRISOL-D ce se aplică pe mucoasa ulcerată conţine: AD 8/471

A. propolis
B. antibiotice
C. cortizon
D. tetraborat de sodiu
E. tetraciclină

11 Medicaţia antivirală administrată în gingivita herpetică este: CD 8/471

A. Tetraciclină
B. Negamicin B
C. Zovirax
D. Acyclovir
E. Romazulan

12 În tratamentul gingivitei herpetice se administrează: ABCE 8/471

A. RODILEMID, soluţie injectabilă
B. hiposulfit de sodiu
C. vitaminoterapie
D. aplicaţii locale cu Orthochrome
E. NIVCRISOL-D

13 Tratamentul parodontitei marginale cronice superficiale constă în: ABCD 8/472

A. debridare gingivală
B. detartraj
C. tratament antimicrobian şi antiinflamator
D. tratament chirurgical
E. antibioterapie

14 Tratamentul parodontitei marginale agresive constă în: ABCD 8/472

229

A. debridare gingivală
B. detartraj
C. tratament antimicrobian local
Page

D. tratament cu antibiotice
 E. medicaţie antivirală

15 În tratamentul retracţiilor gingivale, şedinţele de periaj se fac astfel: AB 8/473

A. periaj obligatoriu seara după masă
B. periaj înainte de culcare
C. periaj de 3 ori/zi
D. periaj după fiecare masă
E. periaj înainte şi după mese

16 Tratamentul de urgenţă al abcesului parodontal marginal constă în: ABCD 8/475

A. incizie la nivelul bombării maxime
B. îndepărtarea exsudatului purulent
C. spălare abundentă cu soluţii antiseptice
D. aplicarea unei lame de dren
E. chiuretaj parodontal

17 Tratamentul definitiv al abcesului parodontal marginal constă în: ADE 8/475

A. chiuretaj subgingival
B. antibioterapie
C. aplicarea unei lame de dren
D. gingivectomie
E. operaţie cu lambou la pluriradiculari

18 Tratamentul hiperesteziei dentinare se realizează prin: ABCE 8/475

A. îndepărtarea completă a plăcii bacteriene
B. atingeri cu glicerină caldă
C. aplicaţii de cristale de clorură de zinc
D. impregnări cu antibiotice
E. aplicaţii de solutie clorură de calciu

19 Substanţe cu acţiune desensibilizantă în pastele de dinţi sunt: CDE 8/476

A. triamcinolon
B. penicilina V
C. clorură de stronţiu
D. nitrat de potasiu
E. citrat de sodiu

20 Bolile generale ce stau în atenţia medicului stomatolog sunt: ABCD 8/477

A. boli cardiovasculare
B. diabet
C. epilepsia
D. leucemiile
E. parodontita apicală cronică
230

TEMA NR. 51.

OCLUZIA DENTARĂ (pg. 25 - 76)
Page
 – 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 Despre planul de ocluzie se poate afirma că: BCD Pag:
A. este o suprafață plată, netedă 26,
B. conține curbele de ocluzie transversale și sagitale 27
C. trece prin toți cuspizii vestibulari și marginile incizale ale dinților
mandibulari, precum și vârfurile cuspizilor linguali
D. permite utilizarea la maxim a contactelor dentare în decursul
variatelor funcții
E. permite realizarea de contacte funcționale simultane, secvențial,
pe câte o zonă a arcadei

2 Teoria lui Monson: ACE Pag:

A. se mai numește teoria sferei 28
B. se mai numește teoria cilindrilor
C. susține că există o sferă cu centrul la nivelul glabelei, la distanță
egală de suprafețele ocluzale ale dinților posteriori și de centrele
condiliene
D. susține că există o serie de cilindrii cu axe instantanee de rotație
ce trec prin condili
E. descrie axele dentare ca mijloc de distribuire optimă a solicitărilor
ocluzale și care generează curbele de ocluzie

3 Planul de ocluzie se situează într-o poziție bine precizată față de anumite ABE Pag:
repere cranio-faciale ce determină planurile de referință: 28
A. planul Camper
B. planul de la Frankfurt
C. planul facial
D. planul lui Saizar
E. planul bazal mandibular

4 *Articulatoarele utilizează ca referință: D Pag:

A. planul Camper 28
B. axa de masticație
C. planul bazal mandibular
D. planul de la Frankfurt
E. planul lui RICH

5 Conceptul de stabilitate ocluzală implică intricarea următorilor factori: BCE Pag:

A. determinantul anterior (ghidajul anterior) 30
B. determinantul anterior (dentar)
C. determinantul funcțional (neuro-muscular)
D. determinantul posterior (dinții laterali)
231

E. determinantul posterior (articular termporo-mandiular)

6 Elementele de morfologie dentară cu rol de sprijin al ocluziei sunt: CDE Pag:

Page

A. cuspizii platinali ai premolarilor și molarilor inferiori 30

 B. cuspizii vestibulari ai premolarilor și molarilor superiori
C. marginile libere ale caninilor inferiori și cele incizale ale
incisivilor inferiori
D. cuspizii platinali ai premolarilor și molarilor superiori
E. cuspizii vestibulari ai premolarilor și molarilor inferiori

7 În cadrul rapoartelor normale de ocluzie corespondențele de angrenare ale BD Pag:

acestor elemente morfologice dentare sunt următoarele: 30,
A. pentru stopurile de clasa I: cuspizii palatinali ai premolarilor și 31
molarilor contactează fosetele distale ale dinților omologi
inferiori, exceptând cuspizii mezio-palatinali ai molarilor
superiori ai molarilor superiori care contactează fosetele centrale
antagoniste
B. pentru stopurile de clasa I: cuspizii vestibulari ai premolarilor și
cei mezio-vestibulari ai molarilor realizează puncte de sprijin cu
creasta marginală a omologului și cea distală a dintelui situat
mezial de acesta, cuspizii disto-vestibulari ai molarilor secunzi și
a celor de minte și cuspidul centro-vestibular al molarului prim
inferior contactează tripodic cu foseta centrală antagonistă
C. pentru stopurile de clasa a II-a: marginile libere ale frontalilor
inferiori se sprijină pe fețele palatinale ale grupului frontal
superior, infracingular
D. pentru stopurile de clasa a III-a: cuspizii palatinali ai premolarilor
și molarilor contactează fosetele distale ale dinților omologi
inferiori, exceptând cuspizii mezio-palatinali ai molarilor
superiori ai molarilor superiori care contactează fosetele centrale
antagoniste
E. pentru stopurile de clasa a III-a: cuspizii vestibulari ai
premolarilor și cei mezio-vestibulari ai molarilor realizează
puncte de sprijin cu creasta marginală a omologului și cea distală
a dintelui situat mezial de acesta, cuspizii disto-vestibulari ai
molarilor secunzi și a celor de minte și cuspidul centro-vestibular
al molarului prim inferior contactează tripodic cu foseta centrală
antagonistă

8 Rolurile cuspizilor vestibulari maxilari și cei linguali mandibulari sunt: CD Pag:

A. asigură conducția mandibulei în mișcările de protruzie 32
B. nu permit migrări ale dinților
C. anulează componentele orizontale ale forțelor ocluzale, fiind
denumiți din acest motiv cuspizi de echilibru
D. prin versanții lor de ghidaj asigură conducerea mandibulei în
mișcările de lateralitate
E. mențin dimensiunea verticală de ocluzie

9 Următoarele afirmații sunt adevărate: AB Pag:

A. pantele de ghidaj mediotruzive sunt la nivelul versanților interni 32
232

ai cuspizilor orali superiori

B. pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul versanților interni ai
cuspizilor orali inferiori și vestibulari superiori
Page

C. pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul versanților externi

 ai cuspizilor orali superiori
D. pantele de ghidaj mediotruzive sunt la nivelul versanților interni
ai cuspizilor orali superiori și vestibulari inferiori
E. pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul versanților exteni ai
cuspizilor orali inferiori și vestibulari superiori

10 Concepţia "freedom în centric" presupune: ACE Pag:

A. RC ≠ IM 33
B. RC = IM
C. deglutiția se efectuează în IM
D. deglutiția se efectuează în RC
E. contacte dento-dentare la toți dinții frontali și laterali

11 Concepția gnatologică presupune: BDE Pag:

A. RC ≠ IM 33
B. RC = IM
C. în lateralitate funcție de grup
D. în lateralitate protecție canină
E. contacte la dinți posteriori, dar la cei anteriori inolcuzie pentru
protecția mutuală în propulsie

12 Asemănările dintre concepțiile ocluzologice "freedom în centric" și AD Pag:

gnatologic sunt: 33
A. lipsa contactelor pe partea de balans în lateralitate
B. raport ocluzal tripodic cuspid/fosetă
C. în lateralitate protecție canină
D. ghidaj incizal în protruzie
E. deglutiția se efectuează în IM

13 Mijloacele specifice medicinei dentare neuromusculare sunt: ABCDE Pag:

A. analiza computerizată a ocluziei statice și dinamice 34
B. electromiografia
C. stimularea electrică transcutanată
D. ultrasonografie
E. posturometrie

14 După Korber, ocluzia funcțională este caracterizată de următorii factori: ABD Pag:
A. factorul cantitativ = contacte dentare multipoziționale 36
B. factorul timp = contacte dentare simultane
C. factorul continuității suprafețelor ocluzale = alunecarea dento-
dentară fără obstacole
D. factorul forță = repartizarea uniformă a solicitărilor ocluzale
E. factorul formă = lipsa edentațiilor

15 Următoarele afirmații sunt valabile pentru articulația temporo-mandibulară: ACD Pag:

A. panta tubercului articular are o înclinație de 5 - 55°, cu o medie 36
233

de 33°
B. condilul mandibulei are o formă sferică, cu un diametru de 20
mm
Page

C. este de tip ginglimo-artroidal

 D. prelungirile axelor lungi condiliene formează un unghi deschis
anterior, cu valori cuprinse între 140 - 160°
E. meniscul articular are formă de lentilă biconcavă și este
vascularizat

16 Rolurile meniscului articular sunt: BCD Pag:

A. separă cavitatea articulară în două compartimente: superior 37
umplut cu lichid sinovial și inferior fără lichid sinovial
B. transformă cele două suprafețe articulare în congruențe
C. facilitează propulsia mandibulei
D. are rol tampon, de amortizare a presiunilor exercitate asupra
articulațiilor
E. datorită inervației zonei centrale, contribuie la modularea
cinematicii mandibulare

17 *Ligamentele articulației temporo-mandibulare sunt următoarele, cu A Pag:

excepția: 37
A. ligamentul încrucișat
B. ligamentul temporo-mandibular
C. ligamentul sfeno-mandibular
D. ligamentul stilo-mandibular
E. ligamentul medial

18 Inducerea clinică a relației de postură se obține prin: CDE Pag:

A. testul Wild: pacientul pronunță cuvinte ce conțin fonema "S" 44
B. poziționarea bolnavului cu capul sprijinit
C. testul Robinson: veveriță, ferfeniță
D. numărătoarea de la 60 la 70
E. efectuarea deglutiției

19 Factorii loco-regionali ce influențează poziția de postură a mandibulei sunt: ABD Pag:

A. caracterul respirației (respirația orală) 45
B. poziția capului și a gâtului
C. spasme msculare ca cele din boala parkinson sau din miastenie
D. afecțiunile ATM
E. intoxicații medicamentoase (stricnină)

20 Reperele relației centrice sunt: AC Pag:

A. articular: condilii centrați în cavitățile glenoide 45
B. muscular:echilibru tonic anti-gravific
C. osos: dimensiunea verticală centrică egală cu a etajului mijlociu
D. dentar: evidențierea spațiului minim de vorbire
E. lingual: existența spațiului Donders

21 *Determinarea relației centrice la pacientul dentat se poate realiza prin B Pag:

următoarele metodele, cu excepția: 48
234

A. Lauritzen-Barrelle
B. Champer
C. Dawson
Page

D. Jankelson
 E. Ramfjord

22 *În cadrul metodei Ramfjord de determinare a relației centrice: C Pag:

A. pacientul este așezat în poziție culcat, cu capul în ușoară extensie, 48
astfel ca bărbia să fie îndreptată în sus, iar gâtul întins
B. se utilizează miomonitorul
C. pacientul este așezat în fotoliu, relaxat, cu tetierea așezată
suboccipital, iar spătarul la un unghi de 60 - 70°
D. pacientul este sfătuit să sprijine limba în zona anterioară a
palatului și să execute mișcări lente
E. se utilizează jigul anterior

23 Despre triunghiul lui Spirgi se poate afirma: AE Pag:

A. descrie libertatea de mișcare a cuspidului de sprijin "in centric" 53
B. are o bază de 2 mm orientată anterior
C. are o înălțime de 1,25 - 1,5 mm
D. mai poartă denumirea de "triunghi de toleranță laterală"
E. vârful triunghiului este reprezentat de IM

24 Conform clasificării gnatologice a relațiilor ocluzale statice, după Dawson: AE Pag:

A. Tip I = Intercuspidarea maximă (IM) în armonie cu o relație 56
centrică (RC) verificabilă
B. Tip II = Intercuspidarea maximă în armonie cu o "postură
centrică adaptată" (ocluzie habituală)
C. Tip II A = Condilii trebuie să se deplaseze de la RC verificabilă
pentru a realiza IM
D. Tip III = Condilii trebuie să se deplaseze de la postura centrică
adaptată pentru a realiza IM
E. Tip IV = Relația ocluzală este într-o fază de alterare continuă,
datorită deformării progresive ai instabilității ATM.

25 Morfologia ocluzală a dinților este direct influențată de unghiul Bennett și ABCD Pag:
distanța intercondiliană, astfel: 59
A. cu cât unghiul Bennett este mai mare, cu atât relieful ocluzal
trebuie să fie mai șters
B. cu cât distanța intercondiliană este mai mare, cu atât unghiul
delimitat pe fețele ocluzale ale dinților între traiectoriile de
laterotruzie și mediotruzie va fi mai mic
C. cu cât mișcarea Bennett este mai amplă, cu atât mai mare este
valoarea ungiului Bennett
D. cu cât mișcarea Bennett are o direcție mai posterioară, cu atât
unghiul Bennett este mai mare
E. cu cât unghiul Bennett este mai mare, cu atât mai accentuate
trebuie sa fie pantele cuspidiene

26 În cadrul analizei cinematicii mandibulare în plan orizontal, se constată: BC Pag:

235

A. condilul de partea lucrătoare (condilul pivotant) execută o rotație 60

și o deplasare spre anterior în cavitatea glenoidă, denumită
mișcare bennett (lateral side shift)
Page

B. mișcarea bennett (lateral side-shift) este de 1 - 3 mm , în funcție

 de configurația cavității glenoide și de laxitatea capsulei atm de
partea respectivă
C. traiectoria condilului pivotant se înscrie într-un con, denumit
conul lui Guichet
D. condilul pivotant efectuează o mișcare de rotație și translație
înainte, în jos și medial
E. deplasarea condilului pivotant se mai numește și unghiul lui
Bennet

27 În cadrul analizei cinematicii mandibulare în plan sagital, în diagrama lui ABE Pag:
Posselt, se pot recunoaște următoarele repere: 59
A. poziția de relație centrică
B. poziția cap la cap
C. poziția test în lateralitate
D. angrenajul invers vestibular
E. deschiderea maximă a gurii

28 *În cadrul rapoartelor ocluzale interarcadice, sunt normale următoarele rapoarte: B Pag:
A. în sens vertical, arcada maxilară circumscrie arcada mandibulară 31
B. în sens sagital, overjet cuprins între 0 – 2 mm
C. în sens transversal, ocluzie psalidodontă
D. în sens vertical, overjet între 0 și 1/3
E. în sens sagital, axa caninului superior se prelungeşte cu axa
caninului inferior

29 *Triunghiul lui Spirgi: C Pag:

A. este echivalent cu long-centric 53
B. este echivalent cu wide-centric
C. este echivalent cu freedom in centric
D. este echivalent cu spaţiul minim de vorbire
E. este echivalent cu ocluzia habituală

30 *Muşchii responsabili cu dinamica mandibulară sunt: A Pag:

A. muşchi ridicători: temporal, maseter, pterigoidian intern 39
B. muşchi coborâtori: digastric, maseter, milohioidian
C. muşchi propulsori: pterigoidian extern, maseter, temporal
pterigoidian intern
D. muşchi retropulsori: temporal, maseter, pterigoidian extern
E. muşchi responsabili cu lateralitatea: temporal, maseter, pterigoidian
intern, pterigoidian extern

TEMA NR. 52.

SINDROMUL ALGODISFUNCȚIONAL AL ATM
236

(pg. 77-146) – 30 intrebari

Page
Nr. Intrebare Răspuns Pag.
crt.
1 Toxemia stafilococică coagulazo-negativă prezintă următoarele simptome ABD
musculo-scheletale:
A. Durere în musculatura masticatorie
B. Cracmente sau blocaje articulare
C. Glosodinie
D. Durere sau sensibilitate la nivelul gâtului și umerilor.
E. nici una dintre cele de mai sus

2 Diagnosticul diferențial între disfuncțiile artrogene și cele miogene se poate ADE

stabili prin :
A. răspunsul la testele de solicitare a articulațiilor temporo-
mandibulare
B. apelul dinților
C. parodontogramă
D. caracteristicile devierii liniei mediene a mandibulei la deschiderea
gurii
E. blocajul anestezic

3 Limitarea deschderii gurii ca efect al disuncției articulare: AB

A. apare la 25-30 mm
B. se instalează endfeel-ferm la deschiderea pasivă
C. poate apare oricând pe parcursul traiectoriei de deschidere a gurii
D. se carcterizează prin endfeel elastic.
E. nici una dintre cele de mai sus

4 Limitarea deschderii gurii ca efect al disfuncției musculare : CD

A. Apare la 25-30 mm
B. se instalează endfeel-ferm la deschiderea pasivă
C. poate apare oricând pe parcursul traiectoriei de deschidere a gurii
D. se carcterizează prin endfeel elastic.
E. nici una dintre cele de mai sus

5 Devierea liniei mediene mandibulare la deschiderea gurii este de cauză AB

articulară dacă:
A. apare la începutul traiectoriei de deschidere și revine la linia
mediană înainte de 30-35 mm
B. viteza de deschidere a gurii influențează devierea
C. este inconstantă
D. nu se asociază cu zgomote articulare
E. nici una din cele de mai sus

6 Devierea liniei mediene mandibulare la deschiderea gurii este de cauză CD

musculară dacă:
A. apare la începutul traiectoriei de deschidere și revine la linia
237

mediană înainte de 30-35 mm

B. viteza de deschidere a gurii influențează devierea
C. este inconstantă
Page

D. nu se asociază cu zgomote articulare

 E. nici una din cele de mai sus

7 Testele statice (solicitarea articulației): ABC

A. verifică starea funcționala a structurilor musculare oro-faciale
B. se realizează poziționând condilii mandibulari în poziția lor
stabilă musculo-scheletică
C. se realizează cerând pacientului diferite deplasări ale mandibulei
la care opertorul se opune
D. solicitarea structurilor articulare produce durere în orice condiții
E. nici una din cele de mai sus

8 Testele funcționale pasive: AB

A. se pot realiza fară durere în cazul articulațiilor sănătoase
B. sunt reprezentate de translațiea, tracțiunea și compresia
articulației ca și teste diagnostice
C. sunt reprezentate exclusiv de translație ca și test diagnostic
D. sunt reprezentate numai de tracțiunea și transalțiea articulației ca
și teste diagnostice
E. se realizează cu durere în orice condiții

9 Coloana cervicală influențează poziția și mobilitatea mandibulei astfel: ACD

A. existența unei relații directe între postura în extensie a capului și
gâtului și adoptarea unei posturi retrognate a mandibulei
B. existența unei relații directe între postura în extensie a capului și
gâtului și adoptarea unei posturi prognate a mandibulei
C. influențarea motilității mandibulare
D. influențarea închiderii gurii
E. influențarea mișcărilor de lateralitate mandibulară cu contact
dentar

10 Examinarea clinică a musculaturii mobilizatoare a mandibulei și a celei ABC

cervicale:
A. se realizează îndeosebi prin palpare digitală
B. permite determinarea sensibilității musculare și a durerii
C. trebuie să identifice punctele trigger care generează efecte
excitatoare centrale
D. nu permite identificarea punctelor trigger dureroase
E. se face exclusiv prin manipulare funcțioanală

11 Teleradiografia de profil: BC
A. permite evaluarea părților moi
B. permite reevaluarea dimensiunii verticale de ocluzie și
prefigurarea planului de ocluzie în realbilitarea orală complexă
C. implică studierea raporturilor dintre diverse puncte și planuri
antropometrice
D. este indicată exclusiv la copii
238

E. nici una din cele de mai sus

12 Axiografia computerizată- metoda CADIAX ABC

Page

A. permite înregistrarea tridimensională a mișcărilor funcționale ale

 mandibulei
B. permite înregistrarea componentei rotatorii a mișcării în jururl
axei balama concomitent cu mișcarea transversală a condilului
C. permite citirea curbelor de timp
D. nu permite citirea curbelor de timp
E. nu permite înregistrarea componentei rotatorii a mișcării în jururl
axei balama concomitent cu mișcarea transversală a condilului

13 Electromiografia: AC
A. permite obiectivizarea activității neuromusculare masticatorii
B. oferă rezultate de maximă acuratețe
C. oferă rezultate contradictorii privind parametrii de sensibilitate și
specificitate ai acesteia
D. este ușor acesibilă oricărui serviciu
E. nici una din cele de mai sus

14 Principiile generale ale terapiei neuro-musculare cuprind : ABC

A. reechilibrarea posturală și corectarea disfuncției din punct de
vedere biomecanic
B. atitudinea față de punctele trigger
C. atitudinea față de compresia nervoasă și combaterea ischemiei
D. atitudinea față de pacient
E. nici una din cele de mai sus

15 Obiectivele terapiei educaționale a sindromului disfuncțional cranio- ABCD

mandibular sunt:
A. relaxarea sistemului masticatorprin limitarea voluntară a
mișcărilor mandibulei
B. conștietizarea obiceiurilor vicioase
C. monitorizarea
D. program izioterapeutic la domiciliu
E. nici una din cele de mai sus

16 Programul de modificare a obiceiurilor maladaptative implicate în ABCD

sindromul disfuncțional cranio-mandibular cuprinde:
A. relaxarea musculară progresivă
B. hipnoza
C. bioeedback-ul EMG
D. psihoterapia
E. nici una din cele de mai sus

17 *Terapia medicametoasă urmărește ameliorarea simptomelor sindromului D

disfuncțional cranio-mandibular prin acțiune asupra:
A. inflamației
B. hiperactivității musculare
C. anxietății și depresiei
239

D. toate cele de mai sus

E. nici una din cele de mai sus
Page

18 *Terapia fizică a disfuncției cranio-mandibulare realizează: E

 A. reducerea transmisiei senzoriale
B. reducerea inflamației
C. diminuarea, coordonarea și susținerea activității musculare
D. reparații și regenerări tisulare
E. toate cele de mai sus

19 Scopul dispozitivelor interocluzale este reprezentat de : ABCD

A. modificarea rapoartelor ocluzale și redistribuirea forțelor
B. prevenirea abraziunii dentare patologice și a mobilității dentare
C. reducerea bruxismului și a altor manifestări patologice
D. diminuarea durerii
E. nici una din cele de mai sus

20 Dispozitivele interocluzale pot fi : ACE

A. de miorelaxare – prezintă o suprafață ocluzala plana
B. de miorelaxare- prezintă o suprafață ocluzala cu indentații
C. de stabilizare- prezintă o suprafață ocluzala cu indentații
D. de stabilizare- prezintă o suprafață ocluzala plană
E. de repoziționare

21 Dispozitivele interocluzale de stabilizare sunt eficiente asupra ABCD

simtomatolgiei ușoare sau moderate, în special dureroase, prin :
A. eliminarea interferențelor ocluzale
B. alungirea fibrelor musculare ridicătoare ale mandibulei
C. stabilizarea articulară
D. relaxarea musculară
E. nici una din cele de mai sus

22 Gutirele de miorelaxare: AB
A. au suprafața ocluzală plană
B. trebuie să înregistreze un umăr cât mai mare de contacte ocluzale
cu antagoniștii
C. realizează contacte dentare cu antagoniștii doar la nivelul
caninilor
D. toatre cele de mai sus
E. Nici una din cele de mai sus

23 Gutierele de repoziționare mandibulară ABD

A. A.diminuă durerea articulară
B. reduce zgomotele articulare
C. reduce numărul contactelor dentare
D. este mai eficient dacă se poartă permanent
E. nici una din cele de mai sus

24 Gutirele de repoziționare mandibulară se adresează doar cazurilor bine AB

selecționate, după următoarele criterii
240

A. repoziționare anterioară a mandibulei pentru diminuarea

gnatososniilor trebuie să fie minimă
B. gnatosonia eliminată la plasarea mandibulei în relație de postură
Page

C. gnatosonia eliminată la plasarea mandibulei în relație centrică

 D. cracment la începutul deschiderii și la sârșitul deschiderii
E. nici una din cele de mai sus

25 Terapia ocluzală a sindromului disfuncțional cranio-mandibular : AB

A. alterează condiția ocluzală a pacientului
B. poate fi reversibilă și ireversibilă
C. poate fi doar ireversibilă
D. toate cele de mai sus
E. nici una din cele de mai sus

26 Ajustarea ocluzală terapeutică va fi luată în considerație în următoarele ABC

circumstanțe:
A. dacă după terapia ortopedică ocluzia rămâne intabilă și
incorortabilă
B. pentru ameliorarea stabilității ocluzale și distribuirea fiziologică a
sarcinilor ocluzale
C. nu se aplică niciodată profilactic
D. se poate aplica profilactic
E. nici una din cele de mai sus

27 Bruxismul a fost definit ca fiind: ABC

A. cea ma gravă formă de parafuncție a aparatului dento-maxilar
B. hiperactivitatea mușchilor masticatori
C. caracterizată prin scrâșnitul sau încleștarea dinților
D. o tulburarea de ocluzie
E. nici una din cele de mai sus

28 *Bruxismul se poate clasifica în: D

A. bruxism nocturn și bruxism diurn
B. bruxism centic și bruxism excentric
C. bruxism primar și bruxism secundar
D. toate cele de mai sus
E. nici una din cele de mai sus

29 Uzura dentară generalizată din bruxism generează următoarele modificări: ABCE

A. sterge relieful ocluzal
B. reduce înălțimea coronară
C. mărește suprafațele ocluzale ale dinților
D. modifică dimensiunea verticală de ocluzie
E. nu modifică dimensiunea verticală de ocluzie

30 Terapia bruxismului implică parcurgerea următoarelor etape (Brocard): ABCD

A. etapa comportamentală
B. etapa farmacologică
C. etapa dentară reversibilă și non invazivă
D. etapa dentară ireversibilă
241

E. nici una din cele de mai sus

Page
 TEMA NR. 53.
EXAMENUL CLINIC SI PARACLINIC IN LOC SI EPR
– 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 In cadrul examenului clinic al pacientului cu LOC/EPR datele anamnestice ACDE
vor urmari:
A. istoricul afectiunii
B. datele personale
C. antecedentele generale
D. antecedentele heredo-colaterale
E. antecedentele stomatologice

2 Examenul clinic al sistemului stomatognat utilizeaza mijoacele hipocratice ABCE

clasice de examinare:
A. inspectie
B. palpare
C. percutie
D. pulsatie
E. ascultatie

3 *Dintre parametrii spatiului protetic potential nu face parte: C

A. amplitudinea
B. limitele
C. inaltimea crestei edentate
D. inaltimea
E. latimea

4 *Raportul optim coroana-radacina pentru un dinte ce va fi folosit ca stalp de D

punte este de:
A. 1/1
B. 1/2
C. 1/3
D. 2/3
E. 3/2

5 Fortele ocluzale dezvoltate sunt: ABC

A. mai reduse decat cele dezvoltate de dintii naturali in cazul
antagonistilor artificiali
B. de 11,8 kgf in cazul protezelor mobilizabile
C. de 68,1 kgf in cazul dintilor dintilor naturali
D. de 40 kgf in cazul protezelor partiale fixe
E. egale indiferent de tipul antragonistilor
242

6 Decizia de a nu practica o terapie endodontica inaintea restaurarii protetice ACE

Page

se bazeaza pe urmatorii factori:

 A. pacientul este asimptomatic
B. exista sensibilitate doar la stimuli termici
C. nu exista radiotransparente periapicale
D. dintele are un raport coroana/radacina favorabil
E. nu s-a produs expunerea pulpara dupa prepararea cavitatii
carioase

7 *Pentru detectarea placii bacteriene nu se foloseste: C

A. solutia Lugol
B. solutia de fluoresceina
C. solutie albastru de metil 10%
D. solutie iodo-iodurata
E. Revelan

8 *Diferenta dintre pungile supraalveolare si cele infraalveolare nu se B

realizeaza pe baza criteriului:
A. raportul dintre baza pungii si osul alveolar
B. raportul dintre coroana clinica si radacina
C. relatia dintre peretele de tesut moale si osul olveolar
D. tiparul alveolizei
E. directia fibrelor ligamentare transseptale

9 *Mobilitatea dentara reversibila poate avea etiologie: B

A. protetica si inflamatorie
B. protetica, inflamatorie si ocluzala
C. protetica si pulpara
D. protetica si parodontala
E. protetica, tumorala si parodontala

10 Mobilitatea iatrogena poate fi cauzata de: ABD

A. dintii supusi unei terapii ortodontice
B. dintii stalpi in cursul elaborarii unor lucrari protetice de amploare
C. parodontopatie
D. dinti vecini care au suferit extractii laborioase
E. bruxismul

11 Mobilitatea dentara de originer inflamatorie poate fi cauzata de: ABE

A. inflamatia parodontala
B. sinusite
C. otite
D. uveite
E. inflamatia pulpara

12 *Dintre semnele radiologice in cazul dintilor sanatosinu face parte: B

A. contur bine delimitat al tesuturilor dure dentare
B. spatiul periodontal cu radiotransparenta crescuta
243

C. continuitatea septului osos alveolar

D. camera pulpara cu radiotransparenta uniforma
E. structura uniforma a spongioasei
Page
13 *Defectele angulare se clasifica in functie de numarul peretilor ososi in: E
A. hemisepturi, defecte intraosoase, defecte cu arhitectura inversata
B. defecte intraosoase, defecte osoase combinate, leziuni de furcatie
C. hemiseptuei, defecte intraosoase, cratere interdentare
D. hemisepturi, leziuni de furcatie, cratere interdentare, defecte
osoase combinate
E. hemisepturi, cratere interdentare, defecte intraosoase, defecte
osoase combinate

14 Aparatul Periotest nu trebuie folosit in urmatoarele cazuri: ACD

A. in procese periapicale acute
B. in sarcina si alaptare
C. in fracturi radiculare sau ale procesului alveolar
D. in cazul implantelor endoosoase in curs de vindecare
E. in cazul dintilor cu mobilitate clinica grad III

15 *Leziunea de furcatie de gradul II in plan orizontal: D

A. se mai numeste si leziune completa
B. defectul cuprinde mai putin de 1/3 din spatiul interradicular in
sens vestibulo-oral
C. cand distanta dintre baza defectului osos si reperul dentar in zona
de furcatie este intre 4-7 mm
D. se mai numeste si leziune partiala
E. cand defectul cuprinde mai mult de 1/3 din spatiul interradicular
ajungand pe fata opusa

16 *Clasificarea lui Meyer se refera la: A

A. aprecierea nivelului cel mai apical al pierdierii osoase
interradiculare in raport cu osul adiacent
B. distanta dintre baza defectului osos si reperul dentar in zona
furcatiei
C. gradul de afectare al furcatiei in plan orizontal
D. tipul defectelor angulare
E. gradul de mobilitate dentara

17 *In cazul ocluziei ideale contactele dento-dentare nu trebuie sa fie: D

A. De tip cuspid-ambrazura
B. Multiple
C. Uniform distribuite
D. De tip cuspid-cuspid
E. Stabile

18 Ocluzia dinamica se afla in stransa corelatie cu parametri precum: ACD

A. Distanta intercondiliana
B. Numarul contactelor dento-dentare
C. Morfologia cavitatii glenoide
244

D. Valoarea over-bite-ului
E. Spatiul Donders
Page

19 Dintre metodele de inducere a relatiei centrice fac parte: BD

 A. Metoda Landa
B. Metoda Ramfjord
C. Metoda Boianov si Boianov modificata
D. Metoda Dawson
E. Metoda Leonardo da Vinci

20 Inaltimea spatiului protetic potential: BCD

A. Se apreciaza ca fiind distanta dintre muchia crestei edentate si
inaltimea dintilor vecini spatiului protetic potential atunci cand s-
a produs extruzia antagonistilor
B. Poate fi micsorata in cazul egresiunii sau extruziei antagonistilor
C. Poate fi marita in cazul atrofiei accentuate a crestei alveolare
D. Poate fi marita in extruzii ale dintilor limitrofi bresei edentate in
conditiile absentei dintilor antagonisti
E. Poate fi micsorata in subocluzia dintilor antagonisti

21 Latimea spatiului protetic potential poate fi marita: BD

A. In atrofii ale crestei alveolare
B. Prin inclinarea vestibulo-orala a dintilor limitrofi
C. Prin preparari ale dintilor limitrofi
D. Prin tratamente protetice necorespunzatoare pe dintii limitrofi
E. Prin rotatii in ax a dintilor

22 *Amplitudinea spatiului protetic potential va fi micsorata prin: C

A. Migrari ale dintilor limitrofi edentatiei catre dintii vecini
B. Migrari ale dintilor limitrofi edentatiei catre alte brese edentate
C. Migrari corporeale ale dintilor limitrofi spre bresa edentata
D. Modificari de volum ale substructurilor organice prin preparare
E. Cand dintii vecini bresei sunt nanici

23 Mobilitatea dentara ireversibila: BD

A. Este de natura iatrogena
B. Beneficiaza de tehnici de RTG
C. Este cauzata de contacte premature si interferente
D. Este cunoscuta sub denumirea de insuficienta parodontala
E. Se poate determina numai prin metoda clinico-manuala

24 Gradul III de afectare a furcatiei in plan orizontal presupune: AC

A. Absenta osului interradicular
B. Furcatia se observa clinic
C. Furcatia este acoperita vestibular si oral de tesut gingival
D. Sonda parodontala patrunde mai mult de 1/3 din spatiul
interradicular vestibulo-oral
E. Examenul radiografic este neconcludent

25 Imaginile radiografice ale osului alveolar au fost clasificate: ABD

245

A. In functie de tipul de resorbtie osoasa

B. In functie de treimea radacinii unde este localizat osul alveolar
C. In corelatie cu gradul de mobilitate dentara
Page

D. Pentru a putea realiza o selectie a viitorilor dinti stalpi

 E. In functie de distanta fata de marginea libera gingivala

26 Defectele cu arhitectura inversata: BD

A. Sunt mai frecventa la nivelul primilor molari mandibulari
B. Se produc prin pierdierea de os interdentar fara ca osul radicular
sa sufere
C. Se mai numesc si defecte osoase combinate
D. Sunt mai frecvente la maxilar
E. Pot fi apreciate in plan vertical si orizontal

27 *Din punct de vedere clinic, mobilitatea de grad II reprezinta: D

A. Mobilitate mai mare de 1mm in sens V-O
B. Mobilitate in sens V-O, M-D si axial
C. Mobilitate in sens V-O si M-D mai mica de 1 mm
D. Mobilitate in sens V-O si M-D mai mare de 1 mm
E. Mobilitate in ax

28 *Dintre parametrii ocluzali nu fac parte: B

A. Cuspizii de sprijin si de ghidaj
B. Curba de ocluzie transversala Spee, Balkwill
C. Curbura frontala
D. Planul de ocluzie
E. Curba de ocluzie sagitala

29 *Fortele ocluzale reduse nu determina: A

A. Inmultirea trabeculelor osoase si aparitia de os de neoformatie
B. Reducerea numarului trabeculelor ososase
C. Atrofia ligamentului parodontal
D. Ingustarea spatiului ligamentar
E. Reducerea ca numar si densitate a fibrelor ligamentare

30 *In functie de distanta dintre baza defectului osos si reperul dentar, leziunile B
de furcatie se clasifica in:
A. 2 grupe
B. 3 subgrupe
C. Nu exista o clasificare
D. 4 grupe
E. 2 clase

TEMA NR. 54.

PRINCIPIILE DE TRATAMENT IN RESTAURARILE UNIDENTARE
SI PRIN PUNTI DENTARE
– 30 intrebari
246 Page

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 Profilaxia generala cu caracter specific se refera la: BC
A. Prevenirea contaminarii incrucisate
B. O profilaxie atat in perioada pre cat si posteruptiva
C. Crearea premiselor dezvoltarii normale a sistemului stomatognat
D. Prevenirea imbolnavirii prin maladii contagioase (hepatite, HIV,
gripe, rubeola)
E. O profilaxie primara, secundara si tertiara

2 Profilaxia primara: ADE

A. Se adreseaza dintilor indemni
B. Are in vedere tratarea si prevenirea complicatiilor locale si loco-
regionale
C. Are in vedere tratarea bolii carioase si a bolii parodontale
D. Propune o alimentatie rationala
E. Beneficiaza de fluorizare prin miojloace locale si generale

3 Constientizarea medicului se realizeaza prin: ABC

A. Instructia lui asupra mijloacelor profilactice
B. Introducerea metodelor profilactice in algoritmul activitatilor
profesionale zilnice
C. Corelarea specificului activitatilor de rezolvare terapeutica cu
activitatile profilactice
D. Constientizarea pacientului prin educatie sanitara
E. Aplcarea metodelor de recuperare functionala

4 Terapia protetica se incadreaza, de regula in cadrul: DE

A. Profilaxiei generale nespecifice
B. Profilaxiei generale specifice
C. Profilaxiei primare
D. Profilaxiei secundare
E. Profilaxiei tertiare

5 Deficientele de modelare morfologica a elementelor de agregare si a corpului ABE

de punte pot determina:
A. Retentia de alimente si placa bacteriana
B. Traumatismul direct al parodontiului marginal
C. Imbunatatirea functiei fonetice
D. Imbunatatirea functiei masticatorii
E. Suprasolicitarea substructurilor organice

6 Principiul curativ are ca scop: AB

A. Recuperarea morfologica
B. Recuperarea functionala
C. Ergonomizarea activitatii medicale
D. Economie in prepararea dentara
247

E. Protectia parodontala

7 “Deficitele morfologice “ se intalnesc sub aspectul: BCE

Page

A. Modelajului cat mai aplatizat al fetelor vestibulare

 B. Ingustarii V-O a corpului de punte
C. Diminuarea inaltimii cuspizilor
D. Realizarea corpului de punte ovat
E. Modelarea incompleta a fetei orale a corpului de punte in vederea
obtinerii spatiului pentru autocuratire

8 *Respectarea principiului biologic nu se refera la: B

A. Aspecte legate de biocompatibilitatea materialelor
B. Cunoasterea notiunilor de ergonomie in activitatea stomatologica
C. Pastrarea relatiei de congruenta biologica si mecanica a restaurarii
protetice fixe cu organismul uman
D. Realizarea unui bilant al indicilor clinico-biologici locali
E. Cunoasterea parametrilor starii generale

9 Plasarea marginilor cervicale ale elementelor de agregare este preferabil sa CD

se realizeze:
A. Pe cat posibil subgingival 1,5 mm
B. Subgingival 1 mm
C. Sa se opreasca la 0,7-1 mm de fundul santului gingival
D. Pe cat posibil supra sau juxtagingival
E. Ecuatorial

10 Plasarea subgingivala a marginilor microprotezelor nu este dictata de: BDE

A. Considerente fizionomice
B. Considerente biologice
C. Considerente biomecanice
D. Considerente economice
E. Cand coroanele dentare sunt lungi

11 Plasarea subgingivala a marginilor microprotezelor se realizeaza cand: ACD

A. Coroanele dentare sunt scurte
B. Coroanele dentare sunt lungi
C. Este prezenta abrazia
D. In cazul eroziunilor in 1/3-mea cervicala
E. Cand exista convexitati dentare exagerate

12 Intensitatea fortelor verticale depinde de: ACD

A. Capacitatea de contractie a muschilor masticatori
B. Gradul de over-jet
C. Natura alimentului
D. Gradul de sensibilitate al parodontiului
E. Gradul de over-bite

13 Fortele orizontale tangentiale: ABDE

A. Se exercita prin intermediul punctelor de contact interdentar
B. Rezulta din descompunerea fortelor ce actioneaza paraaxial la
248

nivel ocluzal
C. Au directie vestibulo-orala
D. Se transmit “in pata de ulei” d.p.d.v. al intensitatii
Page

E. Sunt responsabile de migrarile dentare spre spatiul edentat

14 Configuratia structurii dento-protetice d.p.d.v. al respectarii principiului ABDE
biomecanic depinde de:
A. Numarul dintilor pilieri
B. Dispunerea dintilor pilieri pe arcada
C. Linia surasului
D. Tipul de elemente de agregare
E. Maniera constructiva a corpului de punte

15 *Indicele de competenta biomecanica nu este influentat de : A

A. Existenta afectiunilor ATM
B. Morfologia dentara
C. Prezenta dintilor antagonisti
D. Ocluzia dentara
E. Prezenta leziunilor carioase

16 Indicele de competenta biomecanica depinde de: ABE

A. Prezenta antagonistilor
B. Vitalitatea dentara
C. Echilibrul tonic antigravific
D. Forta de contractie a muschilor
E. Leziunile periapicale

17 *Distributia grupata a elementelor odonto-parodontale restante are avantajul: C

A. Permite echilibrarea statica a aparatului protetic fix
B. Permite echilibrarea dinamica a aparatului protetic fix
C. Mentine integritatea parodontala la nivelul dintilor intermediari
D. Se preteaza la protezarea conjuncta
E. Nu permite afectarea parodontala a dintilor limitrofi breselor
edentate

18 Depulparea dintilor in scop protetic se realizeaza: ACE

A. Cand prepararea sunstructurilor organice impune indepartarea
dentinei pe o profunzime mai mare de 2/3 din grosimea ei
B. Cand putem prepara cu racire cu aer si apa
C. Cand exista carii profunde
D. Pe dintii tineri cu apexul deschis
E. In deschiderea accidentala a camerei pulpare

19 Atunci cand Fr < Fa pentru echilibrarea aparatului conjunct se impun o serie CE

de modificari:
A. Realizarea corpului de punte in subocluzie
B. Extractia dintilor antagonisti
C. Realizarea liniara a corpului de punte
D. Accentuarea curbelor sagitale si transversale
E. Ingustarea corpului de punte
249

20 Axul de insertie ideal trebuie: BCDE

A. Sa nu fie unic
Page

B. Sa coincida cu directia fortelor de masticatie

 C. Sa coincida cu axul dintilor stalpi
D. Sa necesite preparari minime
E. Sa asigure retentia restaurarii fixe

21 Axul de insertie ideal nu se poate obtine datorita: BCE

A. Axelor de implantare ale dintilor care sunt divergente catre crista
galli
B. Migrarilor dentare consecutiv edentatiei
C. Anomaliilor primare
D. Volumului coronar redus
E. Anomaliilor secundare

22 *D. p. d.v. ergonomic, atunci cand medicul ocupa pozitia 10-11, asistenta: C
A. Sta in picioare
B. Ocupa pozitia 9
C. Ocupa pozitia 4-5
D. Ocupa pozitia 1-2
E. Nu are nici o importanta

23 *Pozitia ergonomica a pacientului presupune: C

A. Pozitia sezanda cu capul nesprijinit in tetiera
B. Pozitia culcat, perfect orizontala
C. Pozitia culcat, cu corpul la 200 fata de orizontala
D. Pozitia culcat, cu corpul la 300 fata de orizontala
E. Pozitia sezanda atunci cand se lucreaza la arcada mandibulara

24 *In pozitia sezanda, sprijinul bolnavului se realizeaza la nivelul: B

A. Extremitatii cefalice, regiunii lombare, coapse si talpi
B. Extremitatii cefalice, omoplati, regiunea fesiera, partea dorsala a
coapselor si talpi
C. Extremitatii cefalice, omoplati, regiunea fesiera, regiunea
terminala si proximala a coapselor si talpi
D. Extremitatii cefalice, omoplati, regiunea sacrata si talpi
E. Regiunea occipitala, omoplati, regiunea lombara, coapse si talpi

25 *Principiul conservarii prin tratament protetic al homeopatiei sistemului C

stomatognat trebuie privit sub aspect:
A. Ergonomic
B. Estetic
C. Morfologic si functional
D. Socio-economic
E. Uman

26 *Atunci cand homeostazia sistemului stomatognat nu se poate realiza la nivel B

ideal:
A. Se prefera neinstituirea tratamentului protetic
250

B. Se prefera realizarea unui echilibru la nivel de normalitate

C. Se prefera ca sedintele de tratament sa fie cat mai scurte
D. Se prefera temporizarea tratamentului protetic
Page

E. Se instituie un tratament de reechilibrare psiho-somatica

27 *Edentatia partiala este frecvent intalnita: A
A. la varsta de 20-40 de ani
B. in perioada dentitiei temporare
C. dupa 40 de ani
D. la femei fata de barbati
E. la persoanele din mediul rural

28 Lipsa sprijinului in zonele distale ale arcadei conduce la: AD

A. Subdimensionarea etajului inferior
B. Supradimensionarea etajului mijlociu
C. Propulsia fortata a mandibulei
D. Cresterea numarului ciclurilor masticatorii
E. Abraziunea antagonistilor

29 *In reglarea dinamicii mandibulare, campul receptor cel mai intins este C
reprezentat de:
A. Tesuturile articulare si periarticulare
B. Campul vizual
C. Tesutul parodontal
D. Muschii faciali
E. Campul electomagnetic

30 Pierderea punctelor de contact prin edentatie conduce la: ABDE

A. Modificarea parametrilor ocluzali
B. Necoordonarea neuro-musculara statica sau dinamica
C. Modificarea arhitecturii faciale
D. Extruzii si abraziuni
E. Suprasolicitari mecanice

TEMA NR. 55.

RESTAURĂRI UNIDENTARE INRACORONARE ŞI
EXTRACORONARE (9)
– 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 Care sunt avantajele inlay-urilor metalice : ABCE pg
A. refac morfologia ocluzală 171
B. sunt neutre chimic şi biologic
C. refac corect punctul de contact, ambrazura ocluzală şi cea
parodontală
251

D. sunt exigente privind execuţia clinică şi tehnologică

E. sunt rezistente
Page
2 *Contraindicaţiile relative de utilizare a inlay-urilor sunt: C pg
A. refacerea dimensiunii verticale de ocluzie 171
B. pe dinţi voluminoşi
C. la tineri sub 18 ani
D. în imobilizarea dinţilor parodontotici
E. sprijin pentru protezele scheletate

3 Forma de retentie a unei cavitati de inlay se realizeaza prin; ACE pg.

A. pereţi verticali aproape paraleli 177
B. pereti laterali convergenti spre ocluzal
C. conturul ocluzal al cavităţiise face rotund
D. pereti laterali netezi
E. peretele pulpar plan

4 *Bizotarea marginilor de smalt la cavitatea de inlay clas a I-a se C pg.

realizeaza pentru: 178
A. inlay ceramic
B. in bizou de 30˚
C. inlay metalic în bizou de 350- 450
D. inlay din rasini composite
E. in bizou de 15 -25˚

5 Care din următoarele situaţii reprezintă preparări atipice ale cavităţilor BCDE pg.
de cls. a II-a pentru inlay: 183
A. casetă simplă proximală deschisă ocluzal
B. tehnica “slice-cut”
C. tehnica “slice-lock” (Weeks si Knapp)
D. treaptă negativă în peretele pulpar
E. şanţ de blocaj în peretele gingival

6 *În ce situaţie este posibilă decimentarea inlay-urilor D pg.

A. lipsa extensiei preventive 189
B. pereţi subţiri
C. bizotare incorectă
D. adâncime mică a cvităţii
E. cuspizi neprotejaţi

7 Care sunt avantajele coroanelor ceramice: ABE pg.

A. sunt bine tolerate de parodonţiul marginal 192
B. oferă protecţie pulpei faţă de agenţii termici
C. rezistenţă la flexiune şi tracţiune
D. tehnologia de realizare este complicată
E. pot reda nuanţele dorite de culoare

8 *Care este dimesiunea pragului pentru coroana ceramică: B pg.

A. prag lat de 0,5 mm 198
252

B. prag lat de 0,8-1 mm

C. prag lat de 1,5 mm
D. prag lat de 2 mm
Page

E. toate variantele sunt corecte.

9 Precizaţi care din următoarele afirmaţii sunt corecte: BE 200-
A. ceramizarea reprezintă procedeul tehnologic prin care, în cadrul 201
restaurărilor integral ceramice, ceramica se aplică strat cu strat;
B. sinterizarea foloseşte doar mase ceramice cu conţinut ridicat de
leucit;
C. calităţile estetice superioare ale sistemului Cerapearl se datorează
capacităţii de refracţie a luminii în proporţie de 75%;
D. sistemul IPS Empress2 a apărut îmbunătăţi performenţele optice
ale sistemelor integral ceramice;
E. masele ceramice moderne au structură bifazică

10 Care din următoarele reguli trebuie respectate în alegerea culorii: ABDE pg.
A. să nu se privească mult timp eşentionul 215
B. dintele să fie privit în diferite poziţii
C. se alege culoarea la soare
D. se alege culoarea la umbră
E. se repetă operaţiunea de mai multe ori

11 *Cum se prepară incizal dintele pentru faţetare: E pg.

A. marginea incizală rămâne nepreparată 224
B. preparaţia feţei vestibulare se opreşte la 0,75mm de marginea
incizală
C. preparaţia se extinde până la marginea incizală
D. faţeta va acoperi şi marginea incizală
E. toate răspunsurile sunt corecte

12 *Plasarea corectă a pragului pentru metoda faţetării este : B pg.

A. prag lat de 0,5 mm, subgingival 224
B. prag lat de 0,3 mm, juxtagingival
C. prag lat de 0,3 mm subgingival
D. prag drept de 0,3 mm supragingival
E. prag 0,5 mm juxtagingival

13 Onlay-ul este indicat: CDE pg.

A. pe dinţi depulpaţi 246
B. pe dinţi cu indice mezio-distal mare
C. ca element de agregare pentru proteza scheletată
D. pe dinţi lungi
E. la pacienţi cu igienă bucală corespunzătoare

14 *La inlay de clasa a V-a ameliorarea retentiei se face prin: A pg

A. puţuri dentinare 185
B. santuri de retentie
C. perete parapulpar plan
D. realizarea unei casete suplimentare
253

E. aripioare de stabilizare

15 *Preparatia pentru coroana 4/5 cuprinde: B pg

Page

A. prepararea fetei vestibulare, ocluzale, ½ vestibulara a fetelor 251

 proximale
B. prepararea fetei orale, ocluzale cu excepţia versantului extern al
cuspidului vestibular şi 2/3 orale a le feţelor proximale
C. prepararea fetei orale, cuspidul oral si panta cuspidiana interna a
cuspidului vestibular, si 2/3 orale ale fetelor proximale
D. numai fetele proximale si fata ocluzala
E. numai fata orala si fetele proximale

16 *Retentia pentru onlay 4/5 se realizeaza prin: D pg.

A. 2 santuri proximale realizate la unirea 1/3 orala cu 2/3 vestibulare 262
a fetelor proximale
B. 2 santuri proximale realizate la unirea 1/3 vestibulara cu 2/3 orale
ale fetelor proximale
C. un sant orizontal realizat de-a lungul santului intercuspidian
D. şanţ orizontal plasat pe versantul intern al cuspidului vestibular si
uneste santurile proximale
E. un sant orizontal plasat in masa cuspidului vestibular

17 Indicaţiile pinledge-ului sunt: BCE pg.

A. pe dinţi malpoziţionaţi 254
B. pe dinţi îngustaţi vestibulo-oral
C. ca element de agregare în punţi frontale reduse
D. pe dinţi devitali
E. pentru oprirea abraziei frontalilor superiori

18 *Caracteristicile şanţurilor de retenţie pentru coroana parţială ¾ sunt: B pg.

A. şanţurile sunt uşor convergente spre peretele proximal 249
B. 2 şanţuri proximale paralele între ele de 0,8 – 1mm unite cu un
şanţ orizontal (paraincizal)
C. şanţul paraincizal are versantul oral mai înalt decât versantul
vestibular
D. şanţul orizontal se prepară pe o profunzime de 1,5mm
E. se acceptă o convergenţă de 20 spre incizal a şanţurilor proximale

19 Tipul de preparaţie la colet pentru coroana parţială ¾ va poate fi: BD pg.

A. prag drept 252
B. prag chamfer, juxtagingival
C. preparaţie end-knife
D. prag chamfer, subgingival
E. end-knife chamfreinat

20 *Pinledge este un onlay la care retentia se realizează prin ; B pg.

A. 2 santuri proximale in 1/3 incizala 254
B. 3 pivoturi dentinare 2 incizale şi unul cingular
C. puturi dentinare pe toata fata orala
D. 2 santuri proximale si unul incizal
254

E. doar un sant incizal

21 Puţurile dentinare în preparaţia pentru pinledge sunt: BCE pg

Page

A. plasate în smalţ la distanţă de pulpă, 255

 B. paralele cu jumătatea uncizală a feţei vestibulare
C. paralele între ele
D. paralele cu axul de inserţia al dintelui
E. adâncime 2 mm

22 Care din următoarele caracteristici sunt specifice preparărilor pentru BDE pg

incrustaţii din compozite: 296
A. pereţii cavităţii perpendiculari pe fundul cavităţii
B. limitele preparaţiei nu trebuie situate în zone de contact ocluzal
C. realizarea unui bizou la nivelul suprafeţei ocluzale a cavităţi
D. adâncimea cavităţii de minim 1,5mm
E. se pot realiza forme de casetă u unghiuri rotunjite

23 Caracteristicile lojei radiculare pentru coroana de substituţie sunt BD pg.

A. 2/3 lungime si 1/2 grosime 262
B. 2/3 lungime si 1/3 grosime
C. 1/3 lungime si 2/3 grosime
D. are formă ovalară
E. are forma cilindrica

24 Particularităţile cavităţilor pentru incrustaţii integral ceramice sunt: ABCE pg.

A. nu se bizotează marginile ocluzale 298
B. unghiurile interne ale cavităţii se rotunjesc
C. preparaţie în chanfrein a marginii ocluzale a cavităţii
D. se bizotează în unghi de 300
E. fundul cavităţii plan

25 *Prepararea şanţurilor proximale pentru coroan ¾ se face cu: A pg.

A. freza cilindro-conică cu vârf plat 313
B. freza cilindrică cu vârf rotunjit
C. freza fisure
D. freza cilindro-conică cu vârf rotunjit
E. freza globulară

26 *Pe fata orala la nivelul marginii incizale la coroana partiala 3/4 : A pg.
A. se traseaza un bizou pe o lărgime de 0,5mm în unghi drept faţă 313
de axa de inserţie
B. in urma prepararii apare o suprafata incizala de 1-1,5mm
C. in urma prepararii se scurteaza dintele
D. se traseaza un bizou in unghi de 90˚
E. nu se prepara de loc pentru a nu leza marginea incizala

27 Avantajele coroanelor turnate sunt: ABE pg.

A. retenţie mai mare decât a coroanelor parţiale 321
B. sunt rezistente
C. sunt nefizionomice
255

D. îndepărtarea lor poate afecta pulpa şi parodonţiul

E. permit modificarea conturului axial al dintelui
Page

28 Care din următoarele erori apar frecvent în prepararea bonturilor: ABCE pg.
 A. reducerea insuficientă din suprafaţa oculzală 330
B. convergenţă prea mare a suprafeţelor proximale
C. preparare insuficientă în zona terminală a bontului
D. deschiderea camerei pulpare
E. reducerea insuficientă a feţei vestibulare

29 *Prepararea dinţilor pentru coroana metalo-ceramică în zona frontală A pg.

debuează cu: 332
A. prepararea marginii incizale
B. prepararea feţei vestibulare
C. prepararea feţelor proximale
D. prepararea feţei vestibulare şi feţelor proximale
E. prepararea marginii incizale si a feţei vestibulare

30 *Care din următoarele tipuri de prag nu se realizează în zona D pg.

vestibulară pentru coroanele metalo-ceramice: 338
A. prag cu bizou
B. prag înclinat
C. prag drept de 900
D. end-knife chanfreinat
E. chanfreinul

TEMA NR. 56.

ELEMENTE STRUCTURALE ALE PUNTILOR DENTARE (9)
– 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 *Edentaţiile uni sau multi dentare determină: E pg.
A. migrări orizontale şi verticale ale dinţilor 435
B. denivelarea planului de ocluzie
C. modificări ale ATM
D. disfuncţii mandibulare
E. toate cele de mai sus

2 Corpul de punte la distanţă de creastă (suspendat) se realizează: ACE pg.

A. în zona laterală mandibulară 462
B. la distanţă 0,5 mm de muchia crestei
C. în spaţiu protetic de minim 6 mm
D. în zona laterală maxilară
E. în sens M-D un spaţiu de 10 mm
256

3 Restaurările fixe cu integral metalice sunt indicate: ABC pg.

A. când nu există exigenţe estetice 440
Page

B. în zona laterală cu PM2 stâlpul cel mai mezial

 C. nu necesită preparaţii dentare importante
D. la mandibulă când spaţiul protetic este mai mare de 4mm
E. malpoziţii dentare

4 Caracteristicile intermediarilor ovoidali sunt: ABCD pg.

A. design rotunjit al feţei mucozale 463
B. se igienizează uşor
C. indicat în zone unde estetica este principalul obiectib
D. la creste late
E. creste înguste

5 *Procedee chirurgicale de augmentare acrestei edentate cu pierdere de E pg.

substanţă: 466
A. grefa epitelio-conjunctivă
B. adiţie de os de la pacient
C. hidroxiapatită
D. biovitroceramică
E. toate cele de mai sus

6 *În crestele edentate din clasa I Siebert se utilizează: A pg.

A. grefa epitelio-conjunctivă 467
B. biovitroceramica
C. autogrefa
D. os bovin granulat
E. hidroxiapatita

7 *Care din următoarele materiale utilizate în realizarea corpului de B pg.

punte retenţionează cel mau puţin placa bacteriană: 468
A. metalul bine lustruit
B. ceramica glazurată
C. polisticlele
D. răţini acrilice
E. compozite

8 Care din următoarele caracteristici sunt specifice pentru intermediarii ABCD pg.
din zona frontală: 469
A. toate suprafeţele să fie convexe
B. netede şi finisate
C. contactul cu versantul vestibular al crestei să fie minim
D. contactul oral va fi în armonie cu dinţii adiacenţi
E. toate suprafeţele plane, bine finisate

9 Intermediarii metalici se recomandă când spaţiul protetic este: BCD pg

A. mai mare de 6mm 471
B. este mai mic de 5mm
C. în zona laterală la mandibulă
257

D. în realizarea unei punţi suspendate

E. creste exostotice
Page

10 *Corpul de punte semifizionomic în casetă : C pg

 A. este metalic pe faţa mucozală 472
B. este metalic pe faţa orală
C. metalic pe faţa mucozală şi orală
D. metalic pe faţa ocluzală
E. nu are metal aparent

11 Corpul de punte cu bara metalică are următoarele caracteristici: ACDE pg.

A. se utilizează în zona frontală maxilară 474
B. în zona frontală mandibulară
C. pe secţiune transversală bara are formă în “ Y”
D. forma ovalara
E. în formă de “T”

12 Pentru intermediarii metalo-ceramici scheletul metalic este realizat din CD pg.

aliaje care au: 475
A. punct de topire egal cu cel al masei ceramice
B. punct de topire mai mic cu 2 00-3000 decât al ceramicii
C. punct de topire cu 200-3000 mai înalt decât al ceramicii
D. coeficientul de dilatare temică apropiat de coeficientul de
contracţia al ceramicii
E. coeficientul de dilatare mai mare ca al ceramicii

13 La intermediarii metalo-ceramici macheta scheletului metalic va fi: BC

A. cu 3 mm mai redusă la nivel zonelor de placare
B. cu 2 mm mai redusă la nivelul zonelor de placare
C. toate feţele vor fi rotunjite
D. cu 1 mm mai redusă la nivelul zonelor de placare
E. nu este obligatorie rotunjirea feţelor sau a unghiurilor

14 La mandibulă în zona de sprijin intermediarii metalo-ceramici trebuie BC pg

să: 475
A. prezinte suprafeţe plane
B. suprafeţe convexe
C. raport tangenţial cu creasta
D. raport punctifor cu creasta
E. raport în “şa” cu creasta

15 Avantajele tehnicii INZOMA de realizare a intermediarilor metalo- ABCD pg.

ceramici: 479
A. se confecţionează din machete prefabricate
B. corp de punte foarte rezistent
C. legătura aliaj-ceramică este puternică
D. economie de substanţă de aliaj
E. nici un răspuns nu este corect

16 *Care din următoarele variante caracterizează corpurile de punte E pg

258

integral ceramice: 443

A. rezistenţă limitată la rupere
B. rezistenţă limitată la forfecare
Page

C. performanţe estetice superioare celor metalo-ceramice

 D. utilizate în edentaţii de amplitudine mică
E. toate variantele sunt corecte

17 *Longevitatea restaurărilor fixe este influenţată de : E pg.

A. numărul de dinţi stâlpi 447
B. vârsta pacientului
C. de realizarea tehnologică a scheletului
D. factori ce ţin de placaj
E. toate răspunsurile sunt corecte

18 Solicitările elastice de la nivelul copului de punte depind de: ABC pg

A. intensitatea forţei aplicate 448
B. de dimensiunile câmpului protetic
C. de modulul de elasticitate
D. materiale cu grad mare de ductibilitate
E. ocluzie gnatologic normală

19 Indicaţia de elecţie a corpului de punte suspendat este: AD pg.

A. zona laterală la mandibulă 457
B. zona laterală maxilară
C. zona frontală mandibulară
D. inăltimea spaţiului protetic de 5-6mm
E. în bruxism

20 Care sunt avantajele sistemului Targis/Vectris: ABC 442

A. erori minime la prelucrare şi manipulare
B. adaptare marginală optimă
C. nu produce iritaţii gingivale
D. dificultăţi de lustruire a restaurărilor cu alterarea efectului estetic
în timp
E. pret de cost ridicat

21 *Funcţiile unei proteze parţiale fixe sunt. E pg.

A. refacerea continuităţii arcadelor dentare 435
B. împiedicarea migrărilor dentare
C. refacerea planului de ocluzie
D. protectia crestei edentate
E. toate variantele sunt corecte

22 Design-ul intermediarilor într-o proteză fixă depind de: ABCD pg.

A. lungimea, lăţimea şi înălţimea spaţiului edentat 451
B. forma crestei edentate
C. exigenţe estetice ale pacientului
D. starea ţesuturilor moi care acoperă creasta
E. de statutul socio-economic al pacientului
259

23 *Corpul de punte se modelează cu: A pg.

A. suprafeţe convexe în toate sensurile 452
B. suprafeţe concave în toate sensurile
Page

C. cu suprafeţe plane
 D. suprafeţe convexe în sens mezio-distal
E. suprafeţe concave în sensvestibulo-oral

24 Pentru o igienizare corectă a punţilor se va realiza . ABD pg.

A. contactul corpului de punte cu creasta să permită trecerea firului 455
de mătase
B. ambrazurile corpului de punte să fie cât mai larg deschise
C. corp de punte în şa
D. suprafeţe convexe ale corpului de punte
E. suprafeţe plane

25 În literatura americană se descriu trei grupe de design a corpului de ABE pg.

punte: 456
A. sferoidal sau intermediarul igienic
B. forma ovoidală
C. cubice
D. intramucoase
E. forma de şa, tangent-liniar şi tangent liniar modificat (semişa)

26 Corpul de punte cu contact „în sa” este nebiologic deoarece: ABC pg.
A. are contact intim cu creasta 458
B. nu se poate igieniza
C. produce reacţii inflamatorii tisulare
D. indicat în zona frontală mandibulară
E. senzaţie de disconfort pentru pacient

27 Corpul de punte în semisa este : ABC pg

A. utilizat în zonele vizibile la maxilar 459
B. retenţionează mai puţin alimentele
C. utilizat în zone vizibile la mandibulă â
D. utlizat în zonele laterala maxilare
E. în ocluzii dezachilibrate

28 *Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească corpul de punte sunt: E pg

A. să fie estetice 452
B. să păstreze raporturi ocluzale favorabile cu antagoniştii
C. să respecte ambrazurile cervicale
D. să permită igienizarea
E. toate cele de mai sus

29 Care din următoarele particularităţi sunt specifice corpului de punte cu ABCE pg.
raport tangent liniar la mandubulă: 460
A. îngustarea v-o se face doar cândspaţiul protetic este mic
B. reducerea suprafeţelor ocluzale se face în detrimentul cuspizilor
linguali
C. ambrazurile dintre elementele de agregare vor fi cât mai deschise
260

D. suprafaţa linguală modelată concav în sens C-O

E. suprafaţa linguală trebuie să fie netedă
Page

30 Ce particularităţi prezintă corpul de punte cu contact puctiform: ABC pg.

 A. pe secţiune are formă conică 460
B. are contact punctiform pe mijlocul crestei
C. indicat în zonele laterale mandibulare
D. indicat în zona frontală maxilară
E. indicat la creste late

TEMA NR. 57.

ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PUNTI DENTARE.
AMPRENTAREA (pg. 630 - 690)
– 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 *În protetica fixă, se impune ca detaliile de suprafață a preparațiilor dentare C Pag:
să fie redate cu o precizie de cel puțin: 637
A. 5 μm
B. 15 μm
C. 25 μm
D. 20 μm
E. 10 μm

2 *Coeficientul de expansiune termică a elastomerilor de sinteză diferă de la o D Pag:

categorie de materiale la alta, conform schemei: 642
A. Silicon > polieter > polisulfide
B. Silicon > polisulfide > polieter
C. Polisulfide > silicon > polieter
D. Polieter > silicon > polisulfide
E. Polieter > polisulfide > silicon

3 Amprenta de corecție se poate realiza cu următoarele materiale, cu excepția: BD Pag:

A. hidrocoloizi reversibili 651
B. alginat
C. elastomer
D. hidrocoloizi ireversibili
E. siliconi

4 *Proprietățile mecanice relevante pentru materialele de amprentă sunt D Pag:

următoarele, cu excepția: 651
A. deformația remanentă
B. reproducerea detaliilor
C. rezistența la încovoiere
D. rezistența la tracțiune
261

E. contracția de priză
Page

5 Obiectivele amprentei în protetica fixă sunt: ACD Pag:

 A. redarea cât mai fidelă a formei și detaliilor preparației 636
B. preluarea și redarea cu fidelitate minimă a rapoartelor preparației
cu parodonțiul marginal
C. înregistrarea și redarea cât mai corectă a reliefului dinților
antagoniști
D. redarea exactă a rapoartelor preparației cu dinții vecini
E. să ofere posibilitatea obtinerii unui model preliminar cât mai
exact, pe care să se poată realiza macheta viitoarei proteze fixe

6 Materialele de amprentă se pot clasifica în: ABCD Pag:

A. rigide și semirigide ireversibile (gipsuri, paste ZOE) 640
B. elastice ireversibile (alginate, polieteri, polisulfuri)
C. rigide reversibile (gutaperca, compounduri Stents)
D. elastice ireversibile (siliconi, poliuretanodimetilmetacrilați)
E. elastice reversibile (hidrocoloizi agar-agar, ceruri bucoplastice)

7 Următoarele afirmații cu privire la materialele de amprentă sunt adevărate, AE Pag:

cu excepția: 641
A. hidrocoloizii reversibili au proprietăți hidrofile și umectabilitate
crescută
B. siliconii cu reacție de adiție prezintă o rezistență la deformare
adecvată
C. polieterii prezintă proprietăți hidrofile și umectabilitate scăzută
D. siliconii cu reacție de adiție prezintă o stabilitate dimensională
foarte bună (0, 05% în 24 h)
E. polisiloxanii cu vâscozitate ridicată se pot folosi atât singuri, cât
și în asociere cu polivinilsiloxanii cu vâscozitate redusă

8 Alegerea unui tip de material sau al altuia se poate face ținând cont de BCDE Pag:
anumite criterii, dintre care: 640,
A. biocompatibilitate 641
B. timpul de păstrare a amprentei până la realizarea modelului
C. prețul de cost
D. manipularea facilă adaptată la cazul clinic
E. toleranța la umiditate, umectabilitatea și caracteristicile reologice

9 Dintre proprietățile fizico-chimice ale materialelor de amprentă au o ABCE Pag:

importanță deosebită: 646
A. prezența cavităților și a retentivităților
B. vâscozitatea și compresiunea în cursul inserției
C. capacitatea de umectare
D. vâscozitatea și compresiunea în cursul dezinserției
E. plasticitatea și timpul de priză

10 Amprenta monofazică: ABCE Pag:

A. este o amprentă într-un singur timp 652
262

B. se poate utiliza un material

C. se pot utiliza două materiale
D. este o amprentă în doi timpi
Page

E. se pot utiliza portamprente standard, individuale, speciale

11 Amprenta monofazică globală cu hidrocoloizi ireversibili și cu portamprente ACD Pag:
standard se indică pentru: 653
A. arcade antagoniste
B. înregistrarea ocluziei
C. modele de studiu și documentare
D. coroane și punți (alginat clasa A)
E. modele de lucru pentru inscrustații
12 *Despre amprenta monofazică globală (într-un singur timp) cu elastomeri de A Pag:
sinteză și cu portamprente individuale sunt adevărate următoarele afirmații, 653
cu excepția:
A. sunt cele mai rar utilizate
B. au indicații (aproape) universale în protetica fixă
C. se indică pentru proteze parțiale fixe
D. se indica pentru preparații unice sau multiple
E. se pot folosi în una sau două consistențe

13 Amprenta dublului amestec în portamprenta standard cu siliconi (putty- ABCD Pag:

wash) se indică pentru: 689
A. punți adezive
B. fațete
C. inlay
D. coroane parțiale
E. amprentă globală în restaurări compozite

14 *Tehnica de elecție pentru amprenta monofazică în portamprenta individuală A Pag:

cu siliconii de adiție este: 689
A. amprentarea bonturilor în restaurările compozite
B. amprentarea globală în restaurările compozite
C. amprentarea parcelară în restaurările compozite
D. amprentarea pentru punți adezive
E. amprentarea pentru fațete

15 Despre hidrocoloizii reversibili sunt adevărate următoarele afirmații: ABC Pag:

A. au caracter hidrofil 685
B. au consistență constantă
C. sunt materiale termoplastice reversibile
D. modelele trebuie turnate în primele 45 minute de la amprentare
E. tehnica este facilă și rapidă

16 Despre polieteri sunt adevărate următoarele afirmații, cu excepția: CE Pag:

A. sunt materiale care necesită portamprente individuale sau „semi- 685
individuale”
B. se pretează pentru tehnicile monofazice
C. se pretează pentru tehnicile bifazice
D. fidelitatea este comparabilă cu a siliconilor de adiție
263

E. este indicată depozitarea la frigider până la turnarea modelului

17 Pentru amprentarea cu elastomeri de sinteză, tehnologia de amprentare ACDE Pag:

Page

prezintă următoarele faze: 658

 A. pregătirea șanțului gingival când se amprentează bonturi coronare
cu zone terminale intrasulcular
B. pregătirea șanțului gingival când se amprentează bonturi coronare
cu zone terminale suprasulcular
C. amprentarea preparației împreună cu întreaga arcada
D. amprentarea arcadei antagoniste cu alginat
E. înregistrarea relațiilor ocluzale

18 Următorii factori pot genera deformări la nivelul unei amprente cu ABD Pag:
hidrocoloizi reversibili: 656
A. îndepărtarea lentă a amprentei
B. exercitarea unor presiuni în cursul gelificării
C. îndepărtarea rapidă
D. întârzieri în turnarea modelului
E. dezinserția amprentei când gelul a atins 37°C

19 Caracteristicile amprentelor cu polieteri sunt: ABC Pag:

A. stabilitate dimensională excelentă 660
B. acuratețea detaliilor după 7 zile
C. pot determina stări alergice în contact prelungit cu mucoasa
D. se indică contactul cu apa (sunt materiale hidrofile)
E. acuratețea detaliilor după 9 zile

20 Despre sistemul PENTA sunt adevărate următoarele afirmații: ADE Pag:

A. cuprinde materiale de amprentă aparținând unor clase diferite de 661
compuși (siliconi de adiție și polieteri)
B. cuprinde aparatura necesară unei prelucrări superioare în vederea
obținerii unei portamprente fidele
C. cuprinde materiale de amprentă aparținând unor clase diferite de
compuși (siliconi de condensare și hidrocoloizi)
D. permite realizarea unei amprente într-un singur timp
E. permite realizarea unei amprente de situație

21 *Despre amprenta prin tehnica dublului amestec sunt adevărate următoarele C Pag:
afirmații cu excepția: 669
A. este o amprentă globală într-un singur timp
B. utilizează elastomeri în consistențe diferite
C. este o amprentă globală bifazică
D. se pot utiliza și siliconi
E. se pot utiliza și hidrocoloizi reversibili

22 Dezinfecția amprentelor prin imersie prezintă următoarele caracteristici: ABC Pag:

A. nu este indicată tuturor tipurilor de materiale 677
B. nu presupune clătirea înainte de dezinfecția propriu-zisă
C. pot să apară modificari dimensionale în cazul depășirii timpului
de acțiune
264

D. este indicata tuturor materialelor de amprentă

E. înainte de această etapă este necesară clatirea
Page

23 *Igienizarea amprentelor prin pulverizare (sistemul Durr Hygojet) prezintă D Pag:

 următoarele avantaje, cu excepția: 681
A. procedură adaptată în funcție de diferitele condiții (salivă, sânge)
B. nu există riscul deformării amprentei
C. este economic și eficient
D. se pot dezinfecta / curăța / usca 12 amprente în 12 min.
E. prezintă un spectru larg de acțiune

24 Preparațiile subgingivale, din punct de vedere al pregătirii parodontiului, AD Pag:

necesită: 683
A. evidențierea șanțului gingival cu fire impregnate cu substanțe
vasoconstrictoare
B. evidențierea șanțului gingival cu fire impregnate cu substanțe
vasodilatatoare
C. nu se pune problema evidențierii limitei cervicale
D. realizarea unei gingivectomii pentru plasarea supragingivală a
limitei cervicale
E. nu se pune problema uscării

25 Caracteristicile materialului de amprentă ideal trebuie să elimine: ABCD Pag:

A. variațiile dimensionale din masa materialului de amprentă 690
B. apariția în timp a fenomenului de îmbătrânire
C. imposibilitatea păstrării timp îndelungat a amprentelor
D. manipularea dificilă
E. prețul de cost scăzut

26 *Timpul de priză al hidrocoloizilor reversibili este de: B Pag:

A. 2 min 650
B. 5 min
C. 10 min
D. 15 min
E. 7 min

27 *Dezinserția amprentei în cazul utilizării siliconilor cu reacție de condensare A Pag:

este: 650
A. ușoară
B. moderată
C. dificilă
D. foarte dificilă
E. moderată spre dificilă

28 Rezistența la rupere este adecvată în cazul următoarelor materiale de ABC Pag:

amprentă: 650
A. polieteri
B. vinil-polisiloxani
C. siliconi de condensare
D. polisulfuri
265

E. hidrocoloizi reversibili

29 *Intervalul de turnare a modelelor pentru polisulfuri este de: B Pag:

Page

A. 15 min 650
 B. 1 oră
C. 48 - 72 ore
D. 7 zile
E. 10 ore

30 *Toleranța umidității este excelentă pentru: B Pag:

A. polisulfuri 650
B. hidrocoloizii reversibili
C. siliconii de condensare
D. polieterii
E. vinil-polisiloxanii

TEMA NR. 58.

ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PUNTI DENTARE: INREGISTRAREA
RELATIILOR MANDIBULO-CRANIENE
– 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 *În metoda antropometrică Wright, de determinare a relaţiei centrice, reperul A pg.
considerat a avea valoare fixă, este: 697
A. distanţa interpupilară;
B. distanţa zygion-zygion;
C. subnazale-nazion;
D. subnazale-ofrion;
E. gnation-ofrion.

2 *Corectarea înălţimii etajului inferior este absolut necesară: C pg.

A. în cazul uzurii exagerate a dinţilor restanţi; 699,
B. la pacienţii vârstnici, chiar dacă spaţiul de inocluzie este uşor 703
mărit;
C. dacă spaţiul de inocluzie fiziologică depăşeşte limita maximă
admisă – 4 mm;
D. în cazul edentaţiilor întinse, dar cu stopuri ocluzale stabile;
E. când există overbite accentuat.

3 *Precizaţi care din următoarele manevre nu poate fi considerată ca D pg.

aparţinând metodelor simple de determinare a relaţiei centrice: 701
A. reactivarea reflexelor vestigeale de poziţionare centrică;
B. inducerea homotropismului lingo-mandibular;
C. manevra Gysi;
266

D. tehnica Saadoun;
E. stimularea reflexului de ocluzie molară.
Page

4 *Circuitul Renshaw intervine în reglarea tonusului muscular prin: D pg.

 A. efectul de inhibiţie recurentă; 693
B. limitarea frecvenţei impulsurilor motoneuronului α;
C. asigurarea unei frecvenţe constante a motoneuronului α;
D. toate răspunsurile de mai sus;
E. nici un răspuns corect.

5 *Relaţia de postură este definită de Lejoyeux ca fiind: D pg.

A. poziţia mandibulei atunci când capul este orientat după planul de 691
la Frankfurt, muşchii fiind în stare de repaos aparent;
B. suma rapoartelor cranio-mandibulare când mandibula se află sub
efectul echilibrului tonic antigravific al musculaturii
manducatoare;
C. poziţia habituală a mandibulei cu condilii aflaţi în poziţie neutră,
neforţată în cavitatea glenoidă;
D. echilibru tonic al complexului muscular, de la care pleacă şi ajung
toate mişcările mandibulei;
E. nici un răspuns corect.

6 *Definiţia şcolii ieşene a relaţiei de postură este: E pg.

A. poziţia habituală atunci când pacientul este relaxat, în poziţie 691
ortostatică, condilii fiind centraţi în cavitatea glenoidă, în poziţie
neforţată;
B. relaţia mandibulo-craniană stabilită cel mai frecvent atunci când
pacientul se află în poziţia ortostatică sau şezândă, într-o stare de
relativă pasivitate;
C. acea poziţie a mandibulei obţinută prin contracţia echilibrată a
muşchilor manducatori, care determină corespondenţa planurilor
mediane mandibulo-craniene, la o dimensiune verticală corectă cu
condilii centraţi în cavitatea glenoidă;
D. plasarea mandibulei în mod fiziologic faţă de baza craniului,
ambii condili aflându-se în relaţii corespunzătoare cu discul lor
articular;
E. nici un răspuns corect.

7 *Stabiliţi care din următoarele afirmaţii este falsă: B pg.

A. în realizarea relaţiei de postură intervin ca şi elemente active 692,
propietăţile vâsco-elastice ale complexului muşchi-tendon precum 695
şi ale elementelor articulare şi periarticulare;
B. presiunea barică negativă este suficientă pentru a contracara
greutatea mandibulei, chiar şi în cazul pacienţilor cu edentaţii
frontale;
C. factorii muscular şi nervos au rol major în determinarea relaţiei de
postură;
D. spaţiul Donders are rol pasiv în realizarea posturii;
E. viciile de postură ale corpului induc modificări ale reperelor
posturale.
267

8 *Precizaţi care din următoarele afirmaţii este adevărată: E pg.

A. impulsurile periferice joacă un rol secundar în reglarea tonusului 694,
Page

muscular al muşchilor sistemului oro-facial; 695

 B. coincidenţa liniei mediene mandibulare cu planul medio-sagital al
feţei reprezintă un reper al relaţiei de postură;
C. mandibula se află în relaţie centrică numai în timpul deglutiţiei;
D. mandibula se află în relaţie centrică numai la sfârşitul ciclului
masticator;
E. toate răspunsurile false.

9 *Alegeţi varianta corectă de răspuns în următoarele situaţii: A Pg.

A. testul fonetic Silvermann poziţionează mandibula la o dimensiune 699
verticală convenabilă,
B. la pacientul edentat total, verificarea reperului dentar nu este
posibilă în cadrul determinării relaţiilor cranio-mandibulare;
C. datorită hipotoniei musculare, la pacienţii vârsnici se acceptă o
uşoară diminuare a clearence-ului ocluzal;
D. metodele antropometrice cu repere preextracţionale sunt cele mai
indicate în determinarea relaţiilor cranio-mandibulare;
E. metoda de dinamică funcţională fonetică înregistrează spaţiul de
inocluzie fiziologică folosind teste fonetice.

10 *Metoda bio-feed-back-ului utilizată în determinarea dimensiunii verticale B pg.

presupune: 699
A. inducerea relaxării musculare prin autosugestie;
B. obţinerea liniei izoelectrice prin autocontrol;
C. reglarea tonusului muscular prin „self control circuit”;
D. blocarea aferenţelor senzoriale proprioceptive;
E. reducerea frecvenţei de descărcare a motoneuronului γ prin
stimularea hipotalamusului anterior.

11 *Determinarea spaţiului minim de articulare fonetică prin metoda Robinson C pg.

utilizează cuvinte ce conţin fonemele: 699
A. „esse”
B. „me”;
C. „fe”, „ve”, plasate la sfârşitul cuvintelor;
D. „fe”, „ve”, plasate la începutul cuvintelor,
E. „ema”.

12 *Stabiliţi care din următoarele afirmaţii este corectă: D pg.

A. utilizarea metodelor amtropometrice este suficientă în 700
determinarea dimensiunii verticale;
B. spaţiul funcţional ocluzal poate fi înregistrat numai prin metode
fonetice;
C. utilizarea atât a metodelor antropometrice cât şi a celor fonetice în
determinarea celor doi parametri nu este obligatorie;
D. înregistrarea dimensiunii verticale cât şi a spaţiului funcţional
ocluzal impune mai întâi aplicarea metodelor antropometrice şi
apoi a metodei posturale sau a celei fonetice;
268

E. nici o variantă corectă.

13 *Care din următoarele metode „funcţionale” de determinare a dimensiunii B pg.

Page

verticale se bazează pe criteriul de confort: 700

 A. restabilirea armoniei fizionomice;
B. decelarea momentului echilibrării tonicităţii musculare prin
simţul tactil al bolnavului;
C. obţinerea închiderii fantei labiale fără efort;
D. metoda deglutiţiei;
E. metoda dinamometrului.

14 *Determinarea relaţiei centrice la pacienţii cu o instabilitate marcată a E pg.

mandibulei necesită: 701
A. eliminarea hiperlaxităţii ligamentare;
B. corectarea uzurii osoase prin metode de augumentare a suportului
osos;
C. „redescoperirea” reflexelor de poziţionare centrică,
D. protezare provizorie până la obţinerea echilibrului neuro-
muscular;
E. verificarea înregistrării prin mai multe metode până când
rezultatele coincid.

15 *Cauza derapajului bordurilor de ocluzie poate fi: D pg.

A. incongruenţa celor două suprafeţe; 701
B. existenţa unor contacte premature simetrice, opuse direcţiei de
glisaj;
C. prezenţa unui contact prematur pe o hemiarcadă;
D. toate variantele de mai sus,
E. nici un răspuns corect.

16 *Contactele premature existente la nivelul bordurilor de ocluzie: B pg.

A. vor fi eliminate odată cu ramolirea cerii; 701
B. trebuie căutate totdeauna pe direcţia opusă glisării;
C. necesită reluarea tuturor înregistrărilor anterioare;
D. se datorează unui câmp protetic deficitar;
E. pot fi cauzate de insuficienta relaxare musculară în momentul
înregistrării relaţiei centrice.

17 *Precizaţi care din următoarele metode sunt considerate facultative în C pg.

determinarea relaţiei centrice: 702
A. manevra condiliană;
B. metoda Patterson;
C. extensia forţată a capului,
D. flexia controlată a capului;
E. manevra maseterină Gysi.

18 *Rolul centrocordul Optow constă în: D pg.

A. înregistrarea relaţiei de postură; 708
B. determinarea ocluziei terminale;
C. măsurarea dimensiunii verticale de ocluzie;
269

D. determinarea relaţiei centrice;

E. transferul relaţiilor cranio-mandibulare pe articulator.
Page

19 *Glisarea mandibulei spre o poziţie excentrică atunci când pe traiectoria de A pg.

 închidere interferă un obstacol, reprezintă principiul pe baza căruia 708
funcţionează:
A. autoocluzorul Lende;
B. centrocordul Optow;
C. arcurile faciale;
D. stimulatorul Jenkelson;
E. sistemul N.O.R.

20 *În determinarea relaţiei centrice la pacientul edentat, o primă etapă constă B pg.
în: 700
A. refacerea coincidenţei liniilor mediene mandibulară şi facială;
B. stabilirea nivelului şi a orientării planului de ocluzie;
C. refacerea clearence-ului ocluzal;
D. centrarea condililor în cavitatea glenoidă, în poziţie neforţată;
E. stabilizarea mandibulei în raport cu baza craniului.

21 Metoda înscrierii grafice reprezintă, în cadrul tehnicilor de determinare a ADE pg.

relaţiei centrice (RC): 707
A. metodă complexă
B. metodă complexă şi totodată funcţională;
C. metodă simplă;
D. înregistrarea traiectoriei de mişcare mandibulară în mişcări de
propulsie şi lateralitate dreapta-stânga;
E. metoda pe care se bazează înregistrarea Lejoyeaux.

22 Utilizarea memoriei ocluzale Lejoyeaux de înregistrare a relaţiei centrice CDE pg.

(RC) presupune parcurgerea următoarelor etape: 708
A. scurtarea machetei de ocluzie maxilare cu 2 mm., urmată de
crearea unui şanţ retentivîn grosimea acesteia;
B. fixarea a trei ace inscriptoare pe şablonul mandibular;
C. plasarea pe şablonul mandibular în trei puncte (2 laterale şi unul
frontal) a câte unui platou acoperit cu ceară de inlay;
D. fixarea corespunzătoar a trei ace inscriptoare pe şablonul maxilar;
E. introducerea şabloanelor în cavitatea orală şi determinarea
corespondenţei dintre RC şi reflexul de ocluzie molară atunci
când vârful înscriitor corespunde cu vârful arcului gotic.

23 Planul de ocluzie este: CD pg.

A. un plan virtual, stabilit aleatoriu între cele două arcade; 712
B. rezultatul succesiunii cuspizilor de sprijin şi de ghidaj;
C. format din cele două curbe de ocluzie sagitală;
D. plan imaginar ce trece pe marginea incizală a incisivilor
mandibulari şi vârfurile cuspizilor disto-palatinali maxilari;
E. un plan înclinat în zona premolar-molară.

24 Factorii care induc stabilirea mai multor tipuri de ocluzie sunt: CDE pg.
270

A. tonusul muşchilor manducatori; 712

B. mobilitatea muşchilor manducatori;
C. aferenţele corticale din ariile 4-6 Brodmann;
Page

D. mobilitatea articulaţiei temporo-mandibulare;

 E. vârsta pacientului.

25 Precizaţi care sunt caracteristicile contactelor dento-dentare ideale: CD pg.

A. să fie de tip cuspid-fosetă, cuspid-ambrazură, cuspid-cuspid, 713
B. să fie stabile, chiar dacă sunt reduse numeric;
C. localizate precis;
D. multiple, stabile, punctiforme;
E. în ocluzia habituală, contactele dento-dentare pot fi considerate
ideale atât timp cât intercuspidarea este maximă.

26 Precizaţi care din următoarele enunţuri este corect: ACE pg

2
A. suprafaţa totală a contactelor ocluzale este de 4 mm 713
B. numărul total de contacte interarcadice trebuie să fie de
aproximativ 100 pentru ca ocluzia să poată fi considerată stabilă;
C. numărul total de contacte interarcadice trebuie să fie de minim
100 pentru ca ocluzia să poată fi considerată stabilă;
D. într-o ocluzie ideală numărul de contacte dento-dentare este de
173;
E. într-o ocluzie ideală numărul de contacte dento-dentare este de
172.

27 *Care din următoarele teorii, aplicabilă în toate situaţiile clinice, reprezintă D pg.
contribuţia şcolii ieşene: 714
A. teoria gnatologică;
B. teoria funcţionalistă;
C. teoria ocluziei miocentrice;
D. teoria ocluziei naturale
E. teoria sferei.

28 Examinarea ocluziei terminale are un rol deosebit de important deoarece: DE pg.

A. permite stabilirea point-centricului; 714
B. permite decelarea long-centricului;
C. pot fi detectate numai contactele premature nedeflective;
D. pot fi detectate contactele premature deflective şi nedeflective;
E. sunt puse în evidenţă contactele cu potenţial traumatogen ridicat.

29 Determinanţii dinamicii mandibulare sunt: AB pg.

A. ariile ocluzale; 714,
B. articulaţia temporomandibulară; 715
C. relaţiile cranio-mandibulare fundamentale;
D. relaţia de ocluzie;
E. armonia planului ocluzal.

30 În cadrul existenţei unei malrelaţii mandibulo-craniene, compararea AB pg.

clearence-ului ocluzal existent cu clarence-ul normal, se poate stabili: 716
A. necesitatea înălţării planului de ocluzie;
271

B. măsura în care există o abatere de la morfologia şi funcţia

normală;
C. obligativitatea protezării provizorii;
Page

D. temporizarea oricărui tratament protetic până la refacerea

 echilibrului muscular;
E. inducerea relaxării musculare prin miogimnastică, medicaşie sau
inhibitori de ocluzie.

TEMA NR. 59.

EXAMENE CLINICE SI PARACLINICE IN EDENTATIA PARTIALA
SI EDENTATIA TOTALA (10)

EDENTATIE PARTIAL REDUSA (pg. 32-83, 83-87, 88- 93)

– 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 Conform schemei lui Gonzales & Manns, poziţia retrudată a mandibulei în ACD pg.35
relaţia de postură poate fi cauzată de:
A. perturbări ale elasticităţii musculare;
B. diminuarea spaţiului interdentar;
C. modificări ale funcţionalităţii musculare;
D. extensia coloanei vertebrale cu poziţionarea anterioară a
mandibulei;
E. nici un răspuns corect.

2 Proiecţia sagitală a cinematicii mandibulare determină o suprafaţă poligonală ABDE pg.59

rezultată prin intersectarea unor repere a căror semnificaţie este:
A. poziţia posturală;
B. poziţia de relaţie centrică;
C. angrenajul invers lateral;
D. poziţia de intercuspidare maximă;
E. poziţia cap la cap.

3 *Înregistrarea grafică a relaţiei centrice se bazează pe analiza cinematică: D pg.59

A. pe toate cele trei direcţii ale spaţiului;
B. pe distanţa parcursă din poziţia de intercuspidare maximă (IM) în
cea de relaţie centrică (RC)
C. în plan sagital,
D. în plan orizontal;
E. pe distanţa corespunzătoare mişcării de rotaţie şi translaţie
condiliană.

4 Mişcarea Benett se caracterizează prin: BC pg.60

A. amplitudine variabilă funcţie de configuraţia cavităţii glenoide şi
de laxitatea ligamentară a capsulei de partea opusă deplasării;
272

B. amplitudine variabilă funcţie de configuraţia cavităţii glenoide şi

de laxitatea ligamentară a capsulei de aceeaşi parte cu deplasarea;
C. deplasarea se realizează pe o distanţă de maxim 3 mm;
Page

D. mişcarea se produce în interiorul unui con cu generatoarea de 1

 mm;
E. condilul pivotant descrie o traiectorie de semicerc, parte a unui
cerc imaginar cu raza de 20 mm.

5 Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate: DE pg.60

A. condilul pivotant realizează doar o mişcare de rotaţie pură dacă de
partea opusă există un contact prematur deflectiv;
B. în mişcarea de deschidere condilul pivotant realizează iniţial o
rotaţie pură, urmată de rotaţia către în jos şi translaţia spre înainte;
C. condilul orbitant se roteşte şi translează înainte, în jos şi medial
de partea lucrătoare;
D. „side shift” reprezintă o deplasare exprimată în grade, în timp ce
„lateral side shift”se măsoară în mm.
E. peste 4 mm. deplasarea condilului pivotant îşi pierde semnificaţia
clinică.

6 Înclinarea pantelor cuspidiene ale restaurărilor prin punţi dentare diferă în ABD pg.61
funcţie de :
A. valoarea crescută a unghiului Benett
B. mişcarea Benett;
C. traiectoria mediană Marxkors;
D. distanţa intercondiliană;
E. tipul de malocluzie.

7 Individualizarea ariilor ocluzale artificiale se va realiza cu respectarea ABCD pg.

următoarelor reguli: 61,
A. concavitatea feţelor palatinale maxilare va fi cu atât mai 62
accentuată cu cât unghiul şi mişcarea Benett sunt mai ample;
B. relieful ocluzal şters se asociază cu valori ale unghiului Benett ce
tind spre 300;
C. cu cât distanţa intercondiliană este mai mare, cu atât traiectoriile
de latero- şi mediotruzie vor delimita un unghi ocluzal mai mic;
D. între unghiul ocluzal, trasat de traiectoriile de latero- şi
mediotruzie, şi distanţa intercondiliană, există o relaţie de inversă
proporţionalitate;
E. traiectoriile protruzive trebuie să aibă pe suprafaţa ocluzală o
direcţie mezială la mandibulă, respectiv distală la maxilar.

8 Mişcările mandibulei cu contact dento-dentar sunt materializate în plan ABCE pg.62

orizontal prin:
A. traiectorii pro-, latero- şi mediotruzive;
B. direcţia distală la mandibulă respectiv, mezială la maxilar, a
traiectoriilor ocluzale protruzive;
C. aspectul de „urme ale degetelor de pasăre”;
D. procedee pantografice;
E. trasee ce pot fi descrise prin analogie cu zborul unei păsări care,
273

intră în cavitatea orală la nivelul arcadei mandibulare şi iese pe la

nivelul arcadei superioare.
Page

9 Fixarea arcurilor faciale, în funcţie de tipul constructiv, se poate realiza: BCDE pg.64
 A. la 1 cm de tragus, pe linia ce reprezintă planul Camper;
B. pretragian, la 10-13 mm., pe linia ce uneşte tragusul cu punctul
infraorbital;
C. în conductele auditive externe,
D. cu punct de sprijin la nivelul nazionului ptr. cele fixate auricular;
E. la arcada maxilară prin furca ocluzală.

10 În relaţia centrică, intercuspidarea maximă se caracterizează prin următorii ABCD pg.52

parametri:
A. cheia de ocluzie Angle;
B. feţele distale ale ultimilor molari se află în acelaşi plan;
C. situarea orală a cuspizilo linguali în raport cu cei palatinali;
D. prezenţa unităţilor masticatorii;
E. liniile mediene ale arcadelor sunt situate în acelaşi plan dar, se
admite şi o neconcordanţă de până la 2 mm.

11 Devierile laterale ale mandibulei au semnificaţie patologică numai dacă: DE pg.81

A. deplasarea apare la deschiderea largă a gurii, fiind rezultatul unei
subluxaţii condiliene controlaterale;
B. se produce la începutul mişcării de deschidere, chiar dacă
mandibula revene pe linia mediană la 3 cm. înainte de
deschiderea completă;
C. se însoţeşte de zgomote articulare;
D. sunt consecinţa miospasmului maseterin sau temporal,
E. se datorează contracţiei musculare unilaterale a pterigoidianului
intern.

12 Originea intracapsulară a devierii liniei mediene, va determina întotdeauna AE pg.

deplasarea mandibulei: 81
A. spre partea articulaţiei afectate;
B. în funcţie de poziţia muşchiului implicat;
C. de partea diductorului spasmat;
D. opus articulaţiei afectate;
E. în propulsie, de aceeaşi parte cu leziunea.

13 Diagnosticul diferenţial al disfuncţiilor cranio-mandibulare cu origine ACDE pg.82

artrogenă, respectiv miogenă, se stabileşte în funcţie de:
A. evenimentul ce a dus la declanşarea disfuncţiei;
B. particularităţile de dinamică mandibulară fără contact dento-
dentar;
C. blocajul anestezic;
D. rezultatele testelor clinice active şi pasive;
E. apariţia sensibilităţii dureroase articulare la exercitarea unei forţe
normale.

14 Evaluarea pacientului cu disfuncţie cranio-mandibulară impune ABD Pg.

274

obligativitatea examinării: 83
A. posturii generale a corpului;
B. posturii cervico-cefalice;
Page

C. poziţiei ortostatice şi a mersului;

 D. coloanei cervicale;
E. neurologice.

15 Pentru a se încadra în limite normale, mobilitatea cranio-cervicală trebuie să BCD Pg.

îndeplinească următoarele condiţii: 83
A. efectuarea mişcărilor de rotaţie nedureroase până în 450;
B. realizarea de extensii complete la o angulaţie de 600;
C. înclinarea laterală a capului să fie posibilă până la 400, inclusiv;
D. posibilitatea de flectare a capului în unghi de 450;
E. toate aceste mişcări să fie ample, nedureroase, neforţate.

16 Cauzele sindromului disfuncţional dureros cranio-mandibular pot fi: ABCD pg.83

A. afectarea segmentului cervical C2/C3
B. disfuncţia articulaţiei sterno-claviculare;
C. iradierea algiilor de la nivelul muşchilor trapezi;
D. durerea miofascială cantonată în sterno-cleido-mastoidieni;
E. mediastinite.

17 În cazul disfuncţiilor cranio-mandibulare, stabilirea unei corecte conduite ABCD pg.

terapeutice impune practicianului: 35,
A. cunoaşterea mecanismelor implicate în stabilirea posturii capului 83
şi gâtului;
B. cunoaşterea rolului intervenţiei unor factori, (ereditatea, evoluţia,
creşterea şi dezvoltarea, etc.) asupra mobilităţii extremităţii
cefalice;
C. să recunoască o eventuală extensie a coloanei cervicale, ştiut fiind
importanţa acesteia în poziţionarea anterioară a capului, element
cauzal al disfuncţiilor miogene;
D. să fie apt în conducerea anamnezei astfel încât, să rezulte primele
elemente necesare diferenţierii disfuncţiei artrogene de cea
miogenă;
E. să poată realiza un screening epidemiologic, ca o parte esenţială a
examenului stomatologic de rutină.

18 Examinarea clinică a muşchilor manducatori se realizează astfel: CDE pg.

A. prin palpare din aproape în aproape pentru a putea decela 85
eventuale tumori;
B. pensare uşoară între police şi index;
C. palpare prin presiune uşoară, dar fermă
D. executarea unor mişcări circulare pe ţesuturile subiacente;
E. utilizarea degetului mediu şi arătătorului pe de o parte, şi a
policelui pe de altă parte.

19 *Tehnica manipulării funcţionale se referă la evaluarea muşchilor: E pg.85

A. fasciculul posterior al temporalului;
B. cefei, limbii şi prevertebrali;
275

C. numai a pterigoidienilor laterali;

D. numai a pterigoidienilor mediali;
E. atât a pterigoidienilor laterali cât şi a celor mediali.
Page
20 Stabiliţi care din următoarele afirmaţii sunt false: ABCD pg.
A. crepitaţiile se ascultă la pacienţii cu osteoporoză; 87
B. gnatosoniile reprezintă zgomotul produs de contactul interarcadic
în momentul deglutiţiei;
C. separarea crepitaţiilor de cracmente se poate realiza doar prin
folosirea stetoscopului fără membrană;
D. gnatosoniile sunt patognomonice pentru patologia articulară;
E. nici un răspuns corect.

21 *Metoda CADIAS (SLAVICEK) este un examen complementar de tipul: D pg.

A. ultrasonografiei; 88
B. rezonanţei magnetice nucleare;
C. frecvenţei tripolare;
D. teleradiografiei de profil;
E. radiografiei de ATM.

22 *Care din următoarele examene paraclinice reprezintă investigaţia cu cea A pg.88

mai mare popularitate în gnatoprotetică:
A. electromiografia;
B. pantomografia;
C. mandibulokineziografia;
D. ultrasonografia;
E. cineradiografia.

23 Axiografia computerizată Cadiax (Slavicek) prezintă următoarele avantaje: ABCD pg.90

A. posibilitatea examinării celei de a patra dimensiuni, prin citirea
curbelor de timp;
B. mişcarea în jurul axei balama se poate înregistra concomitent cu
deplasarea transversală a condilului;
C. poate fi utilizată în combinaţie cu radiografiile de profil, folosind
programul CADIAS;
D. împreună cu programul CADIWAX este utilizată în realizarea
tehnică a restaurărilor protetice;
E. permite analiza cinematicii musculare manducatoare.

24 Avantajele electromiografiei sunt: CE pg.

A. metodologie de examinare cu o standardizare riguroasă; 91,
B. aparatura necesară nu ridică probleme deosebite prin 92
complexitatea sa, fiind relativ uşor accesibilă;
C. oferă informaţii utile privind funcţionalitatea şi disfuncţionalitatea
sistemului neuromuscular masticator;
D. nu depinde de condiţiile anatomo-fiziologice ale musculaturii
extremităţii cefalice;
E. singura modalitate cunoscută de obiectivizare a activităţii
neuromusculare masticatorii.
276

25 *Procedeul Kleinerock reprezintă: C pg 90

A. metodă de investigare paraclinică a articulaţiei temporo-
mandibulare;
Page

B. tehnică pantografică;
 C. un procedeu de înregistrare a cinematicii mandibulare;
D. înregistrarea mişcărilor funcţionale;
E. modalitatea prin care sunt redate tridimensional excursiile
condiliene.

26 *Analiza cinematicii mandibulare poate fi realizată prin unul din următoarele D pg.90
procedee:
A. axiografie;
B. pantografie;
C. kineziomandibulografie;
D. procedeul Kleinerock;
E. tehnica CADIAS.

27 Utilitatea analizei pe teleradiografia de profil în reabilitările orale complexe BE pg.88

rezidă din:
A. reevaluarea dimensiunii verticale a etajului inferior;
B. prefigurarea planului de ocluzie;
C. repoziţionarea cranio-mandibulară;
D. rolul decisiv în conceperea unor tratamente ortodontice;
E. reevaluarea dimensiunii verticale de ocluzie.

28 În cadrul examinărilor paraclinice ale disfuncţiei cranio-mandibulare, BCDE pg.88

rezonanţa magnetică nucleară este recomandată pentru:
A. investigarea tumorilor osoase;
B. diagnosticarea afecţiunilor intracapsulare cranio-mandibulare;
C. localizarea dismorfiei meniscului articular;
D. identificarea unor leziuni degenerative ale ţesuturilor articulare;
E. examinarea cinematică a ATM, în varianta video.

29 Ultrasonografia reprezintă o modalitate paraclinică de investigare a ACDE pg.88

sistemului craniofacial utilă: , 89
A. în diagnosticarea unor tumori maligne sau benigne,
B. decelarea zgomotelor articulare;
C. în evaluarea masei musculare în contracţie izometrică din
intercuspidare;
D. în investigarea hipertrofiilor şi asimetriilor faciale parotido-
maseterine
E. în diagnosticarea unor procese inflamatorii.

30 Modelarea diagnostică în ceară are drept scop: ABC pg.89

A. prefigurarea etapelor terapeutice în acord cu obiectivele
funcţionale;
B. stabilirea corecţiilor cosmeto – estetice,
C. stabilirea unui diagnostic complet şi complex;
D. asigurarea reuşitei estetice prin corelaţia a doi factori: formă şi
culoare;
277

E. vizualizarea corecţiilor necesare obţinerii unui plan de ocluzie

armonios.
Page
 TEMA NR. 59.
EXAMENE CLINICE SI PARACLINICE IN EDENTATIA PARTIALA
SI EDENTATIA TOTALA (10)

EDENTATIE PARTIAL INTINSA (pg. 32-83)

– 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 Prin palparea masei musculare,se evaluează: ABC Pg 38
A. Dezvoltarea mușchiului, cu eventualele modificări volumetrice.
B. Sensibilitatea - punctele dureroase,zonele de iradiere, zonele
trigger.
C. Consistența
D. Niciuna din acestea.
E. Doar varianta A si B.

2 Muschii mobilizatori ai mandibulei sunt: ABD Pag

A. Pterigoidian intern 38
B. Digastric
C. Narinari
D. Milohioidian
E. Orbicularul buzelor

3 Palparea în diamică a articulației temporo-mandibulare apreciază: ABC Pag

A. Poziția condililor 42
B. Excursiile condiliene
C. Denivelările regiunii pretragiene
D. Prin palparea bidigitală cu indexurile poziționate pretragian.
E. Corecte C si D

4 În examinarea zonelor funcționale urmărim aprecierea: AB Pag

A. Prezenței unor formațiuni patologice (bride, cicatrici) 43
B. Amplitudinei zonei funcționale
C. Prezenței leziunilor carioase
D. Existenței sau nu a pungilor parodontale
E. Toate variantele sunt corecte

5 Zona "Ah": CD Pag

A. Este o zonă cheie periferică cu rol în stabilizare 44
B. Se examinează static prin manevra Valsalva
C. Face trecerea între palatul dur și palatul moale
D. Prezența poziției oblice a vălului palatin care este considerată cea
278

mai favorabilă.
E. Poziția oblică este considerată cea mai nefavorabilă.
Page

6 Examenul arcadei dento-alveolare: AB Pag

 A. Cuprinde evaluarea suportului odontal 46
B. Este inclus in evaluarea spațiului protetic potențial
C. Amplitidinea deschiderii gurii
D. Toate variantele de mai sus.
E. Nici una de mai sus

7 Mobilitatea dentară se apreciază prin: BD Pag

A. Examen radiologic 51
B. Testul palpatoriu
C. Model de studiu
D. Testul de solicitare dentară la presiune.
E. Cu ajutorul Diagnodentului

8 Examinul bolții palatine apreciază: BC Pag

A. Dispoziția unităților dento-paradontale în zona laterală 57
B. Numărul și dispoziția rugilor palatine în raport cu creasta edentată
C. Reziliența fibromucoasei
D. Prezența torusului mandibular.
E. Prezenta plicilor mandibulare inserate aproape de creasta

9 În ocluzia ideală contactele dento-dentare trebuie: AC Pag

A. Să fie punctiforme 59
B. În suprafață
C. Să fie multiple și stabile
D. De tip cuspid-cuspid.
E. De tip cuspid –margine incizala

10 Înregistrarea contactelor dento-dentare se realizează: CD Pag

A. Doar în relație centrică 59
B. Doar în intercuspidare maximă
C. Cu precizarea corelației dintre IM și RC
D. În IM și RC.
E. Nici una din variante

11 Spatiul de inocluzie fiziologică: AD Pag

A. Este de 2-4 milimetri în zona frontală 60
B. Este de 2-4 milimetri în zona laterală
C. Este de 1.8-2,7 milimetri în zona frontală
D. Este de1,8-2,7 milimetri în zona laterală.
E. Este de 2-4 mm atat lateral cat si frontal

12 Relatia centrică este: AC Pag

A. Indusă prin metoda Jankelson 60
B. Se induce automat la închiderea gurii
C. Este instabilă la edentatul parțial întins
D. Inregistrată cu folie de ceară
279

E. Este mereu stabila la edentatul partial intins

13 Rapoartele mandibulo-craniene în edentația parțial întinsă: BD Pag

Page

A. Se înregistrează cu ajutorul machetelor de ocluzie dacă există 60

 contacte multiple și stabile
B. Se înregistrează cu ajutorul machetelor de ocluzie când nu există
suficiente contacte
C. Fără machete de ocluzie
D. Machetele de ocluzie sunt necesare datorită instabilității
mandibulare.
E. Primele trei variante sunt corecte

14 Examenele paraclinice utilizate în edentația parțial întinsă sunt: ABC Pag

A. Termografia reglatorie 61
B. Doppler Vascular
C. Examen anatomopatologic
D. Studiul de model nu este necesar în evaluare
E. Variantele C si D sunt corecte

15 Dignosticul de integritate al arcadei edentate parțial întins cuprinde: CD Pag

A. Tipul de afectare ocluzală 78
B. Cauzele apariției malrelației
C. Diagnosticul de formă clinică Applegate
D. Clasa Kennedy.
E. Malrelatia constatata.

16 *Examenul intraoral în cadrul edentației parțial întinse cuprinde: D Pag

A. Evaluarea mușchilor mobilizatori ai mandibulei 42
B. Evaluarea ortopantomografică
C. Scintigrafia
D. Evaluarea zonei Einsering.
E. Nici o varianta

17 *Evaluarea restaurărilor protetice mobile vechi se realizează: D Pag

A. Din punct de vedere al raportului cu corpul de punte 50
B. Din punct de vedere al modelajului componentei fizionomice
C. Din punct de vedere al acceptării de către pacient
D. Din punct de vedere al stabilității statice și dinamice.
E. Toate variantele sunt corecte

18 * Mobilitatea dentară după Bratu: C Pag

A. Poate fi de cauză protetică ,considerată ireversibilă 51
B. Poate fi de cauză ortodontică,considerată fiziologică
C. Poate fi de origine inflamatorie,considerată reversibilă
D. Apare doar la dinții depulpați.
E. Toate variantele sunt corecte

19 * Examenele paraclinice uzuale în edentația parțială întinsă pentru mucoasa D Pag

orală sunt: 63
A. Studiul de model
280

B. Ortopantomografia
C. Diagnodentul
D. Examenul anatomopatologic.
Page

E. Radiografia digitala
20 * Tomografia ATM: A Pag
A. Investigează forma cavității glenoide 69
B. Este obligatoriu însoțită de CT
C. Se înregistrează dimineața
D. Nu este utilă în protetică.
E. Este utila doar la pacientii edentati total

21 * Analiza T-Scan constă în: D Pag

A. Evaluarea tonusului muscular 74
B. Evaluează inegalitatea tensiunilor musculare
C. Evaluarea ATM
D. Evaluează contactele dento-dentare.
E. Evalueaza suportul osos

22 * Pentru examenul gnatofotostatic avem nevoie de: C Pag

A. Kineziomandibulograf 74
B. Computer Tomograf
C. Analiza planului Dreyfus
D. Nu se utilizează în protetică.
E. Nici o varianta nu e corecta

23 * Diagosticul de integritate a arcadei în edentația parțial întinsă: C Pag

A. Apreciază suportul dento-parodontal 78
B. Evaluează ocluzia
C. Precizează clasa din care face parte edentația
D. Anatomo-clinic poate fi homeostazie sau dishomeostazie.
E. Toate variantele sunt corecte

24 *Diagnosticul de integritate a ocluziei: D Pag

A. Precizează clasa Kennedy de edentație 79
B. Anatomo-clinic poate fi parțială sau totală
C. Forma clinică este conform claselor Black
D. Se apreciază conform clasificării Angle.
E. Conform clasificarii Lejoyeux

25 * Diagnosticul de integritate a articulației temporo-mandibulare: C Pag

A. Nu prezintă importanță în evaluarea edentatului parțial întins 80
B. Se realizează doar pentru edentatul total
C. Anatomo-clinic poate fi artrită,artroză
D. Dacă pacientul este dentat nu se evaluează.
E. Nici o varianta corecta

26 * Diagnosticul de integritate musculară: D Pag

A. Se precizează doar forma anatomo-clinică 80
B. Se evaluează cu ajutorul diagnodentului
281

C. Face parte din diagnosticul de stare generală

D. Topografic,se indică zona afectată.
E. Se precizeaza doar tratamentul
Page
27 * Diagnosticul de integritate a relațiilor mandibulo-craniene: B Pag
A. Se apreciază doar prin intermediul electromiografiei 80
B. Presupune precizarea cauzei apariției malrelației
C. Anatomo-clinic poate fi homeostazie sau dishomeostazie
D. Tomografia ATM este singurul examen în măsură să stabilească
diagnosticul.
E. Toate variantele sunt corecte

28 * În diagnosticul de integritate homeostazică și funcțională urmărim: C Pag

A. Numai examenul ocluziei 81
B. Numai examenul articulației
C. Existența complicațiilor locale sau la distanță
D. Se evaluează prin intermediul examenului gnatofotostatic.
E. Doar A si B sunt corecte

29 * În completarea formei anatomo-clinice a diagnosticului de integritate a C Pag

mucoasei,limbii,glandelor salivare consemnăm 81
A. Tipul de afectare miozită
B. Dishomeostazie manifestă
C. Stomatita
D. Cauza apariției afecțiunii(traumatică,alergică).
E. Toate raspunsurile sunt corecte

30 * Diagnosticul de integritate osoasă precizează: A Pag

A. Anatomo-patologic-tipul de afectare osoasă 82
B. Etiologic-regiunea afectată
C. Funcțional-cauza apariției afecțiunii
D. Prognostic-precizează modalitatea evolutivă a afecțiunii.
E. Corecte A si B.

TEMA NR. 59.

EXAMENE CLINICE SI PARACLINICE IN EDENTATIA PARTIALA
SI EDENTATIA TOTALA (10)

EDENTATIE TOTALA (pg. 32-83)

– 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 *Care este algoritmul corect de examinare a pacientului edentat şi de C p. 31
completare a foii de observaţie: – 61
A. anamneza, datele personale, motivele prezentării, condiţii de viaţă
282

şi muncă, examenul clinic cervico-facial, examene paraclinice;

B. motivele prezentării, anamneza, datele personale, condiţii de viaţă
şi muncă, examenul clinic cervico-facial, examene paraclinice;
Page

C. datele personale, motivele prezentării, anamneza, condiţii de viaţă

 şi muncă, examenul clinic cervico-facial, examene paraclinice;
D. anamneza, datele personale, motivele prezentării, condiţii de viaţă
şi muncă, examene paraclinice, examenul clinic cervico-facial;
E. examenul clinic cervico-facial, datele personale, motivele
prezentării, condiţii de viaţă şi muncă, examene paraclinice.

2 Anamneza cuprinde: ABE p. 31

A. istoricul afecţiunii;
B. antecedentele personale, generale şi stomatologice
C. motivele prezentării;
D. datele personale;
E. antecedentele heredo-colaterale, generale şi stomatologice.

3 *Inspecţia de profil urmăreşte, printer altele: E p. 36

A. profilul facial în funcţie de planurile: Simon, Dreyfus, Frankfurt;
B. treapta labială;
C. postura buzelor;
D. unghiul nazo-labial;
E. toate variantele sunt corecte.

4 Palparea profundă se realizează pe următoarele elemente componente ale ABD p. 37

sistemului stomatognat:
A. muşchi;
B. puncte de emergenţă ale trigemenului;
C. creastă edentată;
D. ATM;
E. toate variantele sunt corecte.

5 Inspecţia statică a ATM urmăreşte: ABC p. 41

A. modificările de culoare ale regiunilor pretragiene;
B. starea de integritate a regiunilor pretragiene;
C. simetria sau asimetria regiunilor pretragiene;
D. excursiile condiliene;
E. excursiile mentonului din faţă.

6 *Palparea dinamică a ATM urmăreşte: E p. 42

A. sensibilitatea regiunilor pretragiene;
B. denivelările regiunilor pretragiene;
C. poziţia condililor;
D. zgomotele articulare.
E. toate variantele sunt corecte.

7 Punga Eisenring se examinează prin: ABCD p. 43

A. palpare cu fuloarul din aproape în aproape;
B. bascularea mandibulei de partea examinată;
C. trasarea cu creionul dermatograf a liniei ghirlandate;
283

D. bascularea mandibulei de partea opusă examinării;

E. tracţiunea spre posterior a obrazului.
Page

8 Zona Ah se examinează prin: ABDE p. 44

 A. inspecţie, apreciindu-se diferenţa de culoare dintre palatal dur şi
palatal moale;
B. palparea cu fuloarul, dinspre anterior spre posterior;
C. deschiderea largă a gurii şi palparea cu indexul;
D. palparea cu fuloarul, dinspre dreapta spre stânga;
E. manevra Valsalva.

9 Retentivitatea nişei lui Neill şi Bowen este dată de: AD p. 45

A. înclinarea ramului ascendent al mandibulei;
B. mucoasa balantă prezentă pe versantul lingual al crestei;
C. rezorbţia crestei edentate din zona laterală;
D. înclinarea unghiului goniac;
E. toate variantele sunt corecte.

10 *Palparea muşchilor se realizează: E p. 37

A. intraoral;
B. extraoral;
C. prin pensare;
D. static şi dinamic;
E. toate variantele sunt corecte.

11 Unghiul goniac are valoarea medie de: ACD p. 37

A. 1100 -1250 după 12 ani;
B. 950 - 1110 la preşcolari;
C. 1200 la adulţi;
D. 1300-1400 la vârstnici;
E. toate variantele sunt corecte.

12 *Corpusculii lui Fordyce sunt: C p. 12

A. formaţiuni tumorale benigne;
B. noduli varicoşi;
C. formaţiuni grăsoase;
D. formaţiuni chistice;
E. formaţiuni tumorale maligne.

13 *Zonă linguală centrală este o zonă de: B p. 46

A. închidere marginală;
B. închidere marginală “cheie”;
C. succiune externă a protezei;
D. de sprijin biostatică;
E. adeziune pentru proteza mandibulară.

14 Zona frontală maxilară: ABDE p. 44

A. este situată între cele două plici alveolo-jugale;
B. este bogată în ţesut submucos;
C. are o delimitare clară între mucoasa fixă şi cea pasiv-mobilă;
284

D. se examinează prin tracţiunea spre înafară a buzei superioare;

E. are rol în refacerea funcţiei fizionomice
Page

15 Zona primară de sprijin la maxilar este reprezentată de: DE p. 50

 A. tuberozităţile maxilare;
B. versanţii crestei edentate;
C. bolta palatină;
D. rafeul median al bolţii palatine;
E. muchia crestei alveolare edentate.

16 Zonele de sprijin “biostatice”sunt reprezentate de: AC p. 50

A. tuberculii piriformi;
B. creasta alveolară reziduală;
C. tuberozităţile maxilare;
D. bolta palatină;
E. toate variantele sunt corecte.

17 Triunghiul de toleranţă ocluzală a lui Spirgi: AD p. 60

A. permite păstrarea unor rapoarte de ocluzie centrică normale;
B. favorizează instalarea unor rapoarte de malpoziţie Md-craniană
prin translaţie;
C. permite realizarea unor rapoarte de malpoziţie Md-craniană prin
rotaţie;
D. păstrarea unor rapoarte normale de ocluzie, în intercuspidare
maximă;
E. favorizează instalarea unor rapoarte de malpoziţie Md-craniană
prin basculare.

18 Artrografia temporo-mandibulară are următoarele caracteristici: BC p. 69

A. nu necesită substanţă de contrast;
B. permite evidenţierea spaţiilor intrarticulare şi periarticulare;
C. permite evidenţierea meniscului articular;
D. este o metodă netraumatică;
E. toate variantele sunt corecte.

19 Artroscopia cu fibră optică are următoarele caracteristici: BDE p. 69

A. este o metodă exploratorie care foloseşte substanţă de contrast;
B. are avantajul că evidenţiază aspecte ale dinamicii articulare;
C. este o metodă invazivă pentru că iradiază pacientul;
D. permite obţinerea unor imagini foto sau video relevante;
E. se realizează sub anestezie.

20 *Cineradiografia: E p. 69
A. permite studierea ATM în poziţie statică;
B. utilizează un amplificator de luminescenţă;
C. necesită plasarea unor markeri metalici pe maxilar şi pe
mandibulă;
D. permite studierea ATM în poziţie dinamică;
E. toate variantele sunt corecte.
285

21 Radiografia simplă a ATM: ABC p. 68

A. se bazează pe efectul chimic al radiaţiilor;
B. se realizează sub incidenţe diferite;
Page

C. permite vizualizarea structurii şi a contururilor osoase;

 D. nu permite vizualizarea modificărilor interliniului articular;
E. toate variantele sunt corecte.

22 Radiografia digitală: AD p. 66
A. evidenţiază mai bine zonele cu densitate osoasă scăzută;
B. nu permite prelucrarea ulterioară a imaginii;
C. expunerea la radiaţii este cu 10% mai crescută;
D. utilizează un sensor plasat în cavitatea orală;
E. toate variantele sunt corecte.

23 *Tomografia: C p. 69
A. este o metodă invazivă pentru că iradiază pacientul;
B. utilizează un sensor plasat în cavitatea orală;
C. permite studiul pe secţiuni în plan sagital, cu ştergerea structurilor
adiacente;
D. evidenţiază mai bine zonele cu densitate osoasă scăzută;
E. toate variantele sunt corecte.

24 Tomodensitometria: ABD p. 70
A. este mai puţin iradiantă decât tomografia;
B. permite studiul unor imagini pe secţiuni successive;
C. nu permite aprecierea stării suprafeţelor osoase;
D. evaluează starea muşchilor;
E. toate variantele sunt corecte.

25 Computer - tomografia: ACD p. 70

A. este o explorare imagistică secţională;
B. utilizează un sensor plasat în cavitatea orală;
C. se utilizează în diagnosticarea tulburărilor interne ale ATM
instalate în urma edentaţiei;
D. combină utilizarea razelor X cu computerul;
E. utilizează un amplificator de luminescenţă.

26 Rezonanţa magnetică nucleară: BCD p. 71

A. combină utilizarea razelor X cu computerul;
B. permite evidenţierea ţesuturilor moi;
C. permite examinarea afecţiunilor neuro-musculo-scheletale;
D. este o metodă non-invazivă;
E. nu permite aprecierea stării suprafeţelor osoase.

27 Scintigrafia osoasă: ACDE p. 72

A. se utilizează mai rar în diagnosticarea afecţiunilor ATM;
B. este o metodă non-invazivă;
C. necesită injectarea intravenoasă sau ingestia unui marker
radioactiv;
D. permite aprecierea funcţională a ţesutului osos;
286

E. foloseşte un detector special numit cameră gama.

28 Mandibulokineziografia: AB p. 73
Page

A. este o metodă non-invazivă;

 B. permite înregistrarea tridimensională a dinamicii mandibulare;
C. permite aprecierea funcţională a ţesutului osos;
D. evidenţiază starea ţesuturilor moi;
E. utilizează un amplificator de luminescenţă.

29 Examenul gnatofotostatic: AD p. 74
A. se utilizează în investigarea ocluziei;
B. permite evidenţierea ţesuturilor moi;
C. evaluează starea muşchilor;
D. se utilizează în investigarea relaţiilor mandibulo-craniene;
E. toate variantele sunt corecte.

30 Investigarea relaţiilor mandibulo-craniene se realizează cu ajutorul: ABCD p. 74

A. simulatoarelor;
B. articulatoarelor;
C. cheilor de ocluzie;
D. arcurilor faciale.
E. nici o variantă nu este corectă.

TEMA NR. 60.

PROTEZA PARTIAL ACRILICA MOBILIZABILA. ELEMENTE
COMPONENTE.
– 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 Indicațiile protezelor parțiale sunt: BC Pag
A. În infecții cronice 84
B. În edentații parțiale de clasa a-II-a Kennedy
C. În cazul pacienților cu psihic echilibrat
D. În cazul pacienților cu igienă precară
E. In toate cazurile se indica realizarea acestora.

2 Protezarea provizorie: AD Pag

A. Reprezintă o soluție de temporizare în scopul repoziționării 84
cranio-mandibulare
B. Este indicată întotdeauna
C. Se indică doar atunci când se realizează extracții
D. Se poate aplica în situațiile de edentații frontale
E. Nu se indica.

Protezarea de urgență este indicată:

287

3 BC Pag
A. În toate situațiile în care dorim repoziționarea cranio-mandibulară 85
B. Ca și conformator,postextracțional
Page

C. Când considerente de maximă urgență o impun,fizionomie,fonație

 D. Când dorim temporizarea planului terapeutic.
E. Corecte A si C

4 Elementele componente ale protezei acrilice sunt: CD Pag

A. Conectorul principal bară linguală 86
B. Șeile mixte
C. Arcada dentară artificială
D. Croșetele din sârmă.
E. Conectorul principal bara maxilara

5 Conform legii biomecanice a lui Chayes: BC Pag

A. Suprafața unei șei trebuie să fie cât mai extinsă pentru a nu 89
suprasolicita
B. Suprafața unei șei trebuie să fie cel puțin dublă față de suprafața
de secțiune la colet a dinților pe care îi înlocuiește
C. Suprafața unei șei trebuie să respecte strict raportul la suprafața
dentară
D. Forța de solicitare trebuie să cadă în mijlocul șeii.
E. Nici una din variante

6 Legea lui Ant urmărește: CD Pag

A. Schimbarea poziției dinților artificiali 89
B. Reducerea numărului dinților din proteză
C. Reducerea suprafeței ocluzale
D. Diminuarea suprafeței ocluzale cu 10% pentru fiecare dinte pe
care îl înlocuiește.
E. Corecte A si B.

7 Legea lui Ackermann: BCD Pag

A. Vizează micșorarea dimensiunii șeii protetice 89
B. Se numește Legea celor 3 H
C. Urmărește modificarea morfologiei dinților artificiali față de cea a
dinților naturali
D. Inversează poziția între molarul 1 și premolarul 2.
E. Nici o varianta corecta

8 Conectorul principal acrilic: ACD Pag

A. La maxilar se numește plăcuță palatină 90
B. La mandibulă se numește bară linguală
C. Are grosime de 2 mm
D. La maxilar se poate realiza fenestrare
E. Are grosime de 3 mm

9 Ameliorarea conectorului principal plăcuță palatină se face: ABC Pag

A. Prin decoletare,5-10 mm de colet 91
B. Prin fenestrare
288

C. În formă de T
D. În formă de bară.
E. Nu se recomanda ameliorare
Page
10 Conectorul principal acrilic mandibular: BD Pag
A. Necesită aplicarea unei bare metalice de 2 mm grosime 92
B. Are formă de placă linguală
C. Are formă de bară linguală pentru comfort
D. Trece în punte peste parodonțiul marginal.
E. Corecte A si B

11 Croșetele din sârmă sunt: CD Pag

A. Elemente speciale de menținere,sprijin și stabilizare 95
B. Realizate din sârmă de grosime 0,4-0,5mm
C. Prezintă o elasticitate mare
D. Au contact redus cu dintele.
E. Sunt realizate prin turnare

12 Croșetele simple acrilice alveolare: BC Pag

A. Se aplică în funcție de retentivitatea dintelui 94
B. Sunt realizate din acrilat
C. Utilizează zonele retentive vestibulare
D. Marginea liberă se aplică interdentar.
E. Sunt corecte toate

13 Croșetul cervico-ocluzal deschis dental: CD Pag

A. Se utilizează pe dinții foarte retentivi 95
B. Este un bun antibasculant
C. Extremitatea liberă este orientată spre zona dentată
D. Asigură retenția prin brațul elastic.
E. Poate fi acrilic

14 Croșetul cervico-alveolar deschis edental: ABD Pag

A. Are rol antibasculant 96
B. Se utilizează în edentațiile terminale
C. Are trei brațe,realizând o încercuire foarte bună
D. Are încercuire slabă.
E. Nici una din variante

15 Croșetul cervico-alveolar interdentar: CD Pag

A. Este situat cu precădere inter-proximal lingual 96
B. Este foarte rigid datorită brațului foarte scurt
C. Este situat inter-proximal vestibular
D. Se termină cu o buclă situată interdentar.
E. Toate variantele corecte

16 *Protezarea de tranziție în edentația parțial întinsă: D Pag

A. Este varianta de tratament aplicată postextracțional 84
B. Este aplicată doar pentru restabilirea fizionomiei
C. Nu reface funcțiile
289

D. Este utilizată pentru redresarea rapoartelor mandibulo-craniene.

E. Corecte A si B.
Page

17 *Legea lui Ant: D Pag

 A. Se referă la cei 3 H 89
B. Urmărește scăderea suprafeței șeii protetice
C. Se referă la modificarea ordinii dinților artificiali
D. Micșorează suprafața ocluzală.
E. Nici una din variante

18 *Legea lui Conod: C Pag

A. Se referă la modalitatea de aplicare a croșetelor 89
B. Are în vedere micșorarea numărului dinților din arcada artificială
C. Susține ca forța de solicitare ocluzală să cadă în mijlocul șeii
D. Se referă la proteza totală.
E. Corecte A si B.

19 *Heteronumărul se referă la: B Pag

A. Creșterea numărului dinților din proteză pentru o mai bună 89
stabilitate
B. Reducerea numărului dinților în arcada artificială
C. Modificarea poziției molarului1 cu premolarul2
D. Scăderea numărului de croșete aplicate
E. Cresterea numarului de crosete

20 *Conectorul plăcuță palatină are următoarele caracteristici: C Pag

A. Este aplicat atât la maxilar cât și la mandibulă 91
B. Are grosime de 2-4 mm, pentru rezistență
C. Este situat la distanță de 5-10 mm de parodonțiu fiind decoletat
D. Răscroirea distală se face 5-10 mm.
E. Nu se face rascroire distala

21 *Conectorul în formă de T: C Pag

A. Este răscroit distal 91
B. Are aspect de lingură
C. Trimite prelungiri laterale pentru croșete
D. Este doar mandibular datorită dimensiunii mici.
E. Varianta C si B sunt corecte

22 *Croșetele simple acrilice dentare: C Pag

A. Se sprijină pe procesul alveolar 94
B. Sunt foarte avantajoase,având grosime sub 1mm
C. Sunt rigide
D. Extremitatea se situează deasupra liniei ghid
E. Nici o varianta corecta

23 *Croșetul cervico-ocluzal deschis dental: D Pag

A. Are rol antibasculant 95
B. Este utilizat în edentații terminale
C. Este indicat pe dinți foarte retentivi
290

D. Extremitatea liberă este orientată spre zona dentată.

E. Nu se utilizeaza
Page

24 *Croșetul cervico-ocluzal bidentar: C Pag

 A. Este aplicat în situația unei arcade edentată redus 95
B. Se sprijină pe procesul alveolar
C. Reciprocitatea este asigurată de conectorul principal situat oral
D. Fiecare croșet este alcătuit din trei brațe.
E. Corecte primele trei variante de raspuns

25 *Croșetul cervico-ocluzal întors: C Pag

A. Are trei brațe 96
B. Este indicat pe premolarul 1 și 2
C. Este indicat pe molarii mezializați
D. Este indicat pe molarii distalizați
E. Se realizeaza prin turnare

26 *Croșetul cervico-alveolar deschis edental: A Pag

A. Are rol antibasculant 95
B. Nu are rol antibasculant
C. Are încercuire excelentă
D. Are încercuire bună.
E. Este realizat din acrilat

27 *Protezarea flexibilă: D Pag

A. Este o protezare de urgență 97
B. Este protezare de temporizare
C. Este contraindicată când există tuberozități voluminoase
D. Este indicată când există tuberozități voluminoase.
E. Nu este o protezare definitiva

28 *Bio Dentaplast are următoarele caracteristici: C Pag

A. Preîncălzirea se face la 240°C timp de 15 min 101
B. Preîncălzirea se face la 240°C timp de 30 min
C. Preîncălzirea se face la 220°C timp de 15 min
D. Preîncălzirea se face la 220°C timp de 30 min.
E. Preîncălzirea se face la 220°C timp de 40 min.

29 *Croșetele protezelor realizate din rășină Bio Dentaplast: B Pag

A. Au culoarea roz 102
B. Au culoarea dinților
C. Sunt din sârmă
D. Au elasticitate redusă.
E. Corecte A si D

30 *Indicațiile protezelor flexibile Valplast: B Pag

A. Pacienți cu toleranță crescută la monomerul acrilic 98
B. Pacienții cu despicături palatine
C. Pacienți cu igienă precară
D. Pacienți cu câmp protetic neretentiv.
291

E. Corecte B si C.
Page
 TEMA NR. 61.
ELEMENTELE STRUCTURALE ALE PROTEZELOR PARTIALE
SCHELETATE
– 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 Conectorul principal prezinta urmatoarele caracteristici: AB pag.
A. Volum redus 116
B. Grosime minima
C. Se plaseaza in contact cu parodontiul marginal
D. Nu realizeaza transmiterea fortelor de solicitare ocluzala
E. Este plasat asimetric

2 Conectorul principal metalic sub forma de bara: AB pag.

A. Latime de 6-7mm 116
B. Grosime de 3mm
C. Latime de 9-10mm
D. Grosime 4-5mm
E. Forma triunghiulara pe sectiune

3 Conectorul principal metalic sub forma de bara: ABCE pag.

A. Latime de 6-7mm 116
B. Grosime de 3mm
C. Forma ovalara
D. Forma triunghiulara
E. Forma rotunda

4 Conectorii principali metalici: BCDE pag.

A. Aliaje metalice cu duritate scazuta 116
B. Aliaje metalice cu rezistenta mare
C. Aliaje stelite de crom-cobalt
D. Aliaje mobile din aur platinat
E. Aliaje inooxidabile de crom-nichel

5 Bara mandibulara se plaseaza: ABD pag.

A. Lingual 118
B. Vestibular
C. Mezial
D. Dentar
E. Distal
292

6 Bara linguala se plaseaza intre: ABCD pag.

A. limba 118
B. dinti
Page

C. planseu bucal
 D. parodontiu
E. menton

7 Barele sunt de mai multe tipuri: ACE pag.

A. Gilmore 164-
B. Ackers 165
C. Dolder
D. Thompson
E. Steg

8 Culisele intracoronare au urmatoarele denumiri: ABCD pag.

A. Crismani 160
B. Brown
C. Sorensen
D. Mc.Collum
E. Ackers

9 Culisele extracoronare: ACD pag.

A. Fixeaza patricea pe elementul fix 160-
B. Sunt avantajoase prin plasarea fortelor in afara perimetrului de 161
sustinere parodontala
C. Matricea fiind realizata la nivelul protezei scheletizate
D. Avantajeaza din punct de vedere al prepararii substructurii
organice
E. Toate culisele intracoronare nu pot fi utilizate in culisarea
extracoronara

10 *Conectorul principal metallic sub forma de placuta: C pag.

A. Poate fi situat doar maxilar 119
B. Poate fi situat doar mandibular
C. La maxilar poate avea contact mucozal sau dento-mucozal
D. La mandibular poate avea contact mucozal sau dento-mucozal
E. Sunt benzi metalice cu latime mai mica de 10mm si grosime de
0.5-0.7 mm

11 *Conectorul principal sub forma de placuta mucozala palatina: D pag.

A. Se poate realiza intr-o singura varianta 120
B. Dupa conceptia americana nu urmareste plasarea conectorului
principal in limitele edentatiei stabilite de dintii limitrofi spatiului
edentat
C. Dupa conceptia americana tine cont de principiul profilactic
D. Conform conceptiei americane poate fi utilizat in edentatia
subtotala si in edentatia totala cu indicatie la bolnavii epileptici
E. Conform variantei franceze realizeaza conectorul mucozal placuta
palatina dento-mucozala
293

12 *Varianta franceza de conector principal placuţa mucozală palatină prezintă B pag.

ȋn realizare etape precum: 120-
A. Trasarea a două linii la 3mm anterior si posterior de centrul C pe 121
Page

linia medio-sagitala
 B. Stabilirea tangentei unghiului palatinal proximo-edental al
fiecarui dinte limitrof
C. Trasarea din punctul tangent la unghiul palatinal proximo-edental
a unei perpendiculare de 3mm
D. Ocolirea parodontiului marginal la 3-5mm
E. Realizarea aripioarelor de stabilizare care se vor termina pe varful
rugilor palatine

13 Conectorul principal sub forma de placuta dento-mucozala: BD pag.

A. La nivel maxilar are de regula aspect de “U” deschis anterior 122-
B. Prezinta portiunea orala modelata cu replica anatomica 123
C. Prezinta marginea libera subtire
D. La nivel lingual se aplica in situatia in care dintii restanti prezinta
un grad de parodontopatie marginala cronica
E. La nivel lingual fata dento-alveolara se lustruieste

14 *Conectorii secundari: A pag.

A. au rolul de a uni fie seile protetice de elementele de mentinere si 123
stabilizare, fie pe acestea din urma de conectorul principal
B. elastici pot fi situati proximal sau interdentar
C. rigizi au forma de “S”
D. rigizi plasati interdentar vor avea forma trapezoidal ape sectiune
E. rigizi sunt in contact intim cu parodontiul marginal

15 *Crosetele din sistemul Ney asigura: D pag.

A. reciprocitatea 139
B. Stabilizarea
C. Fixarea
D. Retentia
E. Sprijinul, prin portiunile elastic situate in conul de sprijin sau
supraecuatorial

16 *Crosetul continuu Housset: D pag.

A. nu reprezinta un element antibasculant 147
B. este folosit ca element antibasculant in edentatia partial de clasa
III Kennedy
C. are latime de 3 mm
D. poate fi situate supraecuatorial la nivelul dintilor laterali
E. poate porni din bratele elastic ale unor crosete Ackers

17 *Elementele speciale de mentinere, sprijin si stabilizare: D pag.

A. sunt compuse dintr-o singura portiune 152-
B. nu confera valente estetice si de stabilitate biomecanica 153
C. sunt indicate in edentatiile de clasa D Lejoyeux
D. prezinta posibilitati de reoptimizare in caz de dezactivare
E. nu necesita preparari complexe
294

18 *Telescoparea: C pag.
A. se poate realiza doar coronar si corono-radicular 154-
Page

B. nu se poate aplica in cazul edentatiei partiale ce are ca etiologie o 155

 despicatura maxilo-palatina
C. se aplica in defectoproteze
D. se aplica la adultii tineri, la care camera pulpara pastreaza un
aspect juvenile
E. favorizeaza acumularea placii dentare si nu favorizeaza
autocuratirea

19 Elementele speciale de mentinere si stabilizare disjunctoare sau distribuitoare ABE pag.

simple sunt reprezentate de: 166
A. elemente conjunctoare cu amortizor
B. crosetele disjunctoare
C. bara cu capse Ceka
D. sistemul Aktiv click rigid
E. crosetul in forma de balansoar

20 *Linia ghid se mai numeste: B pag.

A. linia oblica interna 124
B. linia ecuatorului protetic
C. linia oblica externa
D. linia de mentinere
E. linia “Ah”

21 Paralelograful prezinta urmatoarele componente: ABDE pag.

A. tija de analiza 125-
B. mina de grafit 126
C. tija de turnare
D. razusele
E. retentiometrul

22 Functia de mentinere a crosetului: ADE pag.

A. impiedica desprinderea involuntara a protezei de pe campul 129
protetic
B. asigura stabilizarea orizontala a protezei
C. se opune deplasarilor verticale in directie mucozala
D. se datoreaza bratului retentiv al crosetului
E. necesita stabilirea ecuatorului protetic al dintelui

23 *Sistemul Ney: A pag.

A. unicul sistem standardizat de crosete turnate 139
B. cuprinde crosete ce se mai numesc si crosete bara
C. este reprezentat de crosete divizate
D. utilizeaza zonele proximale ale fetelor laterale
E. bratele crosetului pornesc separate din conectorul principal

24 Crosetul in “C”: ABD pag.

A. trece in punte peste festonul gingival 143
295

B. porneste printr-un conector secundar din sea

C. nu ia contact cu dintele
D. este utilizat in regiunea mezio-linguala a molarilor
Page

E. este utilizat pe incisivul central superior

25 *Crosetul in “C” este utilizat: B pag.
A. pe canin 143
B. in regiunea vestibulo-distala a premolarilor
C. pe incisivul lateral
D. pe fata vestibulara a incisivilor superiori
E. pe fata mezio-vestibulara a molarilor

26 *Crosetul in “L”: A pag.

A. trece de punte peste rebordul gingival 143
B. are portiunea activa care se termina sub linia ghid de partea
edentatiei
C. prezinta o portiune active ce se termina deasupra liniei ghid in
partea opusa edentatiei
D. porneste direct din seaua protezei
E. are contact intim cu rebordul gingival

27 Crosetul in “U”: BCD pag.

A. porneste direct din sea 143
B. se termina sub linia ghid prin 2 brate
C. prezinta un brat in zona disto-vestibulara
D. prezinta cel de-al doilea brat in zona mezio-vestibulara
E. este indicat pe incisivii inferiori

28 *Crosetul in “S”: B pag.

A. porneste din sea printr-un conector secundar lung 143
B. merge oblic spre linia ghid
C. nu depaseste linia ghid
D. ia contact cu dintele subecuatorial
E. este utilizat pe caninul superior

29 Crosetul Ackers: ACE pag.

A. este crosetul cu trei brate 146
B. se aplica pe canin
C. se aplica pe premolari cu retentivitati vestibulare si orale
favorabile
D. poate fi numai deschis edental
E. are sprijin si stabilizare buna

30 *Crosetul cu 6 brate se numeste: C pag.

A. Ackers 146
B. RPI
C. Bonwill
D. Nally-Martinet
E. Housset
296 Page

TEMA NR. 62.

 BIODINAMICA PROTEZELOR SCHELETATE IN CAVITATEA
ORALA
– 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 *În evoluţia lor filogenetică, cele două segmente ale craniului (neurocraniu şi A pag.
craniul visceral) s-au aflat în rapoarte diferite: 201
A. iniţial în juxtapunere anterioară;
B. iniţial în raport de supraetajare;
C. iniţial au stabilit relaţii funcţionale şi morfologice concretizate
sub forma unităţii arhitecturale a craniului visceral şi neural;
D. iniţial în raport de necesitatea protecţiei unor receptori periferici
(oftalmici, olfactivi);
E. iniţial în raport de juxtapunere posterioară.

2 La mandibulă, sistemul trabecular bazilar este format din: ABCD pag.

A. inserţiile musculare ale maseterului; 202
B. inserţiile musculare ale pterigidianului intern;
C. inserţiile musculare ale suprahiodianului;
D. inserţiile musculare ale muşchilor mentonieri;
E. inserţiile musculare ale pterigoidianului extern.

3 *În mişcarea de masticaţie, deglutiţie, muşchii mobilizatori ai mandibulei B pag.

proiectează mandibula asupra maxilarului cu o forţă posibilă cu valoarea de : 202
A. 50-400 kgf;
B. aproximativ 30-400 kgf;
C. aproximativ 500 kgf;
D. aproximativ 100 kgf;
E. aproximativ 150 kgf.

4 *Desmodonţiul are următoarele caracteristici: C pag.

A. asigură protecţia oaselor maxilare prin formrea stâlpilor şi 202
platformelor de rezistenţă;
B. permite disiparea forţei masticatorii asupra stâlpilor de rezistenţă
de la nivelul oaselor maxilare;
C. forţa ocluzală este transmisă osului prin intermediul
desmodonţiului;
D. asigură dezvoltarea trabeculaţiilor pterigoidianulu extern de la
nivelul feţei interne ale mandibulei;
E. determină gruparea fibrelor conjunctive la nivelul inserţiilor
musculare.

5 Liniile de rezistenţa ale stâlpului zigomatic se împart în următoarele ABCD pag.

fascicole: 203
297

A. un grup se îndreaptă spre marginea inferioară a orbitei;

B. un grup de trabeculaţii se orientează spre marginea externă a
Page

orbitei;
 C. un grup de trabeculaţii osoase se îndreaptă spre apofiza
zigomatică;
D. un grup ce se desprinde din stâlpul zigomatic se îndreaptă spre
sfenoid;
E. un grup de trabeculaţii se unesc cu cele de partea opusă, trecând
prin oasele nazale.

6 Forţele de rezistenţă (pasive) sunt generate de: ABC pag.

A. rezistenţa mecanică a dintelui; 209
B. rezistenţa mecanică a elementului gnatoprotetic;
C. structura membranei desmodontale, a corticalei osoase;
D. receptorii mucoasei pariferice;
E. rezistenţa osului de aproximativ 1,8 kgf/cm2 .

7 Forţele de tracţiune directă sunt: ABD pag.

A. forţele care se manifestă în sens vertical; 215
B. forţele generate de alimentele lipicioase;
C. generate de acţiunea muşchilor obrajilor, buzelor, limbii,
muşchilor milohioidian şi genioglos;
D. generate de acţiunea muşchilor obrajilor, buzelor, limbii;
E. forţele care acţionează asupra dinţilor şi parodonţiului.

8 Forţele de tracţiune indirectă se caracterizează prin următoarele aspecte: ABC pag.

A. apar când proteza nu a fost static corect echilibrată; 216
B. sunt generate celmai frecvent prin aşezarea incorectă a liniei
croşetelor;
C. se numesc şi forţe de basculare;
D. determină mişcarea de înfundare a protezei în exclusivitate;
E. sunt echilibrate de contracţiile echilibrate ale musculaturii oro-
faciale.

9 Linia croşetelor are următoarele caracteristici: BD pag.

A. se mai numeşte şi opritor de basculare (Kippmeider sau indirect 216
retainer);
B. reprezintă axul de rotaţie în jurul căruia se produce mişcarea de
basculare sub acţiunea forţelor de tracţiune;
C. se va aşeza excentric faţă de central bazei protezei;
D. este aleasă încât să treacă neaparat prin corpul protezei, iar
proteza să se întindă în mod egal la ambele părţi ale axului de
rotaţie;
E. este reprezentată de braţul mai scurt a pârghiei determinată de
proteză.

10 *Formula lui Stanitz este: A pag.

A. Fa = 2CA/a 216
B. Fr = 3Isf/l
298

C. F= S‟/SxAxCm
D. M=bFXf
E. F1b1 – F2b2 = 0
Page
11 Forţa de acţiune a extremităţii flexibile a croşetului este în funcţie de: ABCD pag.
A. gradul de îndoire; 217
B. secţiunea şi forma braţului la punctul fix;
C. coeficientul de elasticitate;
D. lungimea braţului flexibil;
E. gradul de încercuire a dintelui de către antebraţul croşetului.

12 *Forţele de presiune masticatorii prezintă următoarele caracteristici: C pag.

A. acţionează doar asupra dinţilor naturali şi prin ei asupra osului, 217
neutralizându-se în parodonţiu şi în stâlpii de rezistenţă ai
maxilarelor;
B. acţionează doar asupra dinţilor artificiali susţinuţi de şeile
protetice şi prin intermediul lor asupra moco-periostului şi osului
subiacent;
C. intensitatea acestor forţe depinde în primul rând de capacitatea
muşchilor ridicători ai mandibulei, de natura alimentului, gradul
de sensibilitate al parodonţiului dinţilor stâlpi şi respectiv ai
muco-periostului în cazul când se sprijină pe mucoasă;
D. acţionează asupra bolţii palatine şi crestelor alveolare edentate la
maxilar şi asupra crestelor edentate la mandibulă;
E. sunt anihilate de acţiunea muşchilor buzelor, obrajilor, limbii.

13 Opritorul de basculare poate fi constituit din: ABCDE pag.

A. un croşet; 216
B. un croşet continuu;
C. un pinten ocluzal;
D. baza protezei
E. orice alt element ce prelungeşte proteza dincolo de axul de rotaţie

14 Forţele orizontale sunt: AB pag.

A. forţe orizontale propriu-zise; 218
B. forţe orizontale parazitare ce rezultă din descopunerea forţelor de
presiune masticatorii
C. forţe orizontale determinate de braţele retentive ale croşetelor;
D. forţe orizontale detrmeinate de muşcii obrajilor şi buzelor;
E. toate aceste forţe menţionate la punctele a, b, c, d.

15 Despriderea protezelor maxilare de pe câmpul potetic este determinată de: ADE pag.
A. greutatea protezei maxilare; 220
B. nerespectarea montării dinţilor artificiali pe muchia crestei;
C. extinderea bazei protezei în limitele câmpului protetic;
D. părţile moi ce vin în contact cu proteza parţial mobilizabilă ;
E. alimentele lipicioase.

16 Deplasările meziale ale protezelor se datoresc: ABC pag.

A. angrenajelor interdentare incorecte; 221
299

B. acţiunii limbii;
C. anumitor caracteristici ale dinamicii mandibulare;
D. versantului vestibular al crestei alveolare edentate în zona
Page

anterioară
 E. nerespctării legii polinomului.

17 Delasările distale: AB pag.

A. se întâlnesc în cazul edentaţiilor teminale cu creastă descendentă; 221
B. se întâlnesc în cazul edentaţiilor teminale având curba de ocluzie
sagitală accentuată;
C. se datorează angrenajelor interdentare incorecte;
D. se produc datorită contactului bazei protezei cu faţa disto-orală a
dinţilor restanţi;
E. se produc datorită alegerii incorecte a conectorilor principali.

18 *Principiul de bază în combaterea basculării este: C pag.

A. neutralizarea forţelor ce determină basculările prin folosirea 222
elementelor mecanice de stabilizare: conectori principali dento-
mucozali, coroane telescopate, culise, pinteni ocluzali, braţe
rigide ale croşetelor;
B. utilizarea elementelor protezei care împiedică desprinderea şi
respectiv înfundarea protezei dincolo de axul de basculare;
C. extinderea poligonului de stabilitate în afara poligonului protetic;
D. utilizarea elementelor rigide ale croşetului;
E. utilizarea plăcuţelor dento-mucozale.

19 *Adâncimea de retenţie la care se plasează porţiunea flexibilă, terminală a A pag.

braţului retentiv alcroşetului este: 223
A. 0,25-0,50 mm;
B. 0,75- 1 mm;
C. 1,25-1,50 mm;
D. 0,50-1 mm;
E. 0,20-0,75 mm.

20 *Mişcarea de basculare a protezei reprezintă: C pag.

A. deplasarea protezei parţial mobilizabile în jurul dinţior restanţi; 216
B. deplasarea protezei parţial mobilizabile în sens vestibulo-oral;
C. mişcarea complexă a protezei, în cadrul căreia are loc o mişcare
de ridicare, înfundare, de apăsare asociată deseori cu deplasarea
în întregime a protezei spre anterior sau posterior;
D. deplasarea protezei parţial mobilizabile în sens transversal;
E. nici un răspuns nu este corect.

21 *Axul în jurul căruia se realizează mişcarea de basculare prin desprinderea A pag.

extremităţilor distale ale şeilor are următoarele caracteristici: 226
A. trece prin vrful extremităţilor libere ale braţelor retentive ale
croşetelor plasate cel mai posterior;
B. trece prin pintenii ocluzali sau sau alte porţiuni rigide ale
croştelor;
C. trece prin centrul de greutate al câmpului protetic;
300

D. trece prin vrful extremităţilor libere ale braţelor rigide ale

croşetelor plasate cel mai posterior;
E. trece la nivelul feţelor ocluzale ale dinţilor restanţi.
Page
22 Mijloacele de combatere a mişcării de distalizare a protezei sunt: AB pag.
A. dinţii restanţi laterali, precum şi de elementele protetice care se 225
aplică pe aceştia;
B. în cazul prezenţei doar a dinţilor frontali, distalizarea este oprită
de braţele elastice ale croşetelor turnate;
C. pintenii croşetelor turnate amplasate în fosetele meziale ale
dinţilor restanţi ce limitează spaţiile edentate;
D. conectorul principal cu sprijin dento-mucozal;
E. extinderea bazei protezei în limitele câmpului protetic.

23 În scopul frânării deplasărilor distale ale protezelor parţial mobilizabile ABCDE pag.
scheletate se folosesc: 221
A. curba de ocluzie sagitală inversă;
B. dispozitive mecanice;
C. porţiunile croşetelor aflate pe feţele mezi-vestibulare ale dinţilor;
D. culise intra şi extra coronare;
E. croşet continuu lingual cu gheruţe incizale articulate mezial.

24 Forţa declanşată de musculatura ridicătoare este în medie de: AC pag.

A. 10-20 kgf la nivelul incisivilor; 208
B. 50-70 kgf la nivelul caninilor;
C. 30-50 kgf la nivelul lateralilor;
D. 70-100 kgf la nivelul molarilor de 6 ani;
E. 80-90 kgf la nivelul molarilor 2.

25 *În cadrul stabilităţii dinamice a protezelor parţial mobilizabile scheletate, C pag.

ges reprezintă: 215
A. centrul de greutate al câmpului protetic;
B. centrul comun al şeilor protetice
C. centrul de greutate al porţiunilor extraselare ale protezei;
D. greutatea şeilor protetice;
E. centrul de greutate al al protezei.

26 *În cadrul stabilităţii dinamice a protezelor parţial mobilizabile scheletate, E pag.

G‟ reprezintă: 215
A. centrul de greutate al câmpului protetic;
B. centrul comun al şeilor protetice
C. centrul de greutate al porţiunilor extraselare ale protezei;
D. greutatea şeilor protetice;
E. centrul de greutate al protezei.

27 *În cadrul stabilităţii dinamice a protzelor parţial mobilizabile scheletate, gs B pag.

reprezintă: 215
A. centrul de greutate al câmpului protetic;
B. centrul comun al şeilor protetice (al porţiunii selare)
C. centrul de greutate al porţiunilor extraselare ale protezei;
301

D. greutatea şeilor protetice;

E. centrul de greutate al protezei.
Page

28 *Muşchii temporali prin contracţia lor bilaterală determină: A pag.

 A. mişcarea în sens postero-superior pe o direcţie care se întretaie cu 208
planul de la Frankfurt, sub un unghi de 60 de grade, deschis
posterior;
B. mişcarea în sens postero-superior pe o direcţie care se întretaie cu
planul lui Camper, sub un unghi de 60 de grade, deschis posterior;
C. mişcarea în sens postero-superior pe o direcţie care se întretaie cu
planul de la Frankfurt, sub un unghi de 60 de grade, deschis
anterior;
D. mişcarea în sens postero-superior pe o direcţie care se întretaie cu
planul bazal mandibular;
E. mişcarea spre anterior a mandibulei.

29 *Nivelul de rezistenţă al osului este de aproximativ: B pag.

A. 3 kgf/cm2; 209
B. 1,6 kgf/cm2;
C. 2,5 kgf/cm2;
D. 0,5 kgf/cm2;
E. 5,5 kgf/cm2.

30 *În timpul mişcărilor de triturare mandibula exercită următoarele mişcări: A pag.

A. mişcări de lateralitate; 218
B. mişcări de ridicare;
C. mişcări de basculare;
D. mişcări împingere;
E. toate tipurile de mişcări prezentate la punctele a-d.

TEMA NR. 63.

ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE
SCHELETATE.AMPRENTAREA (10)
– 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 Tipurile de portamprente standard sunt: ABCD pag.
A. standard metalica SS White 279
B. ortomorfa Devin
C. Schrainemakers
D. cu dispozitiv de retentie
E. din placa de baza

2 Adaptarea portamprentei se face: ABC pag.

302

A. in sens transversal 280

B. in sens sagital
C. in sens vertical
Page

D. mezial
 E. distal

3 *Marginile portamprentei in sens transversal trebuie: A pag.

A. sa fie la 4-5 mm distanta de campul protetic 280
B. sa asigure o grosime mica a materialului de amprenta
C. sa asigure o presiune crescuta
D. sa fie la 6-7 mm distanta de campul protetic
E. o grosime neuniforma a materialului de amprenta

4 In sens sagital marginile portamprentei trebuie să: ACD pag.

A. fie la 4 mm de versantul vestibular al crestei alveolare in zona 280
frontala
B. distal sa depaseasca cu 3 mm santurile retro-tuberozitare
C. distal sa depaseasca cu 2 mm santurile retro-tuberozitare
D. distal, sa depaseasca cu 4 mm foveele palatine
E. la 6 mm de versantul vestibular al crestei alveolare in zona frontal

5 In sens vertical portamprenta trebuie: AB pag.

A. să fie la o distanta de 4 mm de bolta palatina 280
B. să aibă marginile portamprentei la 2 mm sub nivelul zonei de
reflexie a mucoasei mobile
C. să fie la o distanta de 5 mm de bolta palatina
D. să fie la o distanta de 1 mm de linia ghid
E. să aibă marginile portamprentei la 4 mm sub nivelul zonei de
reflexie a mucoasei mobile

6 Portamprenta: ABCD pag.

A. trebuie sa fie suficient de rigida 280
B. trebuie sa nu jeneze jocul formatiunilor mobile
C. trebuie sa cuprinda in totalitate campul protetic
D. trebuie sa asigure grosime suficienta materialului de amprenta
E. trebuie sa cuprinda partial campul protetic

7 *Adaptarea portamprentei prin completare cu mase termoplastice: B pag.

A. trebuie să nu jeneze jocul formatiunilor mobile 280
B. trebuie să cuprindă doar partial campul protetic
C. trebuie să asigure o grosime suficienta materialului de amprenta
D. trebuie ca marginile materialului de amprenta sa se opreasca la 2-
3 mm de linia ghirlandata
E. să fie suficient de rigida

8 *Amprenta preliminara reprezinta: B pag.

A. copia pozitiva a campului protetic edentat 281
B. negativul campului protetic
C. copia negativa a protezei mobile
D. copia duplicat a protezei mobile
303

E. negativul protezei mobile

9 Amprenta preliminara: ACD pag.

Page

A. reuseste sa surprinda toate suprafetele plane si orizontale ale 281

 campului protetic
B. reuseste sa redea conditiile realizarii unei succiuni optime
C. nu are fidelitatea necesara datorita materialului mai putin fidel pe
care-l utilizam
D. asigura conditiile de stabilitate prin inregistrarea suprafetelor
verticale si retentive ale campului protetic
E. realizeaza compresiuni selective

10 Amprenta preliminara: BCE pag.

A. realizeaza obiectivele functionale ale amprentarii 281
B. realizeaza insuficient obiectivele biologice din cauza parametrilor
aproximativi ai amprentarii
C. se ȋnregistrează cu materiale, de tipul: gips, mase alginice, mase
termoplastice, siliconi in functie de obiectivele urmarite si
conditiile clinice
D. se ȋnregistrează prin aceeasi tehnică indiferent de materialul de
amprentare ales
E. uneori nu poate sa se extinda in zone periferice ale campului
protetic (nisa retromolara, parafrenulare, etc)

11 Miscarile realizate in timpul amprentarii preliminare: BCD pag.

A. sunt 4 tipuri principale de miscari care se pot realiza in cursul 282
amprentarii
B. au ca scop functionalizarea periferica fara a realiza conditiile din
cadrul amprentarii functionale
C. trebuie sa fie cu atat mai energice cu cat materialul de amprenta
este mai vascos
D. sunt miscari nefunctionale, functionale neautomatizate si
functionale automatizate
E. sunt 2 tipuri: nefunctionale neautomatizate si nefunctionale
automatizate

12 Miscarile realizate in timpul amprentarii: BCE pag.

A. pot fi nefunctionale efectuate de catre pacient 282
B. pot fi nefunctionale efectuate de catre medic
C. pot fi functionale neautomatizate recomandate de medic
bolnavului sub forma de teste
D. pot fi functionale neautomatizate, efectuate de catre medic
E. pot fi functionale automatizate, miscari care utilizeaza toata gama
de miscari capabile sa le execute sistemul stomatognat

13 Amprentele functionale: AB pag.

A. se clasifica in amprente functionale mucostatice si amprente 283
functionale mucodinamice in raport de gradul de mobilizare al
periferiei campului protetic
B. cele mucostatice se inregistreaza cu ajutorul port-amprentelor
304

individuale cu margini scurte

C. cele mucostatice utilizeaza material de amprentare de mica
fluiditate
Page

D. cele mucostatice pun in valoare succiunea, tonicitatea musculara,

 etc
E. cele mucostatice au o utilizare extrem de mare datorita
avantajelor lor

14 Amprentele functionale: ABD pag.

A. muco-dinamice se inregistreaza cu port-amprente individuale 283-
functionalizate pe baza functionalizarii periferiei mobile prin teste 284
B. muco-dinamice sunt criticate din cauza variatiilor de presiune ce
se pot realiza printr-o compresiune neglijenta de catre un operator
neatent si mai putin versat
C. se impart in 2 categorii: amprente cu gura deschisa si amprente cu
gura inchisa
D. se impart in 3 categorii: amprente cu gura deschisa, amprente cu
gura inchisa si amprente combinate
E. cu gura deschisa sunt cele mai putin utilizate datorita greutatii de
inregistrare

15 *Amprentele functionale: A pag.

A. se pot clasifica, dupa numarul de materiale utilizate, in amprente 284
functionale simple si amprente functionale compozite
B. compozite utilizeaza in cursul procedurii de amprentare un singur
material
C. se impart, dupa gradul de compresiune, in 2 categorii: amprente
functionale compresive si amprente functionale decompresive
D. compresive se adreseaza campurilor moi
E. decompresive se adreseaza campurilor protetice dure

16 *Amprentele functionale: A pag.

A. in raport de functia stimulata in declansarea testelor automatizate 284-
pot fi: fonetice, de masticatie si de deglutitie 285
B. in raport de zona campului protetic amprentata pot fi: unimaxilara
sau maxilara, globala
C. dupa inregistrarea separata sau concomitenta a celor 2 campuri
protetice pot fi amprente functionale care inregistreaza in
totalitate campul protetic sau amprente parcelare
D. cel mai putin utilizate sunt cele periferice si centrale
E. cel mai putin utilizate sunt cele cu compresiune selective

17 *Port-amprentele individuale: A pag.

A. se confectioneaza din placa de baza sau acrilate auto sau 285
termopolomerizabile
B. sunt doar de 2 tipuri: port-amprente in contact complet si port-
amprente distantate parcelar
C. cu contact marginal sunt port-amprente individuale care pastreaza
contactul port-amprentei cu campul protetic pe o distanta de 1
mm de la periferia acestuia
305

D. port-amprentele parcelelor distantate sunt utilizate in amprentele

decompresive
E. au marginile subtiri, ascutite avand manerul plasat in zona
Page

incisivilor centrali
18 *Miscarile efectuate in amprentarea functionala: C pag.
A. sunt efectuate doar de medic 285
B. sunt efectuate doar de pacient
C. pot fi efectuate de medic sau de pacient (teste automatizate sau
semifunctionale)
D. nu admit compresiuni si tractiuni la periferia campului protetic
cand materialul de amprenta este vascos, in nicio situatie
E. trebuie sa se realizeze rapid

19 *Testele lui Franz Herbst pentru maxilar sunt urmatoarele: B pag.

A. deschiderea usoara a gurii, pune in tensiune periferia campului 286
protetic la nivel canin, premolar 1
B. deschiderea larga a gurii realizeaza modelarea la nivelul pungii
Eisenring
C. suras fortat, realizeaza modelarea la nivelul zonei vestibulare
frontale
D. sugere, suflat, fluierat, sarut, modeleaza marginile port-amprentei
in zona vestibulara laterala
E. suras fortat realizeaza o tractiune anterioara plicii alveolo-jugale

20 *Testele lui Franz Herbst pentru maxilar sunt urmatoarele: D pag.

A. balansarea mandibulei dreapta-stanga ce realizeaza modelarea 286
zonei anterioare a pungii Eisenring
B. mobilizarea periferiei campului protetic in zona distala prin
deglutitie
C. umezirea rosului buzelor (de la o comisura la alta)
D. suras fortat, realizeaza modelarea la nivelul zonei vestibulare
laterale
E. varful limbii intr-un obraz si in celalalt

21 *Testele Franz Herbst pentru mandibula sunt urmatoarele: C pag.

A. deschiderea larga a gurii, modeleaza zona distala a pungii 286-
Eisenring 287
B. deschiderea larga a gurii, modeleaza zona meziala a pungii Fish
C. umezirea rosului buzelor modeleaza zona milohioidiana in dreptul
molarilor
D. limba catre nas pune in tensiune zona vestibulara centrala
E. sugere, fluierat, modeleaza zona Slack in portiunea sa posterior de
canin, modeland mai cu seama zona milohioidiana

22 *Testele Franz Herbst pentru mandibula sunt urmatoarele: A pag.

A. deglutitie, modeleaza zona pungii Neill si Bowen 286-
B. sugere, fluierat modeleaza zona distala a pungii Fisch 287
C. suras fortat, realizeaza modelarea la nivelul zonei vestibulare
frontale
306

D. balansarea mandibulei dreapta-stanga

E. mobilizarea periferiei campului protetic in zona distala prin probe
Valsalva, tuse, test fonetic: “a”, “ah”
Page
23 Miscarile efectuate in amprentarea functionala pot fi: ABCD pag.
A. cele automatizate efectuate de pacient sunt reprezentate de 287
utilizarea testelor fonetice, testelor de masticatie si testelor de
deglutitie
B. miscarile masticatorii se vor realiza cu ajutorul unor port-
amprente individuale rezistente prevazute cu valuri de ocluzie
C. miscarile combinate se adreseaza cazurilor cu materiale vascoase
D. miscarile combinate se adreseaza cazurilor in care colaborarea
bolnavului nu este posibila (hipotonii, paralizii)
E. nu se pot realiza niciodata combinatii de miscari functionale
(semiautomatizate) cu miscari automatizate

24 *In scopul amprentarii functionale a campului protetic edentate partial intins: C pag.
A. nu se utilizeaza materiale rigide gips, acrilat, mucoseal) 287
B. nu se utilizeaza materiale elastice
C. se utilizeaza materiale de amprenta din toate categoriile descries
de Poggioli
D. nu se utilizeaza materiale cu prize retard
E. nu se utilizeaza masele termoplastice

25 Verificarea si adaptarea port-amprentei individuale: BD pag.

A. se realizeaza mai intai intr-o faza intraorala si apoi extraoral 288
B. se realizeaza mai intai intr-o faza extraorala si apoi intraoral
C. urmareste obiective total diferite in cadrul verificarii intraorale
fata de cea extraorala
D. trebuie sa se realizeze din aproape in aproape, pentru fiecare zona
in parte, urmarind mobilitatea elementelor periferice ale campului
protetic
E. nu presupune realizarea adaptarii statice si dinamice

26 *Amprenta finala prin tehnica dublului amestec (wash technigue): C pag.

A. se realizeaza cu ajutorul unei port-amprente preliminare si a unui 288-
material de consistenta fluida 289
B. se realizeaza cu ajutorul unei port-amprente preliminare si a unui
material de consistenta vascoasa
C. se realizeaza cu ajutorul unei port-amprente preliminare si a 2
materiale de consistenta diferita
D. in cazul utilizarii materialului siliconic nu se vor realiza retentii la
nivelul portamprentei
E. presupune dezinsertia amprentei dupa fluidificarea completa a
materialului thermoplastic

27 *Amprenta finala cu portamprenta individuala completa: D pag.

A. este o metoda de amprentare in 2 timpi 289
B. utilizeaza portamprenta individuala din placa de baza sau din
acrilat care nu acopera in totalitate campul protetic si dintii
307

restanti
C. utilizeaza material semirigid
D. este o metoda de amprentare intr-un singur timp
Page

E. utilizeaza alginatul, conform Clinicii de Protetica din Iasi

28 *Amprenta finala cu portamprenta decupata: D pag.
A. vestibular, utilizeaza o portamprenta care acopera partial crestele 290
edentate
B. vestibular, nu utilizeaza ca material de amprenta siliconii
C. dentar, este o tehnica de amprentare intr-un timp, utilizand o
portamprenta
D. incizal, presupune introducerea materialului alginic cu ajutorul
unei seringi prin deschiderea incizala, care sa acopere spatiul
peridentar
E. incizal, dupa varianta descrisa de Greenfield, nu presupune
aplicarea alginatului pe toata suprafata ocluzala a port-amprentei

29 *Tehnicile de amprenta cu model corectat secţionat: E pag.

A. sunt utilizate din ce in ce mai putin in ultima vreme 291
B. se adreseaza edentatiilor frontale
C. nu se adreseaza edentatiilor terminale
D. presupun sectionarea modelului la nivelul crestelor edentate
terminale, la 3 mm distal de dintii restanti
E. presupun sectionarea modelului la 1-2 mm distal de dintii restanti

30 Tehnica modelului corectat cu portamprenta functionalizata: ACD pag.

A. a fost introdusa de Boucher si Renner 292-
B. presupune inregistrarea amprentei functionale inainte ca 293
pregatirile proprotetice sa fie realizate
C. presupune dupa amprentare si turnarea modelului de gips, cofrat,
indepartarea masei de amprenta, iar in spatiul ramas se introduce
acrilat elastic
D. presupune dezinsertia scheletului cu portamprenta functionalizata
si inregistrarea unei noi amprente
E. nu presupune inregistrarea unei noi amprente dupa dezinsertia
scheletului

TEMA NR. 64.

ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE
SCHELETATE: INREGISTRAREA RELATIEI INTERMAXILARE
– 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 *În scopul înregistrării relaţiilor mandibulo-craniene în cazul în care pe unul C pag.
din maxilare vom realiza o protezare parţial mobilă, iar celălalt va fi
308

296
protezat prin proteză totală vom utiliza:
A. o folie de ceară decupată după forma arcadei;
Page

B. poziţionarea de către medic a celor două modele în relaţie centrică

 prin metoda discriminării tactile;
C. machetele de ocluzie;
D. ocluzorul;
E. articulatorul.

2 Următoarele aspecte sunt adevărate în legătură cu arcul facial: ABC pag.

A. permite înregistrarea tridimensionale a mişcărilor fundamentale la 299
subiecţii dentaţi, edentaţi parţial sau edentaţi total;
B. urmăreşte raportarea corectă a modelului maxilar la axa de
închidere/deschidere a simulatorului;
C. permite plasarea modelului maxilar faţă de planul orizontal;
D. permite înregistrarea relaţiilor mandibulo-craniene prin
intermediul unui strat de zinc-oxid-eugenol pe cadru de sârmă;
E. permite înregistrarea clearace-ului ocluzal prin metoda
compresiunii pe maseteri.

3 *Pentru a fi montate corect pe pacient, arcurile faciale utilizează drept reper B pag.
cranian fix următoarele repere: 299
A. planul determinat de punctele craniometrice Gnation- Subnazale ;
B. planul determinat de punctele craniometrice Orbitale-Porion sau
spina nazala anterioară – meatul auditiv extern;
C. planul determinat de punctele craniometrice Orbitale- Nazion;
D. planul determinat de punctele craniometrice Ophrion-Porion
E. planul determinat de punctele craniometrice Porion- spina nazala
anterioară.

4 *Reperele craniometrice fixe pentru trasarea planului de la Frankfurt sunt: B pag.

A. spina nazala anterioară – meatul auditiv extern; 299
B. Orbitale-Porion;
C. Orbitale- Nasion;
D. Porion- spina nazala anterioară;
E. Ophrion-Porion.

5 *Reperele craniometrice fixe pentru trasarea planului Camper sunt: C pag.

A. Gnaţion- subnazal; 299
B. conductul auditiv extern şi intern;
C. spina nazală anterioară – meatul auditiv extern;
D. orbitale – tragus;
E. Gonion- Zygion.

6 În scopul înregistrării relaţiilor mandibulo-craniene cu ajutorul arcului facial AB pag.

pentru determinarea axei balama se va ţine cont de următoarele aspecte: 300
A. pe parcursul mişcării de închidere-deschidere, distanţa
interincizală nu va depăşi amplitudinea de 20 mm;
B. braţul lateral al arcului se plasează astfel încât vârful arcului se
plasează la 12 mm înaintea tragusului;
309

C. pe parcursul mişcării de închidere-deschidere, distanţa

interincizală nu va depăşi amplitudinea de 10 mm;
D. pe parcursul mişcării de închidere-deschidere, distanţa
Page

interincizală nu va depăşi amplitudinea de 40 mm;

 E. braţul lateral al arcului se plasează astfel încât vârful arcului se
plasează la 5 mm înaintea tragusului.

7 Sistemul N.O.R. este format din : AB pag.

A. dispozitvul clinic Clini-Nor; 302
B. dispozitivul de laborator Labo-Nor;
C. element condilian;
D. pantograph
E. stiletele arcului facial.

8 *Relaţia de ocluzie se defineşte ca fiind: B pag.

A. contactul dintre arcadele dentare atunci când mandibula se află în 303
relaţia de intercuspidare maximă;
B. contactul dintre arcadele dentare atunci când mandibula se află în
relaţie centrică;
C. contactul dintre arcadele dentare atunci când mandibula se află în
relaţie de postura;
D. relaţia de ocluzie habituală;
E. toate răspunsurile a-d.

9 Reperele ocluziei centrice stabilite de profesorul Costa sunt: AB pag.

A. repere osoase, articulare, musculare; 303
B. repere dentare;
C. repere labiale;
D. repere linguale;
E. repere nazale.

10 În cadrul reperelor ocluziei centrice, reperele dntare sunt reprezentate de ; ABCDE pag.
A. liniile mediane corespondente; 303
B. circumscrierea arcadei mandibulare de către arcada maxilara;
C. contactul tripodal;
D. devansarea cu jumătate de cuspid a dinţilor mandibulari faţă de
cei maxilari;
E. feţele distale ale ultimilor molari maxilari şi mandibulari plasate
în acelaşi plan frontal.

11 La realizarea relaţiei centrice participă următori factori: BD pag.

A. factori extrinseci şi intrinseci; 299
B. factori anatomici reprezentaţi de arcadele dentare;
C. factori anatomici reprezentaţi de punctele craniometrice;
D. factori funcţionali neuro-musculari;
E. factori funcţionali masticatorii.

12 În cazul în care unul din maxilare este protezat prin proteză mobilă cu sau AB pag.
fără proteze fixe asociate, iar pe maxilarul antagonist vom realiza o proteză 298
mobilă, caz în care se asociază şi o instabilitate mandibulo-craniană, nivelul
310

şi orientarea planului de ocluzie se va stabili pe baza:

A. stabilirii nivelului şi orientării planului de ocluzie pentru zonele
edentate utilizând criterii antropometrice gnatoprotetice
Page

cunoscute;
 B. nivelului şi orientării planului de ocluzie pe care le imprimă
grupul dentar restant;
C. stabilirii relaţiei de ocluzie corecte;
D. înregistrării relaţiei de postură;
E. măsurării distanţei interpupilare.

13 *În scopul programării articulatoarelor adaptabile se utilizează: A pag.

A. pantograph-ul; 301
B. punctele care formează triunghiul lui Bonwill;
C. mişcarea corporeală a mandibulei (mişcarea Bennet);
D. un element condilian care permite alunecarea pe un plan adaptabil
de pe componenta maxilară a articulatorului.
E. sfera condiliană

14 *Articulatoarele Tip Arcon şi Tip Non- Arcon din ce tip de articulatoare fac C pag.
parte? 301
A. articulatoare simple;
B. articulatoare cu mişcări limitate;
C. articulatoare semi-adaptabile;
D. articulatoare adaptabile;
E. articulatoare complexe.

15 *Legea I postulată de Lejoyeux în stabilirea condiţiilor obiective de B pag.

determinare a relaţiilor fundamentale mandibulo-craniene este: 303
A. oricărei poziţii a mandibulei în plan frontal îi corespunde o
poziţie în plan orizontal, în funcţie de anatomia suprafeţelor
mandibulo-temporale şi de fiziologia muşchilor pterigoidieni
externi;
B. înaintea oricărei încercări de determinare şi de înregistrare a
relaţiei centrice, bolnavul trebuie să fie plasat în condiţii ideale de
echilibru fiziologic şi psihic;
C. stabilirea bazei şabloanelor de ocluzie pe modelul provenit dintr-o
amprentă secundară este condiţia necesară şi suficientă pentru ca
în stadiul determinării relaţiei centrice ţesuturile suprafeţei de
sprijin să se regăsească într-o stare identică cu cea care le
caracterizează în momentul amprentării;
D. presiunea exercitată de bazele şabloanelor în momentul
determinării şi înregistrării relaţiei centrice trebuie să corespundă
celei exercitată în momentul amprentării.
E. la edentatul total mandibula nu se mai poate poziţiona corect faţă
de maxilar datorită rezorbţiei osoase.

16 *Legea II postulată de Lejoyeux în stabilirea condiţiilor obiective de A pag.

determinare a relaţiilor fundamentale mandibulo-craniene este: 303
A. oricărei poziţii a mandibulei în plan frontal îi corespunde o
poziţie în plan orizontal, în funcţie de anatomia suprafeţelor
311

mandibulo-temporale şi de fiziologia muşchilor pterigoidieni

externi;
B. înaintea oricărei încercări de determinare şi de înregistrare a
Page

relaţiei centrice, bolnavul trebuie să fie plasat în condiţii ideale de

 echilibru fiziologic şi psihic;
C. stabilirea bazei machetelor de ocluzie pe modelul provenit dintr-o
amprentă secundară este condiţia necesară şi suficientă pentru ca
în stadiul determinării relaţiei centrice ţesuturile suprafeţei de
sprijin să se regăsească într-o stare identică cu cea care le
caracterizează în momentul amprentării;
D. presiunea exercitată de bazele machetelor în momentul
determinării şi înregistrării relaţiei centrice trebuie să corespundă
celei exercitată în momentul amprentării.
E. la edentatul total mandibula nu se mai poate poziţiona corect faţă
de maxilar datorită rezorbţiei osoase.

17 *Legea III postulată de Lejoyeux în stabilirea condiţiilor obiective de C pag.

determinare a relaţiilor fundamentale mandibulo-craniene este: 303
A. oricărei poziţii a mandibulei în plan frontal îi corespunde o
poziţie în plan orizontal, în funcţie de anatomia suprafeţelor
mandibulo-temporale şi de fiziologia muşchilor pterigoidieni
externi;
B. înaintea oricărei încercări de determinare şi de înregistrare a
relaţiei centrice, bolnavul trebuie să fie plasat în condiţii ideale de
echilibru fiziologic şi psihic;
C. stabilirea bazei machetelor de ocluzie pe modelul provenit dintr-o
amprentă secundară este condiţia necesară şi suficientă pentru ca
în stadiul determinării relaţiei centrice ţesuturile suprafeţei de
sprijin să se regăsească într-o stare identică cu cea care le
caracterizează în momentul amprentării;
D. presiunea exercitată de bazele machetelor în momentul
determinării şi înregistrării relaţiei centrice trebuie să corespundă
celei exercitată în momentul amprentării.
E. la edentatul total mandibula nu se mai poate poziţiona corect faţă
de maxilar datorită rezorbţiei osoase.

18 *Legea I V postulată de Lejoyeux în stabilirea condiţiilor obiective de D pag.

determinare a relaţiilor fundamentale mandibulo-craniene este: 303
A. oricărei poziţii a mandibulei în plan frontal îi corespunde o
poziţie în plan orizontal, în funcţie de anatomia suprafeţelor
mandibulo-temporale şi de fiziologia muşchilor pterigoidieni
externi;
B. înaintea oricărei încercări de determinare şi de înregistrare a
relaţiei centrice, bolnavul trebuie să fie plasat în condiţii ideale de
echilibru fiziologic şi psihic;
C. stabilirea bazei şabloanelor de ocluzie pe modelul provenit dintr-o
amprentă secundară este condiţia necesară şi suficientă pentru ca
în stadiul determinării relaţiei centrice ţesuturile suprafeţei de
sprijin să se regăsească într-o stare identică cu cea care le
caracterizează în momentul amprentării;
312

D. presiunea exercitată de bazele machetelor în momentul

determinării şi înregistrării relaţiei centrice trebuie să corespundă
celei exercitată în momentul amprentării.
Page

E. la edentatul total mandibula nu se mai poate poziţiona corect faţă

 de maxilar datorită rezorbţiei osoase.

19 Macheta de ocluzie este alcătuită din: AC pag.

A. bază ( confecţionată din placă de bază sau acrilat); 304
B. dinţi artificiali;
C. bordură de ocluzie (confecţionată din ceară sau alt material
termoplastic);
D. conector principal cu sprijin mucozal;
E. toate elemntele precizate la punctele a-d

20 Etapa clinică de verificare a machetelor de ocluzie cuprinde: AB pag.

A. verificarea extraorală; 304
B. verificarea intraorală;
C. verificarea montării dinţilor artificiali;
D. verificarea corespondenţei liniilor mediene;
E. verificarea redării corecte a curbelor sagitale şi transversale.

21 Verificarea extraorală a machetelor de ocluzie urmăreşte: ABC pag.

A. modalitatea de execuţie a bazei; 304
B. modalitatea de execuţie a marginilor;
C. modalitatea de execuţie a bordurii de ocluzie;
D. modalitatea de redare a planului de ocluzie;
E. modalitatea de execuţie a conectorului principal.

22 *Nivelul planului de ocluzie în zona frontală are următoarele caracteristici: A pag.

A. este situat la 1.5 – 2 mm sub marginea inferioară a buzei 305
superioare;
B. se plasează la mijlocul distanţei dintre cele două creste edentate;
C. urmăreşte redarea paralelismului cu linia bipupilară;
D. urmăreşte redarea paralelismului cu planul lui Camper;
E. este situat la 3.5-4 mm sub marginea inferioară a buzei
superioare.

23 *Nivelul planului de ocluzie în zonele laterale are următoarele caracteristici: B pag.

A. este situat la 1.5 – 2 mm sub marginea inferioară a buzei 305
superioare;
B. se plasează la mijlocul distanţei dintre cele două creste edentate;
C. urmăreşte redarea paralelismului cu linia bipupilară;
D. urmăreşte redarea paralelismului cu planul lui Camper;
E. este situat la 3.5-4 mm sub marginea inferioară a buzei
superioare.

24 *Orientarea planului de ocluzie în zona frontală are următoarele B pag.

caracteristici: 305
A. se realizează raportându-se la planul lui Camper ;
B. are o orientare paralelă cu linia bipupilară;
313

C. se realizează raportându-se la planul de la Frankfurt;

D. este paralel cu planul bazal mandibular;
E. este perpendicular pe planul lui Camper
Page
25 Orientarea planului de ocluzie în zonele laterale are următoarele CD pag.
caracteristici: 305
A. este paralel cu planul bazal mandibular;
B. are o orientare paralelă cu linia bipupilară;
C. se realizează raportându-se la planul lui Camper
D. se realizează raportându-se la planul determinat prin unirea
punctelor craniometrice subnazale-porion;
E. se realizează raportându-se la planul determinat prin unirea
punctelor craniometrice subnazale-gnaţion.

26 *Spaţiul de inocluzie fiziologică este dat de: D pag.

A. dimensiunea verticală de postură; 306
B. dimensiunea verticală în relaţie centrică;
C. dimensiunea verticală a etajului inferior;
D. diferenţa dintre dimensiunea verticală de postură şi cea din relaţie
centrică;
E. diferenţa dintre dimensiunea verticală a etajului inferior şi
dimensiunea verticală de postură.

27 Metoda de determinare a relaţiei centrice prin compresiune pe menton are CD pag.

următoarele caracteristici: 306
A. reprezintă un reflex conform căruia mandibula urmează limba în
periplul său static sau dinamic;
B. reprezintă o metoda de inducere a mandibulei şi în relaţia de
postură;
C. constă în dirijarea mandibulei în poziţia sa centrică prin
compresiunea postero-superioară a mentonului ;
D. este riscantă deoarece conduce mandibula într-o poziţie incorectă
mult mai retrudată decât relaţia centrică;
E. utilizează bobiţa Walchoff plasată pe bolta palatină a bazei
machetei superioare.

28 Metoda de determinare a relaţiei centrice prin manevra maseterină Gysi are AB pag.
următoarele caracteristici: 307
A. constă în compresiunea maseterului bilateral;
B. în timpul acestei manevre bolnavul realizează închiderea gurii cu
scopul obţinerii contracţiilor echilibrate;
C. în timpul acestei manevre bolnavul deschide larg gura cu scopul
obţinerii contracţiilor echilibrate;
D. metoda derivă din metoda Lauritzan-Barrelle;
E. se bazează pe reflexul molar.

29 Metoda de determinare a relaţiei centrice prin manevra temporală Green are CDE pag.
următoarele caracteristici: 307
A. se bazează pe reflexul molar;
B. utilizează bobiţa Walchoff plasată pe bolta palatină a bazei
314

machetei superioare.
C. are ca scop obţinerea de contracţii musculare simetrice;
D. se realizează prin compresiunea fascicolului posterior al
Page

temporalului;
 E. în timpul manevrei se palpează condilii mandibulari.

30 Solidarizarea machetelor de ocluzie se poate realiza prin următoarele ABCDE pag.

procedee: 307
A. utilizarea unor anse de sârmă în formă de “U” încălzite sunt
introduse în masa de ceară a ambelor machete, solidarizându-le;
B. practicarea unor lăcaşe sau ancoşe în cele două valuri la nivelul
primilor premolari;
C. folosirea ştifturilor de interpoziţioanre între cele două machete;
D. utilizarea de material Repin sau ceară topită;
E. practicarea unor linii oblice intersectate la nivelul zonelor laterale
în ceara bordurilor de ocluzie.

TEMA NR. 65.

ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. AMPRENTAREA
– 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 Scopul esenţial al amprentării este realizarea unei proteze: AC p.
A. cu o bază cât mai extinsă; 466
B. care să corespundă numai doleanţelor pacientului;
C. în limitele funcţionalităţii formaţiunilor mobile de la periferia
câmpului protetic;
D. care să refacă, în principal, funcţia estetică;
E. care să respecte numai principiul biomecanic privind rezistenţa
piesei protetice.

2 Un sistem de amprentare constă din: ABD p.

A. un anumit gen de amprentă preliminară; 468
B. o anumită portamprentă individuală şi materialul care se pretează
la tehnica aleasă, în funcţie de particularităţile câmpului protetic;
C. o tehnică de amprentare funcţională muco-dinamică, împreună cu
instrumentarul necesar;
D. materiale de amprentare preliminară şi funcţională, alese
corespunzător câmpului protetic edentat total;
E. totalitatea materialelor şi instrumentarului necesare etapelor de
amprentare.

3 Materialul de amprentare termoplastic: ACE p.

A. necesită utilizarea unei portamprente metalice; 469
B. este indicat numai pentru amprentarea preliminară şi funcţională
315

maxilară;
C. necesită alegerea unei portamprente confecţionate din mase
Page

plastice;
 D. este indicat numai pentru amprentarea preliminară şi funcţională
mandibulară;
E. este indicat numai pentru amprentarea preliminară, atât maxilară,
cât şi mandibulară.

4 *Tehnica de amprentare preliminară Hayakawa utilizează: E p.

A. linguri din mase plastice şi alginat ca material de amprentă; 469
B. linguri din aluminiu şi pastă Zoe ca material de amprentă;
C. linguri din oţel inoxidabil şi pastă Repin ca material de amprentă;
D. linguri din acrilat termopolimerizabil şi polivinil-xiloxan ca
material de amprentă;
E. linguri din aluminiu şi alginat ca material de amprentă.

5 Care dintre următoarele situaţii clinice necesită amprentare prin tehnici de ABC p.
presiune selectivă: 470
A. creastă mandibulară posterioară fibroasă nefavorabilă;
B. creastă balantă anterioară;
C. creastă mandibulară aplatizată, acoperită cu mucoasă atrofică;
D. creastă maxilară înaltă şi rotunjită, cu mucoasă ferm aderentă de
os;
E. toate variantele sunt corecte.

6 Principalele obiective pe care trebuie să le îndeplinească o amprentă în ABCDE p.

protezarea edentaţiei totale sunt: 471
A. asigurarea sprijinului;
B. asigurarea stabilităţii;
C. asigurarea retenţiei;
D. asigurarea menţinerii crestei reziduale;
E. obţinerea unei estetici corespunzătoare.

7 Retenţia protezei totale este influenţată de: ABCDE p.

A. presiunea atmosferică; 471
B. adeziunea;
C. coeziunea;
D. retentivităţile anatomice;
E. toleranţa pacientului.

8 Portamprenta standard trebuie: AC p.

A. să fie uşor supradimensionată faţă de câmpul protetic, cu 475
aproximativ 3 mm;
B. să fie uşor subdimensionată faţă de câmpul protetic, cu
aproximativ 3 mm;
C. să fie extinsă posterior, pentru a acoperi tuberozităţile maxilare
până în şanţurile pterigo-maxilare;
D. să aibă marginile în contact cu frenurile bucale, labiale şi/sau
linguale;
316

E. nici o varianta nu este corectă.

9 *Turnarea modelului într-o amprentă preliminară, înregistrată cu mase B p.

Page

termoplastice, trebuie să se realizeze: 480

 A. în primul sfert de oră;
B. cel târziu după o oră;
C. imediat după amprentare;
D. la 3 ore după amprentare;
E. nici o variantă nu este corectă.

10 *Amprenta preliminară, înregistrată cu alginat, trebuie îndepărtată din A p.

cavitatea orală: 489
A. la 1 minut de la gelificare;
B. la 3 minute de la gelificare;
C. imediat după gelificare;
D. la 2 minute de la gelificare;
E. la 5 minute de la gelificare.

11 Obiectivele amprentei finale, formulate de fraţii Green sunt: ABCDE p.

A. obţinerea unei înălţimi corecte a marginilor; 502
B. exinderea maximă a bazei protezei;
C. repartizerea de presiuni egale asupra părţilor moi şi dure ale
câmpului protetic;
D. respectarea libertăţii contracţiilor musculare;
E. realizarea închiderii marginale a protezei.

12 În etapa de amprentare finală, adeziunea este determinată de: ACD p.

A. precizia amprentării suprafeţei de sprijin; 503
B. extinderea maximă a suprafeţelor verticale;
C. asigurarea unui contact intim între baza protezei şi mucoasa fixă;
D. extinderea maximă a suprafeţelor orizontale;
E. toate variantele sunt corecte.

13 *Care din următoarele tehnici de amprentare, înregistrează culoarul neutral: C p.

A. tehnica Frantz Herbst; 505
B. amprenta de deglutiţie Hromatka;
C. tehnica piezografică;
D. tehnica Lejoyeux;
E. tehnica Pedro Saizar.

14 *În tehnici de amprentare funcţională cu gura închisă, marginile B p.

portamprentei individuale vor fi situate: 521
A. la 1 mm sub limita mucoasei pasiv-mobile;
B. la 1,5-2 mm sub limita mucoasei pasiv-mobile;
C. la 1 mm peste limita mucoasei pasiv-mobile;
D. la 2 mm peste limita mucoasei pasiv-mobile;
E. exact până la limita mucoasei pasiv-mobile.

15 *Pentru a putea fi utilizate în amprentarea funcţională periferică, materialele A p.

buco-plastice trebuie încălzite la temperatura de: 525
317

A. 370 - 400 C;
B. 300 - 350 C;
C. 500 C;
Page

D. 250 C;
 E. nici o variantă nu este corectă.

16 *La mandibulă, pentru modelarea zonei distale şi maseterine, pacientul va D p.

efectua: 526
A. mişcare de lateralitate spre partea ce urmează a fi modelată;
B. mişcare de lateralitate spre partea opusă celei ce urmează a fi
modelată;
C. mişcare de deschidere-închidere a gurii, neforţată;
D. mişcare de deschidere largă a gurii, urmată de închiderea forţată;
E. mişcări de lateralitate dreapta-stânga.

17 Jocul frenului bucal se imprimă în amprentă prin: BC p.

A. tracţiunea postero-anterioară a obrazului; 527
B. ridicarea acestuia;
C. tracţiunea antero-posterioară a obrazului;
D. eversarea buzei superioare;
E. nici o variantă nu este corectă.

18 Modelarea marginală a zonei retrozigomatice şi a procesului coronoid se AE p.

realizează prin: 530
A. deschiderea maximă a gurii;
B. surâsul forţat;
C. ţuguierea buzelor;
D. deschiderea uşoară a gurii;
E. tracţiunea antero-posterioară a obrazului.

19 Tehnica modelării marginale cu Xantopren Function: CD p.

A. este o tehnică de amprentare preliminară a câmpurilor protetice 532
edentate total;
B. necesită portamprente realizate la distanţă de câmpul protetic;
C. utilizează activatorul Optosil Xantopren când modelarea
funcţională marginală se face cu gura deschisă;
D. necesită utilizarea unui adeziv special pentru siliconi, în vederea
retenţiei materialului, la nivelul marginilor portamprentei;
E. utilizează activatorul Optosil Xantopren când modelarea
funcţională marginală se face cu gura închisă.

20 În amprentarea finală, pastele ZOE se indică: ABC p.

A. în edentaţia totală, pentru finisarea amprentelor luate cu material 535
termoplastice (tehnica de spălare);
B. ca material unic în amprenta finală, în portamprente individuale
bine adaptate;
C. în toate tehnicile de amprentare muco-statică;
D. în amprentarea pentru rebazări ale protezelor totale;
E. nici o varianta nu este corectă.
318

21 Amprenta finală “ambulatorie”: ABCE p.

A. foloseşte proteza veche a pacientului ca portamprentă; 540
B. utilizează ca material de amprentare, materialele cu resilienţă
Page

temporară;
 C. se consideră încheiată la 24 h de la finalizarea gelificării;
D. utilizează ca material de amprentare, materialele siliconice
vâscoase;
E. necesită o amprentă de “spălare” cu un silicon sau o gumă
polisulfidică de consistenţă fluidă.

22 *Tehnica Lejoyeux, de închidere palatinală posterioară, presupune: A p.

A. gravarea modelului pe o zonă de 2-5 mm, dintre linia de flexie a 549
vălului palatin şi palatal dur;
B. transferul liniei Ah prin intermediul bazei şablonului de ocluzie,
realizat în zona distal din răşină acrilică transparentă;
C. utilizarea manevrei Nelson (pacientul apleacă anterior capul,
pentru ca poziţia vălului să fie joasă);
D. realizarea închiderii palatinale posterioare cu material
termoplastic;
E. gravarea modelului preliminar cu un excavator cu diametrul părţii
active de 2-2,5 mm.

23 Cofrarea amprentei preliminare, în vederea turnării modelului funcţional, are BD p.

următoarele roluri: 545
A. dirijarea turnării ghipsului dur;
B. permite obţinerea unui model gata fasonat şi correct dimensionat;
C. constituie un indicator précis al limitelor până la care va fi redus
soclul modelului;
D. permite o vibrare energică, fără riscul prelingerii ghipsului peste
pereţii exterior ai amprentei;
E. toate variantele sunt corecte.

24 *În etapa de citire a reperelor anatomice pe amprenta finală mandibulară, E p.

zona disto-vestibulară a amprentei apare: 543
A. ca un şanţ uşor evidenţiat;
B. aplatizată şi largă;
C. ca o depresiune la capătul distal al depresiunii alveolare;
D. ca mici linii în materialul de amprentă;
E. adâncită sau pliată spre exterior.

25 *Materialele cu vâscozitate lent progresivă au ca indicaţii: E p.

A. “condiţionarea tisulară” a ţesuturilor câmpului protetic, atunci 536
când mucoasa este dezinserată şi mobilă;
B. căptuşirea temporară a protezelor instabile şi netolerate de
pacient;
C. “condiţionarea” câmpului protetic edentate total, în vederea
adaptării cu o proteză imediată;
D. amprentarea în vederea rebazării protezelor totale.
E. toate variantele sunt corecte.
319

26 Siliconii cu reacţie de condensare de consistenţă chitoasă se indică: AB p.

A. în amprentarea preliminară a câmpurilor protetice edentate total; 535
B. la modelarea marginală a portamprentei individuale;
Page

C. la amprentarea zonei de închidere marginală posterioară-zona Ah;

 D. la adaptarea portamprentei individuale;
E. în amprentarea câmpurilor protetice moi sau în amprentele de
spălare.

27 Care dintre următoarele proprietăţi sunt caracteristice polieterilor: ACE p.

A. fidelitate deosebită; 536
B. miros neplăcut;
C. sunt materiale hidrofile;
D. timpul de priză depinde de temperatură şi umiditate.
E. stabilitate dimensional bună.

28 *Care dintre următoarele proprietăţi sunt caracteristice pastei de oxid de E p.

zinc-eugenol: 535
A. fluiditate crescută, ce permite înregistrarea cu acurateţe a
detaliilor;
B. uşurinţă în turnarea/cofrarea/demularea amprentei;
C. distorsionare minimă a ţesuturilor,
D. rapiditate în manipulare;
E. toate variantele sunt corecte.

29 Tehnica de amprentare funcţională ALL-ORAL: ABCD p.

A. este o metodă de amprentare combinată, gură-închisă, gură- 519
deschisă;
B. necesită dispozitive de înregistrare a relaţiilor intermaxilare
McGrane,
C. necesită portamprente speciale “Si-Plast”;
D. portamprenta superioară poate fi conectată la un arc facial;
E. necesită un articulator ergonomic complex.

30 Sistemul Biofuncţional Protetic-IVOCLAR: ABC p.

A. este o metodă de amprentare bimaxilară; 519
B. este o metodă de amprentare cu gura închisă;
C. necesită utilizarea unui dispozitiv numit Gnathometer M, pentru
determinarea relaţiilor intermaxilare;
D. este o metodă de amprentare cu gura deschisă;
E. necesită mişcări de modelare marginală executate de pacient.

TEMA NR. 66.

ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. DETERMINAREA
RELATIILOR INTERMAXILARE
– 30 intrebari
320

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
Page

1 *Nivelul planului de ocluzie trebuie să fie situat: A p.

 A. la 1,5 - 2 mm sub marginea inferioară a buzei superioare, în zona 550
frontală;
B. la 2 - 3 mm sub marginea inferioară a buzei superioare, în zona
frontală;
C. la o treime din distanţa existentă între cele două creste edentate,
în zona laterală;
D. mai aproape de creasta alveolară cu rezorbţie mai mică, în zona
laterală;
E. nici un răspuns nu este corect.

2 *Nivelul planului de ocluzie în zona laterală: D p.

A. este mai puţin înalt, decât în zona frontală; 551
B. depinde de lăţimea crestelor alveolare;
C. se determină cu ajutorul Compasului de Aur;
D. este mai apropiat de câmpul protetic deficitar;
E. nici o variantă nu este corectă.

3 *Orientarea planului de ocluzie trebuie să fie: D p.

A. paralelă cu planul Camper în zona frontală şi cu planul Frankfurt 551
în zonele laterale;
B. divergentă faţă de planul Frankfurt în zonele laterale;
C. paralelă cu linia bipupilară în zona frontală şi convergentă cu
planul Frankfurt în zonele laterale;
D. paralelă cu linia bipupilară, în zona frontală şi paralelă cu planul
Camper, în zonele laterale;
E. nici o variantă nu este corectă.

4 Metodele antropometrice, cu repere preextracţionale, de determinare a DV a AC p.

etajului inferior sunt reprezentate de: 554
A. preluarea DV a etajului inferior din fişa bolnavului, preluată din
perioada dentată;
B. metoda planului de la Frankfurt (metode Landa);
C. metoda Swenson;
D. metoda Willis;
E. metoda Boianov.

5 *Metodele antropometrice, fără repere preextracţionale, de determinare a DV A p.

a etajului inferior sunt reprezentate de: 555
A. metoda compasului de aur Appenrodt;
B. metoda Wright;
C. metoda Silvermann;
D. utilizarea profilometrului lui Sears;
E. nici o variantă nu este corectă.

6 *Metoda Leonardo Da Vinci, de determinare a DV a etajului inferior: D p.

A. utilizează fotografii din perioada dentată; 555
321

B. consideră segmentul etalon ca fiind reprezentat de distanţa dintre

fanta labial şi unghiul extern al ochiului;
C. consideră segmentul etalon ca fiind reprezentat de distanţa
Page

intercomisurală;
 D. compară dimensiunea etalon, măsurată nasion-subnazale, cu
dimensiunea modificată subnazale-gnation;
E. consideră segmentul etalon ca fiind reprezentat de subnazale-
ofrion.

7 *Metoda Wright, de determinare a DV a etajului inferior: E p.

A. utilizează sârma de contur; 554
B. urmăreşte egalitatea perfectă dintre vertex- plan Frankfurt şi plan
Frankfurt- plan basilar mandibular;
C. recomandă utilizarea unor măşti faciale din polistiren sau
celluloid transparent;
D. măsoară etajul inferior pe radiografii cefalometrice;
E. utilizează fotografii din perioada dentată pe care se măsoară
distanţa interpupilară şi distanţa ofrion-gnation.

8 *Metoda Leonardo da Vinci modificată consideră: C p.

A. Gn-St = distanţa intercomisurală; 555
B. Gn-St = distanţa interpupilară;
C. Gn-Sn = Sn-Oph;
D. Gn-Sn = Sn-N;
E. Gn-Sn = Sn-Tr.

9 *Printre metodele antropometrice de determinare a DV a etajului inferior cu B p.

repere pre-extracţionale se numără şi: 554
A. metoda Leonardo da Vinci;
B. metoda Wright;
C. metoda Boianov;
D. metoda Boianov modificată;
E. metoda compasului de aur a lui Appenrodt.

10 *Metoda homotropismului linguo-mandibular se bazează pe: A p.

A. poziţionarea mandibulei în relaţie centrică prin plasarea limbii 558
posterior, pe bobiţa de ceară Walkof, fixată pe faţa mucozală a
bazei machetei maxilare;
B. poziţionarea mandibulei în relaţie de postură în mişcarea de
deglutiţie;
C. poziţionarea mandibulei în relaţie centrică faţă de maxilar, în
mişcarea de deglutiţie;
D. poziţionarea mandibulei în relaţie de postură în timpul
compresiunii bilaterale pe muşchiul maseter;
E. poziţionarea mandibulei în relaţie centrică prin redeşteptarea
vechilor reflexe parodonto-musculare.

11 *Dintre metodele complexe de determinare a RC face parte şi: C p.

A. stimularea reflexului de ocluzie molară; 560
B. manevra maseterină Gysi;
322

C. memoria ocluzală Lejoyeux;

D. metoda Patterson;
E. manevra temporală Green.
Page
12 *La edentaţii totali cu profil drept, orientarea planului de ocluzie trebuie să A p.
fie: 552
A. paralelă cu planul Camper în zona laterală şi cu linia bipupilară în
zona frontală;
B. paralelă cu linia bipupilară în zona laterală;
C. divergentă cu planul Camper în zona laterală;
D. convergentă cu planul Camper în zona frontală;
E. toate variantele sunt corecte.

13 *Dintre metodele simple de determinare a RC face parte şi: D p.

A. metoda înscrierii grafice; 559
B. utilizarea autoocluzorului Lande;
C. memoria ocluzală Lejoyeux;
D. metoda Patterson;
E. utilizarea centrocordului Opotow.

14 *Solidarizarea machetelor de ocluzie se poate face cu: E p.

A. ştifturi de interpoziţionare între cele două machete; 562
B. practicarea unor lăcaşe în cele două borduri de ceară, la nivelul
primilor premolari;
C. pastă Repin;
D. anse de sârmă în formă de U plasate în masa de ceară a ambelor
borduri;
E. toate variantele corecte.

15 *Linia surâsului: B p.
A. se apreciază în funcţie de frenul buzei superioare; 563
B. reprezinta limita de maximă vizibilitate a grupului dentar frontal
superior;
C. se apreciază în funcţie de filtrul buzei inferioare;
D. este nivelul la care se plasează marginea incizală a dinţilor
artificiali superiori;
E. toate răspunsurile sunt corecte.

16 Reperele necesare alegerii dinţilor artificiali sunt reprezentate de: ACE p.

A. linia mediană; 563
B. planul lui Camper;
C. linia caninilor;
D. planul bazal mandibular;
E. linia surâsului.

17 Odată cu atrofia crestelor alveolare, dimensiunile vestibulo-orale ale AC p.

coletelor incisivilor şi caninilor superiori: 564
A. scad de la 7 mm, la 6 mm, pentru incisivul central;
B. cresc de la 7 mm, la 8 mm, pentru incisivul central;
C. scad de la 9 mm, la 7,5 mm, pentru canin;
323

D. cresc de la 5 mm, la 7 mm, pentru canin;

E. nici o variantă nu este corectă.
Page

18 *Prima pereche de rugi palatine se utilizează ca reper pentru poziţionarea D p.

 marginii coletului oral al: 565
A. incisivilor centrali maxilari;
B. incisivilor centrali maxilari şi mandibulari;
C. incisivilor laterali maxilari;
D. caninilor maxilari;
E. nici o variantă nu este corectă.

19 *Reperele care orientează montarea dinţilor artificiali (în funcţie de forma E p.

arcadei şi stereotipul masticator) sunt reprezentate de: 564
A. unghiul format de direcţia primei rugi palatine, cu planul medio-
sagital;
B. prima pereche de rugi palatine;
C. delimitarea tuberozităţilor maxilare;
D. mijlocul crestei reziduale;
E. toate variantele sunt corecte.

20 În analiza modelului după Sistemul Biofuncţional Protetic, mijlocul crestei ABCD p.

reziduale maxilare: 565
A. se marchează în zonele laterale ale crestelor edentate;
B. este delimitat anterior de punctele de poziţionare a vârfurilor
caninilor;
C. permite tehnicianului dentar să monteze corect dinţii artificiali
laterali;
D. posterior, se continuă cu marcajul mijlocului tuberozităţilor;
E. nici o variantă nu este corectă.

21 Liniile statice de analiză a modelului maxilar total edentat (după Sistemul AD p.

Biofuncţional Protetic) sunt: 565
A. forma crestelor reziduale: semieliptică, pentagonală sau atipică
(în cazul anomaliilor existente în perioada dentată;
B. linia transversală care uneşte vârfurile caninilor;
C. linia transversală care uneşte polii inferiori ai tuberozităţilor
maxilare;
D. tangenta premolară la maxilar;
E. toate variantele sunt corecte.

22 Reperele de analiză a modelului mandibular edentat (după Sistemul BDE p.

Biofuncţional Protetic) sunt: 566
A. linia imaginară care trece prin faţa distală a caninilor;
B. punctual simfizar;
C. linia imaginară care trece prin faţa distală a molarilor 2;
D. tuberculii piriformi;
E. punctele canine ale mandibulei.

23 Liniile statice de analiză a modelului mandibular edentat (după Sistemul AD p.

Biofuncţional Protetic) sunt: 566
324

A. tangenta premolară la mandibulă;

B. linia transversală care uneşte vârfurile caninilor;
C. linia transversală care uneşte limita distală a tuberculilor
Page

mandibulari;
 D. forma crestelor reziduale: parabolă sau potcoavă (în edentaţiile
recente) şi trapezoidală (în atrofii severe);
E. toate variantele sunt corecte.

24 Liniile lui Pound suntreprezentate de: AD p.

A. linia care uneşte faţa mezială a C, cu limita lingual a tuberculului 567
piriform;
B. linia şanţurilor mezio-distale, corespunzător muchiei crestelor
reziduale;
C. curbura sagitală a crestei reziduale mandibulare din zona laterală;
D. verticala ridicată de pe linia milohioidiană, care nu va fi depăşită
de suprafaţa orală a dinţilor laterali.
E. toate variantele sunt corecte.

25 *Analiza modelelor asamblate se bazează pe următoarele repere: E p.

A. vestibulul oral (fornix vestibuli); 568
B. punctele fixe din vestibulul bucal frontal, situate parafrenular
superior şi inferior;
C. liniile interalveolare;
D. arcul frontal vestibular;
E. toate variantele sunt corecte.

26 *Arcul frontal vestibular este distanţat, în direcţie sagitală, de papilla incisivă A p.

cu aproximativ: 568
A. 7 mm;
B. 5 mm;
C. 2 mm;
D. 6 mm;
E. 3 mm.

27 *La modelul maxilar, înălţimea ansamblului bazei plus dinţii artificiali este E p.
în medie de. 568
A. 8 -10 mm;
B. 11 - 13 mm;
C. 15 - 17 mm
D. 18 - 20 mm;
E. 20 - 22 mm.

28 *Utilizarea autoocluzorului Landé, pentru determinarea relaţiei centrice la B p.

edentatul total, are ca dezavantaje: 561
A. dacă bordurile de ocluzie nu sunt bine individualizate şi fasonate,
din etapa anterioară, se obţin relaţii excentrice prin derapaj Devin;
B. nu poate transmite laboratorului reperele pentru alegerea dinţilor
artificiali (linia mediană, linia surâsului, linia caninilor);
C. există riscul ca mandibula să fie dirijată într-o poziţie incorectă,
mult mai retrudată decât relaţia centrică;
325

D. poate genera erori prin supra- sau subdimensionarea nivelului

planului de ocluzie;
E. toate variantele sunt corecte.
Page
29 *Care din următoarele afirmaţii este adevărată: Stimularea reflexului de C p.
ocluzie molară: 559
A. urmăreşte obţinerea unei RC corecte, prin uşoara presiune
exercitată în timpul mişcării de deschidere;
B. prin compresiunea exercitată de părţile moi prevertebrale asupra
mandibulei, determină dirijarea ei în relaţie centrică;
C. produce redeşteptarea vechilor reflexe parodonto-musculare, de
poziţionare centrică;
D. este o metodă complexă de înregistrare a RC, folosind metoda
înscrierii grafice;
E. se bazează pe aplicarea unor stimuli electrici, preauricular, văzând
emergenţa trigemenului din cutia craniană.

30 *Care din următoarele afirmaţii este adevărată: Metoda Patterson: A p.

A. utilizează, în scopul stimulării reflexelor vestigeale de poziţionare 559
centrică, machete de ocluzie special pregătite;
B. prin compresiunea exercitată de părţile moi prevertebrale asupra
mandibulei, determină dirijarea ei în relaţie centrică;
C. produce redeşteptarea vechilor reflexe parodonto-musculare, de
poziţionare centrică;
D. este o metodă complexă de înregistrare a RC, folosind metoda
înscrierii grafice;
E. urmăreşte obţinerea unei RC corecte, prin uşoara presiune
exercitată în timpul mişcării de deschidere.

TEMA NR. 67.

ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE.
PROBA MACHETELOR
– 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 Controlul extraoral al machetelor din ceară cu dinţi se face: ABC p.
A. conform datelor înregistrate în fişa de laborator; 568
B. în absenţa pacientului;
C. conform indicaţiilor trasate pe şabloane;
D. în prezenţa pacientului;
E. toate variantele sunt corecte.

2 *Controlul ocluzorului şi al modelelor edentate total, presupune: A p.

A. verificarea trasării pe modele a liniilor de referinţă; 568
B. existenţa unui joc uşor al ocluzorului în balama;
326

C. ocluzorul trebuie să rămână deschis pe toată perioada examinării;

D. contrapiuliţa trebuie să rămână deschisă pentru fixarea modelelor
Page

în plan median;
 E. toate variantele sunt corecte.

3 Controlul extraoral propriu-zis al machetelor din ceară cu dinţi, urmăreşte: AC p.

A. controlul arcadelor artificiale; 569
B. corectitudinea realizării bordurilor de ceară;
C. bazele din ceară să respecte limitele funcţionale ale câmpului
protetic;
D. papilele interdentare să fie modelate concave;
E. toate variantele sunt corecte.

4 *Controlul bazelor din ceară ale machetelor, urmăreşte: C p.

A. extinderea lor peste limitele funcţionale ale câmpului protetic; 570
B. tuberculii piriformi să fie acoperiţi în totalitate;
C. versantele vestibulare ale machetelor să fie modelat convex;
D. să comprime uşor fundurile de sac;
E. versantul lingual să fie modelat convex.

5 Macheta maxilară din ceară cu dinţi trebuie să îndeplinească următoarele AC p.

cerinţe: 570
A. să aibă o lungime şi o grosime concordantă cu cele ale fundurilor
de sac;
B. la mişcările funcţionale ale buzelor şi obrajilor, baza machetei
trebuie să se desprindă cu uşurinţă;
C. să ocolească frenul buzei superioare şi bridele;
D. baza machetei superioare trebuie să se extindă posterior, până la
linia de vibraţie anterioară;
E. macheta trebuie să stea pe câmp atunci când pacientul închide
gura.

6 *Stabilitatea statică a machetei maxilare din ceară cu dinţi, se verifică prin: B p.

A. teste funcţionale fonetice; 570
B. presiuni alternative cu degetele arătătoare pe feţele ocluzale ale
PM şi M;
C. teste funcţionale masticatorii;
D. testele Herbst;
E. teste de deglutiţie.

7 *Tendinţele de basculare ale machetei maxilare din ceară cu dinţi sunt D p.

determinate de: 570
A. existenţa unor creste laterale reziduale înalte;
B. existenţa unor retentivităţi exagerate ale versantului vestibular al
crestei, din zona laterală;
C. existenţa unor creste laterale alveolare foarte late;
D. montarea dinţilor laterali în afara crestei;
E. toate variantele sunt corecte.
327

8 *Controlul intraoral al extinderii bazei machetei mandibulare din ceară cu A p.

dinţi se realizează: 570
A. cu gura întredeschisă;
Page

B. cu gura închisă;
 C. în timp ce pacientul face mişcări repetate de lateralitate dreapta -
stânga;
D. în timp ce pacientul face mişcări repetate de închidere –
deschidere;
E. toate variantele sunt corecte.

9 Testele Herbst se folosesc pentru: AC p.

A. depistarea unor subextensii marginale ale machetelor în anumite 571
zone;
B. verificarea forţei de adeziune a machetei maxilare;
C. depistarea unor supraextensii marginale ale machetelor în
anumite zone;
D. verificarea forţei de adeziune a machete mandibulare.
E. nici o variantă nu este corectă.

10 În menţinerea machetei mandibulare pe câmpul protetic, rolul principal îl AC p.

are: 571
A. poziţia anterioară a limbii;
B. poziţia posterioară a limbii;
C. gravitaţia;
D. adeziunea;
E. toate variantele sunt corecte.

11 *Care din următoarele situaţii clinice impun reeducarea funcţională a D p.

pacientului edentat total: 571
A. numai poziţia intermediară a limbii;
B. poziţia anterioară şi posterioară a limbii;
C. numai poziţia anterioară a limbii;
D. numai poziţia posterioară a limbii;
E. poziţia intermadiară şi posterioară a limbii.

12 *Când menţinerea machetei superioare din ceară cu dinţi este deficitară, se C p.

indică: 571
A. în primul timp, inserţia machetei maxilare;
B. inserţia ambelor machete în cavitatea orală şi închiderea fermă a
gurii;
C. în primul timp, inserţia machetei mandibulare;
D. inserţia ambelor machete şi solidarizarea lor cu anse de sârmă.
E. toate variantele sunt corecte.

13 Controlul din faţă a refacerii funcţiei estetice, cu machetele în cavitatea BDE p.

orală: 571
A.a.urmăreşte ca buza superioară să se răsfrângă
B.b.urmăreşte ca roşul buzelor să aibă un aspect acceptabil
C.c.urmăreşte ca şanţurile nazo-labiale să dispară
D.d.urmăreşte ca buza superioară să fie simetrică în ceea ce priveşte
328

plenitudinea ei
E. e.controleazădacă machetele oferă un suprot corespunzător
buzelor şi obrajilor
Page
14 Controlul din profil a refacerii funcţiei estetice, cu machetele în cavitatea ACE p.
orală: 571
A. urmăreşte ca buza superioară să fie ceva mai proeminentă decât
buza inferioară la pacienţii la care montarea s-a făcut în
supraocluzie frontală
B. urmăreşte ca buzele să fie în acelaşi plan în montarea frontală
inversă
C. urmăreşte ca buzele să fie în acelaşi plan în montarea cap la cap
D. urmăreşte ca buza inferioară să fie mai proeminentă pentru un
aspect facial estetic
E. urmăreşte ca buza inferioară să fie mai proeminentă în montarea
inversă frontală

15 În protezarea totală: ABC p.

A. refacerea fizionomică este guvernată de 4 principii 572
B. Palla consideră că piesele protetice nu pot fi introduse în cavitatea
orală a pacientului decât când acesta este pe deplin satisfăcut de
ele
C. forma şi conturul dinţilor este în deplină concordanţă cu cu
aspectele conturului gingival
D. egalitatea între lăţimea facială şi cea a arcadei dentare produce
întotdeauna impresia absenţei naturalului şi certitudinea protezării
E. toate variantelesunt corecte

16 Examinarea pacientului cu gura întredeschisă cu machetele în cavitatea BCD

orală:
A. urmăreşte ca planul de ocluzie al dinţilor laterali superiori să fie
vizibil
B. urmăreşte să fie o curbură vestibulară simetrică
C. să existe armonie dento-facială
D. să existe un spaţiu între feţele vestibulare ale premolarilor şi
obraji
E. curbura incizală să fie aproximativ paralelcă cumarginea liberă a
buzei superioare

17 Dacă la controlul ocluziei: BDE p.

A. DVO este micşorată şanturile peribucale sunt dispărute 576
B. DVO este mărită pacientul are aspect crispat
C. DVO este mică între dinţi rămâne un spaţiu mic
D. DVO este mică între dinţi rămâne un spaţiu mare
E. dinţii se ating între ei

18 Dacă la controlul ocluziei: ABDE p.

A. DVO este micşorată aspectul feţei este îmbătrânit 576
B. DVO este mărită dinţii sunt prea vizibili
C. DVO este mărită roşul buzelor este diminuat
329

D. în urma testului Buchman Ismail ceara nu poartă urmele

antagoniştilor atunci DVO este mică
E. în urma testului Buchman Ismail ceara a fost îndepărtată atunci
Page

DVO este mărită

19 *Proba spatulei negativă: E p.
A. înseamnă că angrenajul dinţilor laterali este invers 557
B. înseamnă că angrenajul dinţilor frontali este cap la cap
C. înseamnă că angrenajul dinţilor laterali este invers
D. înseamnă că angrenajul dinţilor frontali este absent
E. înseamnă că angrenajul dinţilor laterali este real şi corect

20 *Proba spatulei pozitivă inseamnă ca: C p.

A. angrenajul dinţilor frontali şi laterali este corect 577
B. angrenajul dinţilor frontali este corect
C. angrenajul dinţilor laterali este fals şi trebuie refăcut
D. angrenajul dinţilor laterali este corect
E. nici o variantă corectă

21 Dacă diferenţa între IC şi RC este de aproximativ 1mm: BC p.

A. perfectarea relaţiilor ocluzale nu este necesară 577
B. perfectarea relaţiilor ocluzale se poate face pe protezele finite
C. perfectarea relaţiilor ocluzale se face la machete prin şlefuiri
selective după identificarea obstacolelor cu ceară de ocluzie
D. perfectarea relaţiilor ocluzale nu se face la protezele finite
E. se impune o nouă determinare a relaţiilor intermaxilare

22 *Dacă diferenţa între IC şi RC este flagrantă: C p.

A. perfectarea relaţiilor ocluzale se face doar pe protezele finite 576
B. perfectarea relaţiilor ocluzale se poate face pe protezele finite
C. se impune o nouă determinare a relaţiilor intermaxilare
D. perfectarea relaţiilor ocluzale se poate face pe machete
E. nici o variantă corectă

23 La emisia şuierată a fonemei S: BDE p.

A. frontalii superiori sunt prea oralizaţi 579
B. frontalii superiori sunt prea vestibularizaţi
C. frontalii inferiori sunt prea vestibularizaţi
D. frontalii inferiori sunt prea lingualizaţi
E. între vârful limbii şi regiunea retoincisivă este un spaţiu prea
mare

24 La controlul fonetic: CD p.
A. dacă fonema F seamană cu V dinţii superiori sunt prea scuţi 579
B. dacă fonema V seamană cu F dinţii superiori sunt prea lungi
C. dacă T se aude ca D dinţii superiori sunt oralizaţi
D. dacă D se aude ca Tdinţii superiori sunt vestibularizaţi
E. toate variantele sunt corecte

25 *La controlul fonetic: E p.

330

A. pacientul este rugat să numere de la 55 la 65 579

B. pacientul poate fi rugat să citească un text cu voce tare
C. pentru realizarea unei palatograme suprafaţa externă a machetei
Page

maxilare este pudrată cu talc

 D. pot exista modificări minore care pot fi făcute în cabinet de către
medic
E. toate variantele corecte

26 Datele transmise pe model în laborator sunt: BE p.

A. legate de zonele neretentive ale câmpului protetic 580
B. legate de zonele retentive ale câmpului protetic
C. forma zonei vestibulare frontale
D. adâncimea zonei vestibulare frontale
E. forma şi profunzimea zonei Ah

27 Gravarea modelului: ABE p.

A. presupune trasarea limitei posterioare a zonei Ah precum şi a 581
celei anterioare pe model
B. este egală cu 2/3 din depresibilitatea ţesuturilor
C. profunzimea este aceeaşi pe toate modelele
D. profunzimea gravării maxime este la nivelul limitei anterioare
palatinale
E. profunzimea gravării maxime este la nivelul limitei posterioare
palatinale

28 Zonele de despovărare: ABC p.

A. sunt zone localizate prin desen pe model 581
B. exostozele se numără printre ele
C. grosimea lor se transmite în laborator prin haşurare pe model
D. gradul de foliere nu variază
E. tehnicianul stabileşte în funcţie de model despovărarea

29 Zonele retentive: BD p.
A. nu crează probleme în protezare 582
B. pot schimba axul de inserţie al protezei
C. când au substrat osos nu ridică probleme la inserţia protezei
D. marginile protezei care depăşesc retentivităţile vor fi realizate din
material rezilient
E. marginile protezei care depăşesc retentivităţile vor fi realizate din
material rigid

30 Datele transmise în laborator prin fişă: AB p.

A. sunt detalii asupra localizării zonelor retentive 582
B. sunt detalii asupra grosimii zonelor retentive
C. se referă la materialul cu care a fost înregistrată amprenta
funcţională
D. se referă la materialul cu care a fost înregistrată amprenta
preliminară
E. toate variantele corecte
331 Page
 TEMA NR. 68.
VERIFICAREA SI ADAPTAREA PROTEZELOR MOBILE
– 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 Retuşarea protezelor totale: CD p.
A. necesită gume speciale pentru relustruire indiferent de situaţie 583
B. se face după îndepărtarea urmelor de anilină de pe mucoasă
C. se face cu freze sau cu pietre de mărimi corespunzătoare la piesa
dreaptă
D. se face după marcarea zonelor lezate cu creion chimic
E. nici o variantă corectă

2 Zonele maxilare unde apar în special leziuni de decubit sunt: ACD p.

A. Zona Ah 583
B. la nivelul mucoasei fixe palatinale
C. la nivelul frenului buzei superioare
D. zonele retentive ale crestei edentate
E. toate variantele corecte

3 Zonele mandibulare unde apar în special leziuni de decubit sunt: BCD p.

A. la nivelul tuberozităţilor 583
B. zonele retentive ale crestei edentate
C. bride vestibulare laterale
D. torus mandibular
E. torus maxilar

4 *Ulceraţia ţesuturilor subiacente protezei : C p.

A. daca este cauzată de un contact prematur se trateaază prin 584
reducerea marginilor protezei şi lustruirea ei
B. dacă este cauzată de un corp străin de sub proteză se retuşează
prin identificarea zonei cu pastă identificatoare şi retuşarea ei
C. dacă e dată de o dimensiune verticală de ocluzie prea mare se
poate echilibra ocluzal proteza
D. dacă e dată de imperfecţiuni ale bazei se spală proteza şi se
instruieşte pacientul
E. necesită educarea pacientului şi îngrijjire medicală

5 *Lipsa menţinerii protezei : B p.

A. dacă e dată de dimensiune verticală prea mare se adaugă acrilat 584
B. dacă e dată de închidere periferică inadecvată se tatonează cu
Kerr şi se căptuşeşete marginal
C. dacă e dată de închidere periferică inadecvată se reduce lungimea
şi se lustruieşte
332

D. dacă e dată de imperfecţiuni ale bazei se marchează cu creionul

chimic şi se retuşează
Page

E. este dată de respectarea culoarului neutral

6 Lipsa stabilităţii protezei : AB p.
A. dacă e dată de dimensiune verticală prea mică se poate reface 585
proteza
B. dacă e dată de dimensiune verticală prea mare se poate reface
proteza
C. dacă e dată de imperfecţiuni ale bazei se tatonează cu Kerr şi se
căptuşeşete marginal
D. dacă e dată de imperfecţiuni ale bazei se adaugă acrilat
E. toate variantele corecte

7 În cazul unei dimensiuni verticale prea mari : BC p.

A. proteza nu are menţinere 584-
B. proteza nu are stabilitate 585
C. pacientul poate prezenta inflamaţia ţesuturilor subiacente
D. proteza nu are sprijin
E. se îndepărtează o cantitate foarte mică de acrilat din proteză

8 Controlul extraoral al protezelor mandibulare: BC p.

A. urmăreşte dacă limita posterioară a lor se termină pierdut în 585
grosime
B. urmăreşte dacă protezele sunt curate
C. urmăreşte dacă faţa internă nu prezintă plusuri sau asperităţi
D. urmăreşte dacă au stabilitate dinamică
E. toate variantele corecte

9 *Controlul extraoral al protezelor mandibulare: : B p.

A. se face în prezenţa pacientului pentru a-i spori gradul de încredere 585
B. urmăreşte dacă marginile sunt rotunjite, fără muchii ascuţite
C. urmăreşte dacă faţa externă nu prezintă asperităţi sau plusuri
D. dacă faţa internă este corect şi uniform lustruită
E. toate variantele corecte

10 Aplicarea protezelor mandibulare: BD p.

A. se face după cele maxilare fiind mai greu de suportat 586
B. se face după ce se spală cu peria şi săpun
C. are risc crescut în apariţia senzaţiei de vomă
D. se face după umezirea lor
E. toate variantele corecte

11 Zonele de suprapresiune : AC p.
A. se pot identifica cu ajutorul unui silicon de control 586
B. se pot identifica cu ajutorul testelor funcţionale
C. se pot identifica cu ajutorul unei paste de identificare
D. se pot identifica cu Kerr verde
E. toate variantele corecte
333

12 *Zonele de suprapresiune : D p.
A. sunt zone funcţionale periferice 586
Page

B. sunt zone funcţionale de sprijin

 C. sunt zone care se foliază obligatoriu
D. apar ca zone de acrilat de pe care pasta indicatoare s-a şters în
totalitate
E. nici o variantă corectă

13 *Controlul stabilităţii protezei mandibulare: C p.

A. se face doar cu ajutorul unui silicon de control 586
B. se face cu ajutorul pastei de identificare
C. se face prin presiuni digitale alternative pe feţele ocluzale ale
premolarilor
D. pasta sau siliconul utilizat pentru acest control se aplică pe faţa
internă a protezei
E. toate variantele corecte

14 Cauzele basculării transversale a protezei mandibulare pot fi: BCD p.

A. montarea cap la cap a dinţilor în zona frontală 586
B. atrofii accentuate ale osului alveolar
C. rezilienţă crescută a mucoasei fixe
D. montarea dinţilor laterali în afara crestei
E. extinderea protezei pe 2/3 anterioare ale tuberculului piriform

15 Controlul menţinerii protezei mandibulare: ABC p.

A. se face atât în repaus cât şi în mişcare 586-
B. presupune inspecţia şi palparea lungimii şi grosimii marginilor 587
protezei
C. presupune efectuarea Testelor Herbst de către pacient
D. se face în 2 şedinţe
E. toate variantele corecte

16 Testele de succiune pentru proteza totală mandibulară sunt: BD p.

A. presiune oro-vestibulară pe faţa linguală a incisivilor centrali 587
B. presiune vestibulo-orală pe faţa vestibulară a incisivilor centrali
inferiori
C. tracţiune vestibulo-orală pe faţa vestibulară a incisivilor centrali
inferiori
D. tracţiune oro-vestibulară pe faţa linguală a incisivilor centrali
E. presiune în sens vertical

17 Pentru obţinerea unei bune menţineri a protezei totale mandibulare: AC p.

A. se vor degaja frenurile cu freze cilindro-conice 586-
B. se vor folia zonele de suprapresiune 587
C. se va instrui pacientul să păstreze limba într-o poziţie anterioară
cu vârful ei sprijinit pe dinţii frontali inferiori şi pe partea
interioară a protezei
D. se vor identifica zonele de suprapresiune
E. toate variantele corecte
334

18 Printre etapele urmărite după aplicarea protezei mandibulare se numără: BCD p.

A. spălarea ei cu perie şi săpun 586-
Page

B. corectarea porţiunilor care produc disconfort la aplicare 587

 C. controlul fizionomiei
D. controlul menţinerii
E. controlul sprijinului

19 Aplicarea protezei maxilare: CD p.

A. se face înaintea celei mandibulare fiind mai uşor de suportat 587
B. în cazul existenţei unor zone retentive proteza le va ocoli şi se va
aplica întâi pe celelalte zone neretentive
C. dacă inserţia este imposibilă se identifică zonele problemă şi se
reduce din faţa internă a protezei
D. dacă sunt probleme la inserţie se va tatona axul de inserţie
E. toate variantele corecte

20 Pentru diminuarea senzaţiei de vomă: ABC p.

A. se recomandă un anestezic de contact aplicat pe bolta palatină 588
B. se recomandă tragerea genunchiului flectat cu amândouă mâinile
către piept
C. se recomană lăsarea forţată în jos a umerilor
D. se clăteşte gura cu apă călduţă
E. nu există soluţie în afara îndepărtării protezei

21 *Controlul stabilităţii protezelor maxilare: B p.

A. se face la deschiderea uşoară a gurii 588
B. verifică absenţa basculării transversale prin presiuni digitale la
nivelul feţei ocluzale a premolarului
C. verifică adeziunea protezei
D. verifică menţinerea protezei în timpul diferitelor mişcări
funcţionale
E. nici un răspuns corect

22 Cauzele basculării transversale pot fi: ABD p.

A. erori de amprentare 588
B. folierea insuficientă a torusului mandibular
C. rezilienţa scăzută a mucoasei fixe de pe creste
D. rezilienţa crescută a mucoasei fixe de pe creste
E. toate variantele corecte

23 În cazul nefolierii torusului palatin se poate proceda în felul următor: ABDE p.

A. se colorează suprafaţa torusului cu creionul chimic 588
B. se aplică proteza în cavitatea orală
C. se desenează faţa externă a protezei în dreptul torusului
D. se slefuieşte baza protezei cu piatră de mărime corespunzătoare
E. operaţiunea se repetă până dispare bascularea

24 Verificarea menţinerii protezei totale maxilare BCD p.

A. se poate face atunci când pacientul ţine gura închisă 588-
335

B. se poate face atunci când pacientul ţine gura uşor deschisă 589
C. se poate face atunci când pacientul ţine gura maxim deschisă
D. se poate face în timpul diferitelor mişcări funcţionale
Page

E. toate variantele corecte

25 Tratamentul xerostomiei se poate face cu: ABC p.
A. pilocarpină 588
B. coleretice de tipul sulfarenului
C. substanţe sialogoge
D. articaină
E. toate răspunsurile corecte

26 Succiunea se verifică astfel: CD p.

A. pensarea protezei între police şi index la nivelul feţelor 589
vestibulare ale premolarilor şi exercitarea unei tracţiuni verticale
B. se cere pacientului să zâmbească
C. se exercită presiuni oro-vestibulare cu indexul în treimea incizală
a feţei palatinale a incisivilor
D. se exercită tracţiuni cu pulpa indexului pe marginea vestibulară a
protezei
E. toate variantele sunt corecte

27 La controlul fizionomiei şi fonaţiei: BCDE p.

A. se observă forma şi culoarea feţei 589
B. se observă respectarea criteriilor estetice
C. se examinează şanţurile periorale şi conturul buzei superioare
D. se efectuează primele probe fonetice
E. se observă forma,culoarea,poziţia şi vizibilitatea frontalilor
superiori

28 Controlul relaţiilor intermaxilare : AB p.

A. se verifică DVO folosind testul Silvermann 589-
B. în RC se verifică apariţia contactelor multiple, simetrice şi 590
simultane
C. nu presupune corectarea relaţiilor ocluzale
D. presupune contacte între dinţii frontali dacă montarea s-a făcut
după Gysi
E. permite menţinerea dezechilibrelor în RC dacă ele sunt uşoare

29 La controlul fonetic cu cele două proteze în cavitatea orală: BCE p.

A. poate apărea emisia fonemei S ca un zăzăit dacă frontalii 590
superiori sunt prea vestibularizaţi
B. poate apărea emisia fonemei S ca un zăzăit dacă frontalii
superiori sunt prea oralizaţi
C. poate apărea emisia fonemei S ca un şuierat dacă frontalii
superiori sunt prea vestibularizaţi
D. poate apărea emisia fonemei S ca un şuierat dacă frontalii
superiori sunt prea oralizaţi
E. poate apărea emisia fonemei S ca un şuierat dacă frontalii
inferiori sunt prea lingualizaţi
336

30 Purtătorii de proteze totale: ABCDE p.

A. trebuie să evite mâncăruruile lipicioase 591-
Page

B. trebuie să se prezinte la primul control la 24h după inserarea 592

 protezelor
C. pot avea senzaţia de gură plină şi salivaţie abundentă
D. trebuie să nu folosească pasta de dinţi la spălatul protezelor, ci
apă şi săpun
E. nu trebuie să poarte protezele noaptea decât la indicaţiile
medicului curant

TEMA NR. 69.

STOMATOPATIILE PROTETICE LA EDENTATUL TOTAL
– 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 Printre factorii generali implicaţi în etiologia stomatopatiilor protetice se CE p.
numără: 593
A. igiena necorespunzătoare a piesei protetice
B. autocurăţirea
C. diabetul zaharat
D. microporozităţile acrilatului
E. insuficienţa renală cronică

2 *Teoria bacteriotoxică susţine că: D p.

A. stomatopatiile sunt declanşate de traumele provocate de proteze 594
B. stomatopatiile sunt declanşate de factorul vascular modificat sub
acţiunea factorilor locali şi generali
C. stomatopatiile sunt declanşate de un complex de factori
D. stomatopatiile sunt declanşate de dezechilibrul microbiocenozei
bucale
E. stomatopatiile sunt declanşate de componentele alergogene ale
acrilatului

3 Printre stomatopatiile încadrate la reacţii imediate se numără: BDE p.

A. totale-tulburări vasculare 595
B. marginale-eroziuni in situ
C. bazale-ulceraţii bazale tardive
D. bazale-eroziuni in situ
E. marginale-eroziuni la inserţia protezei

4 Printre stomatopatiile încadrate la reacţii tardive se numără: ABDE p.

A. marginale-hiperplazii 595
B. bazale-leziuni eritemato-congestive
C. bazale –eroziuni in situ
337

D. totale-tulburări vasculare
E. totale-alergii
Page
5 Eroziunile in situ: CD p.
A. apar clinic ca nişte zone congestive largi, însoţite permanent de 595
ulceraţii
B. nu sunt dureroase
C. poate apărea adenopatie când leziunea se suprainfectează
D. apar mai frecvent în dreptul frenurilor şi bridelor nedegajate
E. apar mai frecvent la nivelul tuberculilor piriformi

6 Eroziunile in situ: AB p.
A. apar mai frecvent la nivelul zonei Ah datorită gravării excesive 595-
B. în reperarea lor se recomandă marcarea zonei perilezionale cu 596
creion de anilină
C. după reducerea din proteză în dreptul lor,lustruirea protezei nu
este obligatorie
D. tratamentul lor local se poate asocia cu tratament general cu
antiinflamatoare
E. sunt consecinţa unei realizări inadecvate a feţei interne a protezei

7 Reacţiile imediate bazale: CD p.

A. sunt consecinţa erorilor în amprentare 596
B. sunt consecinţa unei tehnologii necorespunzătoare în laborator
C. sunt consecinţa unei realizări inadecvate a feţei interne a protezei
D. sunt consecinţa configuraţiei neregulate a câmpului protetic
E. tratmentul lor este diferit de cel al leziunilor marginale

8 Reacţiile imediate totale: ABC p.

A. se declanşează datorită structurii chimice a protezelor 596
B. apar mai ales după căptuşirea protezelor cu acrilat
autopolimerizabil
C. se pare că sunt un răspuns la agentul chimico-toxic care
acţionează direct asupra mucoasei
D. sunt consecinţa unei tehnologii necorespunzătoare în laborator
E. sunt consecinţa configuraţiei neregulate a câmpului protetic

9 Reacţiile imediate totale: DE p.

A. se manifestă clinic prin uşoară congestie a mucoasei 596
B. sunt complet nedureroase
C. frecvent pot îmbracă aspect de şoc anafilactic
D. clinic se manifestă prin hiperemia întregului câmp protetic,uneori
şi a mucoasei jugale
E. pacienţii acuză dureri vii de tip arsură

10 Reacţiile imediate totale: ABE p.

A. se tratează cu spălături cu soluţii slab antiseptice 596
B. se tratează cu colutorii cu fenergan şi glicerină
C. sunt consecinţa unei tehnologii necorespunzătoare în laborator
338

D. frecvent pot îmbracă aspect de şoc anafilactic

E. se pot trata general cu administrare de antihistaminice
Page

11 *Reacţiile tardive marginale: C p.

 A. sunt consecinţa erorilor în amprentare 596
B. sunt consecinţa unei realizări inadecvate a feţei interne a protezei
C. pot fi cauzate de înfundarea protezelor purtate timp îndelungat
D. nu necesită diagnostic diferenţial cu leziunile maligne orale
E. apar mai frecvent la nivelul tuberculilor piriformi

12 Reacţiile tardive marginale: BCE p.

A. sunt cauzate de structura chimică a protezelor 596
B. pot fi acoperite de false membrane
C. se manifestă clini prin ulceraţii însoţite sau nu de edem
D. nu se pot suprainfecta
E. se datoresc atrofiei câmpului protetic şi înfundării protezelor
purtate timp îndelungat

13 După Burket leziunile maligne: BD p.

A. au floră microbiană moderată 597
B. au floră microbiană abundentă
C. nu au miros fetid
D. au halenă fetidă prezentă
E. nu necesită examene complementare

14 După Burket leziunile maligne: AC p.

A. au adenopatie relativ constantă 597
B. apar mai frecvent în zona canină la maxilar
C. pot fi localizate la orice nivel
D. nu se excizează
E. toate variantele corecte

15 *Hiperplaziile marginale: E p.
A. se maifestă prin forme anatomopatologice diferite 597
B. tratamentul constă în excizia formaţiunii tumorale şi biopsie
C. de datoresc acţiunii iritative în timp a marginilor protezei
D. ca formă de manifestare pot fi şi epulidele
E. toate variantele corecte

16 *Reacţiile tardive bazale: E p.

A. se pot datora porozităţilor protezei 597
B. se pot datora igienei necorespunzătoare
C. se pot datora imperfecţiunilor de ordin ocluzal
D. se pot datora aspiraţiei provocate de camera cu vid
E. toate variantele corecte

17 Reacţiile tardive traumatice: BE p.

A. sunt greu de diagnosticat 598
B. se datorează dispersării neraţionale a forţelor pe câmpul protetic
C. sunt diagnosticate cu ajutorul testului de contact
339

D. nu necesită echilibrare ocluzală

E. apar de regulă la distanţă de sediul contactului prematur
Page

18 Hiperplazia epitelio-conjunctivă: AE p.
 A. pot apare sub formă de franjuri 598
B. sunt de natură alergică
C. pot fi cauzate de boli generale
D. apar în special lanivel lingual
E. la nivel maxilar apar în dreptul vestibulului

19 Hiperplazia epitelio-conjunctivă: ABC p.

A. tratmentul ei constă în excizia chirurgicală 598
B. impune examen histologic de fiecare dată
C. examenul anatomopatologic arată că nu există modificări la
nivelul componentei osoase
D. are halenă fetidă
E. are floră microbiană abundentă

20 *Candidoza cronică atrofică: D p.

A. este rezultatul reacţional faţă de iritaţiile cronice 599
B. apariţia ei nu este legată de existenţa unor factori locali sau
generali favorizanţi
C. din punct de vedere clinic nu se manifestă variat
D. este o afecţiune rară
E. prezintă forme acute şi cronice cu diferite grade de severitate

21 Candidoza cronică atrofică este cauzată de : AB p.

A. deficienţe imunologice congenitale 599
B. igienă orală deficitară
C. imperfecţiunea bazei protezei
D. dezechilibrul ocluzal
E. nici o variantă corectă

22 Candidoza cronică atrofică: BCD p.

A. apare imediat după inserţia protezelor 600-
B. are predilecţie pentru mucoasa palatină 601
C. ca simptom subiectiv poate avea senzaţia de arsură
D. diagnosticul pozitiv se pune pe baza testului de
imunofluorescenţă
E. nu e dureroasă niciodată

23 Tratamentul candidozei cronice atrofice: BD p.

A. este chirurgical 601
B. include toaleta riguroasă a protezei
C. este doar medicamentos
D. include îndepărtarea protezelor noaptea
E. nu se tratează

24 Stomatitele: AD p.
A. leziunile lor anatomopatologice se manifestă în mai multe stadii 601
340

B. nu necesită diagnostic diferenţial

C. nu sunt procese inflamatorii
D. primul stadiu al lor este cel eritematos
Page

E. al doilea stadiu al lor este cel eritematos

25 În evoluţia stomatopatiilor: ABCD p.
A. afecţiunea se poate opri la unul din stadii 601
B. al doilea stadiu este exudativ cu degenerescenţă epitelială
C. un stadiu avansat este cel cu necroză tisulară
D. zonele eritematoase pot persista pe toată durata purtării protezei
E. nici o variantă nu e corectă

26 *Teoria alergică: A p.
A. susţine că mucoasa bucală răspunde uneori printr-o reacţie de 594
hipersensibilitate la componentele acrilatului
B. incriminează implicarea mai multor factori în etiologia
stomatopatiilor
C. incriminează particularităţile terenului adiacent protezei în
etiologia stomatopatiilor
D. consideră că anumite elemente chimice din materialul acrilc ar
avea rol toxic asupra structurilor cavităţii orale
E. incriminează în primul rând factorul vascular în etiologia
stomatopatiilor

27 Clasificarea stomatopatiilor: ABD p.

A. s-a făcut în funcţie de topografia leziunilor 595
B. s-a făcut în funcţie de mecanismulde acţiune al agentului
generator
C. s-a făcut în funcţie de semnele clinice
D. s-a făcut în funcţie de tipul de regiune clinică afectată
E. nici o variantă nu e corectă

28 Factorii locali implicaţi în apariţia stomatopatiilor sunt DE p.

A. hemopatiile 593-
B. bolile vasculare 594
C. vârsta înaintată
D. autocurăţirea
E. imperfecţiuni de execuţie a protezei

29 În succesul terapeutic al stomatopatiilor protetice un rol important joacă: ABC p.

A. rigurozitatea igienei protezei 601
B. ritmicitatea igienei protezei
C. alternarea unor pauze în purtarea protezelor
D. clătiri orale cu clorhexidină
E. diagnosticul diferenţial

30 Formele candidozelor orale sunt: BDE p.

A. acută hipertrofică 600
B. acută atrofică
C. cronică pseudomembranoasă
341

D. muco-cutanată familială
E. cronică atrofică
Page
 TEMA NR. 70.
REOPTIMIZAREA PROTEZELOR MOBILE
– 30 intrebari

Nr. Intrebare Răspuns Pag.

crt.
1 Indicaţiile căptuşirii sunt: ACDE p.
A. deteriorarea modelului funcţional 693
B. ameliorarea sprijinului
C. ameliorarea stabilităţii când proteza basculează pe un torus
proeminent
D. profilaxia ţesuturilor sensibile la presiuni masticatorii
E. în amprentare funcţională greşită

2 Contraindicaţiile căptuşirii sunt: ABC p.

A. migrări ale dinţilor stâlpi către spaţiile edentate 693
B. dinţi laterali montaţi în afara crestei
C. DVO supraevaluată
D. atrofie avansată a zonei de sprijin
E. profilaxia ţesuturilor sensibile

3 Obiectivele căptuşirii sunt: AE p.

A. îmbunătăţirea menţinerii protezei 693-
B. creşterea înălţimii crestei alveolare 694
C. scăderea sensibilităţii mucoasei acoperitoare
D. reechilibrarea ocluzală
E. stabilizarea protezei prin înfrânarea deplasărilor orizontale

4 Căptuşirea directă are ca avantaje: BD p.

A. stabilizarea protezelor pe dinţii restanţi 694
B. rapiditatea
C. fără risc de iritaţie pentru mucoasa bucală
D. economie-se consumă numai materialele din cabinet
E. profilaxia dento-prodontală

5 *Căptuşirea directă are ca dezavantaje: A p.

A. iritaţii pe mucoasa orală din cauza monomerului acrilic 694
B. durează mult
C. consum mare de materiale
D. pacientul rămâne disfuncţionat cât durează fazele de laborator
E. nici un răspuns corect

6 Timpii operatori ai căptuşirii directe sunt: ABDE p.

342

A. acoperirea dinţilor artificiali şi a versanţilor şeilor cu o bandă de 694

leucoplast
Page

B. îndepărtarea unui strat de 0,5-1mm de pe faţa internă a şeilor

 C. îndepărtarea unui strat de 1-1,5mm de pe faţa internă a şeilor
D. aplicarea pe zona de lucru a unui strat de acrilat autopolimerizabil
când acesta se trage în fire
E. exercitarea de presiuni digitale uşoare pe porţiunea supracingulară
a protezei

7 Timpii operatori ai căptuşirii directe sunt: CE p.

A. îndepărtarea unui strat de 1-1,5mm de pe faţa internă a şeilor 694-
B. mobilizarea protezei după priza acrilatului 695
C. modelarea marginilor protezei ca la amprenta funcţională
D. modelarea marginilor protezei de către medic
E. prelucrarea marginilor protezei prin frezare,şlefuire si lustruire
provizorie

8 Readaptarea ocluzală a protezei după căptuşirea directă: BE p.

A. are 2 timpi 695
B. are 3 timpi
C. are 4 timpi
D. poate fi făcută în câţi timpi doreşte pacientul
E. presupune îndepărtarea eventualelor contacte premature

9 Căptuşirea protezelor prin metoda cu gura închisă (Ionescu,1999) BCDE p.

A. presupune îndepărtarea 1,5mm de acrilat de pe faţa mucozală a 695
protezei
B. presupune aplicarea unui strat de Stents sau Kerr în zona distală
C. este necesară dacă testul de rotaţie este pozitiv
D. presupune aplicarea prin pensulare pe faţa radiată a protezei a
unui strat de ceară bucoplastică
E. îndepărtarea protezei cu amprenta în ceară se face numai după
răcire cu apă

10 Faza de laborator a căptuşirii protezelor prin metoda cu gura închisă: ABDE p.

A. presupune turnarea de gips dur în amprentă 695-
B. presupune aplicarea de gips moale în juătatea inferioară a presei 696
C. presupune timp de 5 minute mişcări de modelare de către medic şi
pacient
D. presupune ca după priză soclul modelului să se gipseaze la braţul
superior al presei
E. presupune să se desfacă cele două jumătăţi ale presei după priza
gipsului

11 Faza de laborator a căptuşirii protezelor prin metoda cu gura închisă: ADE p.

A. include izolarea modelelor cu un material d eizolat 696
B. durează 1-2 săptămâni
C. se recomandă pentru condiţionarea ţesuturilor moi
D. presupune introducerea presei într-un aparat de polimerizare la T0
343

de 390 C timp de 30 min, la presiune de 15-20 psi

E. presupune echilibrarea ocluzală în cabinet a protezei
Page

12 Indicaţiile căptuşirii cu materiale reziliente: BCD p.

 A. boli cardiovasculare grave 695-
B. leziuni de decubit 696
C. masticaţie dificilă
D. inflamaţie dureroasă şi mobilitatea mucoasei acoperitoare
E. igienă orală precară

13 Căptuşirea temporară: AB p.
A. se recomandă pentru condiţionarea ţesuturilor din zona de sprijin 695
muco-osoasă
B. materialele folosite au vîscozitate lent progresivă
C. materialele se prezintă sub formă de monocomponent
D. durează 1-2 zile
E. nu reface ţesuturile traumatizate

14 Căptuşirea definitivă: BC p.
A. este doar directă 696
B. poate fi directă sau indirectă
C. materialele folosite au consistenţă elastică
D. materialele folosite au rezistenţă mecanică mare
E. materialele folosite au grad de porozitate scăzut

15 Modificările morfologice ale câmpului protetic care impun reparaţia ABC p.

protezelor sunt: 697
A. rezilienţa neuniformă a câmpului
B. schimbarea de formă a substratului muco-osos
C. schimbarea de volum a substartului muco-osos
D. igienă orală defectuoasă
E. ţesuturi traumatizate

16 Deficienţele ale bazelor protezelor care favorizează fractura acestora sunt: BDE p.
A. montarea dinţilor în afara crestelor 698
B. folierea necorespunzătoare a torusului palatin sau a diferitelor
zone proeminente ale câmpului protetic
C. ruperea croşetelor
D. deficienţe de preparare, îndesare şi polimerizare a acrilatului
E. îndepărtarea neglijentă a protezelor din tipare

17 *Deficienţe de laborator care favorizează fractura protezelor sunt: E p.

A. în timpul dezambalării se poate produce deformarea sau ruperea 698
croşetelor
B. montarea dinţilor laterali în afara crestelor
C. grosimea neuniformă a bazei protezei
D. lipsa totală a folierii sau folierea necorespunzătoare
E. toate variantele sunt corecte

18 Tehnicile de reparaţie a protezei: ABD p.

344

A. se pot executa atât în cabinet cât şi în laborator 699

B. cuprind completarea bazei în cazul extracţiei dinţilor distali
C. nu pot fi executate decât în cabinet
Page

D. includ completarea unuia sau mai multor dinţi

 E. nu includ reparaţia pentru înlocuirea unor dinţi

19 Reparaţia unei fracturi simple cu două fragmente: ABC p.

A. include ca etapă de lucru coaptarea celor două fragmente bine 699
uscate , de-a lungul liniei de fractură
B. include ca etapă de lucru solidarizarea fragmentelor prin lipire
provizorie cu cianoacrilaţi
C. include ca etapă de lucru solidarizarea fragmentelor prin picurare
cu ceară de lipit de-a lungul liniei de fractură
D. include ca etapă de lucru înlocuirea dinţilor
E. include ca etapă de lucru turnarea de acrilat în nteriorul protezei
cu scopul de a realiza un model

20 Reparaţia unei fracturi simple cu două fragmente: ABD p.

A. include ca etapă de lucru turnarea unei paste de gips in interiorul 699-
protezei cu scopul de a obţine un model 700
B. include ca etapă de lucru îndepărtarea fragmentelor de proteză de
pe model
C. include ca etapă de lucru schimbarea garniturii de dinţi
D. include ca etapă de lucru pregătirea celor două fragmente de
proteze
E. toate variantele corecte

21 Pregătirea fragmentelor de proteză în vederea retenţiei acrilatului: BCDE p.

A. este o etapă de lucru în cadrul căptuşirii directe 699-
B. este o etapă de lucru în cadrul reparaţiei unei proteze fracturate 700
C. include ca etapă de lucru crearea unui spaţiu de 2-3mm între
fragmente
D. include ca etapă de lucru reducerea din grosime a fragmentelor cu
5-7 mm paralel cu linia de fractură
E. include ca etapă de lucru crearea cu ajutorul unei freze o fisură
retentivă în formă d ecoadă de rândunică

22 În cadrul reparaţiilor de proteză: BCD p.

A. când un fragment mic s-a pierdut nu se mai poate face nimic 699-
B. dacă proteza este fisurată cooptarea fragmentelor nu se mai face 700
C. se umectează cu monomer suprafeţele care se vor lipi
D. se introduce acrilat în stadiul de plasticitate între cele două
fragmente
E. fragmentele de proteză nu trebuiesc reaşezate pe model

23 Când dintele din proteză este detaşat dar integru ca şi formă: ACE p.
A. dintele se repune în lăcaşul său 701
B. reparaţia nu se poate face în cabinet
C. se crează retenţii în placă şi pe faţa orală a dintelui
D. este necesară amprenta cu silicon solid pentru reparaţie
345

E. se introduce acrilat roz sau de culoarea dintelui în zonele de

retenţie create
Page

24 Când dintele din proteză este deteriorat sau absent: ABE p.

 A. e necesară o amprentă cu silicon chitos peste proteza aplicată în 701
gură
B. amprenta solidară cu proteza se umezeşze şi se un toarnă model în
două etape
C. se repoziţionează dintele
D. se reface întreaga proteză
E. în locul dintelui absent se va adapta un dinte de acrilat prin
şlefuire

25 În cazul înlocuirii unui croşet din sârmă: ACE p.

A. se înregistrează amprentă cu silicon solid 701
B. amprenta cu silicon solid se înregistrează cu proteza scoasă din
gură
C. amprenta cu silicon solid se înregistrează cu proteza în gură
D. modelul se toarnă din gips extradur
E. modelul se toarnă din gips obişnuit

26 În cazul înlocuirii unui croşet din sârmă: BDE p.

A. se înregistrează amprentă cu alginat 701-
B. se crează un lăcaş în placa protetică în locul unde va pătrunde 702
coada croşetului
C. lăcaşul se amplasează aleatoriu
D. de obicei coada vechiului croşet determină exact locul unde se
face lăcaşul în placa protetică
E. croşetul se realizează din sârmă de viplă elastică

27 În cazul completării unuia sau mai multor dinţi la o proteză parţial acrilică: ABC p.
A. se înregistrează o amprentă cu proteza parţială în gură 702
B. se înregistrează amprenta dinţilor vecini,crestei alveolare,
fundului de sac vestibular şi antagoniştilor
C. amprenta se înregistrează cu materiale elastice
D. modelul se va turna într-un timp
E. modelul se va realiza fără cheie de angrenaj

28 În cazul completării unuia sau mai multor dinţi la o proteză parţial acrilică: ADE p.
A. în proteză se realizează retenţii pentru dinţii ce vor fi înlocuiţi 702
B. montarea dinţilor se va face fără să se mai ţină cont de necesităţile
fizionomice ci doar de cele masticatorii
C. montarea dinţilor se va face fără cheie vestibulo-ocluzală
D. montarea dinţilor se va face cu cheie vestibulo-ocluzală
E. pasta de acrilat se va aplica în porţiunea dintre dinţii poziţionaţi în
cheie

29 În cazul completării bazei când se pierd dinţii distali: BC p.

A. reparaţia se poate executa oricând 702-
B. reparaţia se va executa repede, pentru a nu priva pacientul de 703
346

proteză
C. se va evita modificarea vechilor rapoarte ale protezei cu câmpul
protetic
Page

D. în timpul reparaţiei se aplică monomer acrilic peste dinţii acrilici

 E. proteza nou realizată nu trebuie să acopere în totalitate
tuberozitatea

30 *În cazul reparaţiei unei fracturi simple a protezei cu două fragmente . B p.

A. reparaţia se realizează cu acrilat fotopolimerizabil 700
B. modelul se izolează cu o substanţă alginică
C. suprafeţele care se vor lipi nu se umectează cu monomer
D. zona unde s-a efectuat reparaţia nu se prelucrează şi lustruieşte pt
ca este fragilă
E. unii autori recomandă ca proteza să fie ţinută după întărirea
acrilatului în apă rece pentru definitivarea polimerizării

347 Page