A.România postbelică.

Stalinism, național-comunism și
disidență anticomunistă.

Contextul preluării puterii comuniștilor.

 23 august 1944 – lovitura de stat.
Consecințe: – ieșirea României din războiul antisovietic.
– intrarea în război alături de Națiunile Unite.
– crearea premiselor instaurării regimului comunist după
model sovietic prin intermediul armatei roșii(până la 12 septembrie 1944
când se încheie armistițiul cu URSS, armata roșie ocupă întreg teritoriul
României și a staționat până pe 1958.
 Se formează un nou guvern unde sunt acceptați și comuniști(Lucrețiu
Pătrășcanu – ministrul justiției)
 Preluarea puterii de comuniști ajutată de:
a.)Armata roșie.
b.)Înțelegeri dintre puterile occidentale și Stalin în urma
căruia Europa Estică(România) intră sunt sfera de
dominație sovietică.
 6 martie 1945 – formarea guvernului condus de Petru Groza(guvern
procomunist)
– comuniștii dețineau poziții cheie în guvern.
– s-a format sub presiunea sovieticilor.
– a reprezentat principalul instrument pentru
instaurarea comunismului.
– a luat măsuri pentru întărirea puterii comuniștilor(Ex:
decretul – lege; din 23 martie 1945 prin care s-a adoptat reforma
agrară de împroprietărire a țăranilor cu pământ cu scopul de a atrage
____ țăranilor)
 Regele Mihai I cere demisia guvernului Groza(motiv – nu reprezenta
voința majorității)
 Refuzul lui Groza(încurajat de sovietici)
 Consecință: greva regală.
 Regele refuză colaborarea cu guvernul(august – decembrie 1945)
 Discuțiile de la Moscova(decembrie 1945) pun capăt grevei
regale(discuții dintre URSS, SUA și Anglia)
 19 noiembrie 1946 – falsificarea alegerilor de comuniști.
– rezultatul a ieșit în favoarea Blocului Partidelor Democratice –
coaliție politică ce era condusă de comuniști.

Consecințe: – accentuează ritmul preluării puterii de comuniști și a

sovietizării țării.
– SUA și Anglia au denunțat alegerile.
– încetează influența occidentalilor.
 30 decembrie 1947 – Regele Mihai I este forțat să abdice = > România
Republica Populară.
  Comunismul stalinist(stalinizarea României)
 Abdicarea forțată a regelui a reprezentat finalul cuceririi puterii de
comuniști.
 România este proclamată: Republica Popular România.

 Măsuri pentru consolidarea puterii comuniștilor:

 România integrată blocului sovietic:
a.)Economic – prin C.A.E.R – 1949.
b.)Militar – prin Tratatul de la Varșovia – 1955.
 Liderul comunist român: Gheorghe Gheorghiu-Dej, șef al Partidului
Muncitoresc Român și al statului, sprijinit de sovietici impune
regimul comunist stalinist.
 Baza noului regim(juridică), Constituțiile 1948 și 1952 care au
desființat separarea puterilor de stat; pluralismul politic și au acordat
Partidului Comunist rol conducător.
 Modelul stalinist supus în – economie: industrie și agricultură.
– cultură.
– învățământ.
– viață publică și privată.

 Modelul stalinist în economie.

– S-a axat pe: – desființarea proprietății private.
– naționalizare – trecerea bunurilor în proprietatea
statului prin confiscare.
– industrializare masivă.

 În industrie: – 11 iunie 1948 – Legea naționalizării

întreprinderilor industriale și ____
– au fost naționalizate băncile, imobilele,
transporturile.

Consecință: – desființarea proprietății private.

– controlul statului asupra economiei prin intermediul
Comitetului de stat al Planificării.
 – economia devine dirijistă(controlată și planificată).
 Sunt introduse planurile cincinale(primul 1951-1955)
 Industrializarea masivă, forțată, bazată pe industria
grea(prelucrarea fierului și oțelului).
 Se introduce propaganda muncii pentru depășirea normei
zilnice după modelul stahanovismului sovietic. S-a
instituit distincția „Erou al muncii socialiste.”
 În agricultură – se produce colectivizarea(trecerea proprietăților
de pământ în ____ statului(1949-1962)
 Realizată forțat.
 Sunt înființate C.A.P(Cooperative Agricole de Producție)
unde se practica munca la comun în folosul statului.
 Sunt luate măsuri dure împotriva celor care refuzau
colectivizarea(în special chiaburii)
 Consecințele colectivizării:
– distrugerea structurii tradiționale a satului românesc.
– exodul rural în mediul rural.
– mecanizarea(modernizarea agriculturii)
 În cultură – subordonarea Bisericii. Prin legea cultelor – 1948,
statul cerea Bisericii să sprijine industrializarea, colectivizarea și
politica sa externă.
– Biserica greco-catolică desființată și deposedată de
bunuri.
– subordonarea Academiei Române.
– introducerea neamurilor unice.

 Pe plan instituțional(instrumentele represiunii.)

 1948 – formarea Poliției politice secrete(Securitatea) după
modelul K.G.B-ului sovietic.
 Reprezenta instrumentul principal de represiune.
 Era coordonată de agenți sovietici.
 Folosea teroarea, mijloace violente, împotriva opozanților
regimului.
 Închisori politice comuniste(Sighet, Auid, Rm. Sărat.)
  Epurări în interiorul Partidului Comunist.
(lichidări) Ex:
a.)Lucrețiu Pătrășcanu.
b.)Eliminarea grupării ______:
___________________________________.
 1949 – se formează Miliția noului regim.
Format de rezistență anticomunistă: manifestate prin:
a.)Greve muncitorești.
b.)Răscoale ale țăranilor.
c.)Proteste ale intelectualilor.
 În primii ani de comunism s-a încercat „rezistența _____” Ex: Grupul
de partizani „Haiducii Muscelului” condus de Toma Arnăuțoiu arestat
în 1958.

 Național-comunismul.
– 1953 – moartea lui Stalin, consecințe:
a.)Produce schimbări pe plan internațional și în România.
 b.)Începe destalinizarea(abandonarea modelului sovietic
stalinist)
c.)Distanțarea de Moscova.
d.)1958 – URSS acceptă retragerea trupelor(armata roșie) din
România.
e.)Se dorea o politică independentă comunistă față de Moscova.
– Inițiatorul politicii de independență față de URSS a fost Gheorghe
Gheorghiu-Dej.
 1964 – România respinge Planul Valev.
 Aprilie 1964 – Declarația de independență a Partidului Muncitoresc
Român(Comunist), marchează începutul național-
comunismului(politică independentă față de URSS a Partidului
Comunist din România)

 Național-comunismul în perioada lui Nicolae Ceaușescu.

 Ceaușescu a continuat politica comunistă independentă față de
URSS, inițiată de Ghe. Gheorghiu-Dej(liberalizarea
comunismului)
 Etapa 1965-1971 – liberalizarea comunismului.
Etapa 1974-1989 – neostalinism.
 Etapa 1965-1971: – măsuri cu caracter liberal:
a) Încurajarea proprietății private.
b) Libera circulație a persoanelor(nu a fost respectată)
– 1965 – adoptă o nouă Constituție.
România devine Republica Socialistă România.
– numele partidului: Partidul Comunist Român.
 Ceaușescu își consolidează puterea pe plan intern(cumulează mai
multe funcții în partid și în stat) devenind primul președinte al
Republicii Socialiste România abia în anul 1974.

 Introduce studierea limbilor engleză, germană și franceză pe lângă

limba rusă.
  Pe plan extern – a urmărit atragerea simpatiei Occidentului printr-o
politică independentă față de Moscova.
 În 1968 – în cadrul Tratatului de la Varșovia, refuză să participe la
invadarea Cehoslovaciei sub presiunea URSS-ului, alături de
celelalte state comuniste.
Consecință: – apropierea de Occident.
– consolidarea puterii pe plan intern și internaționale a
lui Ceaușescu.
– se accentuează distanța de Moscova.

Etapa neostalinistă.
 1971 – vizitele lui Ceaușescu în China și Coreea.
– consecință: – 1974 – Ceaușescu lansează după model chinez și
coreean „tezele lui Iulie” inaugurând revoluția culturală.
– renunță la liberalizarea comunismului și se reîntoarce la un
regim autoritar.
– promovează cultul personalității:
– devine președinte al R.S.R.
– revenirea la un control total al economiei.
– realizarea de mari investiții(construcții: Casa Poporului,
Canalul Dunăre Marea-Neagră), Transfăgărășeanul.
– control asupra populației civile(planificarea familială)
ascultarea telefoanelor.
 România intră în criză economică.
 Datoria externă a României devine foarte mare.
 Ceaușescu decide plata datoriilor externe anticipat și ia măsuri
drastice:
a.)Raționalizarea alimentelor, energiei, bunurilor de consum.
b.)Reducerea importurilor și creșterea exporturilor.
Consecință: – scade nivelul de trai al populației.
– crește nemulțumirea față de regimul politic comunist.
 1977 – greva minerilor din Valea Jiului.
 1987 – revolta muncitorilor de la Brașov.
 După venirea lui Mihail Gorbaciov la conducerea Rusiei Sovietice,
România va fi izolată pe plan internațional iar Ceaușescu aspru
criticat.

 Disidența anticomunistă(rezistența față de regimul comunist)

 Disidența manifestată – în străinătate.
– în interiorul țării.
 S-a manifestat prin diverse forme:
a.)Refuzul țărănimii de a accepta colectivizarea.
b.)Proteste muncitorești – 1977 – greva muncitorilor din Valea
Jiului.
– 1987 – protestul muncitorilor din
Brașov.
c.)Disidență individuală după 1980.
d.)Disidență intelectualilor, cea mai puternică.
A constat în: 1.) scrisori deschise către posturile de radio
occidentale: Europa Liberă, BBC. Ex: Mircea Dinescu, Ana
Blandiana.
2.) Alăturarea față de unele mișcări: Ex:
Paul ???? – scriitor – 1977, se alătură mișcării din Cehoslovacia,
„Carta 77.”
 Disidență în interiorul partidului concretizată prin „Scrisoarea celor
șase” publicată de BBC.

Pe fondul prăbușirii comunismului în Europa estică și datorită

nemulțumirii generale din interior față de regimul comunist, Ceaușescu
este înlăturat în 1989, printr-o revoluție și se revine la democrație în
România.
 B. Revenirea la democrație în România.

Context: 1989 – prăbușirea comunismului în Europa.

Cauze: – eșuarea politicii lui Mihail Gorbaciov de a reforma

comunismul.
– eșecul economic de tip dirijist(controlat) a statelor
comuniste(se mai numește și economie centralizată, planificată:0
– nemulțumiri generale față de acest regim totalitar
comunist.

 În Europa comunismul s-a prăbușit pe cale pașnică, cu excepție

România.
 Cauze: – regimul dur comunist român al lui
Ceaușescu(neostalinism) care lichida opoziția prin control
excesiv și mijloace represive dure.
– activitatea securității.
 Începuturile revoluției:
 16 decembrie 1989 – revolta de la Timișoara, împotriva
regimului, inițiată de pastorul Laslo Tőkés.
 21 decembrie – mitingul de la București organizat de
Ceaușescu.
 22 decembrie – Ceaușescu a părăsit capitala în urma unor
revolte generale în București.
 25 decembrie 1989 – soții Ceaușescu sunt executați prin decizia
unui tribunal militar.
 Puterea în stat preluată de Frontul Salvării Naționale(FSN), condus de
Ion Iliescu.
Consecințele revoluției: – revenirea la democrație.
 Se reintroduce – pluralismul politic(sunt înființate partidele cu tradiție
PNȚ, PNL, PSD), dar și altele.
 Sunt organizate alegeri liberale:
  În baza votului universal: în 1990, 1992, 1996, 2000, 2004,
2009.
 8 decembrie 1991 – este adoptată Constituția.
 Este introduc principiul „statul de drept”, stat în care legea este
mai presus decât orice( „domnea legea.”)

Probleme cu care s-a confruntat democrația postdecembristă:

a.)Economice(reforma economică anevoioasă)
b.)Crearea economiei de piață.
c.)Reformarea întregii societăți.

Pe plan extern: – România a avut ca obiectiv integrarea în structurile

euro-atlantice.
– din 2004 – România devine membră NATO.
– din 2007 – România devine membră UE.