Constituțiile României

 Constituțiile : legea fundamentală în stat ce stabilește principiile

fundamentale ale funcționării acestuia, atribuțiile instituțiilor,
drepturile și libertățile cetățenești.
Ideea de Constituție apare în spațiul românesc în secolul al XVIII-lea,
când domnitorul fanariot Constantin Mavrocordat publică un proiect de
Constituție.
Documente cu caracter constituțional în spațiul românesc au fost:
1. 1821 – „Cererile Norodului Românesc” – în timpul revoluției
conduse de Tudor Vladimirescu.
2. 1822 – „Constituția Cărvunarilor” – Ionică Tăutu.
3. 1838 – „Osăbitul act de numire a suveranului român.”

 Constituțiile în spațiul românesc.

1.) 1834 – Regulamentele Organice – primele Constituții.
– introduse în Țara Românească și Moldova în timpul
Protectoratului rus(dominației rusești) din 1829 – 1856.
2.) 1858 – Convenția de la Paris.
– introdusă de cele șapte mari Puteri ale Europei care
acceptaseră Unirea Principatelor Române, Moldova și Țara
Românească.
3.)1864 – Statutul dezvoltator al Convenției de la Paris.
– elaborată de Cuza în urma unei lovituri de stat.
– era modificată Convenția de la Paris din 1858 în scopul de
a introduce regimul autoritar(Cuza) necesar reformelor de stat.
 4.) CONSTITUȚIA DIN 1866.
 A fost prima Constituție internă românească.
 Contextul elaborării: 10/11 februarie 1866, Alexandru Ioan Cuza este
forțat să abdice printr-o lovitură de stat organizată de „monstruoasa
coaliție” (alianță dintre conservatori și liberali radicali);
 10 mai 1866 – este proclamat principele României, Carol I de
Hohenzollern Sigmaringen.

 Constituția era necesară pentru:

a.)Întărirea unirii Principatelor realizată de Cuza în 1859,
b.)Oprirea intervenției Marilor Puteri împotriva noului stat.
c.)Era necesară o lege fundamentală odată cu numirea principelui
Carol I.
 Constituția din 1866: – a fost inspirată după cea din Belgia, elaborată
în 1831.
– a fost considerate una dintre cele mai avansate
Constituții din Europa la mijlocul secolului XIX.
– a fost sancționată și promulgată( a fi de acord
printr-un act oficial) de principe.
– 1 iulie 1866 – publicată în Monitorul Oficial,
a intrat în vigoare.
o Conținuturile Constituției:
 Nu se menționa dependența(suzeranitatea) otomană asupra României.
 Caracterul suveran al statului român nu este exprimat direct, dar
reiese din conținuturi.
 România este stat indivizibil și inalienabil(teritoriul său nu poate fi
împărțit, nu poate fi înstrăinat)
 PRINCIPII DEMOCRATICE:
1.) SUVERANITATEA NAȚIONALĂ( a poporului), care
reiese din articolul ce precizează „toate puterile statului
emană de la națiune.”
2.)CONDUCERE REPREZENTATIVĂ(GUVERNARE) ȘI
RESPONSABILĂ.
3.)SEPARAREA PUTERILOR ÎN STAT.
4.)DREPTURI ȘI LIBERTĂȚI DEMOCRATICE
CETĂȚENEȘTI.
5.)FORMA DE CONDUCERE(REGIM POLITIC) –
MONARHIE CONSTITUȚIONALĂ.
Monarhie constituțională – forma de conducere în stat, monarhul are
puteri limitate de Constituție.
 MONARHIA ERA EREDITARĂ, PE LINIE BĂRBĂTESCĂ,
EXISTA DREPTUL DE PRIMOGENITURĂ, moștenitorii tronului
trebuiau crescuți în religia ortodoxă.

 SEPARAREA PUTERILOR ÎN STAT.

1. Puterea legislativă: – deținută colectiv de domn(monarh) și
Parlament bicameral, Senatul și Adunarea Deputaților.

 Principele poate dizolva Parlamentul cu condiția de al convoca într-o

lună de zile(convoacă, amână, dizolvă Parlamentul)
 Principele și Parlamentul au inițiativă legislativă.
 Principele(monarhul) are „drept de veto” legislativ(____)
 Monarhul sancționează și promulgă legi(a fi de acord cu o lege); mai
poate fi obligat să sancționeze sau să promulge o lege.

2. Puterea executivă: – deținută de domn, exercitată de Guvern în

numele domnului.
 Domnul numea și revoca miniștrii, desemna primul ministru.
 Guvernul răspundea în fața Parlamentului pentru conducerea
sa(responsabilitatea ministerială)
 Parlamentul avea drept de interpelare( a trage la răspundere
Guvernul)
 Niciun act semnat de monarh nu era valabil fără semnătura a cel puțin
un ministru.

3. Puterea judecătorească.
 Înalta Curte de Justiție și Casație – instituție supremă juridică.
 Tribunale și judecătorii.
 Sentințele erau date în numele regelui.
 Judecătorii aveau INAMOVIBILITATE(inamovibili) = imuni.

 Drepturile(atribuțiile) monarhului erau largi(vezi și mai sus):

 Declară pace și război.
 Șef suprem al armatei.
 Putea să bată monedă.
 Oferă decorații și grade militare.
 Încheie convenții cu alte state, cu acordul
Parlamentului.

o SISTEMUL DE VOT – censitar(în schimbul unei sume de bani)

– prin vot censitar se alegea Parlamentul.
o DREPTURI ȘI LIBERTĂȚI DEMOCRATICE
CETĂȚENEȘTI.
 Libertatea : – de exprimare.
– presei.
– întrunirilor.
– asocierilor.
 Egalitatea în fața legii.
 Drepturi: – la proprietate „sacră și inviolabilă.”
– azil politic.
 Constituția din 1866 avea limite în privința drepturilor democratice
pentru că: – dreptul la vot era censitar( nu universal)
– cetățenie nu obțineau decât ortodocșii(articolul se va
modifica și se va acorda cetățenie tuturor indiferent de etnie, religie.)
  Rol: – a pus bazele statului român modern și democratic,
oferind un cadru legislativ necesar.

 CONSTITUȚIA DIN 1923.

 Context: – în 1918 s-a format „România Mare” (unirea României cu
Basarabia, Bucovina și Transilvania)
– Progresele societății românești.
– introducerea reformelor: votul universal – 1918 și reforma
agrară(1918 – 1921)
– pătrunderea principiilor democrației liberale după sfârșitul
primului război mondial.

 Constituția – în mare parte păstra articolele Constituții din 1866.

– adoptată între 26 – 28 martie 1923.
– 28 martie 1923 – promulgată de regele Ferdinand.
– 29 martie 1923 – intră în vigoare fiind publicată în
Monitorul Oficial.

 CONȚINUTURI:
 ROMÂNIA – stat național, unitar, indivizibil, inalienabil.
– comparativ cu Constituția din 1866, se pune
accent pe caracterul național și se precizează caracterul
unitar( cea din 1866 – accent pe caracterul indivizibil)
 PRINCIPII – aceleași ca și Constituția din 1866(monarh –
const.)
 SEPARAREA PUTERILOR ÎN STATE – vezi Const. Din 1866
– aceleași atribuții.
 SE MENȚIN ACELEAȘI DREPTURI ALE MONARHULUI
ÎN STAT(vezi Const. din 1866)
 SISTEMUL DE VOT – votul devine UNIVERSAL. Înainte votau
doar bărbații cu minimul de 21 de ani. Nu votau femeile, magistrații,
militarii.
 DREPTURI ȘI LIBERTĂȚI CETĂȚENEȘTI DEMOCRATICE:
 Se mențin cele din CONST. DIN 1866.
 Modificări(noutăți):
o Votul universal.
o Dreptul la proprietate devine garantat de stat.
o Egalitatea în drepturi a tuturor persoanelor indiferent de etnie,
religie, limbă.

 Rol: – a stat la baza consolidării statului român unit și

democratic.
– prin prevederile sale CONST. din 1923 avea un
pronunțat caracter democratic.
– considerată printre cele mai avansate Const.
democratice europene.
 A fost contestată de Partidul Național Român și de Partidul Țărănesc,
apoi a fost acceptată.

 Constituția din 1938.

Context: – 1938 – Carol al II-lea de Hohenzollern instaurează regimul de
autoritate monarhică(dictatura carlistă sau regim carlist).

 FORMA DE STAT – MONARHIE AUTORITARĂ.

 PRINCIPII – supremația regelui: regele este „capul statului” (deține
întreaga putere)
– este desființat principiul suveranității poporului în
realitate, deșii Constituția prevedea teoretic faptul că „toate puterile
statului emană de la națiunea română”.
 – este desființat principiul separării puterilor în stat,
teoretic este menținut.
1.)Puterea legislativă: rege + Parlament.
2.)Puterea executivă: de rege prin intermediul Guvernului.
3.)Inițiativa legislativă avea regele iar Parlamentul era
„decorativ.”
4.)Regele putea dizolva Parlamentul fără nici-o condiție.
 Guvernul răspundea în fața regelui, nu în fața Parlamentului.

SISTEMUL DE VOT – MODIFICAT.

 Pentru Adunarea Deputaților votau cei cu peste 30 de ani, știutori

de carte.
 Votul pentru femei – (eligibile)
Concluzie: se restrânge dreptul la vot.

 DREPTURI ȘI LIBERTĂȚI CETĂȚENEȘTI.

 Mult restrânse și menținute formal.
 Desființarea partidelor politice.
 Limitarea unor drepturi.
 Este înființată pedeapsa cu moartea.

Concluzie: – Constituția din 1938 a pus capăt regimului democratic din

România.
– A funcționat până la abdicarea regelui Carol al II-lea în
septembrie 1940.
  CONSTITUȚIILE COMUNIȘTE: 1948, 1952, 1965.

 CONSTITUȚIA DIN 1948:

 Context: Din 6 martie 1945 se instaurează și în România la fel ca și în
mai multe state europene estice ocupate de Armata Roșie aflată pe
drum spre Germania hitleristă, un regim comunist după model
sovietic.
 Constituția din 1948, marchează sfârșitul regimului democratic în
România, revenit în România după lovitura de stat din 23 august
1944.
 30 decembrie 1947 – regele Mihai I a fost forțat să abdice de
Comuniști.
 A avut la bază Constituția sovietică din 1936(la fel și Constituția din
1952 și 1965)

 CONȚINUTURI.
România – REPUBLICĂ POPULARĂ(forma de stat)
– stat independent, suveran(precizarea „suveran” avea
caracter propagandist)
 NOUTATE, introduce termenii de stat „popular, independent,
suveran”.
 PRINCIPII – formal se mențineau principiile „suveranitatea
poporului” și „separarea puterilor în stat”
 Puterea legislativă – aparținea uni Parlament universal, Marea
Adunare Națională, organism condus în realitate de PARTIDUL
COMUNIST.
 La nivel formal se mențin drepturile și libertățile cetățenești.
 Exemplu: – vot universal(???????)
– egalitatea în drepturi a femeilor cu bărbații.
 NOUTATE: nu exista proprietate privată ci proprietate de stat(această
prevedere deschidea calea naționalizării)

 CONSTITUȚIA DIN 1952.

 Context: – se declanșează colectivizarea în agricultură și aplicarea
modelului stalinist în transformarea societății.
– marchează subordonarea completă a statului față de
U.R.S.S.
 NOUTĂȚI FAȚĂ DE CONSTIUȚIA DIN 1948:
o Se precizează faptul că statul era bazat pe dictatura
proletariatului.
o Este accentual rolul conducător al Partidului Comunist numit
Partidul Muncitoresc Român.
 Se menționează – planificarea economiei.
– monopolul statului asupra comerțului.
 Se păstrează aceleași drepturi și libertăți cetățenești.( vezi Const. din
1948) – se prevede naționalizarea.

 CONSTITUȚIA DIN 1965.

 Context: – venirea la conducerea statului a lui Nicolae Ceaușescu.
– se încheie procesul de naționalizare în agricultură și
economie.
 NOUTĂȚI – ROMÂNIA DEVINE „REPUBLICA SOCIALISTĂ
ROMÂNIA.”
– este adoptat numele partidului „Partidul
Comunist.”(până acum Partidul Muncitoresc Român).
 – nu mai sunt prevăzute restricții pentru exercitarea
drepturilor politice.

 CONCLUZII – CONSTITUȚIILE COMUNISTE.

 Toate au avut la bază Constituția sovietică din 1936.
 Rup legătura cu Constituțiile democratice.

 CONSTITUȚIA DIN 1991.

 CONTEXT – 1989 – prăbușirea sistemului comunist în Europa.
– revoluția din 1989 în România – a fost urmată
de revenirea la regimul democratic.
– noiembrie 1991 – Parlamentul a adoptat noua
Constituție.
– 8 octombrie 1991 – Constituția supusă
referendumului.
 CONȚINUT – ROMÂNIA – republică democratică.
– stat de drept, democratic, social.
– stat național, suveran, independent,
unitar, indivizibil.
 PRINCIPII – SUVERANITATEA NAȚIONALĂ.
– SEPARAREA PUTERILOR ÎN STAT.
– REPREZENTATIVITATEA.

 NOUTATE – are drept de inițiativă legislativă și Guvernul.

– drepturi noi: libertatea circulației, secretul
corespondenței.
 Se reintroduc principiile de bază democratice, în acord cu principiile
europene.

VOTUL ESTE UNIVERSAL(egal, direct, secret, liber)

Constituția a fost modificată în 2003.

Concluzii:

Cele șapte Constituții au stat la baza organizării sistemului politic-

instituțional al României și au reflectat dezvoltarea socială, economică,
politică a statului pe timp de 140 de ani.