OMUL LUMINILOR

Trăsăturile iluminismului şi rolul său cultural

Să ne reamintim informaţiile din clasa a IX-a!

Condiţiile istorice şi culturale:

- Dezvoltarea burgheziei
- Dezvoltarea ştiinţei
- Apariţia materialismului mecanicist
- Crearea premiselor şi izbucnirea Revoluţiei Franceze

Caracteristici:

- Curent ideologic şi cultural

- Promovarea raţionalismului
- Caracter laic şi anticlerical
- Combaterea fanatismului şi a dogmelor
- Concepţia „contractului social” şi a „monarhului iluminat”
- Ideea emancipării poporului prin cultură
- Răspândirea culturii în popor
- Literatură preocupată de probleme sociale şi morale

La momentul respectiv am studiat Despre Enciclopedie de Voltaire, din a cărui povestire am

aflat despre ostilitatea şi entuziasmul care au însoţit apariţia primului dicţionar enciclopedic de
circulaţie internaţională, despre rolul acestei cărţi în veacul luminilor.

Din opera lui Goethe –Faust- am învăţat despre MITUL FAUSTIC: între miturile europene se
află şi cel al pactului cu diavolul. Cea mai cunoscută legendă europeană este cea despre Faust,
prelucrată şi de Goethe. Eroul legendei şi-a vândut sufletul în schimbul fericirii lumeşti. În
folclorul nostru există o legendă, cunoscută sub numele de Zapisul lui Adam, în care se spune că
primul om şi-a vândut sufletul diavolului pentru ca acesta să-i permită să muncească pământul.
Iisus Hristos distruge zapisul şi îl eliberează pe om.

În literatura cultă, mitul faustic apare în nuvela eminesciană Sărmanul Dionis: un călugăr
medieval (Dan) primeşte o carte magică de la Ruben, un cărturar fascinant, care de fapt este
Lucifer, demonul alungat din rai. Printr-un ritual ocult, Dan călătoreşte printre stele, împreună cu
iubita sa, Maria, apoi îşi clădeşte pe Lună un paradis straniu; chinuit de întrebări în legătură cu
dumnezeirea, aşa cum prevăzuse Ruben-Lucifer, lui Dan îi vine ideea că el este singura autoritate
a universului, adică îşi pierde credinţa, măsura şi paradisul pe care îl dobândise, repetând
experienţa luciferică. În nuvela lui Mihai Eminescu, mitul faustic este sugerat de atitudinea
călugărului care se lasă ispitit de magia cifrelor (cabbala) şi de cartea păgână şi îşi abandonează
misiunea creştină.
 Revenind la povestea lui Faust, aceasta exprimă sensurile libertăţii individuale. Simbolic,
personajul încearcă să iasă din rutina existenţei sale, pentru că este nefericit şi dornic să se afirme
ca orice om.

Goethe a realizat prin poemul Faust o sinteză a temerilor secolului său, alături de pactul cu
diavolul, opera transmite călătoria fabuloasă în timp, crearea vieţii în laboratorul alchimistului,
risipirea proteică, aspiraţiile absolute (ca cea a lui Euphorion), semnificaţia iubirii creştine etc.
Poemul anticipează romantismul, dar figura lui Mefisto nu are nimic din măreţia demonului
romantic, ci mai curând, sugerează spiritul ironic şi negativist al lui Voltaire şi secolului său.

ILUMINISMUL se afirmă ca o puternică mişcare cu caracter laic şi anticlerical. Caracterizând

pe plan ideologic şi cultural secolul al XVIII-lea, iluminismul reprezintă un curent al burgheziei
în ascensiune. În domeniul filosofic, reprezentanţii cei mai marcanţi ai iluminismului,
enciclopediştii francezi, sunt adepţii materialismului mecanicist. Toţi iluminiştii susţin cultul
raţiunii, punând un accent deosebit pe cunoaşterea ştiinţifică. Între 1751-1772, un grup de
iluminişti francezi, în frunte cu Diderot şi D’Alembert, publică monumentala Enciclopedie,
lucrare cuprinzând, din perspectivă raţionalistă, toate domeniile cunoaşterii.

În lucrările ştiinţifice şi în operele literare ale reprezentanţilor curentului, îndeosebi în cele

aparţinând lui Voltaire, transpare gândirea, militându-se pentru eliberarea spiritului de orice
prejudecăţi. Concepţiile iluministe în domeniul social şi politic sunt deosebit de importante prin
noutatea lor şi prin faptul că au influenţat pe plan ideologic mişcări sociale de amploarea
Revoluţiei Franceze, care s-a revendicat în mare parte de la ideile lui Voltaire şi J.J. Rousseau.
Lucrarea acestuia din urmă, intitulată Contractul social, afirmă că societatea s-a constituit pe
baza unei înţelegeri prin care fiecare dintre membrii săi a cedat, în profitul comunităţii, o parte
din libertatea absolută de care dispunea iniţial, în aşa fel încât între oameni să domnească
egalitatea. De asemenea, relaţiile dintre popor şi monarhie se bazează tot pe un contract, pe care
masele au dreptul să îl denunţe, deci să se revolte, dacă monarhul nu respectă contractul,
îngrădind libertatea. Idealul politic al iluminiştilor îl constituia „monarhul iluminat”, care îşi
guvernează cu înţelepciune supuşii, garantându-le drepturile şi înfăptuind reforme. Desigur că
această concepţie apare astăzi cu limite evidente, dar în secolul al XVIII-lea ea reprezenta un
mare progres faţă de monarhia absolută de tip feudal.

Atitudinea religioasă se schimbă şi ea fundamental în acest veac. Gânditorii iluminişti, între

care Voltaire, Lessing şi Diderot, s-au declarat adepţi ai deismului, concept care permitea
renunţarea la dogme şi discuţii sterile, pornind de la teza că sentimentul religios este mai
important decât ritualurile instituite prin Biserică ori decât tezele metafizice.

În concluzie, omul luminilor are ca idealuri supreme fericirea personală, raţiunea, generozitatea
şi dorinţa de informare rapidă şi diversă. Aceste principii, dar mai ales manifestarea generală a
interesului pentru circulaţia informaţiei au contribuit la apariţia unui curent ideologic care a
susţinut întreg veacul al XVIII-lea şi care s-a numit iluminism.
Reprezentanţi:

Anglia: D. Defoe, J. Swift, H.Fielding.

Franţa: Montesquieu, Voltaire, D. Diderot. J.J. Rousseau.

Rusia: A. N. Radişcev.

Germania: G. E. Lessing, F. C. Klopstock.

Ţările Române: Şcoala Ardeleană (S. Micu, Gh. Şincai, P. Maior, I.B.Deleanu), Chesarie
Râmniceanul, Leon Ghenca, D. Golescu.

NOTĂ:

- Lecţia o găseşti în manual la pag. 129! Citeşte cu atenţie informaţiile!

- Citeşte cu atenţie informaţiile din manualul de Literatură universală, p.131-132!

Lecţia următoare:

CĂLĂTORIILE LUI GULLIVER de Jonathan Swift