Consultația prenatală

  Consultația prenatală reprezintă un factor major în diminuarea riscului

materno – fetal, dar și în identificarea unei sarcini care are un risc obstetrical
crescut.
Scopurile consultației prenatale sunt:
-supravegherea sarcinii
-evitarea îmbolnăvirii
-depistarea eventualilor factori de risc
-evitarea complicațiilor și agravării unei patologii preexistente, cu nașterea la
termen a unui făt eutrofic, făra handicap, cu posibilități normale de dezvoltare
fizică și psihică
-pregătirea fizică și psihică în vederea nașterii.
-reintegrarea în societate a femeii după terminarea perioadei puerperale într-o
perfectă stare de sănâtate.
Consultația prenatală este o consultație standard, daca este aplicata femeilor
gravide în absența factorilor de risc. În cazul gravidei cu risc obstetrical crescut,
consulatia prenatală este una diferențiată, corespunzătoare necesității crescute
pentru o supraveghere mai atentă.
În prima etapă gravida va fi luată în evidență, de preferat în primul trimestru de
sarcină, ocazie cu care se face un bilanț al stării de sănâtate al gravidei. Se fac
investigațiile obligatorii la luarea în evidență și se solicită consulturi
interdisciplinare în cazul existenței unei patologii asociate stării de gestație.
Prima consultație trebuie să cuprinda următoarele elemente:
A. Detreminarea stării de sănătate a gravidei:
1. Anamneza trebuie să fie completă, cumprinzând :
 Antecedente personale fizilogice și patologice: antecedente medicale și
chirurgicale personale
  Antecedente obstetricale :istoricul sarcinilor anterioare precum și
istoricul sarcinii actuale. Se stabilește vârsta gestațională în funcție de
data ultimei menstruații.
 Antecedente heredo-colaterale: boli genetice, boli ereditare transmisibile
 Condițiile de viață și muncă ale gravidei: posibila expunere la mediu
toxic, ortostism prelugit, caz social.
2. Examenul clinic general vizează depistarea unei patologii existente în
momentul examinării gravidei, care ar putea duce la o creștere a riscului. Acesta
trebuie să aprecieze: starea functională a tuturor aparatelor și sistemelor
organismului gravidei, tipul constitutional al femeii, starea de nutriție, cresterea
ponderală din timpul sarcinii.
3. Examenul obstetrical impune inspecția regiunii vulvale , examenul cu valve
al colului și vaginului, pentru a exclude posibilii factori de risc (anomalii ale vulvei
și vaginului care deformează canalul de naștere, tumori praevia, cicatrici,
condilomatoză). Se expune colul pentru inspecție și se recoltează secreție vaginală
pentru examenul citobacteriologic.
În primele săptămâni de sarcină palparea uterului poate fi foarte utilă pentru a
aprecia vârsta gestațională, în special când examenul ecografic nu este la
îndemână. Se apreciază lungimea colului uterin și starea orificiului cervical extern
pentru a identifica modificări premature de col.
In trimestrul al treilea se efectueaza manevrele lui Leopold,măsurarea
circumferinței abdominale și a înălțimii fundului uterin, tușeul vaginal. Se
efectueaza pelvimetria externă.

B. Selecționarea gravidelor cu risc obstetrical crescut

Acestea sunt grupate în mai multe caregorii:
I. Circumstanțe psiho-sociale:
 Sarcină nedorită
 Climat afectiv neprielnic,familii dezorganizate
 Domiciliul femeii în zone geografice greu accesibile, fără posibilități
de transport de urgență
 Nerespectarea prevederilor legislației de ocrotire a femeii gravide la
locul de muncă
 II. Factrori generali
 Vârsta: primipară sub 20 de ani si peste 35
 Paritatea: marile multipare
 Înălțimea sub 1.55m
 Greutatea sub 45kg
 Hipotrofie genitală
 Izoimunizare Rh sau de grup

III. Antecedente ginecologice și obstetricale:

 Uter cicatriceal
 Malformații sau tumori genitale
 Sterilitate tratată
 Operații plastice pe sfera genitală sau pe rect
 Sarcini cu risc sau o naștere la cel puțin una an de la data fecundării actuale
 Avort sau naștere prematură
 Nașteri cu distocii mecanice, distocii de dinamică, hemoragii în perioada a
IV-a a nașterii,
 Lehuzie cu sindrom infecțios sau boală tromboembolică
 Nașterea unor feți morți, feți decedați în perioada neonatală precoce, feți
malformați

IV. Boli preexistente sarcinii:

 Cardiopatii
 HTA
 Anemii
 Tulburări endocrino-metabolice, obezitate, diabet, hipo/hiper-
tiroidism
 Boli autoimine
 Boli respiratorii
 Nefropatii
 Infecții cornice- tuberculoză, lues
 Boli infecțioase- rubeola, herpes, tozxoplasmoză, listerioză, hepatită,
infeții cu virusul cytomegalic
 Hepatită cronică
 Afecțiuni ortopedice
 V. Intoxicații:
 Alcoholism
 Tabagism
 Medicamente
 Stupefiante

VI. Sarcină complicate prin:

 Distocii oasase
 Distocii de prezentație (inclusiv prezentația pelvină)
 Creșterea anormală în greutate
 Disgravidie de ultim trimestru
 Infecții urinare, vaginale, cutanate
 Creșterea anormală a volumului uterului
 Hemoragii după 20 de săptămani de gestație
 Incontinență cervicală
 Incompatibilitate de grup sau Rh
 Interveții chirurgicale
 Boli aparute în cursul sarcinii
 Sarcina cu termen cronologic depășit

VII. Factori intranatali

 Hemoragie recentă
 Boală intercurentă în evoluție
 Ruptură de membrane de peste 6 h fără declanșarea travaliului
 Travaliu de peste 24 de ore la primipare și peste 12 ore la multipare
 Prolabare de cordon
 Suferință fetală
 Moartea intrauterină a fătului

În funcție de toți acești factori se calculează un scor care încadrează

gravidele cu risc slab, mediu și crescut, cel mai folosit fiind modelul lui
Coopland.
Tabelul1. Formular de evaluare a riscului crescut: scorul Coopland

Istoric reproductiv Condiții medicale sau Sarcina actuală

chirurgicale asociate
Vârstă <16 ani=1 Chirurgie ginecologică Sângerare <20 =1
16-35 ani =0 în antecedente =1 21-29=2
>35 ani =2 >30=3

Paritate 0=1 Diabet gestational clasa Ruperea prematură a

1-4=0 A=1 membranelor = 2
>5=2 Diabet clasa B sau mai
mare = 3
Doua sau mai multe Boală cardiacă =3 Făt suprapurat =1
avorturi sau istoric de
infertilitate = 1
Hemoragie postpartum Boală renală cronică =1 Polihidramnios =2
sau extracție manuală
de placenta =1
Copil >4000g=1 Alte tulburări medicale Restrictie de creștere
<2500g=1 semnificative (scor 1-3 intrauterină = 3
în funcție de severitate
Toxemie sau HTA =2 Sarcină multiplă =3
Operație cezariană în Prezentație pelvină sau
antecedente = 2 prezentații distocice =3
Travaliu anormal sau Izoimunizare Rh = 3
dificil =2
Anemie 10g/dl =1
HTA=2
Risc usor =0-2 puncte
Risc crescut = 3-6 puncte
Risc sever > 7 puncte
C. Explorări paraclinice și de laborator

Investigațiile esențiale obligatorii la luarea în evidență a sarcinii sunt:

-Explorări hematologice: hemoleucograma, glicemie, evaluarea funcției
renale și hepatice, evaluarea funcției tiroidine.
-determinarea grupului sanguin și al Rh-ului (inclusiv Rh-ul partenerului
dacă există posibilitatea incompatibilităților)
-explorări serologice pentru boli infecțioase: hepatita B și C, HIV, VDRL,
complexul TORCH (detrminarea imunoglobulinelor M și G pentru
toxoplasmoză, rubeolă, cytomegalovirus, herpes simplex)
-examenul sumar de urină si urocultura
-examenul bacteriologic al secreției vaginale
-examenul ecografic
Investigațiile speciale:
Testele de probabilitate, din sângele matern se efectueză pentru a încadra
sarcina într-o grupă de risc in ceea ce privește defectele de tub neural
(sindromul Down, sindromul Edward, sindromul Patau) . Acestea sunt
reprezentate de: Dublul test care se determină între 10-14 săptămâni de
gestație și Triplul test între 15 și 18 săptămâni.Testele se efectuează prin
corelarea unor măsurători ecografice (translucența nucală, os nazal, unghi
facial, doppler cardiac) cu investigații biochimice (PAPP-A, BHCG, alfa-
fetoproteina, estriol)
Un rezultat care depășește pragul de risc, incadrează sarcina într-o grupă de
risc crescut , diagnosticul urmând să fie precizat prin efectuarea cariotipului
fetal, după biopsia de vilozități coriale (9-13 săptămâni), amniocenteză (15
săptămâni), cordocenteză (16 săptămâni) sau prin depistarea celulelor fetale
din sângele matern (Testele Panorama și Veracity, neinvazive, dar ușor
inferioare metodelor invazive)
RMN-ul se poate efectua dacă sunt necesare date suplimentare cu privire la
 făt sau placentație.

Recomandările pentru consultațiile prenatale ulterioare sunt:

La o sarcină necomplicată, frecvența consultațiilor ulterioare este lunară între
săptămânile 12-28 de sarcină și de doua ori pe luna după săptămâna 28. După 36
de săptămâni se recomandă o consultație săptămânală până la naștere, pentru a
surprinde din timp o eventuală suferință fetală. Sunt permise până la 42 de
săptămâni de gestație fără risc, apoi este indicată inducerea travliului cu ajutorul
prostaglandinelor, a medicației ocitocice sau prin amniotomie dacă colul permite.
În cadrul consultațiilor ulterioare se apreciază starea generală a gravidei, se
efectuează examenul general acordându-se o atentie specială : curbei ponderale,
tensiunii aretriale, apariției edemelor, aprecierea creșterii și a stării de bine fetale.
Pe parcursul sarcinii, se recomandă ca între săptămânile 30-32 să fie repetate
analizele de laborator (hemoleucograma, glicemia, transaminazele, examenul
sumar de urină și urocultura, examenul bacteriologic al secreției vaginale).
La pacientele cu diabet gestașional se dermină TTGO și hemoglobina glicozilată
În caz de incompatibilitate ABO/Rh și antocrpi absenți, se dozează anticorpii între
săptâmănile 28-36, cât și antepartum. Se reconadă administrarea unei doze de
imunoglobulină specifică anti-D 300g la 28 de săptămâni
Ecografia are valoare în determinarea vârstei gestaționale, a greutății, creșterii și
stării fătului. În zonele dezvoltate înlocuiește manevrele lui Leopold și măsurarea
fundului uterin.
Cardiotocografia poate fi efectuată din trimestrul III de sarcină pentru aprecierea
stării fetale atât antepartum cât și intrapartum sub influența dinamicii uterine.
Între săptămanile 20-40 se stabilește data intrării în concediul prenatal, locul unde
va avea loc nașterea și pregătirea psihologică a nașterii
In concluzie, prima consultație stabilește dacă gravida are o sarcină fiziologică sau
o sarcină cu risc obtetrical crescut. Ea trebuie informată asupra măsurilor de igienă
și a posibilelor riscuri. Gravidele cu risc obstetrical crescut trebuie dirijate câtre
serviciile medicale în care există cadre și dotare corespunzătoare,pentru a reduce la
minim riscul.

Igiena sarcinii

Nutriția și sarcina
Nutriția este definită de calitatea și cantitatea de alimente ingerate. Este esențială
asisgurarea aportului de acid folic înainte de concepție pentru a preveni defectele
de tub neural (anencefalie, spina bifida, etc.).
Trebuie făcută o apreciere generală asupra stării de nutriție la prima vizită. Sunt
necesare cel puțin trei mese pe zi cu un aport hidric și caloric adecvat.
Recomandările cu privire la caștigul ponderal ideal din timpul sarcinii sunt de 11-
12 kg. Un căștig ponderal mai mic de 7 kg ar putea duce la restricție de creștere
intrauterină și naștere prematură, iar un căștig ponderal mult peste 15 kg devine un
potențial risc de hipertensiune gestațională, diabet gestațional și macrosomie fetală.
Activitatea femei influentează necesarul de calorii zilnic. Media necesarului
variază intre 2000-2500 kcal/zi. O dieta echilibrate trebuie să conțină proteine,
glucide și lipide. De regula 50-60% din totalul caloriilor sunt glucide, 20-30%
lipide și 10-15% proteine.
La necesarul proteic de bază al femeii non-gravide se adaugă cel pentru creșterea și
dezvoltarea fătului, placentei, uterului, sânilor precum și creșterea volumului de
sânge matern. Preferabil, suplimentarea cu proteine se recomandă a proveni din
surse animale precum carne roșie, lapte, oua, brânză, carne de pasăre și pește.
Aportul insuficient se întălnește la comunități sărace și e reflectat de nivelul scăzut
al albuminelor plasmatice.
Glucidele reprezintă principala sursă a energiei. Prin aportul adecvat de lipide se
asigură necesarul de vitamine liposolubile, componentă esențială a membranelor
celulare și a encefalului. Deficiența apare rar, adesea prin deficit de vitamina A.
Minerale și oligoelemente
Aportul insuficient de minerale și vitamine afectează atât mama cât și fătul. La
comunitățile sărace, la care dieta nu asigură necesarul de minerale și vitamine, este
esențială suplimentarea în timpul sarcinii.
Tabel.2 Doza zilnică recomandată de minerale și oligoelemente pentru gravide
Element Necesar Funția Deficiența
Calciu 1000 mg Oase, dinți, lapte, coagularea Odteoporoză
sângelui, contractibilitatea Carii dentare
musculară
Sodiu 1.5 g Funția musculară și nervoasă, Convulsii
transferul apei prin membrana
celulară
Potasiu 4.7 g Funția musculară și nervoasă, Aritmii
transferul apei prin membrana cardiace
celulară
Magnezi 350 mg Exitatia neuromusculară Tremor
u Sisteme enzimatice Afectarea SNC
Mobilizarea calciului
Fier 27 mg Hemoglobină, mioglobină Anemie
feriprivă
Zinc 11 mg Sinteza enzimelor Restricție de
dezvoltare
Iod 220 microg Sinteza hormonilor tiroidieni Cretinism
Gusă
Seleniu 60 microg Metabolism și funcția tiroidiană
Fluor 1 mg Dezvoltarea oaselor Carii dentare
Tabel.3 Doza zilnică recomandată de vitamine pentru gravide
Vitamine Necesar Funcția Deficiența
a) Liposolubile
A 770 microg Oase, muschi, piele, Nictalopie
vedere, imunitate Afecțiuni
epiteliale
D 15 microg Absorbția și utilizarea Rahitism
calciului osteomalacie
E 15 mg Metabolismul celular Perturbări ale
funcției aparatlui
reproducător
K 90 microg Coagularea sângelui Hemoragii
b) Hidrosolubile
B1 (tiamina) 1.4 mg Coenzimă în Boala Beri-Beri
metabolismul intermediar
B2 (riboflavina) 1.4 mg Coenzimă în Retard de
metabolismul intermediar creștere, glosită,
leziuni oculare
B5 (niacina) 18 mg Coenzimă în Pelagra
metabolismul intermediar
B6 (piridoxina) 2.5 mg Coenzimă în Afecțiuni ale
metabolismul intermediar SNC și epiteliale
B12(Cobalamina) 2.6 microg Coenzimă în Anemie
metabolismul intermediar megaloblastică
Leziuni ale SNC
C (Acid ascorbic) 85 mg Coenzimă în Scorbut
metabolismul intermediar
Acid folic 600 microg Coenzimă în Defecte de tub
metabolismul intermediar neural
Anemie
megaloblastică
Glosită

Fumatul
Numeroase rezultate negative au fost asociate cu fumatul pe parcursul sarcinii.
Multiple mecanisme fiziopatlogice au fost propuse pentru a explica efectele
adverse. Acestea includ hipoxia fetală secundară nivelului crescut de
carboxihemoglobină, circulația utero-placentară redusă și efectul toxic direct al
nicotinei si și altor compuși ai fumului. Femeile care fumează prezintă risc dublu
de placenta praevia,dezlipire prematură de placentă normal inserată, ruperea
prematură a membranelor, prematuritate, greutate mică la naștere.
Alcoolul
Aportul excesiv de alcool de la vârste gestaționale mici este puternic teratogen.
Consumul cronic de alcool crește morbiditatea perinatală prin apariția sindromului
alcoolismului fetal caracterizat prin: retard de creștere intrauterină, retard mental,
malformații osteoarticulare, faciale și cardiovasculare, căștig ponderal lent
postnatal, tulburări psihice și comportamentale.
Prin urmare se interzice consumul de alcool in sarcină, sau limitarea acestuia la
una-două unități (o unitate tarie=25 ml) de alcool pe săptămână, pentru a reduce la
minimum riscul fetal.
Cofeina
Colegiul American de Obstetrică și ginecologie a concluzionat că, consumul
moderat de cofeină ( mai mic de 200mg/zi) nu pare să fie ascociat cu avortul sau
nașterea prematură, dar relația dintre consumul de cofeină și retardul de creștere
intrauterină rămâne să fie clarificată.
Activitatea profesională
Se recomandă evitarea muncii fizice grele, ortostasmului prelugit, mediului toxic,
navetei, conducerii mașinii, zborului cu avionul. De asemenea trebuie acordată o
importanță deosebită somnului și odihnei din timpul sarcinii.
Activitatea sexuală
În general nu se interzice activitatea sexuală la gravidele cu sarcini fără risc.
Activitatea sexuală trebuie redusă sau oprită în cazul gravidelor cu risc obstetrical
crescut precum placenta praevia, amenițare de avort sau de naștere prematură.
Activitatea fizică
În general femeia gravidă nu trebuie să îsi limeteze activitatea fizică, cu mențiunea
de a nu obosi excesiv sau de a se accidenta. Se indică o evaluare clinică atentă
înaintea recomadării unui program de activitate fizică. În absența factorilor de risc
(patologie cardiacă, respiratorie, insuficiență cervico-istmică, HTA, sarcină
multiplă etc.) se încurajează angajarea în activități fizice de intensitate moderată
timp de 30 de minute zilnic (aerobic, gimnastică pentru gravide). Fiecare activitate
ar trebui evaluată individual pentru riscul potențial.
Igiena dentară
Examenul stomatologic ar trebui inclus în investigațiile prenatale cu încurajarea
igienei dentare corespunzătoare. Cariile dentare nu sunt agravate de sarcină, boala
parodontală a fost asociată cu nașterea prematură. De menționat că sarcina nu este
o contraindicație pentru tratamentul stomatologic.
Îmbrăcămintea și sarcina
La gravide se rocamndă să poarte haine largi, comode, pantalonii să fie lejeri, să nu
fie strâmți în talie, număr potrivit la pantofi și fără toc.
Consilierea din timpul sarcinii
Starea de graviditate produce femeii modificări atât la nivel fizic cât și psihologic,
existând riscul unor tulburări emoționale. Consilierea gravidei pe parcursul sarcinii
are rolul de a pregăti viitoarea mamă pentru naștere, creează o legătură strânsă de
încredere între medic și gravidă, oferind gravidei o stare de confort și siguranță.
Alăptatul
Mamele trebuie informate asupra avantajelor alăptatului. Mameloanele trebuie
inspectate antenatal, iar gravidele cu mameloanele ombilicate trebuie sfătuite să
corecteze această condiție prin masaj pe parcursul sarcinii, prin aspirare cu ajutorul
pompei de sân.

Medicația și sarcina

Cele mai frecvente medicamente utilizate în timpul sarcinii sunt antalgice,

antiacide, antihistaminice, antiemetice, antibiotice, medicația hormonală.
Agenția Americană pentru controlul Alimentelor și medicamentelor clasifică
medicamentele în funcție de siguranța administrării lor în timpul sarcinii, in 5
categorii:
Categoria A: studii controlate pe subiecți umani nu au demonstrat existența vreunui
risc pentru făt și reprezintă cele mai sigure medicamnete.
Categoria B: studii pe animale demonstrează posibilitatea existenței unui anumit
grad de risc fetal. Nu există studii controlate pe subiecți umani.
Categoria C: nu există studii pe animale și subecți umani care să demonstreze
efectele negative ale medicamentelor
Categoria D: există dovezi clare că sunt riscante în sarcină pentru efectele negative
fetale.Acesta categorie se va folosită numai în situații vitale sau afecțiuni severe, în
care beneficiile contrabalanseză riscurile administrării.
Categoria X: care nu justifică administrarea indiferent de beneficii.
Medicația adminstrată în sarcină acționează prin mecanisme multiple asupra
fătului:
 direct asupra embrionului, rezultând un efect fetal toxic, teratogen.
 vasoconstricție la nivelul placentei, alterând schimburile de oxigen și
transferul subtanțelor nutritive de la mamă la făt.
 produc hipertonie uterină cu cu anoxie fetală consecutivă
 alterează dinamica biochimică a mamei, afectând indirect fătul
Severitatea afectării fătului depinde de vârsta acestuia, potența medicamentului și
doza administrată.
Administrarea medicamentelor în faza embrionară sau zigotică are efect ”totul sau
nimic”, fie oprește sarcina în evoluție, fie nu are efect asupra produsului de
concepție.
Perioada organogenezei (3-8 săptămâni postconcepție) este critică pentru
teratogeneză. Administrarea medicamentelor în acestă perioadă se poate solda cu
avort, malformații neletale,defecte metabolice sau funcționale care se vor
manisfesta în cursul vieții.
După încheierea organogenezei (după 13-14 de săptămâni de gestație)
medicamentele au un risc scazut teratogen, însă pot afecta creșterea și
funcționalitatea organelor fetale.
Principalele clase de medicamente:
 Antalgice-antiinflamatoare nesteroidine
 Antibioterapia
 Antifungice
  Antihipertensive
 Antiaritmice
 Anticoagulante
 Antiepilepstice
 Antiemetice
 Antidiabetice
De menționat că există pentru fiecare clasă compuși care sunt permiși, limitați sau
interziși pentru administrarea în sarcină.
Cu căteva excepții notabile, majoritatea medicamentelor pot fi utilizate în relativă
siguranță pe parcursul sarcinii.Raportul risc-beneficiu este piesa centrală a
consilierii. Lăsate netratate unele boli reprezintă o amenințare mai seriosă,atât
pentru mamă, cât și pentru făt, decât riscurile expunerii la medicament.
Medicamente anticonvulsivante
Niciun medicament anticonvulsivant nu poate fi considerat sigur în sarcină.
Femeile cu epilepsie trebuie informate că riscul de a avea un făt malformat este de
2-3 ori mai mare. Conform FDA anticonvulsivantele de generație mai nouă
prezintă riscuri mai scăzute. Dintre medicamentele în uz, acidul valproic prezintă
cel mai mare risc. Anomaliile cele mai importante raportate sunt cleft-urile oro-
palatine, malformațiile cardiace, defctele de tub neural.
Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei și blocanți ai receptorului
angiotensinei
IECA sunt considerați fetotoxici. Aceștia provoacă hipotensiune fetală și
hipoperfuzie renală. Perfuzia diminuată duce la restricția de creștere intrauterină,
iar oligohidramniosul determină hipoplazie pulmonară și contracturi la nivelul
membrelor.
Medicația antifungică
Din acestă clasă fluconazolul a fost asociat cu o serie de malformații congenitale
(cleft oro-palatin, malformații cardiace, ale craniului și oaselor lungi). De
menționat faptul că o doză unica de fluconazol 150mg administrată pentru
tratamentul candidozei vulvo-vaginale nu pare a fi teratogenă).
Agenți antiinflamatori
Această clasă cuprinde atât aspirina cât și antiinflamatoarele nestroidiene (AINS)
(ibuprofen, indometacin).AINS sunt considerate fără riscuri majore dacă sunt
folosite în doze mici și doar la nevoie.Aspirina și indometacinul trebuie evitate în
ultimul trimestru de sarcină datorită riscului de închidere a canalului arterial fetal și
hipertensiune pulmonară consecutivă. O doză mai mică de 100mg de aspirină
folosită zilnic nu prezintă efecte adverse asupra fătului.
Antibiotice
Aceste medicamente folosite pentru tratamentul infecțiilor fac parte din
medicamentele cel mai des utilizate în timpul sarcinii. Cu puține expeții agenții
antimicrobieni sunt considerați siguri pentru produsul de concepție.
 Betalactamine
Sunt sigure în sarcină și de primă intenție (penicilina G, ampicilina,
amoxicilina, cefalosporinele). Nu s-au demonstrat efecte teratogene la
animale și om.
 Aminoglicozidele
La prematurii tratați cu gentamicină sau streptomicină apare nefrotoxicitate
și ototoxicitate. Deși există o preocupare teoretică privind toxicitatea fetală
potențială, nu au fost observate efecte edverse sau defecte congenitale legate
de expunerea prenatală.
 Clormfenicol
Acest antibiotic nu este considerat teratogenic, însă efectele adverse produse
prematurilor au determinat evitarea acestui antibiotic în sarcină.
 Nitrofurantoin
Expunerea în primul trimestru crește riscul de cleft oro-palatin și
microftalmie. Poate fi utilizat dacă nu există alternative convenabile.
 Sulfamidele
Utilizate deseori în combinație cu trimetoprim,în primul trimestru crește
riscul de malformații cardiace și atrezie coanală. Acest antibiotic poate fi
utilizat dacă nu există alternative convenabile.
 Quinolonele
Nu sunt indicate de rutină în sarcină.Studiile pe animale au raportat
artropatii la toate speciile studiate. Poate fi utilizat dacă nu există alternative
convenabile.
  Tetraciclinele
Aceste medicamente nu se folosesc la femeile gravide. Administrarea după
25 de săptămâni de sarcină este asociată cu colorarea în galben-brun a
dentiției temporare.

Agenți anivirali
Numărul agenților folosiți pentru tratamentul infecțiilor virale a crescut mult în
ultimii 20 de ani. Pentru majoritatea acestora, experiența privind efectele asupra
gravidelor este limitată. Nu se recomandă avortul terapeutic în cazul administrării
în primul trimestru de sarcină.
Agenți antineoplazici
Managementul cancerului pe timpul sarcinii implică mulți agenți chimioterapici
care în general sunt fetotoxici și teratogeni. Există puține date în privința siguranței
terapiilor noi. De amintițonat methotrexatul, ciclofosfamida, tamoxifenul ca agenți
puternic teratogeni.
Hormonii sexuali
Este bine cunoscut faptul că expunerea feților feminini la hormoni masculini și
viceversa poate avea efecte nefavorabile. De menționat Dietilstilbestrolul, estrogen
sintetic care a fost asociat cu anomalii ale tractului genital la feții expuși de ambele
sexe. De asemena femeile cu expunere intrauterină la dietilstilbestrol prezintă un
risc crescut de neoplazie vaginală și cervicală.
Corticosteroizii
Această clasă cuprinde glucocorticoizii și mineralocorticoizii, medicamente cu
acțiune aniinflamatoare și imunosupresivă. Aceste medicamente sunt utilizate în
tratamentul astmului și bolilor autoimune. Corticoizii au fost asociați, în studiile pe
animale, cu apariția de defecte ale buzei superioare și palatului. Nu au fost
dovedite riscuri crescute de malformații majore astfel utilizarea cotricosteroizilor
nu prezintă un risc teratogen major.
Medicația psihiatrică
Este indicată în afecțiuni psihiatrice majore cu evaluarea atentă a balanței risc-
beneficiu.
Retinoizii
Acești derivați de vitamina A sunt printre cei mai puternici agenți teratogeni
umani. Prin ihibarea migrării celulelor crestei neurale în embriogeneză acești
agenți provoacă un tablou cu defecte ale crestei neurale denumit embriopatie de
acid retinoic, care implică sistemul nervos, fața, inima și timusul.
Thalidomida și Lenalidomida
Thalidomida este teratogenul uman cel mai cunoscut, find folosită în trecut în
tratemntul leprei, iar ulterior în tratamentul mielomului multiplu. Aceasta produce
malformații la 20% din fetușii expuși în primul trimestru de sarcină. Cea mai
frecventă malformație este focomelia- absența unuia sau mai multor oase lungi, cu
atașarea măinilor și picioarelor direct pe trunchi, printr-un os rudimentar de mici
dimensiuni.Sunt de asemenea comune malformațiile cardiace și gastrointestinale.
Lenalidomida este un analog al thalidomidei, folosit actual în tratamentul unor
tipuri de sindrom mielodisplazic și în mielomul multiplu, cu efect teratogen
similar.
Warfarina
Antagonist al vitaminei K și anticoagulant puternic, Warfarina are o masă
moleculară mică ce traversează ușor placenta producând efecte embriotoxice și
fetotoxice.Expunerile în perioada 6-9 săptămâni de sarcină conduc la embriopatia
la warfarină caratcterizată prin vertebre și epifize femurale punctiforme precum și
hipoplazie nazală cu deprimarea punții nazale. Nou nascuții afectați pot prezenta
atrezie coanală cu afectare respiratorie. Atunci când este folosită după primul
trimestru de sarcină, warfarina poate provoca hemoragii în structurile fetale.
Drogurile recreaționale
În cadrul evaluărilor, efectele atribuie drogurilor ilicite pot fi confundate cu
efectele altor factori simultani cum ar fi starea de sănătate precară a mamei,
malnutriție și boli infecțioase. Substanțele ilegale pot conține contaminanți toxici,
cum ar fi plumb, cianuri, ierbicide și pesticide. Impurități adăugate ca diluanți:
granule fine de sticlă, rumeguș, warfarină, arsen contribuie semnificativ la efectul
teratogen.
 Amfetaminele nu sunt considerate a fi teratogeni majori. Se asociază cu
restricția de creștere intrauterină și tulburări comportamentale în copilările.
  Cocaina este un excitant al sistemului nervos central, determină
vasoconstricție și hipertensiune. Poate dermina complicații materne grave:
hemoragie cerebrală, infarct miocardic, dezlipirea prematură de placentă.la
făt au fost raportate cazuri de cleft oro-palatin.
 Opioizii-narcoticele nu sunt considerați teratogeni majori. A fost indentificat
risc crecut de spina bifida, gastroschizis și anomalii cardiace în cazul
expunerii la medicația opioidă în scop terapeutic în perioada
periceoncepțională. În contrast consumul ilicit de opioizi este puternic
asociat cu efecte adverse fetale și neonatale. Gravidele depnedente de
heroină prezintă risc crescut de naștere prematură, dezlipire prematură de
placentă, restricție de creștere intrauterină și moarte fetală. Efectul extragerii
neonatale a narcoticului, denumit sindromul neonatal de abstinență, se
manifestă în proporție de până la 90% din copii expuși. Acesta se
caracterizează prin iritabilitate a sistemului nervos central, care netratată
poate ajunge la convulsii, tahipnee, episoade de apnee, hrănire dificilă și
incapacitate de dezvoltare.
 Consumul de marijuana nu a fost asociat cu risc crescut de anomalii fetale la
om. Efectul teratogen a fost observat prin administrarea de doze mari la
animale.

Vacinările în sarcină
Trebuie diferențiate vaccinurile cu organisme vii sau atenuate,care sunt teratogene,
de cele cu organisme inactivate. Imunizarea împotriva bolilor care pot fi tratate cu
succes nu este necesară în timpul sarcinii.
I. Vaccinuri premise dacă riscul de infecție este mare:
 Vaccinul antitetanic
 Vaccinul antigripal
 Vaccinul antipoliomielitic (inactiv, injectabil)
 Vaccinul împotriva hepatitei B

II. Vaccinuri de evitat:

 Antirubeolic
 Antirujeolic
 Antirabic
 Antidifteric
 Vaccin împotriva oreionului
 Vaccin împotriva tusei convulsive
 Vaccin împotriva febrei tifoide
 Vaccin împotriva febrei galbene
 Vaccinul BCG
 Vaccinul antipolio activ per os