Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Baze de Date Access Feisausch 5 Lucrare de Laborator NR 1 Realizarea Unei
Baze de Date Access Feisausch 5 Lucrare de Laborator NR 1 Realizarea Unei
Baze de date
ACCESS
Îndrumar de laborator
Svetlana BÎRLEA
CAHUL, 2015
CZU 004.6(076.5)
B 54
Recenzenţi:
Secrieru Nicolae, doctor, conferențiar universitar, șef
departamentul informațional, Universitatea Tehnică a
Moldovei.
Bîclea Diana, doctor, conf. univ. interim., Universitatea
de Stat „B.P. Hasdeu din Cahul”.
ISBN 978-9975-88-006-0.
Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul
2
CUPRINS
PREFAȚĂ ................................................................................. 4
LUCRARE DE LABORATOR NR. 1.
REALIZAREA UNEI APLICAȚII ACCESS. ..................... 5
LUCRARE DE LABORATOR NR. 2.
CREAREA ȘI UTILIZAREA TABELELOR. STABILIREA
RELAȚIILOR ÎNTRE TABELE. ............................................. 8
LUCRARE DE LABORATOR NR. 3
EXTRAGEREA INFORMAȚIILOR DIN BAZA DE
DATE. INTEROGĂRI DE SELECȚIE. CRITERII DE
SORTARE A ÎNREGISTRĂRILOR ...................................... 14
LUCRARE DE LABORATOR NR. 4.
INTEROGĂRI DE EXCLUDERE A ÎNREGISTRĂRILOR
(DELETE QUERY). INTEROGĂRI DE ACTUALIZARE A
ÎNEGISTRĂRILOR (UPDATE QUERY).............................. 19
LUCRARE DE LABORATOR NR. 5.
INTEROGĂRI DE GRUPARE ȘI TOTALIZARE ............ 24
LUCRARE DE LABORATOR NR. 6.
INTEROGĂRI PARAMETRIZATE .................................. 29
LUCRARE DE LABORATOR NR. 7.
INTEROGĂRI ÎNCRUCIȘATE (CROSSTAB QUERY) .. 33
LUCRARE DE LABORATOR NR. 8.
INTEROGĂRI DE GENERARE A TABELELOR NOI ... 36
LUCRARE DE LABORATOR NR. 9.
FORMULARE .................................................................... 39
LUCRARE DE LABORATOR NR. 10. ................................. 44
RAPOARTE ........................................................................ 44
BIBLIOGRAFIA ..................................................................... 49
ANEXE ................................................................................... 51
3
PREFAȚĂ
4
Lucrare de laborator nr. 1.
REALIZAREA UNEI APLICAȚII ACCESS.
Considerații teoretice:
Baza de date este o colecție complexă de date integrată,
anume structurată și organizată. Baza de date poate fi privită ca
un sistem de colecții de date între care există o interdependență
logică multiplă, potrivit unor relații prestabilite din punct de
vedere logic.
Sistemul de gestiune a bazelor de date (SGBD) reprezintă
un ansamblu de componente care asigură crearea, utilizarea și
întreținerea uneia sau mai multor baze de date.
Microsoft Access este un sistem pentru crearea și
utilizarea bazelor de date și are următoarele funcții:
- descrierea datelor;
- manipularea/utilizarea datelor;
- confidențialitatea datelor și lucrul în regim utilizator;
- importul și exportul de date;
- integritatea datelor.
Obiectele bazei de date Access sunt:
- tabele, care stochează datele;
- interogări, utilizate pentru extragerea datelor;
- formulare, utilizate pentru introducerea și afișarea
datelor din tabele și interogări;
- rapoarte, folosite pentru prezentarea datelor din tabele
sau interogări într-o manieră adecvată imprimării și
analizei;
- alte obiecte.
Etape de realizare a unei aplicații Access:
1. Formularea și analiza problemei ce trebuie de
rezolvat, care se finalizează prin identificarea entităților
5
(tabelelor) și a legăturilor dintre acestea, precum și prin
precizarea datelor de intrare.
2. Proiectarea, care constă în proiectarea obiectelor bazei
de date.
3. Realizarea aplicației, care constă în crearea efectivă a
obiectelor cu structura și proprietățile proiectate, încărcarea
bazei de date și testarea aplicației.
Crearea unei baze de date Access:
În cele ce urmează, pentru facilitarea realizării
obiectivele propuse în lucrare si pentru o mai bună înțelegere a
modului de lucru cu baze de date Access, vom crea baza de
date a unui Salon de Automobile, care se axează pe activitatea
de vînzări automobile. Salonul are mai multe sucursale în
diferite orașe ale țării. Baza de date Auto_Salon include
următoarele tabele: Sucursala, Automobil, Client, Vînzări,
Vînzător_consultant.
Pentru a crea baza de date Salon Auto se vor executa
următoarele operații:
- din meniul File se selectează New Database sau se
execută clic pe butonul New Database din bara cu instrumente
de lucru);
- în fereastra New se acceptă cu OK varianta Blank
Database;
- în fereastra File New Database, care se afișează se
introduce numele baze de date în caseta File Name și anume:
Auto_Salon.
- se execută clic pe butonul Create, ca rezultat va apărea
fereastra Database (figura 1.1.).
Pentru închiderea bazei de date se execută următorii pași:
- se alege opțiunea Close din meniul File sau se
acționează butonul .
- Înainte de închiderea bazei de date se recomandă
salvarea bazei de date.
6
Fig. 1.1. Fereastra Database.
Sarcini propuse:
1. Creați baza de date Auto_Salon în MS Acces.
Lucru individual:
1. Realizați o bază de date pentru gestionarea activității
bibliotecii din cadrul Facultății de Economie, Informatică și
Matematică.
2. Să se realizeze o bază de date pentru evidența vînzărilor și a
furnizărilor unei baze angro de produse alimentare.
3. Să se realizeze o bază de date pentru evidența bolnavilor în
secția de Urgentă.
4. Realizați o bază de date pentru evidența salariului
angajaților unei instituții/întreprinderi.
5. Realizați o baza de date pentru gestiunea activității unei
întreprinderi de construcții.
7
Lucrare de laborator nr. 2.
CREAREA ȘI UTILIZAREA TABELELOR.
STABILIREA RELAȚIILOR ÎNTRE TABELE.
Considerații teoretice:
După ce s-a creat baza de date, avem posibilitatea de a
crea oarecare din obiectele nominalizate anterior. Dar deoarece
fiecare din obiectele Queries, Forms, Reports, Macros și
Modules se definesc în baza tabelelor, mai întîi trebuie să
creăm tabelele. Altfel spus, dacă o bază de date nu conține
tabele, crearea altor obiecte Access este imposibilă.
Deci, tabelul este obiectul de bază destinat păstrării
datelor privind un anumit subiect (produse, Furnizori, Clienți,
Cărți etc.). Tabelele sunt identificate printr-un nume, care
trebuie să fie unic în baza de date. Tabele este bidimensională,
pe linii avînd informațiile despre fiecare exemplar al
subiectului respectiv, iar pe coloane atributele.
Prin urmare a crea o tabelă înseamnă a-i defini structura
(design-ul) și a o popula (încărca) cu date. Structura cuprinde
informațiile despre numărul, tipul de date și proprietățile
cîmpurilor, cîmpurile cheie primară, cîmpurile indexate și tipul
indexării. Proprietățile sunt stabilite în faza de proiectare a
structurii.
În MS Access există mai multe posibilități de creare a
unui tabel. În cele ce urmează vom prezenta și utiliza modul de
lucru Design View pentru a crea tabelele bazei de date
Auto_Salon:
8
Se selectează din Meniul Create opțiunea Table Design,
ca rezultat apare fereastra din figura 2.1. pentru descrierea
structurii tabelului.
9
Fig. 2.2. Definirea cîmpurilor tabelului Automobil.
După cum știm într-o bază de date tabelele sunt corelate,
asociate după anumite criterii logice și de înrudire a datelor.
Cîmpurile comune prin care se face corelarea între tabele
poarta numele de cheie primară (Primary key). Cheia primară
se definește în timpul creării structurii tabelului sau ulterior
după ce a fost creată structura, prin activarea opțiunii Primary
11
Fig. 2.4. Modul de introducere a datelor în tabelul Automobil.
Sarcini propuse:
1. Creați și introduceți date în tabelele bazei de date
Auto_Salon.
2. Stabiliți relațiile dintre tabele.
Lucru individual:
1. Creați structura tabelelor la una din bazele de date propuse
la lucrul individual de la lucrarea de laborator nr. 1.
2. Efectuați modificări în structura tabelelor, prin: adăugarea
unui cîmp, ștergerea unui cîmp, redenumirea unui cîmp,
activarea/dezactivarea opțiunii cheie primară.
3. Stabiliți relațiile dintre tabelele bazei de date.
4. Introduceți date în tabele.
13
Lucrare de laborator nr. 3.
EXTRAGEREA INFORMAȚIILOR DIN BAZA DE
DATE. INTEROGĂRI DE SELECȚIE. CRITERII DE
SORTARE A ÎNREGISTRĂRILOR
Scopul lucrării: realizarea interogărilor de selecție, utilizarea
criteriilor de selecție; realizarea interogărilor de sortare a
înregistrărilor.
Considerații teoretice:
Puterea unei baze de date constă în posibilitatea de a
afișa rapid datele într-o ordine precizată de utilizator.
Interogările reprezintă modalități de selecție și de afișare a
informației din unul sau mai multe tabele, formulate cu ajutorul
unor condiții logice. Există mai multe tipuri de interogări pe
care le vom studia în cele ce urmează.
În lucrarea de laborator nr. 3 vom realiza interogări de
selecție și de sortare a înregistrărilor.
Access oferă mai multe modalități de definire a
interogărilor. În cazul nostru vom utiliza modul Design View
pentru crearea tabelelor bazei de date Auto_Salon.
Pentru a defini o interogare, de orice tip, acționăm
opțiunea Query Design din meniul Create (figura 3.1.):
14
Drept urmare, va apărea caseta Show table, în care
selectăm tabelele prin acționarea butonului Add (figura 3.2.).
După selectarea tabelelor acționăm butonul Close.
15
Fig. 3.3. Specificarea condițiilor de selecție.
16
Fig. 3.4. Lista automobilelor ordonată crescător.
Lucru individual:
În baza de date (realizată individual la lucrarea de
laborator nr.1) creați următoarele tipuri de interogări:
1. Interogări simple de selecție a înregistrărilor (3 exemple).
2. Interogări de sortare a înregistrărilor (3 exemple).
3. Interogări cu utilizarea operatorului BETWEEN (2 exemple).
4. Interogări cu utilizarea operatorului LIKE (2 exemple).
5. Interogări cu utilizarea operatorului IN (2 exemple).
6. Interogări cu utilizarea operatorului OR (2 exemple).
7. Interogări cu utilizarea operatorilor de comparare (3
exemple).
8. Interogări cu extragerea datelor din 2 sau mai multe tabele
(4 exemple).
18
Lucrare de laborator nr. 4.
INTEROGĂRI DE EXCLUDERE A
ÎNREGISTRĂRILOR (DELETE QUERY). INTEROGĂRI
DE ACTUALIZARE A ÎNEGISTRĂRILOR (UPDATE
QUERY).
Considerații teoretice:
În cazul cînd dorim să excludem înregistrările din baza
de date se folosesc interogările de excludere a înregistrărilor.
Fie, de exemplu, că dorim să excludem din tabelul Automobil
toate automobilele produse pînă în anul 1997. Pentru aceasta,
executăm următoarele acţiuni:
1. Definim interogarea în modul descris la laboratorul nr. 3.
2. Includem tabelul Automobil.
3. Selectăm opțiunea Delete din meniul Design (Proiectare).
Ca rezultat, titlul ferestrei se schimbă în Delete Query iar în
partea de jos a ferestrei apare rîndul Delete.
4. Din lista cîmpurilor tabelului Automobil, afişată în partea de
sus a ferestrei (fig. 4.1.), selectăm cîmpurile care vor fi afişate
sau pentru care vor fi specificate condiţii de selecţie
anul_producerii, şi le "tragem" în celulele respective ale
rîndului Field din partea de jos. Ca rezultat, în celulele
respective pentru fiecare cîmp apare opţiunea Where (din
engleză - Unde, în care).
19
Fig. 4.1. Definirea interogării pentru excluderea înregistrărilor.
21
Fig. 4.4. Definirea unei interogări de modificare a
înregistrărilor.
Sarcini propuse:
În baza de date Auto_Salon creați următoarele interogări:
1. Interogări de excludere sau ștergere a înregistrărilor (5
exemple).
2. Interogări de modificare a înregistrărilor (5 exemple).
Lucru individual:
În baza de date (realizată individual la lucrarea de
laborator nr.1) creați următoarele tipuri de interogări:
1. Interogări de excludere a înregistrărilor (10 exemple).
2. Interogări de modificare a înregistrărilor (10 exemple).
23
Lucrare de laborator nr. 5.
INTEROGĂRI DE GRUPARE ȘI TOTALIZARE
Considerații teoretice:
În multe cazuri apare necesitatea de a obţine valori
rezumative referitoare la toate înregistrările din tabel sau pentru
o submulţime a lor. De exemplu, ar putea să ne intereseze cîte
automobile de fiecare marcă sunt în Salonul de Automobile. În
acest scop în Access pot fi definite interogări în care sunt
specificate condiţii de grupare şi totalizare.
Pentru obţinerea valorilor rezumative, sunt prevăzute
următoarele funcţii:
Sum, pentru calcularea sumei valorilor cîmpului;
Avg, pentru calcularea mediei valorilor cîmpului;
Min, pentru găsirea valorii minime;
Max, pentru găsirea valorii maxime;
Count, calculează numărul de valori ale cîmpului (excluzînd
cele vide);
StDev, pentru calcularea abaterilor standard;
Var, pentru calcularea dispersiei.
Valorile rezumative pot fi obținute atît pentru toate
înregistrările din tabel, cît și pentru grupuri de înregistrări
(caroserie, marcă, carburant, culoare etc.)
24
1. Definim interogarea în modul descris la lucrarea de
laborator nr. 3.
2. Includem tabelul Automobil.
3. Includem cîmpurile marca, anul_producerii și pret.
4. Selectăm opțiunea Totals din meniul Design. Ca rezultat în
partea de jos apare rîndul Total, iar în celulele respective ale
cîmpurilor selectate apare opțiunea Group by (figura 5.1.).
25
Fig. 5.2. Vizualizarea rezultatelor interogării.
26
Fig. 5.3. Definirea unei interogări de grupare și totalizare
a înregistrărilor.
Lucru individual:
În baza de date (realizată individual la lucrarea de
laborator nr.1) creați următoarele tipuri de interogări:
1. Interogări de obținere a unor valori rezumative, utilizînd
funcții-agregat (10 exemple).
2. Interogări de grupare și totalizare a înregistrărilor, utilizînd
funcții-agregat (10 exemple).
28
Lucrare de laborator nr. 6.
INTEROGĂRI PARAMETRIZATE
Considerații teoretice:
Cînd extragem informații din baza de date, apare uneori
necesitatea selectării informației cu ajutorul interogărilor
utilizînd criterii de selecție care î-și schimbă frecvent valoarea.
De exemplu, ne-ar putea interesa lista automobilelor
pentru diferite mărci auto, produse în ani diferiți și cu tipuri de
carburant diferit. O soluție în rezolvarea acestei cereri este
utilizarea parametrilor la definirea interogării. Pentru definirea
unei astfel de interogări,efectuăm următorii pași:
1. Definim interogarea în modul descris la lucrarea de
laborator nr. 3.
2. Includem tabelul Automobil.
3. Includem cîmpurile marca, carburant și anul_producerii.
4. În rîndul Criteria al cîmpului marca scrim condiția
[marca], în cîmpul carburant scrim opțiunea [carburant], în
cîmpul anul_producerii scrim [anul_producerii] (figura 6.1.).
Astfel, valorile acestor 3 parametri vor fi cerute și vor putea fi
introduse de fiecare dată cînd executăm interogarea.
5. Specificăm tipul fiecărui parametru, deoarece au tipuri
diferite. Pentru aceasta din meniul Design selectăm opțiunea
Parameters (figura 6.2.).
6. Introducem valorile parametrilor în cele 3 casete (numărul
de casete este = cu numărul de parametri care-i conține
interogarea) care apar după execuția interogării, (figura 6.3.-
6.5).
7. După introducerea valorilor parametrilor obținem rezultatele
dorite, (figura 6.6.)
29
Fig. 6.1. Definirea unei interogări parametrizate.
Lucru individual:
1. În baza de date (realizată individual la lucrarea de laborator
nr.1) creați 5 interogări parametrizate.
32
Lucrare de laborator nr. 7.
INTEROGĂRI ÎNCRUCIȘATE (CROSSTAB QUERY)
Considerații teoretice:
În multe cazuri rezultatele unei interogări sunt greu de
perceput din cauza volumului mare de informaţii selectate. În
figura 7.1. sunt prezentate datele despre cîte mașini sau produs
de fiecare marcă în fiecare an, obţinute cu ajutorul unei
interogări de grupare şi totalizare.
34
6. În mod analogic definim câmpul anul_producerii, valorile
căruia vor servi în calitate de denumiri ale coloanelor tabelului.
Pentru aceasta acţionăm butonul cu săgeată din rândul
Crosstab pentru câmpul anul_producerii şi din lista derulantă
care apare selectăm opţiunea Column Heading.
7. În rândul Total înlocuim opţiunea Group By din câmpul
codauto cu operatorul Count.
8. Pentru câmpul codauto în rândul Crosstab stabilim
opţiunea Value pe care o selectăm din lista derulantă prin
analogie cu acţiunile descrise mai sus.
9. Acţionăm butonul Datasheet View pentru vizualizarea
rezultatelor (figura 7.3.).
Sarcini propuse:
2. În baza de date Auto_Salon creați 5 interogări încrucișate.
Lucru individual:
2. În baza de date (realizată individual la lucrarea de laborator
nr.1) creați 5 interogări încrucișate.
35
Lucrare de laborator nr. 8.
INTEROGĂRI DE GENERARE A TABELELOR NOI
Considerații teoretice:
Acest tip de interogări permit crearea unei noi tabele,
elementele căreia constituie o submulțime a elementelor altui
tabel. De exemplu, din tabelul Automobil dorim să obținem un
tabel nou cu date doar despre mașinile cu cutie de viteză
automată și tipul de carburant diesel. Pentru aceasta este
necesar să parcurgem următorii pași:
1. Definim interogarea în modul descris la lucrarea de
laborator nr. 3.
2. Includem tabelul Automobil.
3. Includem cîmpurile marca, carburant, cutie de viteză și
preț.
4. Introducem în rîndul Criteria pentru cîmpul carburant
condiția diesel iar pentru cîmpul cutie de viteză condiția
automat (figura 8.1.).
5. Din meniul Design selectăm opţiunea Make-Table-Query.
Ca rezultat va apărea o casetă de dialog în care vom introduce
numele tabelului nou, în cazul nostru Auto_diesel_automat
(figura 8.2.).
6. Executăm comanda RUN pentru a cea noul tabel.
7. Salvăm interogarea.
8. Trecem in clasa de obiecte table pentru a ne convinge ca
noul tabel a fost creat (figura 8.3.).
În acest mod putem genera noi tabele în baza celor
existente deja în baza de date, în dependență de cerințele
utilizatorului.
36
Fig. 8.1. Stabilirea criteriilor de selecție.
37
Fig. 8.3. Vizualizarea noului tabel în clasa de obiecte table.
Sarcini propuse:
1. În baza de date Auto_Salon creați 5 interogări de generare a
tabelelor noi.
Lucru individual:
1. În baza de date (realizată individual la lucrarea de laborator
nr.1) creați 5 interogări de generare a tabelelor noi.
38
Lucrare de laborator nr. 9.
FORMULARE
Considerații teoretice:
În practică,există mai multe moduri de afișare a
informației din baza de date. Unul dintre cele mai comode
modalități de afișare a informației sunt formularele.
Scopul utilizării formularelor:
- Prezentarea datelor într-o formă convenabilă
utilizatorului;
- Extragerea și prelucrarea înregistrărilor din mai multe
tabele corelate între ele;
- Prezentarea înregistrărilor ordonate după anumite
criterii;
- Posibilitatea de a utiliza în formulare butoane de
comandă și cîmpuri calculate;
- Posibilitatea de a crea formulare diferite pentru
utilizatori diferiți.
Un inconvenient al formularelor este faptul că ele nu pot grupa
datele după diverse criterii, lucru care poate fi realizat prin
intermediul rapoartelor.
Formularele pot fi create atît în baza tabelelor cît și a
interogărilor.
Access permite mai multe posibilități de creare a
formularelor. În cele ce urmează vom prezenta modul Form
Wizard de realizare a unui formular pentru afișarea informației
din tabelul Automobil. În acest scop:
1. Acționăm clasa de obiecte Forms, după care din meniul
Create selectăm opțiunea Form Wizard.
39
2. Din caseta care apare (figura 9.1.), din lista derulantă a
cîmpului Table/Queries (figura 9.2.) selectăm numele
tabelului pentru care se definește formularul, în cazul nostru
Automobil, apoi indicăm cîmpurile pe care dorim să le
includem în formular, în cazul nostru: marca, carburant, cutie
de viteza, anul_producerii și pret (figura 9.3.).
40
Fig. 9.3. Selectarea cîmpurilor
Sarcini propuse:
În baza de date Auto_Salon creați următoarele formulare
în Regimul Form Wizard:
1. 3 formulare în baza tabelelor din baza de date.
2. 5 formulare în baza interogărilor definite în baza de date.
Lucru individual:
În baza de date (realizată individual la lucrarea de
laborator nr.1) creați următoarele formulare în Regimul Form
Wizard:
1. 2 formulare în baza a 2 tabele din baza de date.
2. 5 formulare în baza a 5 interogări definite în baza de date.
3. Modificați aspectul unui formular în modul Design View.
43
Lucrare de laborator nr. 10.
RAPOARTE
Considerații teoretice:
Rapoartele sunt obiecte prin intermediul cărora generezi
rezultate ce pot fi vizualizate în diverse moduri. Rapoartele în
Access sunt destinate în primul rînd pentru tipărire la
imprimantă, dar pot fi afișate și pe ecran.
Rapoartele, spre deosebire de formulare, permit să
facem totaluri, subtotaluri și rezumate, permit gruparea datelor
pe diferite nivele. Însă, rapoartele nu permit editarea și
modificarea datelor.
În cele ce urmează vom prezenta modul de creare a unui
raport în regimul Report Wizard:
1. Acționăm clasa de obiecte Reoprts, după care din meniul
Create slectăm opțiunea Report Wizard.
2. Din caseta care apare, din lista derulantă a cîmpului
Table/Queries selectăm numele tabelului în baza căruia se va
face raportul, în cazul nostru Automobil, pentru a obține un
raport cu privire la gruparea automobilelor după marca sa, în
ordine descrescătoare a prețului. Apoi indicăm cîmpurile pe
care dorim să le includem în formular, în cazul nostru: marca,
carburant, cutie de viteza, și pret (figura 10.1.) și acționăm
butonul Next >. Modalitatea de includere/ excludere a
cîmpurilor s-a examinat la laboratorul nr. 9 (crearea
formularelor în regimul Form Wizard).
44
Fig. 10.1. Selectarea cîmpurilor.
45
4. În caseta care apare indicăm (dacă nu este necesar de a sorta
informația nu indicăm nici-un cîmp) unul sau mai multe
cîmpuri după care se va face sortarea. În cazul nostru selectăm
cîmpul preț, sortat în ordine descendentă (descrescătoare),
figura 10.3. După ce s-au selectat cîmpurile (sau nu s-au
selectat) acționăm butonul Next >. În cazul cînd cîmpurile
conțin date de tip numeric apare butonul Summary options, prin
care avem posibilitatea să modificăm pentru fiecare cîmp una
sau mai multe opțiuni de calcul (sume, medii, valori minime
sau maxime).
47
Fig. 10. 6. Vizualizarea raportului RaportAutomobil.
Sarcini propuse:
1. În baza de date Auto_Salon creați 2 rapoarte în Regimul
Report Wizard.
Lucru individual:
1. În baza de date (realizată individual la lucrarea de laborator
nr.1) creați 4 rapoarte în Regimul Report Wizard.
48
BIBLIOGRAFIE
49
18. Popa G. ș.a. Baze de date Access. București: Cison, 2003.
372 p.
19. Pugna I. Databases. București: Dual Tech, 2005, 206 p.
20. Великова Т., Сиркели В. Язык запросов SQL. учебно-
методическое пособие. Комрат: Комрат. гос. ун-т, 2012. 59
стр.
50
ANEXE
Anexa 1
Tabelele bazei de date Auto_Salon
Automobil
Client
51
Sucursala
Vinzator_consultant
52
Comenzi
53
37 s1 v9 c7 a7 27.12.2014 1
38 s6 v9 c7 a12 27.12.2014 3
39 s7 v10 c7 a13 27.12.2014 3
40 s1 v10 c7 a14 13.12.2014 4
41 s6 v10 c7 a15 27.12.2014 2
42 s7 v10 c6 a7 27.12.2014 1
43 s2 v10 c6 a12 13.12.2014 1
44 s3 v10 c6 a13 13.12.2014 2
45 s4 v10 c6 a14 13.12.2014 2
46 s5 v10 c4 a15 13.12.2014 1
47 s6 v10 c4 a7 13.12.2014 1
48 s7 v10 c4 a12 13.12.2014 2
49 s2 v11 c4 a13 13.12.2014 3
50 s3 v11 c5 a14 23.12.2014 5
51 s4 v11 c5 a15 27.12.2014 5
52 s5 v11 c2 a16 23.12.2014 2
53 s6 v11 c2 a17 23.12.2014 1
54 s7 v11 c2 a18 23.12.2014 1
55 s2 v11 c2 a19 23.12.2014 1
56 s3 v11 c2 a20 23.12.2014 3
57 s4 v11 c3 a1 9.12.2014 4
58 s1 v11 c3 a18 9.12.2014 4
59 s1 v12 c3 a19 9.12.2014 2
60 s2 v12 c3 a20 9.12.2014 1
61 s3 v13 c3 a1 30.12.2014 1
62 s2 v13 c3 a2 16.01.2015 1
63 s3 v14 c2 a5 16.01.2015 1
64 s4 v14 c11 a12 16.01.2015 2
65 s5 v12 c11 a10 16.01.2015 2
66 s6 v14 c11 a20 16.01.2015 2
67 s7 v12 c11 a1 16.01.2015 2
68 s4 v10 c11 a2 16.01.2015 2
69 s5 v1 c11 a5 16.01.2015 7
70 s6 v2 c1 a2 16.01.2015 3
71 s7 v11 c1 a4 12.01.2015 3
72 s4 v1 c1 a6 12.01.2015 2
73 s5 v2 c1 a7 12.01.2015 2
74 s2 v2 c1 a13 12.01.2015 1
54