Studiu: O zi durează mai mult decât un an pe

planeta Venus
Noile date obținute cu ajutorul undelor radio reflectate de pe Venus oferă o nouă
perspectivă asupra celei mai apropiate vecine a Pământului, inclusiv un calcul precis al
duratei unei zile venusiene, informează Reuters, potrivit Agerpres.

Se ştia deja că Venus - planetă comparată, potrivit unui cercetător, cu un glob de discotecă uriaş -
are cea mai lungă zi - timpul necesar pentru ca planeta să realizeze o rotaţie completă în jurul
axei sale - dintre toate planetele din sistemul nostru solar, cu toate că estimările anterioare
prezintă unele discrepanţe.

În urma studiului s-a constatat că o singură rotaţie venusiană durează 243,0226 de zile terestre.
Acest lucru înseamnă că o zi durează mai mult de un an pe Venus, care realizează o rotaţie
completă în jurul Soarelui în 225 de zile terestre.

Cercetătorii au transmis unde radio către Venus de 21 de ori, din 2006 până în 2020 de la
Goldstone Antenna a agenţiei spaţiale americane NASA din Deşertul Mojave din California şi au
studiat ecoul radio. Acesta din urmă a furnizat informaţii despre anumite trăsături planetare la
Goldstone şi la Observatorul Green Bank din West Virginia.

„Fiecare măsurare individuală a fost realizată comparând planeta Venus cu un uriaş glob de
discotecă. Am luminat-o pe Venus cu o lanternă uriaşă, radarul de la Goldstone, şi am observat
reflexiile în timp ce atingeau suprafaţa Pământului”, a declarat Jean-Luc Margot, profesor de
astronomie planetară la Universitatea din California (UCLA), care a condus studiul publicat în
jurnalul ştiinţific Nature Astronomy.

„Venus este un laborator uimitor pentru înţelegerea formării şi evoluţiei planetare şi se află la o
aruncătură de băţ. Există, probabil, miliarde de planete asemănătoare lui Venus în galaxie”, a
precizat Margot.

Venus, „sora geamănă malefică” a planetei Pământ

Studiul a măsurat, de asemenea, înclinarea axei venusiene şi dimensiunea nucleului planetei,
permiţând o aprofundare a informaţiilor cunoscute despre această lume enigmatică denumită
uneori „sora geamănă malefică” a Pământului.
Noile date au demonstrat că nucleul planetar venusian are un diametru de aproximativ 7.000 de
kilometri, comparabil cu cel al nucleului Pământului. Estimările anterioare erau bazate pe
modele computerizate, mai degrabă decât pe date observaţionale.

Nucleul venusian este aproape cu certitudine compus din fier şi nichel, cu toate că nu este clar
dacă acesta este solid sau topit, a spus Margot.

Venus se învârte în jurul propriei axe în plan aproape vertical - ceea ce înseamnă că îi lipsesc
anotimpurile distincte - în timp ce Pământul are o înclinare mai mare. Studiul a calculat
înclinarea venusiană la aproximativ 2,64 de grade. Cea a Pământului este de aproximativ 23,5
grade.

Temperaturile de pe Venus ating 471 de grade Celsius

Venus, a doua planetă de la soare, este similară ca structură, însă uşor mai mică în comparaţie cu
Pământul, cu un diametru de aproximativ 12.000 de kilometri. Deasupra peisajului său
ameninţător se află o atmosferă densă şi toxică ce este compusă în principal din dioxid de
carbon, cu nori din picături de acid sulfuric. Temperaturile de la suprafaţa sa ating 471 de grade
Celsius, fiind suficient de fierbinţi pentru a topi plumbul.

Venus se roteşte de la est la vest, în direcţia opusă faţă de toate celelalte planete din sistemul
nostru solar, cu excepţia lui Uranus.

Venus a primit mai puţină atenţie din partea oamenilor de ştiinţă în comparaţie cu planeta Marte,
celălalt vecin planetar al Pământului, şi alte destinaţii din sistemul solar.

„Nu cred că Venus ar fi mai dificil de înţeles în comparaţie cu alte planete dacă am avea date
adecvate, însă există o deficienţă deplorabilă de informaţii despre Venus”, a spus Margot.

„Nu au existat misiuni ale NASA pe Venus în aproape 30 de ani, interval de timp în care au
existat aproximativ o duzină de misiuni ale NASA pe Marte”, a precizat Margot, adăugând că,
noile constatări cu privire la rotaţiile lui Venus ar putea contribui la viitoare tentative de asolizare
pe această planetă.